Sunteți pe pagina 1din 4

TRSTURILE sI FUNCIILE STATULUI Din continutul definitiei date statului se desprind si principalele sale trasaturi: 1 este institutia politica

cu cel !ai "nalt #rad de or#ani$are si structurare Su% acest aspect& are trei co!ponente: puterea le#islati'a& puterea e(ecuti'a si puterea )udecatoreasca Acestea sunt or#ani$ate at*t la ni'el central& c*t si local Ele se folosesc de un aparat speciali$at constituit "n diferite institutii: parla!ent& #u'ern& !inistere etc +rin #radul de or#ani$are si institutionali$are& statul asi#ura& "n principal& e(ercitarea puterii politice "n societate , constituie o or#ani$atie politica a unei co!unitati u!ane pe %a$a unui teritoriu& deli!itat prin frontiere stricte& ca e(presie a 'ointei cetatenilor - are caracter su'eran Su'eranitatea este o calitate esentiala a unui stat independent de a nu depinde de nici o alta putere de stat si se e(pri!a "n dreptul inaliena%il si indi'i$i%il al statului de a sta%ili li%er& confor! propriei 'ointe& politica sa interna si e(terna& precu! si !asurile practice pentru reali$area acestor politici& respect*nd totodata drepturile su'erane ale celorlalte state . este o institutie speciali$ata& care asi#ura functionalitatea sociala prin contri%utii financiare ale cetatenilor& prin ta(e si i!po$ite / are caracter istoric& aparitia sa fiind i!pusa de ne'oile sociale& de faptul ca o co!unitate u!ana& ca siste! social #lo%al& nu poate sa e(iste si sa functione$e fara or#ani$area politica asi#urata prin inter!ediul statului 0 are& de re#ula& caracter national& cel putin pentru epocile !oderne si conte!porane +rin trasaturile sale& prin !odul sau de or#ani$are& prin scopul pentru care a aparut& statul constituie principala institutie 1de fapt& un co!ple( institutional sau or#ani$ational2 al siste!ului politic Rolul statului& ca principala institutie de or#ani$are si conducere politica a societatii& se reali$ea$a prin anu!ite functii: 1 pe plan intern: a functia le#islati'a& prin care statul& cu or#anis!ele sale speciali$ate& adopta "ntrea#a le#islatie din societate& inclusi' constitutia3 % functia or#ani$atorica& are "n 'edere transpunerea "n 'iata a le#ilor si a altor deci$ii adoptate& c*t si or#ani$area "ntre#ii acti'itati pentru asi#urarea desfasurarii nor!ale a 'ietii sociale3 c functia )udecatoreasca& prin care se supra'e#4ea$a aplicarea corecta a le#ilor si sanctionarea "ncalcarii acestora3 d functia econo!ica& ce consta& pe de o parte& "n faptul ca statul este or#ani$atorul direct al acti'itatii econo!ice "n cadrul proprietatii de stat si& pe de alta parte& asi#ura "ntre#ul cadru politico5 or#ani$atoric prin care a#entii econo!ici independenti 1propritari pri'ati sau pu%lici2 sa5si desfasoare acti'itatea3

e functia sociala& prin care se asi#ura conditiile ca toti cetatenii tarii& independent de po$itia lor sociala& sa duca o 'iata decenta& prin or#ani$area unui siste! de protectie sociala& de asi#urari sociale& de sanatate etc 3 f functia ad!inistrati'a& prin care se asi#ura ser'icii catre populatie& pentru desfasurarea nor!ala a tuturor acti'itatilor precu!: asi#urarea surselor de ener#ie& apa& ser'icii pu%lice etc3 # functia culturala& prin care se asi#ura conditii de instruire si educare a tuturor cetatenilor prin institutii speciali$ate& de "n'ata!*nt& cultura& cercetare stiintifica etc 4 functia de aparare pe plan intern a ordinii sociale si asi#urarea con'ietuirii nor!ale& functie care are o latura pre'enti' educati'a si alta coerciti'a& prin care se sanctionea$a actele antisociale& sa'*rsite de unii !e!%rii ai co!unitatii , pe plan e(tern: a functia de aparare a independentei si su'eranitatii statale& a inte#ritatii teritoriale si a ordinii de drept3 % functia de or#ani$are a cola%orarii cu statele lu!ii pe diferite planuri: politic& econo!ic& stiintific& cultural etc 3 c functia de aparare a pacii "n lu!e& a !entinerii unui cli!at de liniste si "ntele#ere "ntre popoare Toate aceste functii satisfac anu!ite cerinte re#latoare& nor!ati'e si c4iar puniti'e concepute pentru a asi#ura %una functionare si eficienta social5u!ana& a principalelor do!enii de acti'itate statala& de e(ercitare a puterii sau puterilor "n cadrul statului de drept 3. Clasificarea funciilor statului 5 Distinc6ia clasic7 a celor trei func6ii ale statului re$ult7 din teoria separa6iei celor trei puteri +otri'it acestei teorii& statul e(ercit7 ur!7toarele trei func6ii: func6ia le#islati'73 func6ia e(ecuti'73 func6ia )urisdic6ional7 1)udec7toreasc72 5 Funcia legislativ const7 "n adoptarea de ctre Parlament a regulilor de conduit obligatorii (avnd caracter general i impersonal), ce se adreseaz, prin urmare, tuturor persoanelor fizice i juridice, existnd i, respectiv, desfurnd activiti pe teritoriul unui stat. 5 8n principiu& func6ia le#islati'7 este e(ercitat7 "n e(clusi'itate de c7tre parla!ent 8n practic7 "ns7& este ad!is ca 9i #u'ernul s7 e(ercite& "n anu!ite condi6ii& o acti'itate le#islati'7 A9a cu! s5a su%liniat "n doctrin7& #u'ernul de6ine prero#ati'ele c'asi5le#islati'e& !ateriali$ate "n ceea ce se denu!e9te "ndeose%i :puterea de re#le!entare; a #u'ernului Aceasta const7 fie "ntr5o putere proprie a #u'ernului de a re#le!enta pri!ar rela6iile sociale care nu sunt re$er'ate do!eniului le#ii 5 Funcia executiv (sau guvernamental) const n asigurarea sau organizarea legilor i, de asemenea, n adoptarea actelor necesare pentru activitatea de guver! nare i administrare, pe plan central i local. 5 Funcia jurisdicional (judectoreasc) const n soluionarea de ctre instanele de judecat a diferendelor sau litigiilor ntre diferii

subieci de drept" ntre persoane fizice# ntre persoane fizice i persoane juridice, precum i n restabilirea ordinii de drept nclcate 5 +otri'it principiului separa6iei puterilor& fiecare func6ie este "ndeplinit7 de un alt or#anis!: func6ia le#islati'7 de c7tre parla!ent3 func6ia e(ecuti'7 < de c7tre #u'ern 9i 9eful statului& iar func6ia )udec7toreasc7 < de c7tre instan67& or#anis!ele a'*nd o co!peten67 e(clusi'7 "n do!eniul lor de acti'itate 5 De9i cele trei institu6ii constitu6ionale "9i desf79oar7 acti'itatea separat& prin constitu6ie se sta%ilesc !ecanis!ele lor de interferen67 +rero#ati'ele atri%uite fiec7reia dintre puteri pentru a :conlucra; creea$7 un ec4ili%ru "ntre puteri "n sensul c7 niciuna nu poate acapara "ntrea#a putere asu!*ndu59i atri%u6iile celorlalte 9i nu poate s7 le i!pun7 adoptarea anu!itor !7suri 5 Distinc6ia clasic7 "ntre cele trei func6ii nu !ai reflect7 "n pre$ent prero#ati'ele statului !ult sporite Iat7 de ce& "n doctrina 9i practica constitu6ional7 9i ad!inistrati'7 se consider7 "n !od "nte!eiat c7 func6ia e(ecuti'7 a de'enit !ult !ai lar#7 E(tinderea acti'it76ilor #u'erna!entale "n epoca conte!poran7 deter!in7& dup7 unii autori& necesitatea nuan67rii acestei func6ii 5 8n statul !odern& #u'ernul are rol preponderent "n conducerea #eneral7 =r#anis!ele e(ecuti'e sau #u'erna!entale de6in& uneori& o putere proprie autono!7& a c7rei surs7 direct7 este "ns79i constitu6ia 5 Transfor!7rile petrecute la ni'elul func6iei e(ecuti'e& "ndeose%i "n ceea ce pri'e9te a!plificarea prero#ati'elor 9efului statului 9i ale pri!ului5!inistru& au a'ut ca re$ultat tendin6a tot !ai '7dit7 de a distin#e acti'it76ile "n e(clusi'itate politice de cele e(ecuti'ad!inistrati'e& %irocratice 5 +otri'it unei opinii lar# r7sp*ndite "n doctrina constitu6ional7 france$7& func6ia politic7 const7 "n sta%ilirea scopurilor acti'it76ii #enerale de conducere& iar func6ia ad!inistrati'7 const7 "n reali$area acestor o%iecti'e 9i de a face s7 func6ione$e ser'iciile pu%lice 8n practic7 este frec'ent7 trecerea de la o acti'itate la alta Aceast7 distinc6ie "ntre acti'itatea e(ecuti'7 #eneral7 de conducere 9i acti'itatea strict e(ecuti'7 1ad!inistrati'72 este !en6ionat7 de unii autori france$i& care deose%esc . func6ii ale statului: a) legislativ; b) executiv (sau guvernamental) activitatea general de conducere; c) administrativ; d) judectoreasc. 5 8n doctrina constitu6ional7 conte!poran7 au fost f7cute 9i alte clasific7ri ale func6iilor statului& a'*ndu5se "n 'edere "ndeose%i criteriul !aterial +otri'it acestui punct de 'edere& statul are trei func6ii: a) funcia de exercitare a suveranitii Aceast7 func6ie are dou7 laturi: e(ercitarea su'eranit76ii pe plan intern 1de e(e!plu& sta%ilirea ordinii )uridice 9i ap7rarea ei prin folosirea for6ei pu%lice23 e(ercitarea su'eranit76ii pe plan e(tern 1de e(e!plu: sta%ilirea liniilor #enerale ale politicii e(terne3 cola%orarea interna6ional7 cu alte state3 participarea la or#anis!e interna6ionale& ap7rarea teritoriului na6ional23

b) funcia de orientare a dezvoltrii societii. c) funcia de promovare a progresului 5 = alt7 anali$7 tipolo#ic7 a func6iilor statului "n doctrina constitu6ional7 conte!poran7 distin#e trei cate#orii de func6ii: a) funcii politice: !en6inerea ordinii sociale interne 9i ap7rarea teritoriului na6ional& alte inter'en6ii ale statului "n 'ia6a social7 fiind e(cluse 1teoria $tatului jandarm3 i!plicarea direct7 9i su%stan6ial7 a statului "n cele !ai di'erse do!enii sociale13 asi#urarea pro#resului econo!ico5social& planificarea 9i conducerea proceselor econo!ice23 b) funcii juridice: func6ia le#islati'73 func6ia e(ecuti'73 func6ia )urisdic6ional7 1)udec7toreasc723 c) funcii sociologice3 constr*n#erea social73 acti'itatea de con'in#ere a cet76enilor "n le#7tur7 cu co!pati%ilitatea "ntre interesele #enerale 9i cele personale 1sociali$area indi'i$ilor 9i #rupurilor sociale2 4. tribuii eseniale ale statului 5 8n6ele#e! prin atri%u6ii esen6iale ale statului setul de prero#ati'e care re'in "n e(clusi'itate oric7rui stat 9i a c7ror ne"ndeplinire ec4i'alea$7 cu lipsa statalit76ii a2 particularii au interese contradictorii unii fa67 de ceilal6i 9i c4iar fa67 de stat3 %2 nu!ai statul are resursele necesare "ndeplinirii atri%u6iilor sale esen6iale 5 Se consider7 c7 sunt atri%u6ii esen6iale ale statului: !onopolul ap7r7rii 9i al constr*n#erii sociale 1ar!ata 9i poli6ia2& !en6inerea cadrului )uridic& conducerea rela6iilor interna6ionale& e!iterea !onedei na6ionale !. tribuii accesorii ale statului 5 Sunt atri%u6ii pe care statul le poate "ncredin6a unor or#anis!e care nu au calitate de autorit76i pu%lice 9i c4iar unor persoane particulare %tribuiile accesorii nu au o legtur nemijlocit cu suveranitatea statului. +ractic& este 'or%a de acti'it76i care pot fi "ndeplinite de particulari de9i& prin aceasta& se ur!7re9te un scop #eneral 1de e(e!plu: or#ani$area "n'767!*ntului particular& "nfiin6area unor a9e$7!inte de a)utor social& s7n7tate& cultur7 etc 2