Tulburari psihologice din perioada batranetii Alzheimer

Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi. Factori de risc: Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt: istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul ! "mama, tata, frati# si a aparut la mai multi membrii ai familiei prezenta genei pentru apolipoproteina $ %, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer sindromul &o'n, o boala genetica ce determina retard mental diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta terapia hormonala de substitutie. (n studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa, inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste )* de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron. Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Aceste teorii includ urmatorii factori: fumatul. (nii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate lovituri ale regiunii cefalice. $+ista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica "la cap# urmata de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. ,ansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer. nivele crescute in sange de homocisteina. -omocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. .ivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. (nii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B/0 si acidului folic. $+punerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.. ,imptome1 Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. 2ulte persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de )3 43 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. !n cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.

$+emple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea : unei e+periente in totalitate interpretarii ceasului sau condusul masinii evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis unei persoane in totalitate Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat /3 semne de avertizare pentru boala Alzheimer. Acestea sunt: pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite dezorientare temporo spatiala, uitarea adresei tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de e+emplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si apoi la furie aparent fara motiv modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un membru al familiei lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite. Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt: alte tipuri de dementa, ca dementa provocata de infarcte multiple dementa insotita de malnutritie boli ale glandei tiroide, ca hipertiroidia sau hipotiroidia depresia tulburarile vizuale sau auditive. 2ecanism fiziopatologic: 5ercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. Acestea includ : nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid "proteine anormale# si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie. Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer. .u se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar. Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. (nele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii. ,imptomele se accentueaza progresiv. 6a inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar moarte. ,imptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc sau tardiva. $ste dificil de precizat cat dureaza fiecare faza. 7 persoana traieste in medie 8 /3 ani dupa aparitia simptomelor.

Tratament: &esi nu e+ista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, e+ista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei. Tratament initial !n prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina si rivastigmina, pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. $fectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. &esi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor, ei nu incetinesc progresia bolii. 5u toate acestea e+pertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. (n alt medicament, numit memantin, poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. 2emantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza, dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate bolii Alzheimer. &e e+emplu, depresia apare la apro+imativ *39 din pacientii cu Alzheimer, in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost. &epistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si ma+imiza abilitatile restante ale pacientului. !n faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie: ingrijirea de care are nevoie pacientul persoana sau persoanele care l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce boala va avansa aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa planning ul pentru terapia si ingrijirea bonavului. $ducarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru oferirea ingrijirii optime. !ngrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la evolutia bolii. Tratament de intretinere Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. Aceste medicamente sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. !nhibitorii de colinesteraza sunt intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente. $+aminarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie, detecteaza problemele nou aparute, monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute. :hidurile medicale indica consultul la ) luni sau mai putin in cazul in care apar probleme. $ste importanta e+aminarea pentru detectarea altor boli. Tulburarile de vedere si de auz, artrita, afectiuni ale glandei tiroide, bolile renale sunt probleme frecvent aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. Artrita face dificila deplasarea fara ajutor1 tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie, an+ietate sau imposibilitate de comunicare. Tratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina ingrijitorului. 2ajoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei sau un prieten, cel putin pana cand boala devine severa. Terapia de intretinere se bazeaza pe ma+imizarea abilitatilor

persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea apar. ,arcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament, ca tulburarile deviante si de somn. .u e+ista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii. ,uccesul ingrijirii depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de decizii cu privire la tratament. Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor. Tratament instadiile avansate Pe masura ce boala avanseaza, asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila. Asigurarea ingrijirii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil, indiferent de pregatire sau de devotament fata de persoana bolnava. !nternarea bolnavului intr o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat, dar in unele cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie. Tratament instadiile terminale &eoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. Aceste persoane aleg sa si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale. (nii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata, pe cand altii prefera masurile care mentin confortul fara a prelungi viata. Tratament ambulator "la domiciliu# 2ajoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie, spaima, depresie, an+ietate si ingrijorare in legatura cu viitorul. &esi boala evolueaza de alungul timpului, anumite persoane sunt capabile sa si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani, chiar daca la un nivel redus. Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt: daca sa mai conduca masina sau nu. Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. 2embrii familiei pot detecta modificari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. !n perioada urmatoare diagnosticarii bolii este indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. Aceste masuri sunt dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate. !n fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi: realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. $fectuarea anumitor activitati poate dura mai mult timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue. ,e recomnada anumite schimbari. &e e+emplu, in cazul in care gatitul devine o problema, se recomanda alte activitati care sunt realizabile, ca ajutorul la cumparaturi, planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai usoare modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. &e e+emplu stabilizarea covoarelor cu ajutorul unor cuie, punerea de suprafete nederapante in cada, asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara, in cazul in care e+ista probleme de memorie. $valuarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul asigurarea unei alimentatii sanatoase. $ste important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer sa contina fructe, legume si cereale. !n cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive. (nele persoane cu dementa au tulburari de somn. $ste indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se faca e+ercitii fizice ziua, iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai fara cafeina

programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt ma+ime. Poate fi indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. Persoana poate fi mai putin frustrata daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar sau program zilnic rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. (tilizarea de liste, etichete sau alte modalitati care sa ajute la amintirea anumitor lucruri. .otarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si pozitionarea acesteia intr un loc vizibil inainte de a merge intr un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se mearga, adresa si modul de intoarcere acasa, chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut aceste activitati. $ste indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil pastrarea activitatii, mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste deteriorarea abilitatilor mentale.

Bibliografie: http:;;'''.sfatulmedicului.ro;alzheimer<Factori=de=risc http:;;'''.alz.ro; http:;;ro.'i>ipedia.org;'i>i;Boala=Alzheimer