Universitatea tefan cel Mare Suceava Facultatea de tiine Economice i Administraie Public Program de studiu: Dre t !

anul """

#eferat la disci lina: Dre t com arat i sisteme de dre t

Accesul la %ustiie &n lumina reglementrilor interne i a %uris rudenei 'ED(

Accesul la justiie n lumina reglementrilor interne i a jurisprudenei CEDO

)

Accesul la %ustiie este consacrat &n art* + din 'onvenia Euro ean a Dre turilor (mului! &n conformitate cu care ,uris rudena 'urii de la Strassbourg urmrete acceai linie de gndire! otrivit creia orice ersoan are dre tul de a-i fi anali.at cau.a de ctre un tribunal* Prin urmare! dre tul de acces la %ustiie este un dre t inerent celui consacrat rin art* + arag* $ din 'onvenie* Aceasta nu re re.int o inter retare e/tensiv de natur s cree.e noi obligaii &n sarcina Statelor 'ontractante! ci se ba.ea. e/clusiv e termenii din te.a " a art* + arag* $! inter retai &n conte/tul su i av0nd &n vedere obiectul i sco ul 'onveniei! recum i rinci iile generale de dre t* 1n ceea ce rivete natura %uridic a accesului la %ustiie! &n doctrin se &nt0lnete o controvers! &n sensul c unii autori au recunoscut accesului la %ustiie caracterul de 2dre t ublic3! de 2libertate ublic3! &ntemeindu-se e fa tul c acest dre t confer titularului lui uterea garantat %uridic de a recurge la rotecia statului &n condiii care s oblige instanele com etente s decid asu ra reteniei sale* Dim otriv! ali autori au &mbriat o inia otrivit creia dre tul de acces la %ustiie este o libertate individual! reval0ndu-se de argumentul otrivit cruia accesul la %ustiie nu resu une o aciune colectiv din artea mai multor ersoane! c0t vreme orice ersoan oate s introduc o aciune &n faa unei instane &n mod individual* 4e raliem acestei din urm o inii! av0nd &n vedere c! dei e/ercitarea acestui dre t resu une asigurarea unor garanii! sarcin ce incumb statelor! &n egal msur deci.ia de a face u. de acest dre t a arine fiecrui membru al societii &n mod individual* 'eea ce este de necontestat re re.int fa tul c dre tul de acces la %ustiie este un dre t fundamental! recunoscut &n mod unanim la nivelul ordinii ublice euro ene! motiv entru care statelor le-a rmas o mar% restr0ns de a reciere &n ceea ce rivete reglementarea modalitilor de e/ercitare a acestei liberti* Datorit rolului su &n ordinea %uridic a fiecrui stat! accesul liber la %ustiie a rimit consacrare &n a roa e toate constituiile statelor euro ene* 1n ceea ce rivete reglementarea acestui rinci iu &n legea fundamental rom0n! acesta se gsete la art* )$! av0nd un coninut sintetic! dar &n acelai tim bine definit: 2(rice ersoan se oate adresa %ustiiei entru a rarea dre turilor! a libertilor i a intereselor sale legitime* 4ici o lege nu oate &ngrdi acest dre t3* Astfel! legiutorul rom0n a &neles s ridice la rang de rinci iu constituional osibilitatea oricrei ersoane de a se adresa direct i nemi%locit instanelor de %udecat entru a rarea dre turilor! a libertilor i a intereselor sale legitime* 5a nivelul ordinii %uridice interne garantarea dre tului de acces la %ustiie se reali.ea. rin dou te/te legale: e de o arte! art* )$ din 'onstituie! e de alt arte! art* + arag* $ din 'onvenie! care odat cu ratificarea sa a devenit arte din legislaia intern* '6iar dac 'onvenia nu face vorbire &n mod e/ res des re accesul la %ustiie! 'urtea Euro ean a Dre turilor (mului! rintr-o 6otr0re a artat c 2dac art* + arag* $ ar fi &neles &n sensul c rivete e/clusiv conduita &n cadrul unei roceduri de%a iniiate &n faa unei instane! un Stat contractant ar utea! fr s &ncalce acest articol! s su rime %urisdiciile sale sau s sustrag din com etena lor anumite categorii de aciuni civile entru a le &ncredina unor organe subordonate 7uvernului* 1n consecin! av0nd &n vedere c &n sistemul de dre t rom0nesc! dre tul acces la %ustiie este rote%at at0t de art* )$ din 'onstituie! c0t i de art* + din 'onvenie! reiese c acest dre t beneficia. de o dubl rotecie! iar &n situaiile care e/ced a licarea art* + din 'onvenie! accesul la %ustiie nu rm0ne li sit de garanie ci beneficia. de rotecia oferit de art* )$ din 'onstituie* 1n doctrin s-a artat c dre tul de acces la %ustiie este un dre t non-absolut* Aceasta entru c el nu are caracterul unei liberti absolute! fiind su us anumitor limitri* Aceste limitri sunt im use de uterea de stat! ele av0nd sco ul rote%rii altor interese! ca de e/em lu rinci iul
8

securitii ra orturilor %uridice! dre turile i libertile ersoanelor* Astfel! e/istena unor limitri ale dre tului de acces la %ustiie este im licit e/ercitrii normale a acestuia! motiv entru care acestea sunt recunoscute &n mod unanim at0t la nivelul racticii %udiciare interne! c0t i la cel al %uris rudenei 'urii Euro ene a Dre turilor (mului* De asemenea! limitrile accesului la %ustiie nu ar utea combate &nsi substana acestui dre t! astfel &nc0t trebuie s urmreasc &ntotdeauna un sco legitim! rm0n0nd ro orionale cu acesta* 1n ceea ce rivete ro orionalitatea ingerinei statului &n dre tul de acces la %ustiie cu sco ul urmrit! acesta este! din unct de vedere ractic! cel mai im ortant criteriu de a reciere a &nclcrii art* + arag* $ &n ra ort cu %uris rudena 'urii* Astfel! a licarea rinci iului ro orionalitii im lic fa tul c instana euro ean determin dac statul! limit0nd dre tul de acces! nu i-a de it mar%a de a reciere! aduc0nd astfel o restricie sever! nere.onabil! &n ra ort de sco ul legitim al bunei administrri a %ustiiei sau cel al securitii %uridice* Evaluarea gradului de ro orionalitate &n legtur cu dre tul de acces este dificil de reali.at datorit multitudinii de situaii aduse &n faa 'urii Euro ene a Dre turilor (mului! recum i a rolului asumat de ctre aceasta! i anume de mecanism subsidiar de rotecie a dre tului fundamental de acces la %ustiie* 'u toate acestea! accesibilitatea i revi.ibilitatea inter retrii i a licrii regulii de dre t ar a fi criterii im ortante de a reciere a ro orionalitii! i.vor0te din %uris ruden* Astfel! otrivit unei 6otr0ri a 'urii! 'antoni c* ! aceasta a statuat c noiunile de 2dre t3 i 2lege3 care a ar &n articolele 'onveniei! im licit sau e/ res! rivesc condiii calitative! &ntre altele acelea de accesibilitate i revi.ibilitate* De asemenea! &ntr-o cau. recent! 'urtea a artat c datorit rinci iului generalitii legilor! dis o.iiile acestora nu se bucur de o reci.ie absolut* De aceea! inter retarea i a licarea unor astfel de te/te de inde de ractica %udiciar* Funcia de deci.ie &ncredinat %urisdiciilor a%ut tocmai la &nlturarea &ndoielilor care ar utea sub.ista &n rivina inter retrii normelor! &n concordan cu ractica cotidian! &ns numai cu condiia ca re.ultatul s fie &n mod re.onabil revi.ibil* De aceea! 'urtea trebuie s evalue.e dac! &n aceste ca.uri! te/tul legal! eventual inter retat &n lumina %uris rudenei inter retative care &l &nsoete! &nde linete aceast condiie* 1n consecin! dac dre tul de acces este su us unor condiii legale! instanele trebuie s evite at0t un formalism e/cesiv c0nd a lic regulile de rocedur! &ntrcu0t acesta ar aduce atingere caracterului ec6itabil al rocesului! c0t i o rela/are e/cesiv! ce ar determina su rimarea condiiilor rocedurale instituite rin legi* Princi iile invocate de 'urte &n cau.a As6ingdane i de.voltate &n %uris rudena sa ulterioar se reflect i &n ceea ce rivete sistemul de dre t rom0nesc* Astfel! rin Deci.ia 9:;<)==+! 'urtea 'onstituional a statuat c 2 revederile legale criticate nu &ncalc dis o.iiile constituionale i cele convenionale invocate! &ntruc0t! aa cum a decis 'urtea 'onstituional i 'urtea Euro ean a Dre turilor (mului! dre tul de acces la %ustiie nu este un dre t absolut! orice restricie fiind admis at0t tim c0t nu se aduce atingere dre tului de acces la un tribunal &n substana sa! statul dis un0nd &n acest sens de o mar% de a reciere!3 relu0nd ideea enunat &n %uris rudena instanei de la Strasbourg* 1n lus! c6iar 'urtea 'onstituional a reci.at rin Deci.ia $)+<)=== c nu trebuie fcut o confu.ie &ntre stabilirea unor condiii rivind e/ercitarea unor dre turi rev.ute de lege! care nu contravin rinci iului accesului liber la %ustiie! condiii de natur s &m iedice abu.ul de dre t i! &n acelai tim ! s asigure celeritatea rocedurii! i! e de alt arte! &ngrdirea accesului la %ustiie* 'u acelai rile%! 'urtea 'onstituional a constatat c &n realitate condiiile rev.ute &n
;

te/tele de lege &n legtur cu care s-a ridicat e/ce ia de neconstituionalitate sunt %ustificate i nu constituie &ngrdiri ale accesului liber la %ustiie* >otodat! urmrind acceai linie de g0ndire! 'urtea 'onstituional! rintr-o deci.ie mai nou! Deci.ia $9:<)==+ a artat c rinci iul accesului liber la %ustiie consacrat rin te/tul art* )$ din 'onstituie im lic! &ntre altele! ado tarea de ctre legiuitor a unor reguli de rocedur clare! &n care s se rescrie cu reci.ie condiiile i termenele &n care %ustiiabilii &i ot e/ercita dre turile lor rocesuale! inclusiv cele referitoare la cile de atac &m otriva 6otr0rilor ronunate de instanele de %udecat* Prin urmare! din inter retarea deci.iilor amintite mai sus se des rinde conclu.ia c formularea din art* )$ din 'onstituie ?2nici o lege nu oate &ngrdi e/ercitarea acestui dre t3@ nu oate fi inter retat &n sens strict! c0t vreme anumite limitri ale dre tului de acces la %ustiie sunt inerente naturii i e/ercitrii acestuia* Astfel! s-a artat c e/istena unei reglementri statale! fiind im licit res ectrii dre tului de acces la %ustiie i conin0nd im licit condiii de e/ercitare a accesului! nu oate contraveni libertii de acces la %ustiie! rin sim la sa e/isten* #eglementarea accesului la %ustiie contravine acestuia doar atunci c0nd tinde s &l anule.e! im un0nd condiii nere.onabile! nu i c0nd tinde doar s &l regle.e*

Accesul la Curtea Constituional n lumina sistemelor de drept statale

'u rivire la rocedurile &n faa instanelor de contencios constituional i a licabilitatea &n ceea ce le rivete a art* + din 'onvenie! trebuie remarcat c cel uin la &nce ut o.iia 'urii de la Strasbourg a fost destul de ambigu! i c ea se gsete &ntr-o continu evoluie! nefiind &nc e de lin cristali.at* Acest lucru s-a datorat &n rinci al diversitii e/istente la nivelul statelor membre cu referire la atribuiile i structurile instanelor constituionale! astfel &nc0t este foarte dificil s se obin un grad de generali.are al deci.iilor date &n legtur cu un stat membru &n ra ort cu situaia dintr-un al stat membru* 1n ceea ce rivete sistemul de dre t rom0nesc! 'urtea 'onstituional e/ercit at0t un control de constituionalitate a legilor! a riori ?anterior@! adic &nainte de romulgarea lor! c0t i unul a osteriori! adic du intrarea lor &n vigoare* Acest control se e/ercit numai rin intermediul e/ce iei de neconstituionalitate! ridicat &ntr-un roces e rolul instanelor %udectoreti sau a celor de arbitra% comercial! de ctre una din ri! rocuror sau c6iar instana din oficiu! cu rivire la dis o.iiile legale care au legtur cu res ectiva cau.* De asemenea! e/ce ia de neconstituionalitate oate fi ridicat i de Avocatul Po orului! fr s fie necesar condiia e/istenei unui litigiu e rolul unei instane* Astfel! din dis o.iiile art* ): din 5* ;A<$::)! care reglementea. organi.area i funcionarea 'urii 'onstituionale &n #om0nia! reiese c acesta im une condiii restrictive! &n sensul c trebuie urmat o anumit rocedur! nefiind ermis ca orice ersoan ?cu e/ce ia Avocatului Po orului@ s sesi.e.e direct 'urtea 'onstituional! anga%0nd astfel controlul acesteia asu ra unei dis o.iii legale* Doar instana de %udecat oate s trimit e/ce ia de neconstituionalitate la 'urtea 'onstituional! du ce &n realabil a admis cererea de sesi.are instanei de contencios constituional! constat0nd &nde linirea condiiilor de admisibilitate* #eiese astfel c instana de
B

%udecat are osibilitatea s cen.ure.e e/ce iile care sunt ridicate &n faa sa! &ns numai sub as ectul admisibilitii lor! &ntruc0t dac cererea de sesi.are a 'urii 'onstituionale &nde linete condiiile de admisibilitate! instana de %udecat este obligat s sesi.e.e 'urtea! c6iar dac o inia ei este &n sensul c e/ce ia nu este &ntemeiat* Un alt as ect restrictiv &n legtur cu sesi.area 'urii 'onstituionale &l re re.int acela otrivit cruia nu orice ersoane se ot adresa acesteia cu o e/ce ie de neconstituionalitate! ci doar instana de fond ?sesi.at &n cursul rocesului@ i Avocatul Po orului* De asemenea! o alt condiie cu caracter restrictiv const &n fa tul c o e/ce ie de neconstituionalitate nu se oate ridica direct &n faa unei instane! fr s e/iste un roces endinte &n faa acesteia! ea av0nd un caracter incidental* E/ce ia de neconstituionalitate nu oate forma obiectul unei aciuni rinci ale nici &n faa instanei de %udecat sau de arbitra%! unde constituie &ntotdeauna un mi%loc de a rare &ntr-un litigiu &n curs de soluionare! i nici &n faa 'urii 'onstituionale* 1n acest sens este i %uris rudena instanei naionale de contencios constituional! astfel c rin Deci.ia nr* B<)==A! aceasta a reinut c! atunci c0nd obiect e/clusiv al aciunii rinci ale introduse la instana de %udecat este constatarea neconstituionalitii unei ordonane sim le sau ordonane de urgen a 7uvernului! e/ce ia de neconstituionalitate este transformat &ntr-o veritabil aciune! ier.0ndu-i natura de e/ce ie! &neleas ca un mi%loc de a rare care nu une &n discuie fondul reteniei deduse %udecii* Astfel! din e/em lele relevate reiese fa tul c e de o arte! rocedurile &n faa instanelor constituionale sunt diferite de la stat la stat! ceea ce face dificil concilierea i a licarea unui standard uniform la nivel su rastatal* Pe de alt arte! un as ect de similitudine const &n aceea c &n rivina subiectelor de se.in! toate rocedurile im lic anumite limitri! &n sensul c nu orice ersoan se oate adresa 'urii 'onstituionale! i nu oricum! ci numai rin intermediul instanei de %udecat! i uneori nici atunci* 1n ceea ce rivete evoluia %uris rudenial a 'urii Euro ene a Dre turilor (mului! fosta 'omisie a afirmat constant c litigiile aflate &n faa unei instane de contencios constituional nu fac arte din domeniul de admisibilitate al art* +! deoarece nu rivete nici temeinicia unei acu.aii &n materie enal! nici o contestaie asu ra unor dre turi sau obligaii de natur civil! astfel c rocedura din faa unei instane constituionale nu trebuie s reali.e.e e/igenele art* +*

CONCLUZII
Este de notorietate ca instantele %udecatoresti au rolurile din ce in ce mai incarcate iar resursele materiale si umane sunt in mod cert insuficiente entru a asigura functionarea eficienta a sistemului %uridic! su raincarcarea afectand calitatea actului de %ustitie*
+

E/ista multe cau.e care au dus in tim la su raincarcarea rolului instantelor %udecatoresti* Una dintre cau.e este aceea ca instantele au ince ut la un moment dat sa inter rete.e notiunea de acces la %ustitie! intr-un sens foarte larg! fara a tine intotdeauna suficient cont de rinci iul se aratiei si ec6ilibrului uterilor-legislativa! e/ecutiva si %udecatoreasca! consacrat in art* $ E/tinderea in ractica a sferei de actiune a uterii %udecatoresti in detrimentul celorlalte uteri! a facut ca din ce in ce mai multe ersoane sa incerce sa ocoleasca rocedurile administrative care resu un reguli stricte si ta/e mai mari decat cele %udiciare! solicitand direct instantelor sa dis una autoritatilor administrative sa emita anumite acte sau sa efectue.e anumite o eratiuni! in roceduri care se desfasoara! de regula! fara artici area autoritatii res ective*Mai mult! in ultimul tim se remarca si tendinta de a substitui actele notariale rin 6otarari %udecatoresti* "ntrebarea fireasca e care si-o oate une oricine anali.ea.a situatia si constata ca! e de o arte! instantele %udecatoresti au a%uns sa fie blocate de avalansa de actiuni intr-o continua crestere si! e de alta arte! ca in aceste conditii! instantele continua sa solutione.e e fond actiuni care e/ced com etentei generale a instantelor %udecatoresti! este: de ce se rocedea.a in acest mod* 5iberul acces la %ustitie este consacrat rin art* )$ din 'onstitutia #omaniei! care revede ca orice ersoana se oate adresa %ustitiei entru a ararea dre turilor! a libertatilor si a intereselor sale legitime*Dre tul de acces la %ustitie este atat de evident incat nici nu a fost consacrat e/ res de 'onventia Euro eana a Dre turilor (mului! in cau.aGolder contra Regatului Unit al Marii Britanii, 'urtea fiind usa in situatia de a trebui sa ras unda la intrebarea daca art* + aragr* $ din 'onventie doar garantea.a dre tul la un roces ec6itabil sau recunoaste si dre tul oricarei ersoane de a avea acces la o instanta %udecatoreasca*'urtea! a aratat ca toate garantiile rocedurale enuntate de art* + aragr* $ din 'onventie! res ectiv ec6itatea! ublicitatea si celeritatea rocedurii! nu ar avea nici un sens in li sa dre tului de acces la un tribunal dar a subliniat si ca accest dre t nu este absolut! e/istand osibilitatea limitarilor im licit admise c6iar in afara limitelor care circumscriu continutul oricarui dre t* Potrivit %uris rudentei 'urtii Euro ene a Dre turilor (mului! dre tul de acces la %ustitie! im lica! rin insasi natura sa! o reglementare din artea statului si oate fi su us unor limitari sau conditionari! atat tim cat nu este atinsa substanta dre tulu. Sigur ca! in masura in care o anumita dis o.itie legala vine in contradictie cu actele si tratatele rivitoare la dre turile fundamentale ale omului iar acestea contin revederi mai favorabile! avand in vedere revederile art* )= din 'onstututia #omaniei! se va inlatura motivat revederea interna*Deasemenea! in temeiul art* $;9 din 'onstitutie! vor fi inlaturate motivat dis o.itiile din legislatia interna care contravin revederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Euro ene si celorlalte reglementati comunitare cu caracter obligatoriu*(rice 6otarare rin care se inlatura a licarea unei dis o.itii in vigoare in legislatia interna! va trebui temeinic motivata de
A

%udecator*"n rivinta rocedurilor administrative reglementate de legiuitor! asa cum s-a aratat de%a! arcurgerea acestora este obligatorie! cu e/ce tia ca.urilor in care nu sunt eficiente*