Bolile cardiovasculare la varstnic

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT LA VARSTNIC Inima unui varstnic nu se mai poate adapta la e ort! Apare recvent dispneea la e orturi minime! De aceea" la #atrani" simptomul principal nu este durerea precordiala ci dispneea! Se discuta c$iar despre o insu icienta cardiaca latenta a #atra% nului! In arctul miocardic la varstele inaintate scade ca recventa! Moartea coronariana scade dupa &' de ani" dar creste moartea su#ita vascularo%cere#rala! Deci" desi a ectarea aterosclerotica a coronarelor creste" mor#iditatea prin in arct miocardic scade! ()plicatia pro#a#ila consta in selectia prin deces" diminuarea solicitarilor i*ice si psi$ice etc! In arctul miocardic este mai recvent la emeile varstnice" decat la #ar#atii de aceeasi varsta! Dupa o statistica din U!S! A! +Radstein," raportul #ar#ati- emei" este de .-/ su# 0' de ani" 1-/ peste 0'" /-/ peste &' si /-1 peste 2'! Interesant este si aptul ca" la persoanele varstnice se 3asesc actori de risc mai putini decat la nevarstnici! 4ipertensiunea arteriala este cel mai recvent actor de risc la #atrani! Urmea*a dia#etul *a$arat! In conclu*ie" la #olnavul varstnic scade numarul actorilor de risc" recventa acestora iind in ordine5 $ipertensiunea arteriala" dia#etul *a$arat si an3prul" spre deose#ire de #olnavii nevarstnici" unde" pe primul plan se situea*a o#e*itatea" umatul si $iperlipidemia! O alta caracteristica este recventa in arctelor miocardice mute" descoperite intamplator pe traseele (C6 si la e)amenele necroptice! Ta#loul clasic al in arctului miocardic la #atrani este inlocuit de ta#louri asimpto%matice si ruste" de aspecte atipice si simptomatolo3ie de imprumut! Apar" ast el" in arcte cu ta#louri alse a#dominale" als cere#rale sau als pulmonare" care creea*a mari di icultati de dia3nostic! Alteori apar ta#louri nesemni icative" care su3erea*a o su erinta minora5 al3ii toracice" articulare" cur#atura" viro*e respiratorii etc! Cele mai interesante orme" sunt ormele atipice" mute sau silentioase! Durerea" simptomul cardinal din in arctul miocardic clasic +atroce" retrosternala" cu an)ietate" cu iradieri precise" ara raspuns la nitriti," este rar intalnita la varstnic! A #senta durerii s%ar datora scaderii sensi#ilitatii" de*voltarii retelei anastomotice" restran3erii activitatii i*ice sau mascarii acesteia de catre insu icienta cardiaca ce poate insoti in arctul! Aceeasi e)plicatie se poate da a#sentei an3orului din cardiopatia isc$emica" sau a claudicatiei intermitente din arterita aterosclerotica peri erica! O modalitate recventa este de#utul prin astenie marcata" c$iar adinamia aparuta #rusc! Socul cardio3en" edemul pulmonar acut si insu icienta cardiaca" apar recvent in in arcte miocardice cu de#ut nedureros! In a#senta durerii" pot aparea semne neurolo3ice nespeci ice +astenie" ameteala" scurte pierderi de cunostinta" dispneea" ca e)presie a insu icientei cardiace,! Alteori in arctul de#utea*a su# orma unui accident vascular cere#ral! Cand apare" durerea este atipica" are caracter de 7ena sau discon ort" alteori este intricata" in special coronaro%osteo% articulara" sau are locali*are epi3astrica +C! Bo3dan,! Mai recventa decat durerea este dispneea" care" de o#icei" nu este paro)istica! Se pot intalni si in arcte cu simptomatolo3ie cere#rala5 con u*ie acuta" disartrie" a3itatie psi$o%motorie" verti7e si c$iar coma! Simptomele de imprumut5 cere#rale" di3estive +dupa mese copioase," sau din teritoriul arterelor peri erice" se datorea*a insu icientei circulatorii din teritoriul respectiv! Alteori poate aparea un in arct cu de#ut de insu icienta renala! Mortalitatea in in arctul miocardic acut la varstnic" se datorea*a insu icientei cardiace" rupturii de miocard" #locului AV" socului cardio3en si edemului pulmonar acut! Mortalitatea este mai mare la emei dupa .' de ani" in special in primele & *ile!

Hipertensiunea arteriala la varstnici Cresterea tensiunii arteriale" cunoscuta su# numele de $ipertensiune" este un actor de risc pentru #oli de inima" rinic$i sau accidente vasculare cere#rale! Tensiunea arteriala are doua componente5 tensiunea arteriala sistolica" care repre*inta presiunea inimii 3enerata pentru a pompa san3ele de la inima spre celelalte or3ane si tensiunea arteriala diastolica" care repre*inta presiunea vaselor san3vine in momentul in care inima se umple cu san3ele venit din restul corpului! De o#icei" presiunea sistolica se mani esta cu preponderenta la varstnici! Cu toate acestea" dupa varsta de .' de ani" presiunea diastolica incepe sa scada lent" deoarece vasele san3vine isi pierd din elasticitate si devin ri3ide! Tensiunea arteriala se masoara in milimetri de coloana de mercur +mm col 43,! Tensiunea arteriala este considerata normala atunci valoarea sistolica este mai mica de /18 mm col 43" iar cea diastolica mai mica de 29 mm col 43! Valorile tensiunii sistolice intre /:'%/:8 mm col 43 si a celei diastolice intre 20%28 mm col 43 sunt considerate pre$ipertensive! 4ipertensiunea arteriala" una dintre #olile recvente ce apar in special la #atrani" poate determina simptome ca5 ce alee +dureri de cap,; o#oseala; acu ene +va7aituri in urec$i,; scotoame +diminuare a vederii,; ameteli! Cu toate acestea" de cele mai multe ori" $ipertensiunea arteriala nu pre*inta niciun semn sau simptom alarmant! La ma7oritatea persoanelor nu e)ista o cau*a determinanta pentru aparitia $ipertensiunii arteriale! Aceste 3en de presiune arteriala crescuta se numeste $ipertensiune arteriala esentiala sau primara! Alta serie de persoane su era de $ipertensiune arteriala determinata de o serie de cau*e cum ar i5 tumori de suprarenala" #oli cronice de rinic$i" e)ces de pilule contraceptive sau sarcina la emei" etc! Aceasta este denumita $ipertensiune arteriala secundara si este in 3eneral cura#ila daca sunt corectate cau*ele determinante! Deoarece dia3nosticul $ipertensiunii arteriale depinde de valorile tensiunii arteriale" este esentiala masurarea corecta si re3ulata a acesteia" prin controale medicale periodice! Tre#uie evitate e)ercitiile i*ice e)tenuante" umatul" consumarea de #auturi sau alimente care contin ca eina +cum ar i ca ea" ceai" coca cola, pentru cel putin / ora inainte de a se masura tensiunea arteriala! Se recomanda repausul pentru cel putin 0 minute inainte de masurarea tensiunii arteriale si sunt necesare doua masurari consecutive si reali*area mediei aritmetice a valorilor o#tinute! Odata ce $ipertensiunea arteriala a ost dia3nosticata" sunt necesare alte e)aminari pentru a se evalua posi#ilele complicatii de la nivelul altor or3ane! Aceste e)aminari includ evaluarea unctiei renale si electrocardio3rama +(<6, pentru depistarea unei eventuale ri3idi*ari a musculaturii inimii" lu)ului san3vin redus catre inima sau ritmuri cardiace anormale! Modalitatile de prevenire a $ipertensiunii arteriale includ5 mentinerea unei 3reutati corporale normale = ale3eti alimente cu un continut sca*ut in calorii si 3rasimi" precum si alimente #o3ate in amidon si i#re; e ectuarea re3ulata de e)ercitii i*ice = persoanele active au un risc cu 0'> mai sca*ut de a ace $ipertensiune arteriala" ata de persoanele sedentare; limitarea consumului de #auturi alcoolice si sare; evitarea umatului si a stresului! Atat medicii" cat si #olnavii ce su era de $ipertensiune arteriala" pre era sa controle*e aceasta a ectiune cu a7utorul modi icarilor in stilul de viata" dar" din pacate" in multe ca*uri" acestea nu sunt su iciente si tre#uie asociate si medicamente anti$ipertensive! Medicamentele anti$ipertensive includ urmatoarele clase de medicamente5 #eta #locante" diuretice" in$i#itorii en*imei de conversie a an3iotensinei" #locantele receptorilor de an3iotensina" #locantele canalelor de calciu" al a #locantele! ?ersoanele care su era concomitent de dia#et *a$arat" #oli renale sau #oli cardiovasculare" necesita un tratament mai a3resiv" deoarece riscul de*voltarii de complicatii" datorita $ipertensiunii arteriale" este mai mare! Toate persoanele adulte" mai ales cele cu varste inaintate" tre#uie sa isi masoare tensiunea arteriala cel putin de cateva ori pe an! In ca*ul in care este descoperita o valoare a presiunii arteriale mai mare de /1'-2' mm col 43" tre#uie sta#ilite consultatii re3ulate cu medicul" pentru a monitori*a tensiunea arteriala si pentru a recomanda modi icarile in stilul de viata necesare controlarii acesteia in vederea prevenirii complicatiilor ulterioare!

?ro3nosticul pacientilor ce su era de $ipertensiune arteriala depinde de durata evolutiei" severitatea si #olile asociate" cum ar i dia#etul *a$arat" care cresc riscurile complicatiilor o talmolo3ice" neurolo3ice" renale si cardiace! Atunci cand $ipertensiunea arteriala este tratata adecvat" pro3nosticul este mult mai #un! Tre#uie retinut aptul ca $ipertensiunea arteriala poate duce la un pro3nostic ne ast" c$iar in ca*ul in care este asimptomatica! Controlarea e icienta prin modi icari in stilul de viata si medicamente im#unatatesc mult pro3nosticul! Hipotensiunea la varstnici La pacientii varstnici" $ipotensiunea arteriala posturala coe)ista recvent cu cea postprandiala! In acest ca*" $ipotensiunea survine dupa aproape iecare masa! 4ipotensiunea arteriala postprandiala poate i asimptomatica! La pacientii cu $ipertensiune arteriala" insu icienta a sistemului autonomic sau $ipotensiune ortostatica" scaderea TA postprandial este mult mai mare si nu se insoteste de cresterea recventei cardiace! Scaderea postprandiala a TA este mai accentuata atunci cand alimentele au continut ener3etic si in car#o$idrati simpli ridicat! 4ipotensiunea arteriala apare datorita cresterii lu)ului san3uin spla$nic si me*enteric +de la nivelul tu#ului di3estiv" icat" pancreas, in detrimentul celui peri eric" precum si $iperinsulinemiei postprandiale" necompensate de cresterea activitatii sistemului simpatic! ( ectul vasodilatator al insulinei si a altor peptide intestinale contri#uie la $ipotensiunea arteriala postprandiala! 4ipotensiunea arteriala postprandiala este o alta cau*a pentru sincopele recurente si caderi la varstnici! Semnele acestei a ectiuni incep cu ameteala" caderi" sincope" diverse simptome cere#rale sau cardiace! (valuarea la varstnicii simptomatici se ace prin masurarea TA inainte de masa" la :' si .' minute dupa masa! Mana3ementul $ipotensiunii arteriale postprandiale simptomatice5 % scaderea continutului de car#o$idrati" inlocuirea cu car#o$idrati complecsi sau cu alimente cu continut proteic sau lipidic mare" mese recvente" reduse cantitativ % Mersul dupa masa poate a7uta" dar $ipotensiunea arteriala poate aparea la incetarea mersului % Reducerea do*elor de anti$ipertensive" administrarea lor dupa masa % Repaus la pat dupa masa % Medicamente5 ludrocorti*on" indometacin" octreotide" ca eina; ca eina administrata oral la masa este utila atat la varstnicii sanatosi cat si la cei ra3ili" dar este de pre erat sa se administre*e dimineata" deoarece de*volta toleranta daca este administrata pe parcursul intre3ii *ile! Bi#lio3ra ie5 $ttp5--@@@!doctorulmeu!net-articole%revista-3eriatrie-1/8%$ipotensiunea%la%varstnici%ii!$tml $ttp5--@@@!#oli%medicina!com-aparatul%cardiovascular-#oli%cardiovasculare-INFARCTUL%MIOCARDIC%ACUT%LA% VARSTNIC%BM%COM!p$p $ttp5--@@@!camine%#atrani!ro-articole-:.%sanatate%varstnici-0:%$ipertensiunea%arteriala%la%varstnici!$tml