1

,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
cmyk
COLOR
EDITORIAL
de Vladimir BRILINSKY
DEFILAREA RUINII NAIONALE
C
u pine si circ, spre
victoria Iinal. Cam asa
s-ar putea rezuma
actiunea n Iort a Ministerului
Culturii ndreptat ostentativ ctre
miscarea dacist din Romnia care,
vrem nu vrem, creste de la an la an
venind spre constiinta romnilor
asemenea unui tvlug. De un an
de zile, s-au tot nvrtit ministereii
nostri n jurul cozii, elabornd
comunicate despre srbtorile
nationale ocazionate de mplinirea
a ,1900 de ani de la Iormarea
poporului romn. Tot ei au Iost
aceia care au schimbat de cteva
ori titulatura maniIestrilor,
blbindu-se de Iiecare data
ncurcati n nestiinta lor sau poate
n prIuitul dogmatism somnolent
din care nu sunt capabili s se
trezeasc. Acum la Iinal de an,
luminatul Virgil Nitulescu cu un
scaun de secretar de stat mai putin,
dar soptitor de tain al ministrului,
promotor al Serbrilor Rusinii, si-
a dat din nou n petec organiznd o
maniIestare ntr-un dispret urias Iat
de civilizatia dac. A adus din tara
vecin, Ungaria, o trup de
saltimbanci mbrcati, ce-i drept
impecabil, n uniIorme romane si le-
a organizat o deIilare pe Calea
Victoriei pn la Muzeul de Istorie
acolo unde s-au nchinat columnei.
I-au Iost ctei de paz n aceast
penibil actiune, directorul
Muzeului National de Istorie,
Crisan Museteanu si un pitbul de
maidan n persoana unui contopist,
arheolog Ir oper, deci unul care
nu exist, sub numele de Eugen
Silviu Teodor
Primul, si exprim la televiziuni
netrmurita adeziune la cotropirea
roman si mndria de a intra n
Europa ca membrii ai marii Iamilii
culturale romane, ceea ce
reprezint o imens stupizenie care
nu merit nici mcar bgat n
seam. Al doilea, ntr-un limbaj de
Ferentari, cu toate c Sibiul natal
ar Ii trebuit s-si lase amprenta
asupra culturii si educatiei sale,
scuip n sil si dispret sistematic
pe tot ce se cheam cultur si
civilizatie dacic. si semneaz
scabroasele mailuri cu prescurtarea
EST, dovedind sracul c sub nici
o Iorm nu putea s semneze
VEST din moment ce gndirea lui
nu depseste valorile de dincolo de
Nipru si mai sus.
Nu putem s intrm n polemic
n astIel de companie. Putem doar
s constatm cu mare tristete ca
suntem singurul stat care doreste s
intre n Europa sub poala unei culturi
care nu-i apartine si nu i-a apartinut
niciodat. Suntem singurul stat
european care si slveste
cotropitorii mai abitir dect n tara
lor de origine. Suntem singurii care
vom intra n Europa la 1 ianuarie
cu limba strns lipit de Iundul
,Apusului Imperiu Roman
creznd c astIel vom Ii primiti cu
bratele si mai deschise. Fals si
grotesc. Nimeni nu este n Europa
Unit interesat dac apartii unei
culturi sau alteia. Ne consolm cu
gndul c n conducerea Romniei
Europene de mine, se va gsi
cineva cu scaun la cap, s pun
botnit pentru totdeauna celor care
IalsiIic istoria pe bani publici.
Nu as Ii reusit o ncheiere mai
potrivit la acest editorial dac nu
as Ii reprodus aici, cu permisiunea
autoarei, un pasaj dintr-un
exceptional articol aprut n
Formula AS sub semntura
Aurorei Petan :
Parada din centrul
Bucureytiului nu a fost realist.
Organizatorii evenimentului ar
fi trebuit s ytie c o
reconstituire corect a
momentului nu ar fi fost
posibil dect dac, n urma
legionarilor romani, pe Calea
1ictoriei, ar fi defilat yi daci n
lanfuri.
Fr comentarii.
2
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
CIVILIZAII ANTICE
ALE EUROPEI TEMPERATE
Iosif 1asile FEREACZ
)HCKAJ
CELII (V)
Civilizatia dacic, Ir nicio ndoial, a Iost una
remarcabil, dovad este si interesul deosebit care i-a
Iost acordat de ctre lumea stiintiIic si de ctre publicul
larg. Din pcate, ea este cunoscut astzi mai ales
datorit descoperirilor arheologice, dar si n acest Iel a
putut Ii recuperat un mare volum de inIormatii cu ajutorul
crora este posibil reconstituirea ntr-o msur
oarecare, a vietii comunittilor umane din acea perioad.
O alt surs de inIormatii pentru ntelegerea vietii unei
populatii este dat de comparatia cu viata altor populatii
contemporane. Din acest motiv, credem c este util s
prezentm n paginile acestei reviste, pe parcursul mai
multor numere, una dintre civilizatiile contemporane, cu
care dacii au intrat n contact n mai multe rnduri. Asa
cum reiese si din titlul acestui material, este vorba despre
celti.
n numrul anterior mentionam
c n prima parte a secolului al IV-
lea . Chr. celtii erau deja prezenti
n zona Dunrii mijlocii si c
izvoarele vorbesc despre o
,,ambasad a reprezentantilor lor
n tabra lui Alexandru cel Mare.
Contextul
ntlnirea a avut loc n contextul
expeditiei macedonene la Dunre,
mpotriva tribalilor. Aceast
campanie era necesar n contextul
Pregtirilor pentru campania din
Asia mpotriva persilor. AstIel,
regele macedonean a Iost nevoit
mai nti s paciIice Irontul
dunrean, unde tribalii, populatie de
origine tracic, locuind de-a lungul
malului drept al Iluviului ntre
Morava balcanic si Isker, se
dovedeau a Ii greu de adus sub
Statuie elenistic reprezentndu-l pe Alexandru,
imagine preluat de pe site-ul www. Alexander the Great.htm.
3
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
ascultare nc din vremea lui Filip
al II-lea, tatl lui Alexandru.
Macedonenii i-au urmrit pe tribali,
care reIuzau o lupt decisiv, pn
la extremitatea vestic a teritoriului
locuit de acestia, undeva la gura
Moravei, n amonte de Portile de
Fier. Tribalii, condusi de regele
Syrmos, s-au repliat pe o insul de
pe Dunre evitnd si de aceast
dat conIruntarea direct.
Nereusind s cucereasc insula,
regele Macedoniei a trecut
Dunrea pentru numai o zi si i-a
nIrnt pe getii de pe malul stng
care erau aliatii tribalilor. Aceast
demonstratie de Iort a avut succes
cci ntorcndu-se n tabra de pe
malul drept al Dunrii, Alexandru
cel Mare a primit soliile
neamurilor din zon, care i s-au
supus.
Solia
Cu acea ocazie Alexandru
a primit solii diIeritelor neamuri
din zon. n Iinalul materialului
nostru din numrul anterior al
revistei spuneam c momentul
are o important deosebit
pentru istoria politic a acestui
spatiu, motiv pentru care ne vom
opri asupra lui.
zvoarele
Despre celtii care au Iost primiti
de marele rege, Strabon aIirm c
provin din apropierea Adriaticii, n
timp ce Arrian plaseaz originea lor
n GolIul Ionic. Momentul istoric
surprins de autorii citati are o mare
nsemntate pentru c este prima
stire literar care i mentioneaz pe
celti n aceast zon. Evenimentele
de Strabon si Arrianus, autori mai
trzii, care ns s-au bazat pe
mrturiile unui participant direct la
expeditie: este vorba de Ptolemaios,
Iiul lui Lagos, colaborator al lui
Alexandru si viitor rege al Egiptului.
Prin urmare, Iaptele consemnate
sunt demne de toat ncrederea.
Dar s dm cuvntul izvorului:
Arrianus (Expeditia lui
Alexandru cel Mare I, 4, 6-8)
relateaz: ,Aici (n tabra lui
Alexandru nn.) sosir soli att
din partea triburilor libere care
locuiesc pe malurile Istrului, ct
i de la Svrmos, regele tribalilor,
venir soli chiar i de la celtii care
locuiesc in Golful Ionic...Acesta
(Alexandru) leg cu toti prietenie,
lund i dnd che:ii. Pe celti ii
intreb de ce lucru omenesc se
tem ei mai mult, in ndefdea c
deoarece marea sa faim va fi
afuns pn la ei i inc mai
departe au s rspund c se
tem de el mai mult dect de toti.
Dar rspunsul celtilor ii spulber
ndefdile. Intr-adevr, cum
locuiau departe de Alexandru
iar in tinuturile ocupate de ei se
putea cu greu ptrunde
v:ndu-l pe Alexandru c
pornete spre alte locuri, ii
spuser c se tem ca nu cumva
vreodat s cad cerul pe dnii.
Alexandru le ddu numele de
prieteni, ii fcu aliati i ii trimise
acas, dup ce adug doar
att. c celtii sunt nite flecari'.
Aceast relatare coincide cu
cea pstrat la Strabo (Geografia,
VII, 3, 8 C 301): Alexandru ,a
primit daruri de la semintiile de
acolo i de la Svrmos. Ptolemeu,
fiul lui Lagos, spune c in cursul
acestei expeditii au sosit la
Rzboinici celfi,
dup site-ul www. Celtii.htm.
Rzboinici macedoneni din armata lui Alexandru,
imagine preluat de pe site-ul www. Alexander the Great
(Alexander oI Macedon) Biography.htm.
4
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
cmyk
COLOR
Alexandru celtii de lng Marea
Adriatic, pentru a stabili cu el
legturi de prietenie i
ospitalitate. Regele, primindu-i cu
mult bunvoint, ii intreb in
timpul osptului de ce se tem ei
mai tare, credea c vor rosti
numele lui. Iar ei au rspuns c
de nici un om, :iceau doar c le
este fric s nu se prbueasc
peste ei cumva cerul.
Relatarea celor doi autori, a
cror aspecte ,anecdotice au Iost
sesizate de numerosi istorici este
Ioarte probabil s se Ii petrecut si
n realitate. Dar dincolo de aceste
amnunte este deosebit de
important consemnarea prezentei
la Dunre a ambasadei celtilor de
la Marea Adriatic.
nterpretarea
izvoarelor
n legtur cu regiunea n care
s-a aIlat teatrul de operatiuni trebuie
Icute urmtoarele precizri:
Printele istoriei, Herodot (Istorii,
IV, 49) ne-a inIormat c limita
vestic a teritoriului stpnit n
antichitate de tribali se aIla undeva
pe Morava ori ceva mai spre vest,
n timp ce limita de rsrit era
marcat de rul Oescus (Tucidides,
Istorii, II, 96). Potrivit detaliilor
,topograIice Iurnizate de
Ptolemaios si preluate de Arrianus,
retragerea tribalilor si actiunile lui
Alexandru cel Mare s-au desIsurat
n aria apusean a teritoriului
tribalilor, undeva n amonte de Portile
de Fier, nu departe, probabil, de
vrsarea Moravei n Dunre. Pe
aceste considerente trebuie s ne
nchipuim c prezenta ambasadei
celtice la Alexandru cel Mare apare
Iireasc n aceast zon si ar Ii de
nenteles dac operatiunile militare
s-ar Ii desIsurat n rsrit, n locuri
prea ndeprtate pentru ca celtii s
Ii avut stire despre ele.
AstIel este Ioarte probabil ca n
jurul anului 335 .Chr. celtii de la
Marea Adriatic s Ii ,explorat noi
teritorii spre rsrit, mai precis n
estul bazinului carpatic. Doar ntr-o
astIel de situatie ei puteau Ii
interesati de intentiile regelui
Macedoniei care desIsura actiuni
militare ntr-o zon apropiat. n
legtur cu prestigiul deosebit de
care se bucura suveranul
Macedoniei n centrul Europei este
sugestiv c o solie a acelorasi celti
va ajunge mai trziu n anul 323
.Chr. tocmai n ndeprtatul Babilon,
unde se gsea n acel moment
curtea lui Alexandru.
Cine erau ei?
ntorcndu-ne la celtii pomeniti
de Arrian si Strabon, precizm c
la acea dat, singurii celti de la
Marea Adriatic (respectiv GolIul
Ionic, cum aIirm Arrian) erau
Btlia de la Issus,
imagine preluat de pe site-ul www. Alexander the Great (Alexander oI Macedon) Biography.htm.
5
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
cmyk
COLOR
senonii din Italia, asezati n jurul
Anconei. Acestia au Iost paciIicati
de ctre romani dup 345 .Chr. Din
acest motiv probabil c au Iost
nevoiti s caute alte directii de
expansiune. n aceste conditii
participarea unor grupuri de senoni
la migratia celtilor n estul bazinului
Carpatic este posibil. Un coiI din
Iier celto-etrusc descoperit n
mprejurimile Hategului pare s
sugereze acelasi lucru. Este vorba
de un tip de coiI ntlnit doar n
necropolele senonilor din Italia, Iiind,
prin urmare, speciIic doar
rzboinicilor din tribul respectiv. Dar
senonii au constituit doar o mic
parte a noilor colonisti care au ajuns
pn n Transilvania. Cea mai mare
parte proveneau, dup toate
probabilittile, din regiunea
transdanubian si din teritoriile
aIlate astzi n Austria oriental.
Inventarele unor morminte celtice
indic Iaptul c la aceast migratie
1eatrul desfyurrii operafiunilor, hart dup Vera Krstic
Dac dorifi un abonament la
DACIA MAGAZIN
Trimite(i prin mandat poytal suma de 250 000
lei pe adresa: Daniela Gridan, 335700, Orytie,
Pia(a Victoriei 20.
Ve(i primi ncepnd cu luna urmtoare
dousprezece numere ale publica(iei noastre.
V rugm s specifica(i pe mandat adresa
poytal corect la care dori(i s primi(i revista.
au participat si grupuri venite chiar
si din zona Rinului.
Bazinul Carpatic avea s
constituie rezervorul principal de
unde se vor recruta rzboinicii care,
cteva decenii mai trziu, aveau s
porneasc n marea expeditie din
Balcani, aventur care i va duce
pe unii dintre ei pn n Asia Mic.
Si pentru c am tot vorbit despre
celtii din Transdanubia si din Austria
oriental, n numrul urmtor vom
schita ansamblul general al acestor
teritorii la nceputul celei de a doua
epoci a Iierului.
6
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
PIERIT-AU DACII ?
Aurora PEJAA
Drama izvoarelor
scrise
P
n la aparitia tiparului n
secolul 16, scrierile antice au
supravietuit cu destul diIicultate, prin
intermediul copistilor. Totusi, din noianul
greu de evaluat de scrieri ale eruditei
antichitti, s-a pierdut enorm de mult, Iie
din pur ntmplare, Iie cu reavoint, din
pricina Ianatismului care a dus la
incendieri de biblioteci, Iie din neglijent,
ignorant sau dezinteres. Scrierile care
mrturiseau despre geti si daci au avut,
aproape toate, aceast soart: nu au
reusit s traverseze veacurile. Ceea ce a
ajuns pn la noi nu reprezint, probabil,
nici 10 din ce s-a scris despre acesti
nestiuti locuitori ai pmnturilor de la
nordul Dunrii. Istoricii nostri i citeaz
adesea pe Herodot, pe Strabon si pe Dio
Cassius, cu putinele lor Iragmente n care
se vorbeste despre geti si daci, lsndu-
ne impresia c acest neam a Iost Iie
ignorat de marile puteri vecine, Iie pur si
simplu prea ,barbar ca s prezinte
interes. Totusi, exist numeroase mrturii
antice despre scrieri care vorbeau de
strmosii nostri, dar care s-au pierdut.
ns ct vreme aceste mrturii exist,
trebuie s tinem cont de ele si s admitem
c s-a scris mult mai mult despre geti si
daci, dect ni s-a spus n crtile de istorie,
c acestia au strnit interesul vecinilor
lor ntr-o msur mare, att prin modul
Publicarea articolului de Iat n prestigioasa publicatie Formula AS reprezint un lucru onorant pentru
adevrata istorie a romnilor. l reproducem n acest numr cu acordul redactiei si aducnd caldele noastre
multumiri doamnei Snziana Pop pentru amabilitatea de a ne Ii permis preluarea lui.
GURI NEGRE ALE ISTORIEI
lor de viat si prin religia si credintele lor,
ct si prin relatiile pe care le-au avut cu
cei din jur si prin rzboaiele pe care le-au
dus. Cu exceptia lui Al. Papadopol-
Calimah, un istoric uitat din veacul al
XIX-lea, pe care nimeni nu l citeaz si a
crui oper a Iost n totalitate ignorat,
nimeni nu a ncercat pn acum s Iac o
evaluare complet a ceea ce s-a pierdut
din documentele despre daci. ConIorm
acestuia, numrul autorilor care au scris
sau doar au pomenit n treact despre
strmosii nostri este de... aproape trei sute.
Nu stim dac pentru alte neamuri s-
au Icut astIel de evaluri. Nu stim dac
soarta izvoarelor privitoare la daci a Iost
mai vitreg dect a altora. Marele nvtat
Posidoniu cltorise la gali si scrisese o
carte despre acestia, astzi pierdut.
mpratul Claudiu scrisese si el o istorie
a etruscilor n 20 de volume, din care
nimic nu a ajuns pn la noi. Totusi,
despre gali stim multe lucruri din alte
izvoare, de la etrusci avem monumente
si inscriptii, doar dacii s-au dovedit mult
prea ,tcuti, ori poate noi nu am cutat
ndeajuns, cci suntem prea putin
interesati de soata lor...
Unde ,s-au ascuns
ge[ii i dacii?
P
entru antici, n vremurile cele
mai ndeprtate, teritoriile de la
nordul Dunrii reprezentau un loc
enigmatic, populat de Iiinte mitice. Cu
timpul, pe msur ce relatiile comerciale
s-au dezvoltat si sIera de inIluent a lumii
greco-romane s-a extins, getii si dacii au
nceput s Iie mai bine cunoscuti si
pomeniti n scrierile grecilor si ale
romanilor. Totusi, putini au Iost aceia care
au scris ceea ce au vzut cu ochii lor,
cci putini au cltorit pn pe aceste
pmnturi. AstIel c majoritatea
inIormatiilor pe care ni le transmit aceste
izvoare sunt inIormatii de a doua sau a
treia mn, aproximative, deIormate,
transmise din gur n gur printr-un Iel
de ,teleIon Ir Iir. Au existat si lucrri
ale unor martori oculari care au Iost n
Dacia si au descris cu mare exactitate
geograIia, istoria, organizarea politic si
social, traditiile, poate si limba dacilor,
dar toate aceste scrieri s-au pierdut. Vom
reveni mai jos asupra lor.
Prin urmare, inIormatiile pe care le mai
avem sunt adesea conIuze. Ba mai mult,
anticii nu Iceau ntotdeauna distinctie
clar ntre sciti si geti sau ntre traci si
geti, iar mai trziu, i conIund pe geti
chiar cu gotii (cu sau Ir intentie) sau
cu alte neamuri. AstIel c, nu de putine
ori, sub reIerintele la sciti, traci, goti etc.
se pot ascunde inIormatii pretioase
despre daci si geti. Ce Iel de evenimente
consemneaz scrierile vremii? n primul
rnd, nregistreaz numai evenimente
politice si militare importante - rzboaie,
victorii, aliante, trdri, asasinate,
succesiuni la tron, iar o perioad de pace
si liniste este aproape ntotdeauna
- Scrieri pierdute cu privire la daci -
Din tot ce s-a scris despre daci n antichitate, pn la noi nu a ajuns mai mult de 10! Stranie yi
tragica soart a unor documente distruse din voia destinului sau cu bun -ytiin(, ori care poate zac
nc neytiute, n beciurile vreunor mnstiri sau biblioteci!
7
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
absent din documente. Asadar, cei ce
triau n pace triau ntr-un Iel ,n aIara
istoriei. n al doilea rnd,
istoria scris este aproape
ntotdeauna istoria
nvingtorilor. De aceea,
izvoarele latine nu vor
pomeni prea mult despre
autohtoni, ci n primul rnd
despre romanii colonizatori
si, tot de aceea, mai trziu,
numele dacilor sedentari si
pasnici dispare din scrieri,
n primul plan Iiind gotii,
gepizii, hunii si alti
migratori cu o istorie
,activ.
Primele informa[ii
P
utem presupune c primele
nIormatii despre geti au Iost
consemnate de popoarele orientale cu
care acestia au intrat n contact, n primul
rnd pe calea comertului. Dar din
cronicile orientale nu ni s-a pstrat nicio
inIormatie cu privire la geti. Comertul i-a
pus n contact cu scitii de pe trmurile
nordice ale Mrii Negre, cu persii, cu
Ienicienii, cu neamurile din Asia Mic si
chiar cu egiptenii. Documentele acelora
i vor Ii pomenit si pe strmosii nostri, cel
putin cei dobrogeni. Cel mai vechi
eveniment n care sunt antrenati getii este
cel pomenit de Herodot cu reIerire la
campania lui Darius (sec. VI .Cr.), regele
persilor, mpotriva scitilor, care, nainte
de a ajunge la Istru, i biruie si pe geti.
Cea de-a doua inIormatie ne trimite n
timp, dou secole mai trziu si se reIer
la expeditia mpotriva tribalilor lui
Alexandru cel Mare (sec. IV .Cr.) care,
ajuns la Dunre, nIrunt opozitia getilor.
Numrul mare al geograIiilor pierdute, n
care Ioarte probabil erau descrise si
teritoriile getice, Iace ca misterul s Iie si
mai adnc. nsusi marele geograI Strabon
a scris o carte despre Tracia si Dacia,
astzi cu desvrsire pierdut. Marele
geograI Marin din Tyr descrisese n
amnuntime teritoriile locuite de geti si
daci, dar lucrarea sa nu a ajuns pn la
noi, dect ntr-o palid msur, prin
intermediul unei prescurtri Icute de
Ptolemeu. Una dintre geograIiile pierdute
apartinea lui Demetrios din Callatis
(actuala Mangalia), iar datele prezentate
de el cu privire la teritoriile getilor trebuie
s Ii Iost Ioarte exacte. Nici
hrtile, nu putine, care
nItisau lumea cunoscut
n vremea dacilor nu au
ajuns pn la noi: de la cea
mai veche hart a lumii
despre care avem stiint,
cea a lui Anaximandru
(sec. VI .Cr., nvtat care a
cltorit pn la sciti), si
pn la cucerirea roman,
nu s-a pstrat absolut
nicio hart care s
nItiseze Dacia veche.
Cele mai vechi hrti reprezint Dacia de
dup cucerire. Un interes aparte au
strnit, cu sigurant, religia si credintele
getilor, mult diIerite de ale altor neamuri
din Europa, dar, si n acest aspect,
documentele pierdute spuneau de bun
seam mult mai mult dect cele pstrate.
Un get celebru:
regele Dromihete
G
recii aveau o admiratie Iat de
,barbari (cuvnt care
nseamn, n greceste, ,blbit, persoan
care vorbeste o limb de nenteles, cci
asa le preau grecilor cei care vorbeau
alt limb dect a lor), pe care si-i
reprezentau ca virtuosi, curajosi si
generosi. Un celebru model l constituie
regele get Dromihete (sec. III .Cr.), care
l-a nvins pe Lisimah, unul dintre urmasii
lui Alexandru cel Mare. Acesta venise
cu oastea macedonean mpotriva
getilor, dar a Iost nIrnt si luat prizonier,
mpreun cu Iiul su, Agatocle.
Dromihete i-a dus pe prizonieri la cetatea
Helis, resedinta sa, i-a osptat regeste la
o mas scump, cu pocaluri si vase de
aur si argint, n vreme ce el si getii si
stteau la o mas de lemn, modest. Apoi
i-a eliberat, spunndu-le c, dac au
acas attea bogtii, s nu mai rvneasc
la avutul modest al altora. Campania lui
Lisimah si ptania de la curtea
generosului rege get au Iost mult
preluate si citate n scrierile vechi, dar
tocmai acele scrieri care le prezentau n
amnunt s-au pierdut - n primul rnd
cartea 21 din ,Biblioteca Istorica a lui
Diodor din Sicilia, apoi istoria universal
a lui Polibiu si altele. Tot ce stim despre
aceast victorie a getilor provine din
prescurtri si mrturii mrunte.
Epoca lui Burebista
D
e la Dromihete la Burebista se
ntinde o perioad de mai mult
de dou secole de mare pustietate
documentar. Fie c dacii triau n pace
si nu au atras atentia grecilor si romanilor,
Iie c scrierile care se reIereau la acea
epoc s-au pierdut, noi nu stim mai nimic
despre acele vremuri. De la Strabon avem
cteva inIormatii pretioase despre epoca
lui Burebista, cu care vestitul geograI era
contemporan. Dar Strabon, la rndul su,
a Iolosit lucrrile lui Posidoniu, cel mai
nvtat om al acelei epoci. Din pcate,
nicio scriere a lui Posidoniu nu s-a
pstrat pn astzi. Dio Cassius scria si
el, n crtile sale pierdute, despre aceast
epoc. Augustus nsusi, contemporan
cu Burebista, a scris despre propria sa
viat - lucrare si ea pierdut - unde Ir
ndoial c pomenea si de relatiile cu
Dacia.
Momentul cuceririi
Daciei: o imens
gaur neagr
D
e la Burebista la Decebal avem
din nou o mare lacun
documentar. Cteva nume de regi daci
ne sunt pomenite de ctre Iordanes, dar
mai mult nu stim. Istoricul Titus Livius
includea aceast perioad n opera sa
urias, dar crtile 124 si 125, dedicate
Daciei, s-au pierdut. Distrugerea operei
marelui istoric se datoreaz mpratului
Domitian, care a decretat drept crim de
stat citirea acestei lucrri, si papei Grigore
cel Mare, care a dispus arderea crtii, din
pricin c n paginile ei se vorbea despre
minuni, nainte de epoca crestin.
InIormatiile despre daci reapar n
preajma conIlictului cu mpratul
Domitian, cnd btrnul rege Duras i
cedeaz tronul lui Decebal. Evenimentele
premergtoare cuceririi Daciei de ctre
romani, campaniile lui Domitian si ale lui
Strabon
8
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
cmyk
Traian, nIrngerea dacilor si ntemeierea
provinciei Dacia, colonizarea si
organizarea provinciei, przile imense
luate de la daci - sunt evenimente care
au avut parte de numeroase si detaliate
consemnri n scrierile vremii. Ne-am Ii
asteptat ca numrul izvoarelor scrise din
acea epoc, ajunse pn la noi, s Iie mult
mai mare dect pentru epoci mai
ndeprtate si mai nesigure. Si totusi... O
bizar coincident a Icut s se piard
cam tot ce s-a scris despre daci si
rzboaiele lor cu romanii.
Dio Chrysostomos, exilat n Dacia din
pricina urii lui Domitian, rechemat de
Nerva si apoi Ioarte pretuit de Traian, a
scris o istorie a Daciei intitulat Getica,
pierdut astzi cu totul. Probabil c
scrierea nItisa, cu mare precizie,
geograIia, istoria si obiceiurile dacilor,
precum si societatea dacic pregtindu-
se pentru rzboaiele cu mpratul
Domitian. O alt Getica a Iost scris de
Criton, medicul personal al lui Traian si
martor ocular al evenimentelor din Dacia.
Aceast nepretuit lucrare prezenta, cu
sigurant, campaniile lui Traian si Iurniza
valoroase inIormatii cu privire la daci. Din
aceast scriere avem doar cteva Ioarte
mici Iragmente, citate de un autor trziu.
Al treilea martor ocular care a scris despre
daci a Iost nsusi mpratul Traian. El a
compus un jurnal de rzboi intitulat 'De
bello dacico (,Despre rzboiul cu
dacii), n care a consemnat cu grij toate
etapele si aspectele campaniilor sale. Si
acesta este pierdut n ntregime (au rmas
doar cinci cuvinte, citate de un gramatic).
Dup ntoarcerea triumIal la Roma,
Traian a publicat un edict prin care ddea
seama de toate operatiunile sale n Dacia
si expunea bugetul cheltuielilor de rzboi.
Nici acest edict nu a ajuns pn la noi.
Dar Traian a avut biograIii si, care au
scris despre viata si Iaptele sale, deci si
despre cucerirea si colonizarea Daciei.
Cunoastem numele a cel putin patru
istorici biograIi, dar ale cror scrieri astzi
sunt pierdute cu desvrsire. Pe lng
acestia, Tacit nsusi, marele istoric roman
contemporan cu Traian, a scris o biograIie
a mpratului, dar care nu a ajuns pn la
noi. Mai mult, n Istoriile sale, pstrate
doar n parte, Tacit a scris mult despre
daci, nItisnd expeditia lui Traian, ns
tocmai capitolele acelea s-au pierdut.
Pliniu cel Tnr, prieten apropiat al lui
Traian, a scris si el pe larg, ntr-o istorie a
epocii sale, despre cucerirea Daciei si
ntemeierea provinciei. E posibil chiar s-
l Ii nsotit pe ilustrul su prieten n Dacia
si s Ii Iost martor la evenimente. Dar si
aceast istorie a pierit n negura vremii.
Caninius, un bun prieten al lui Pliniu, a
scris n versuri istoria expeditiei lui
Traian, poem astzi pierdut. Appian, un
mare istoric care a trit n vremea
mpratilor Traian, Hadrian si Antoninus
Pius, a scris n douzeci si patru de crti
'Istoria Romanilor, din care ne-a rmas
numai jumtate. Cartea 22, care continea
o istorie a Daciei, se aIl tocmai ntre
crtile pierdute. Marele istoric Dio
Cassius a scris si el o istorie a domniei
lui Traian, nimicit cu totul de timpul
necruttor. Dar si lucrarea sa de cpti,
monumentala 'Istorie roman, la care a
muncit 22 de ani, a ajuns la noi doar
Iragmentar, mare parte a ei Iiindu-ne
cunoscut doar din unele rezumate trzii.
ntre crtile pierdute se aIl si ntreaga
Harta Daciei dup Ptolemeu
9
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
carte 67, care cuprindea expeditia si
rzboaiele lui Domitian contra dacilor si
relatri ample etnograIice, istorice si
geograIice despre Dacia. Tot pierdut este
si cartea 68, care cuprindea expeditiile lui
Traian n Dacia, cderea dacilor sub
dominatia romanilor si colonizarea
Daciei. Din acestea nu avem, ca si din
multe altele, dect o Ioarte modest
prescurtare trzie, plin si aceasta de
lipsuri. Plutarh, celebrul istoric grec, a
scris o biograIie a lui Traian, care a avut
aceeasi stranie soart: pierdut cu
desvrsire. Ammianus Marcellinus a
scris o istorie de la Nerva pn la Valens,
dar aceast important scriere ne-a
parvenit cu totul ciuntit. Din 31 de crti
care o alctuiau, cele dinti 13 au pierit -
si tocmai acelea n care se trata si despre
Dacia si n care se scria istoria de la anii
96 pn la 350 d.Cr. n sIrsit, Apollodor
din Damasc a scris o carte n care descria
detaliat constructia podului lui Traian.
Nici aceasta nu a putut strbate
veacurile...
Dacia dup Traian
i dispari[ia dacilor
din izvoare
I
nIormatiile istoriograIice din
perioada urmtoare nu se reIer
aproape deloc la dacii autohtoni, care
continu s Iie o enigm: aIlm doar
despre organizarea administrativ si
militar a noii provincii Dacia, despre
colonistii adusi aici, despre viata n
coloniile ntemeiate. Dar niciun
document nu ne spune ce s-a ntmplat
cu nobilimea si preotimea dac, cu marea
mas a dacilor de rnd, cu zeii lor, ale
cror temple Iuseser Icute una cu
pmntul de ctre romani. ,Crtile
getice, scrise de Polyainos n secolul 2
d.Cr., au Iost nghitite de monstrii
ntunecati ai timpului. Dup abandonarea
provinciei sub Aurelian, tcerea este si
mai adnc. Avem cteva mentiuni ale
dacilor liberi, ultimele din secolul IV d.Cr,
cnd carpii din Moldova dau de Iurc
romanilor. Dup aceea, tcere absolut.
n Dacia se perind nenumrate neamuri
migratoare, pe care izvoarele vremii le
consemneaz cu constiinciozitate si
curiozitate, dar nu mai aIlm absolut
nimic despre oamenii pmntului - dacii,
desi prezenta lor pe vechile teritorii nu
poate Ii pus la ndoial, asa cum ne
demonstreaz izvoarele arheologice,
traditiile, Iolclorul si chiar lingvistica.
Cum au disprut
scrierile vechi
O
scurt nsiruire, ametitoare, de
crime culturale ne poate deslusi
tragica soart a scrierilor din
antichitate pn la aparitia
tiparului. Dar chiar si dup
Guttenberg, Ioarte multe
manuscrise au rmas
necercetate, needitate si
chiar n primejdie de
distrugere. Nabonassar,
regele Babilonului, a distrus
n anul 747 .Cr. toate scrierile
care cuprindeau istoria si
Iaptele regilor predecesori ai
si. Renumita bibliotec din
Alexandria, care numra la
un moment dat 700.000 de
volume, a pierit cu totul ntr-
un incendiu cnd Cezar a cucerit
Alexandria. Luptele ntre crestini si
pgni au Iost Iatale, si ele, crtilor. n
zilele SIntului Apostol Pavel, eIesienii
si-au ars n piat toate bibliotecile. SIntul
Papa Grigore cel Mare arde, n anul 604,
mii de crti pgne, ntre altele, pe Titus
Livius. SIntul Grigorie ,Luminatorul
Armeniei arde n 277 d.Cr. toate crtile
si bibliotecile din Armenia, toat literatura
armean, care era o comoar pentru
istoria asirienilor, mezilor, persilor,
grecilor, getilor si a tuturor neamurilor cu
care armenii au avut a Iace n curs de
secole. Nvlirile barbarilor au distrus,
la rndul lor, nenumrate biblioteci. n
640, arabii invadeaz Alexandria si i ard
biblioteca. Cnd musulmanii au cucerit
provinciile persane, mai multe biblioteci
au czut n minile lor si au Iost distruse.
Biblioteca din Cairo, a caliIilor Egiptului,
avea peste 1.600.000 de volume. Dar n
anul 1073, turcii au prdat si distrus
aceast imens bibliotec. Biblioteca de
la Tripoli (Siria), mai vestit dect cea a
caliIilor, cuprindea 3.000.000 de volume
de teologie, stiinte, istorie, traditii,
geograIie! Dar n 1105, Tripoli a czut sub
stpnirea Irancilor comandati de
Raimond IV si nepretuita bibliotec a Iost
preIcut n cenus. Matei Corvin
Iundase la Buda o mare si pretioas
bibliotec, adunnd crti cu cheltuieli
enorme, din Italia si din Grecia, dup
cderea Imperiului Bizantin. Acest
depozit de eruditie cuprindea o multime
de scrieri antice, cu totul pierdute astzi.
n 1526, cnd sultanul Soliman a cucerit
Buda, dup btlia de la Mohacz, a dat
Ioc si a devastat aceast bibliotec.
Mnstirile de la muntele Athos au Iost
un mare depozit de scrieri
manuscrise vechi, dar
bibliotecile de la acest munte
au suIerit multe devastri. n
1820, la nceputul rzboiului
de independent a Greciei,
bibliotecile de pe SIntul
Munte au Iost silite s
Iurnizeze turcilor manuscrise
pentru Iitilele tunurilor!
AstIel au pierit mii de lucrri
de mare pret. Si totusi...
Suntem ndrepttiti s
sperm c nu toate scrierile
care au pierdut lupta cu
timpul sunt disprute
deIinitiv. n marile biblioteci de manus-
crise din lume, cum sunt Biblioteca
Vaticanului si cea a mnstirii SInta
Ecaterina de pe muntele Sinai, zac nc zeci
de mii de manuscrise necercetate. Timpul
poate s ne mai rezerve mari surprize!
Al. Papadopol-
Calimah: un nume
de strad n Tecuci
M
ulte dintre inIormatiile
prezentate mai sus provin
dintr-o ampl lucrare a unui istoric uitat
din secolul al XIX-lea: Al. Papadopol-
Calimah. Pe parcursul mai multor ani,
Calimah a strns cu migal si precizie
Iilologic toate inIormatiile despre
scrierile pierdute cu privire la daci,
disponibile la acea vreme. Foarte bun
cunosctor al limbilor latin si greac
veche, colaborator apropiat al lui B.P.
Hasdeu, ntr-o vreme - chiar
vicepresedinte al Academiei Romne,
Herodot
10
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
nestiutul savant a publicat n revista
,Columna lui Traian, timp de 6 ani,
ncepnd cu 1872, o serie de 19 articole,
despre scrierile pierdute ,atingtoare de
Dacia. Soarta lor a Iost asemntoare
cu cea a crtilor despre care a scris cu
atta pasiune: desi a trecut doar un secol,
nimeni nu-si mai aminteste de lucrarea
sa. Nu e niciodat citat, nu a Iost editat,
iar timpul trece n deIavoarea sa. Cele
peste trei sute de nume de autori antici
mrturisitori despre daci, pe care le-a
strns laolalt, Iormeaz un tablou
impresionant, neasteptat. Abia citind cele
150 de pagini de text din lucrarea lui
Papadopol-Calimah, putem s ne Iacem
o imagine real despre ct si cum erau
receptati dacii n antichitate. Papadopol-
Calimah este astzi doar un nume de
strad n Tecuci, orasul su natal. Istoricii,
clasicistii, specialistii n izvoare antice nu
au auzit de el si continu s recite pe
dinaIar cele cteva Iragmente din
Herodot, Strabon si Dio Cassius despre
geti si daci, cei mai multi convinsi de
putintatea si chiar de lipsa de
important a inIormatiilor istoriograIice.
Sperm ca apropiata aparitie editorial a
operei lui Calimah n volum va determina
o regndire a importantei surselor
documentare despre daci si a imaginii
acestora n ochii grecilor si romanilor.
Scrierile despre
daci au aceeai
soart i n epocile
mai noi
P
are de necrezut, dar si n
vremurile mai recente, putinele
lucrri despre daci sunt urmrite de
acelasi ghinion ca si vechile documente.
Marele crturar si poet german Martin
Opitz, invitat s viziteze Transilvania la
nceputul secolului al XVII-lea de ctre
principele Gabriel Bethlen, se
ndrgosteste de aceste locuri,
cerceteaz istoria si traditiile romnilor,
se documenteaz intens si lucreaz timp
de 12 de ani la o lucrare monumental:
Dacia Antiqua. Dar manuscrisul a
disprut Ir urm dup moartea sa.
Despre o mitologie a dacilor, lucrare
scris n limba rusa de savantul B.P.
Hasdeu, stim doar c a rmas n
manuscris. Tatl su, Al. Hasdeu, a scris
o istorie a dacilor, care a ajuns n arhiva
din Petersburg a lui A.S. Sturdza: nici
de soarta acestui manuscris nu se mai
stie nimic. De la misteriosul manuscris
despre daci, aIlat cndva la Centrul
National de Manuscrise din Ulan Bator,
dar de soarta cruia nu se mai stie nimic,
pn la istoria getilor a crturarului
italian Niccolo di Modrusa, scris n
secolul XV si niciodat publicat (desi
manuscrisul se aIl la Vatican), drumul
tcut al documentelor despre daci este
acelasi: ctre neant. Dar dac
documentele antichittii au avut de
traversat dou milenii de zbuciumat
istorie, cele mai recente, aIlate la
ndemna cercettorului, nu merit
soarta pe care o au. Scrieri medievale
precum Zamolxis, primul legiuitor al
getilor a lui Carolus Lundius si cea
despre alIabetul getilor, a lui Vulcanius
Bonaventura, sunt nc ignorate la noi,
sub pretextul provenientei lor din mediul
crturresc nordic, unde conIuziile geti-
goti si daci-dani, voite sau nu, erau
Irecvente. GeograIia lui Philippe Briet,
scris n secolul XVII si continnd
inIormatii inedite despre daci, este cu
totul necunoscut cercettorilor romni.
Si lista poate continua, Icnd hrtia s
roseasc...
Controversatele plci de plumb de
la Sinaia, care par s reprezinte arhivele
regilor daci, despre care s-a vorbit acum
doi ani ntr-un numr al revistei ,Formula
As, continu s Iie ignorate de ctre
specialisti. Dac acestea nu sunt Ialsuri,
ci documente autentice (si exist multe
argumente n Iavoarea acestei din urm
ipoteze), nseamn c noi, cu propriile
noastre mini, ngropm n uitare cele mai
importante documente cu privire la daci
care s-au scris vreodat.
Dacii - un subiect
incomod
E
ste oare o simpl coincident, o
ntmplare c au disprut
aproape toate scrierile despre daci? Ce
nestiut blestem bntuie memoria acestor
enigmatici si bravi strmosi ai nostri si
ce magie poate rupe acest blestem? Este
tot o ntmplare Iaptul c specialistii au
decretat drept ,Ialsuri niste documente
pe care nu le-au cercetat niciodat,
reIuznd s cread c dacii si-ar Ii putut
scrie propria istorie pe plci de aur sau
de plumb? Al cui somn este deranjat de
acesti ntelepti si curajosi daci, care nu
Iac dect s-si cear dreptul la istorie?
Este oare tot o ntmplare c singurul
care s-a ocupat vreodat de dramatica
poveste a disparitiei manuscriselor
despre daci a Iost n totalitate ignorat?
Soarta lui Papadopol-Calimah este una
emblematic. Despre daci se vorbeste n
mediile academice putin: ei sunt ,barbarii
Europei, att de proslviti n anii
comunismului, cnd autohtonismul era
ideologizat. Acum, a nu vorbi despre
daci reprezint un absurd si inutil semn
de dizident, de maniIestare anti-
comunist si de simpatie pro-european:
dac vrem n Europa, e de preIerat s
vorbim mai mult de Roma, dect de
Sarmizegetusa; dac vrem cu Occidentul,
trebuie s ne uitm trecutul si traditiile.
Nimic mai gresit! Nu putem Ii universali
dect prin ceea ce avem particular.
Suntem romni tocmai pentru c
strmosii nostri au Iost daci: dac ar Ii
Iost celti, noi am Ii Iost, probabil, Irancezi,
iar dac ar Ii Iost iberi, astzi am Ii Iost
spanioli. A ignora sau a contesta
importanta componentei dacice a istoriei
noastre nseamn a nega propriul nostru
speciIic romnesc.
Martin Opitz
11
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
C
nd marele compozitor
maghiar Bella Bartok a dat,
dup rzboi, primul si
unicul su recital de piano la
Bucuresti, sub auspiciile
Fundatiunei culturale a
Princepelui mostenitor >, lumea
noastr muzical si artistic a Iost
surprins s vad n program, pe
lng Chopin, Beethoven, Debussy si
Scarlatty, Iigurnd la loc de cinste si
cteva dansuri na(ionale romne.
Personalitatea marelui compozitor
si pianist socotit, alturi de
Schoenberg si Van Dierer, ca un
deschiztor de drumuri noi, era prea
bine stabilit pentru a arta c
dansurile romnesti sunt o creatie
unic punndu-le alturi de creatiile
marilor genii muzicale ale omenirii.
De la ritmica vie a contratimpului
jocurilor pn la splendorile portului
nostru cu nIramele albe ca de
vestale, de o suprem distinctie, totul
aprea spectatorilor uimiti si vrjiti ca
un poem de seductii si de gratii, de-o
ideal Irumusete si splendoare.
Se stia de ctre cei initiati cum
Bella Bartok si pusese bazele carierii
sale artistice n studiul aproIundat si
ndelung al Iolclorului muzical. Pentru
a culege Iolclorul muzical romnesc,
pe care-l pretuise dintr-un nceput
pentru speciIicul lui, colindase satele
Bihorului si ale Maramuresului,
culegnd din gura poporului romn
peste 3500 de cntece romnesti,
dintre care primele 371 le publicase
n editura Drei Masken>> din
Munchen, nsotindu-le cu un studiu
n care aproIunda stiintiIic ritmul si
toate particularittile ce alctuiau
originalitatea cntecului romnesc.
Nu este deloc curios c acest act
de nalt valoare documentar punea
n lumin, prin autoritatea unui genial
compozitor strin, tezaurul artei si
simtirii romnesti.
Bella Bartok fcuse in 1913, deci
BIRUINA LUI DECEBAL
ORIGINEA MULTIMILENAR A TEZAURULUI DE ART I SIMIRE
ROMNEASC MOTENIT DE LA TRACO-GETO-DACI - NAIUNEA ROMN
cu aproape trei decenii in urm, prin
Convorbiri literare ~~, o
pretioas i concludent mrturisire.
din dragoste pentru muzica
romn am nvtat si nvt limba
romn ~~.Iar despre valoarea
acestei mu:ici, el statornicea
urmtoarea sentint investit cu
marea lui autoritate. Culegtorul
compozitor sustinea c este poate cea
mai minunat muzic popular pe
ntreg teritoriul Ungariei, care luat
chiar si n chip absolut, e att de
Iermectoare nct ar putea-o admira
toti oamenii de muzic din Europa>>.
El avea dreptate cci ,,mu:ica
romneasc avnd rdcina in
creatiile folclorice ale poporului s-a
inltat prin geniul marelui
compo:itor Enescu, pe culmile cele
mai inalte ale compo:itiei inscriindu-
se i din acest punct de vedere in
patrimoniul universal al creatiei
mu:icale.
ntregul nostru tezaur de art si
simtire romneasc de un neasemuit
pitoresc si vrjit Iarmec exprimat ntr-
o gama larg a Iolclorului romnesc
ne dau ntelegerea unei modeste
lmuriri asupra vechimii si rostului
adnc al creatiei artistice n viata
poporului nostru, unde creatia
artistic a ndeplinit o Iunctie aproape
religioas, prere pe care o mprtsea
nsusi Dimitrie Cantemir, eruditul
principe al Moldovei, n cunoscuta lui
Descriptio Moldaviae>>.
Cci vorbind despre doina
romneasc att de strns legat de
viata eroic a poporului romn,
eruditul principe - el nsusi un adnc
ntelegtor al tainelor muzicei -
ajungea la prerea c doina se va Ii
numit la daci geniul rzboiului, de
vreme ce cu acest cuvnt - aIirma el
- si ncep totdeauna romnii jocurile
lor de lupt.
Dovezile artau cum toat aceast
mostenire de poezie si spiritualitate
am pstrat-o de la Geto- Daci ca pe
cel mai vechi si sacru patrimoniu
moral.
SuIlet nostalgic de geniu,
Eminescu, trind sub Iarmecul
luminilor disprute si al vechilor
mitologii, ar Ii dorit s se
nvredniceasc de o nou viat pe
care s-o consacre numai dacismului
si tainelor lui spirituale pe care le
intuise att de minunat si ncercase
s le renvie o dat cu strbunele
mituri cuprinse n creatiile sale literar-
artistice, ca: ' Odin si poetul,
Gemenii, 'Sarmis, Rugciunea
unui dac, 'Dochia si ursitoarele,
'Memento mori etc., care exprim
o IilozoIie, dar si o istorie a
mentalittilor culturale din preistorie.
S nu uitm c strmosii nostri
au dezvoltat o puternic cultur
material si spiritual n care ei au trit
si din care s-a Iormat poporul romn.
Dac ne reIerim la spiritualitatea si
mitul lui Zamolxis, acestea s-au
transmis si au inIluentat pe unii
creatori romni de art, nscrisi mai
trziu n patrimoniul culturii
universale.
Pentru sustinerea acestei idei de
mit national, se redescoperea mai
trziu Iondul mitic autohton de ctre
Brncusi si, ntr-un alt plan, cel al
ntelepciunii. Elementele comune
creatiei si IilozoIiei lui Brncusi le
regsim n opera lui. El nu concepe
noul ca gsirea unui limbaj original,
ci o regsire a celui original. Mai
concis si mai concludent, Mircea
Eliade arta: 'Capodoperele lui
Brncusi sunt solidare cu universul
Iormelor plastice si mitologiei
populare romnesti.
n alt plan, cel din domeniul
etnograIiei, Iolclorului, arta
costumelor populare, tonalittile si
ritmurile muzicii si ale dansului
popular, respectiv totalitatea creatiei
etnograIice pstrat pn astzi, se
Prof. Marin Rdan
12
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
evidentiaz asemnrile dintre Iormele
Ioarte vechi si metamorIoza lor
multimilenar cu cele noi, ca un mesaj
si dovad n acelasi timp al continurii
unei culturi si civilizatii demne de a
sta printre cele aIirmate valoric n
patrimoniul universal. n aceast idee,
dac ne reIerim la un singur domeniu
al creatiei artistice si anume cel al
dansurilor populare, cteva notri ale
presei de la nceputul secolului trecut
sunt concludente:
n anul 1934, la Viena s-a
organizat un concurs
international de
dansuri. Arhiducesa
Ileana, care admirase
n attea rnduri si
prilejuri Iormatiile
romnesti, a invitat si
de aceast dat un
mnuchi de dansatori
din Romnia. Grupul
era alctuit din tineret
crescut si Iormat n
duhul ambientului, al
originii si traditiei
romnesti. Pentru
Romnia, a Iost mai
mult dect un triumI.
Arhiducesa nu
gresise. A Iost, de
Iapt, nceputul sirului
de triumIuri pe care
juctorii romni aveau
s le obtin dup aceea n marile
centre si congrese internationale, unde
se Iceau demonstratiuni etnograIice
si de Iolclor.
Invitati pentru anul urmtor la
Istambul si Ankara, juctorii romni
au Iost chemati apoi la Olimpiada
>> din Berlin n 1936, unde ntre cele
56 de natiuni, romnii, desi lipsiti de
orice atmosIer si relatii, si-au
disputat primul loc al clasiIicrii cu
iugoslavii, crora li se Icea o
sustinut curte de ctre cercurile
Europei Centrale.
n schimb, organizatia KraIt
durch Freude>> n ale crei mase
muncitoresti, jocurile romnesti
treziser un entuziasm delirant, i
invit pentru anul urmtor pe juctorii
romni, ntr-o lung si minunat
cltorie pe mare, pn la Iiordurile
norvegiene, srbtorind parc - n
aceste nentrerupte maniIestri de
jocuri si nIrtire permanent - geniul
luminos al Geto- Dacilor, cruia cel
mai vechi cronicar german, Iordanes
Gothul, i atribuia, n veacul al VI-
lea, paternitatea culturii si a strvechii
civilizatii germane.
n 1938, la nceputul verii, Roma
si Milano, primeau n iunie, ca pe niste
biruitori, pe juctorii romni, crora
Iormatiunile Dopolavoro>> le
arat o mgulitoare preIerint ntre
grupurile celorlalte opt natiuni
prezente n metropola lumii.
A Iost o var Iericit, un adevrat
apogeu al luptei grele, dar biruitoare.
n august, juctorii romni chemati
pe Coasta de Azur la
serbrile de Iolclor
international de la
Nissa, obtineau n
entuziasmul nestvilit
al meridionalilor si al
unui aeropag Iormat
din arbitri veniti din
toate prtile lumii,
suIragiile unanime
pentru portul si jocul
romnesc, ca cele
mai Irumoase, mai
expresive si mai
originale n
aristrocratia lor. Iat
cum compatriotii
nostri de atunci ct si
iubitorii de Iolclor
autentic de
pretutindeni ascultau
cu emotie ecourile
presei mondiale si vibrantele elogii,
care cdeau ca o nval de petale, de
lumini si o meritat ncoronare peste
jocul minunat al strbunilor nostri
Geto-Daci, pstrat cu sIintenie de
urmasi.
Tezaurul de art si simtire
romneasc s-a Iormat o data cu
poporul romn n granitele actuale ale
Romniei, dar si dincolo de aceste
granite n unele zone ale statelor
vecine (Bulgaria, Serbia, Macedonia,
Albania, Croatia, Ungaria, Slovacia,
Republica Moldova, Bucovina de
Nord si Basarabia de Sud si din alte
zone ale Ucrainei, Trile Baltice,
Rusia, Belorusia, Uzbechistan,
Tadjichistan, acolo unde urmele
existentei unei populatii traco - geto -
dac se mai maniIest n diIeritele
Iorme ale vietii materiale si spirituale
si ele sunt transmise si continuate
pn n timpurile noastre Iormnd
trsturile distincte ale etnicilor
romni din acest vast teritoriu
european.
Asistm n prezent la deplasarea
diIeritelor Iormatii Iolclorice n diIeritele
zone ale Europei, unde originile noastre
speciIice se aIirm prin speciIicul su.
Peste tot, aceste Iormatii sunt
ntmpinate cu dragoste, admiratie si
interes deosebit, de prieteni si
admiratori care apartin celor mai alese
cercuri intelectuale de etnie
romneasc, crendu-se o atmosIer
cald de regsire si apropiere n simtire
cci, asa cum spune Mircea Eliade,
singura eternitate recunoscut de istorie
este creatia spiritual.
Nimic mai misctor si durabil, distins
si delicat, ca acest suIlet de popor care
a stiut s-si perpetueze cultul ce-l
uneste de opera creia i-a dat viat si
putere, din puterea de iubire a suIletului
su , ca cel mai meritat si potrivit omagiu
de Irumusete si sinceritate, de curent
bineIctor al apropierii ntre etniile
pmntului.
Si iat cum, n prezentul pe care l
trim, el, timpul, parc este menit s
aseze istoria n deplintatea
adevratului ei rost, s sparg granitele
conventionale, arbitrare, lsnd
nemrginirea spiritului de bine si Irumos
s se reverse n timpurile noastre o dat
cu constituirea comunittii popoarelor
europene, cci el, spiritul artei si
valoarea originalittii acesteia caut s-
si ntind blnda-i binecuvntare peste
oameni si popoare.
Si cnd acest act istoric se va
nIptui si pentru Romnia
(1 Ianuarie 2007 - intrarea n U.E. ),
s sperm c va nIlori si cu mai mult
vigoare cntecul si jocul, aceast
nepieritoare hran a vietii, si vor porni
juctorii nostri pretutindeni asteptati de
trile pmntului, ca prin ei s se
cunoasc suIletul luminos al vechilor
'nemuritori, cum si spuneau singuri
strmosii nostri geto - daci din
ndeprtatele timpuri ale istoriei.
Prin portul lor de un alb imaculat, ca
al ngerilor de lumin, ei vor duce
pretutindeni,de Iapt un simbol de viat
si lumin nemuritoare 'adevrata
biruint a lui Decebal, peste negurile
urii si ale mortii.
Iar din lumea lui de Iiinte Iericite, care
a rezistat vicisitudinilor istoriei, poporul
romn va binecuvnta pe cei care-i
poart mai departe, cu aceeasi vrednicie,
opera si gndul, cum antica Ellada,
preamrea n miticii lampadoIori, pe
Iclierii tortelor nestinse ale culturii si
progresului uman.
Un posibil bust al regelui
Decebal, descoperit la Roma
13
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
PERMANENA DACIEI
N CONTEXTUL EUROPEAN
Lucian COS1I
A
tlasul publicat la Ulm n
1482, gravat n lemn de
Johannes von Arnssheim,
arat cu aceeasi grosime rurile si muntii
si noteaz DATIA cu litere mari si
ngrosate (Fig. 1). Autorul pstreaz
caracterul special al literelor numelui de
Datia, care sunt cele mai proeminente
dup titlul continentului, notat n
stnga, sus.
Acum, cnd apar tot mai abundente
surse de inIormatii despre tara noastr
cea strveche, munca de cercettor
trebuie s Iie dublat de o atentie
extrem la Iiece detaliu, de o Iin
interpretare a probelor n spiritul
mentalittii epocii respective, de
stabilire a corelatiilor lingvistice date
de limba noastr si de limbile altor
neamuri vestice, cum ar Ii cele celtice si
germanice, care n vechime se mndreau
de rudenia cu oamenii Daciei. Rezultatul
acestor studii descumpneste pe cel ce
nu are puterea s se scuture de
minciunile repetate nvtate ca dogme,
pentru c inIormatiile actuale ne
prezint o inversare nebnuit a
rolurilor. n Iata acestor probe obiective,
curentul slavist care a dominat si a orbit
o lung bucat de timp cercetarea
istorico-lingvistic romneasc nu
apare dect ca o ciudat ineptie
ntunecat att n istoriograIia noastr,
ct mai ales n lingvistic, dovedindu-
se a Ii nimic altceva dect o prezent
nedorit a servitutii politice Iat de
cotropitori reIlectate ntr-o pseudo-
stiint istorico-lingvistic impus de
strini care nu urmreau nimic altceva
dect stergerea noastr si integrarea n
massa devorant a ocupantilor.
Cercetarea vechilor hrti clasice
europene vine s deschid Iascinante
perspective asupra istoriei noastre
vechi si permite numeroase observatii
si conexiuni. Notm urmtoarele:
Dacia a reprezentat n antichitate
o entitate politic de prim mrime,
recunoscut ca avnd o civilizatie
avansat care strnea admiratia.
Dacia era perceput ca avnd un
rol de Irunte pe continentul european,
Iapt care se datora unei ndelungate
traditii att ca organizare intern
administrativ, ct si ca spiritualitate.
Aceast traditie era nc bine ancorat
n constiinta contemporanilor la
orizontul secolului al II-lea d.C. si este
probabil c ea era legat de vechiul rol
al Daciei de Centru Spiritual Suprem
al Lumii Vechi.
Longevitatea organizrii statale
a Daciei ntr-o Iorm cristalizat printr-
o structur intern stabil este
demonstrat de administrarea unei averi
uriase, ceea ce presupune o trezorerie
si un sistem Iinanciar evoluat, bine
protejat de Iurturi, pierderi si risip,
eIicient n timp si gestionat cu
responsabilitate printr-un mecanism de
transmitere si acumulare pe generatii
minutios pus la punct. Dovad este
cantitatea enorm de aur Iurat de
trupele lui Traian din Dacia, aur ce era
rodul economiilor statului dac
acumulate de multe generatii. Faptul c
Dacia avea un sistem Iinanciar avansat
este sprijinit de cercetrile savantului
Gabriel Gheorghe. Domnia sa
demonstreaz vechimea Iamiliei de
cuvinte avnd rdcina 'ban n limba
romna |5, p. 22-29|. Din ban deriv si
cuvntul pe care-l Iolosim azi, banc,
Iamilia de cuvinte avnd rdcina ban
provenind din limba romn. Autorul
subliniaz c 'Terminologia de baz a
mecanismului Iinanciar international
este dat nu de latinescul nummus sau
pecunia, ci de romnescul ban |vezi 5,
p. 29|.
Dacia era un stat unitar bine
definit si care se bucura de un prestigiu
aparte n lumea nvtatilor antichittii,
constituind un Iactor major n echilibrul
european. Savantii antichittii nu au
notat diviziuni politice interne ale Daciei
pn n secolul al II-lea d.C.
Hrtile clasice care au dominat
gndirea politic european ilustreaz
principiul permanen(ei Daciei, n
contextul european, n limitele
Dunre-Tisa-Bug. Aceasta justiIic
dreptul natiunii daco-romne de a-si
perpetua existenta ntr-un stat unitar pe
Iundalul teritorial al Daciei
multimilenare, drept inalienabil,
sanctionat nc din antichitate. Dacia
ilustrat n vechile hrti din secolul al
II-lea d.C. constituie de Iapt Dacia Intra
Muros, deIinit de cursurile de ap
mentionate. Dacia Intra Muros
reprezenta minima entitate politic
viabil care putea s-si ndeplineasc
Iunctiunea intern de pstrtoare a unei
strvechi civilizatii (care data din
perioada a ceea ce specialistii din Vest
numesc Vechea Europ) si Iunctiunea
extern de Iortreat n punctul cel mai
critic al massei continentale europene.
Contestat cu obrznicie de toate
semintiile nomade care au rvnit la
pmntul su roditor si care si azi i
sugrum existenta, ocupnd ilegitim
pmnturile sale, Dacia de ieri ori
Romnia de azi, este singurul stat din
interiorul continentului cu o deIinire
precis si inechivoc a HOTARELOR
sale, nc din perioada de vrI a
antichittii romane.
Hrtile noteaz nsemntatea
Macedoniei n raport cu ntinderea mic
ocupat de Grecia. Doar locuitorii de
origine aromn, care azi nici nu sunt
recunoscuti ca entitate national
separat, pot s se mndreasc cu
descendenta nentrerupt din populatia
strveche a Macedoniei descrise n
vechile hrti.
Hrtile avnd la baz GeograIiile
lui Ptolemeu au avut o larg circulatie
n memoria nvftorului meu, Aicolae Prodan, refugiat din
Basarabia strmoyeasc, yi celor dragi lui, care nu s-au mai ntors
niciodat din Siberia
(Continuare din numrul trecut)
14
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
pe parcursul unui mileniu si jumtate
(din sec. II pn n sec. XVII, n Imperiul
Roman, apoi n cel Bizantin, si mai apoi
n statele Europei de Vest) si au
vehiculat constant pe toat aceast
lung perioad de timp n cancelariile
europene n mod graIic, prin titlu cu
litere de-o schioap, no(iunea
preponderen(ei Daciei n lumea
european ca nucleu statal yi focar de
civiliza(ie. Dup publicarea Atlasului-
Facsimil al lui Nordenskiold n 1889,
aceste hrti au reintrat n atentia
cercettorilor si au reprezentat sursa
cartograIic major pentru istoricii
secolului XX. Cei care se preIac astzi,
n Vestul european att de
antitraditional, c nu prea nteleg ce e
cu tara noastr si nici ce pmnturi ne
apartin n mod indubitabil, sunt sau de
o nejustiIicat ignorant sau cunosc
adevrul, dar sunt paralizati de Irica de
a nu supra rmsitele imperiului neo-
hunic.
Faima de care se bucurau hrtile
lui Ptolemeu printre oamenii de cultur
este conIirmat de celebrul istoric
Iordanes din secolul V, care, n lucrarea
sa De origine actibusque Getarum
(Despre originea si Iaptele Getilor) l
citeaz pe Ptolemeu si-l numeste orbis
terrae descriptor egregius, adic
eminent savant care descrie globul
terestru |1, p. 8|.
Insistenta cu care Dacia este
redat n hrtile clasice europene ca o
tar nchegat, mare si de prim rang
contrasteaz suspect cu tcerea
absolut pe care o observm asupra
acestui subiect n toat literatura
recent de specialitate aIlat la
ndemna cititorilor din tar. Odat
spus, adevrul istoric bazat pe
documente de prim rang iese la lumin
si nu mai poate Ii ignorat.
Constatm inexistenta pe acele
hrti a vreunui stat al srbilor, bulgarilor,
croatilor, ucrainenilor si ungurilor,
neamuri care si au patria de bastin n
alte locuri ce se aIl undeva n estul
Daciei si care s-au instalat n diverse
perioade prin cotropire, Iolosind Iorta,
violenta, deposedarea de bunuri si
lichidarea n mass a locuitorilor
autohtoni. Cataclismul produs n zona
ocupat n vechime de Dacia Magna a
Iost cu sigurant cunoscut de
cartograIii care au tiprit hrtile lui
Ptolemeu n secolul XV; totusi, ei s-au
abtinut s noteze modiIicrile drastice
survenite n acea parte a Europei.
Pentru a explica aceast omisiune,
istoriograIia modern sustine c cei
vechi aveau obiceiul de a copia
denumirile antice din nestiint, naivitate
sau dintr-o inexplicabil idealizare a
trecutului. Acest punct de vedere este
nestiintiIic, pentru c se bazeaz pe
prezumtia c noi suntem superiori ca
intelect celor dinaintea noastr. n Iapt,
tot timpul au existat oameni inteligenti
si bine inIormati, care-si cunosteau
proIesiunea si o exercitau cu miestrie.
Oare de ce hrtile secolului XV nu
marcheaz prtile ce erau nc ocupate
de mauri n Spania si nici posesiunile
engleze ale unor provincii din Franta?
Fig. 1
15
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
nainte de a-i acuza pe cartograIii
Renasterii de ignorant, este mai bine
s cercetm dac au avut motive s
procedeze n acea manier. Este Ioarte
posibil ca maestrii cartograIi s Ii
preIerat s pstreze numele marilor
entitti geopolitice consacrate, Icnd
dovada unei viziuni de ansamblu, pe o
perspectiv lung de timp, rezistnd
astIel tentatiei de a ridica prezentul
schimbtor la rang de vesnic. S nu
uitm c gndirea renascentist era
diIerit de cea de astzi, era putin
nclinat s descrie evenimentele
asemeni unui instantaneu IotograIic si
nici nu credea c zbuciumul si
convulsiunile care se perindau
nencetat pe scena istoric vor Ii Iost
n msur s aduc stirbiri proIunde
echilibrului geopolitic clasic. Abia din
secolul XVI apar hrti care nu mai
consemneaz marile unitti clasice si
noteaz stpnirile vremii si accept
prezenta popoarelor noi n locuri pe
care ele nu le ocupau dect de scurt
timp pe scara istoriei.
Permanen(a Daciei ca stat
nchegat pe o intindere de peste 500
000 kilometri ptra(i a asigurat
uniformitatea limbii romneyti si este
o prob important de continuitate n
studiile lingvistice corecte si obiective
asupra limbii noastre. Numai un stat cu
o lung istorie de stabilitate este capabil
s asigure perpetuarea unei limbi
unitare si bogate n cuvinte, nuante si
proverbe. nainte de a decreta c limba
noastr este un amestec indiscriminat
Iormat din imprumuturi, Ir a se avea
nicio dovad precis cnd a disprut
cuvntul originar strvechi romnesc
si cnd s-a preluat cel strin, lingvistii
nostri ar Ii trebuit s cerceteze mai nti
structura intern a limbii daco-
romnesti, mecanismul ei intim de
Iormare a cuvintelor, plecnd de la
premiza c, n primul rnd, limba noastr
este sursa propriilor ei cuvinte, iar nu
Ieluritele graiuri ale nvlitorilor de
sorginte turanic ori slavo-rus sositi
n calitate de agresori. Uimitoarea
uniIormitate a limbii noastre pe un
spatiu vast care coincide cu Dacia
Magna, de la Monte Maggiore din
peninsula Istria pn dincolo de Bug,
din Pind pn n Rutenia (nume
strvechi dacic, by the way), trebuia s
dea de gndit si s Iie explicat printr-o
interpretare corect multidisciplinar,
care s nu contrazic sursele date de
vechile documente si hrti. n realitate,
cauza acestui caracter deIinitoriu al
limbii daco-romnesti a Iost trecut cu
vederea. S-a nscocit ipoteza c grupuri
de romani au Iost mpinsi de nvlitori
n toate aceste colturi de lume din zona
Daciei Intra Muros; ipoteza a Iost apoi
ridicat la rang de teorie si iat-o diIuzat
ca adevr istoric. Expresia 'insul latin
ntr-un ocean slav n-a Icut dect s
dea ap la moar acestei ipoteze
pseudo-stiintiIice. Pentru c, n Iond,
se naste ntrebarea: ce cuta apa
mloas a 'oceanului peste pmntul
Daciei Magne transIormnd-o n insule,
pentru c nu e doar una, ci mai multe?
Hrtile vechi certiIic un principiu
Iundamental ce strbate ca un Iir rosu
istoria noastr: principiul continuit(ii
statale nentrerupte din rsritul
istoriei. ConIorm acestui principiu,
statul Daciei nu dispare atta timp ct
el se mentine cel putin pe crestele si
vile carpatice, Iiind ocrotit de
elementele naturale si de permanenta
generatiilor care se retrag n 'donjon
n Iata pericolelor si revin s-si reclame
tinuturile, odat primejdia disprut.
Acest Ienomen, nenteles n mare
msur n istoriograIia despre Dacia,
creeaz Ialsa impresie c statul dacic
dispare din istorie Iiind dobort de
nvlitori. n Iapt, tocmai conditiile
naturale unice ale statului Daciei i
conIer un caracter pulsatoriu ceea ce
echivaleaz cu o rezistent, n timp, Ir
egal. Se uit c, recent, dup cotropirea
slavo-rus din 1944, care teoretic se
exercita asupra ntregului spatiu
romnesc, rezistenta n munti mpotriva
ocupantului si a sistemului impus de
acesta a continuat dou decenii, mai
mult dect orice rezistent din oricare
tar a Europei secolului XX, cotropit
de strini. ntr-adevar, Dacia din
perioada hrtilor Geographiei lui
Ptolemeu, desi micsorat n raport cu
Dacia din timpul lui Boerebista, si
mentinea teritoriul minim deIensibil. n
secolul III, Dacia avea s si revin la
un teritoriu mult mai mare, aproape de
cel avut nainte de expansiunea roman
dincolo de Adriatica. Este vorba de
Dacia Regaliana si Sulpiciana, pe care
o putem numi Dacia Optima sau
Magna, de la Adriatica la Marea Neagra
|6|. Mitul renumit al psrii maiestre -
sau Phoenix este, n Iond, o ilustrare
pe un alt plan a principiului
permanentei, dar cu caracter pulsatoriu,
a Daciei.
Studiul hrtilor clasice este
punctul de plecare pentru demonstrarea
principiului de revenire sau redresare
la medie. Principiul revenirii la medie
se remarc pe lungi durate de timp la
toate marile unitti geopolitice, n care
rolul Iactorilor naturali, ruri, munti,
zone mpdurite, este acela de a deveni
o piedic n deIormarea entittii
respective si ajuta esential la revenirea
la medie prin redresarea dup socurile
cotropitoare. Acest Iapt este
documentat pe continentul european
si exemplele sunt numeroase: reIacerea
entittii Hispania (bine conturat
geopolitic de lantul Pirineilor, de mare
si ocean), n ciuda invaziei maure
destabilizatoare care a durat sapte
secole, sau reIacerea entittii Italia (la
Iel de bine deIinit, deci ocrotit) n
secolul XIX, dup ocupatii strine si
Irmitare intern ce au durat mai mult
de un mileniu. Aparitia oricror socuri
destabilizatoare este urmat de o reactie
de sens contrar care determin
ineluctabil restabilirea unittii primare
n acord cu starea 'natural, adic acea
stare de echilibru care este ocrotit si
cerut de Iactorii geograIici, politici si
economici. Singurul element a crui
valoare nu este determinat n aceast
ecuatie este necunoscuta 'timp. Acest
principiu Iundamental al geopoliticii
clasice a Iost n repetate rnduri negat
n perioada de dup cel de-al doilea
rzboi mondial, spre a se ncerca
justiIicarea strii aberante n care se aIla
continentul european, cnd puterile
anglo-saxone au permis Slavo-Rusiei s
detin teritorii uriase, comparabile doar
cu imperiul mongol, ce atingea spre
apus o linie de la Lubeck pn la Venetia.
n realitate, acest principiu nu a
disprut, ntruct orice Ilux este
inexorabil urmat de reIlux.
Dintre toate Iormatiunile
geopolitice indicate de hrtile clasice
n Europa care s-au mentinut de-a
lungul timpului, doar Dacia si Italia au
avut caractere statale nchegate n
vechime, care se regsesc si azi. Am Ii
tentati s includem Grecia n aceast
categorie, dar Grecia nu a Iost n
antichitate un stat, ci un conglomerat
de orase-state. Este semniIicativ de
notat c att Dacia ct si Italia
16
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
beneIiciaz de o protectie cu totul
deosebit acordat de Iactorii
geograIici: Italia este nconjurat pe trei
prti de mare iar nordul se bucur de
ocrotirea Alpilor, n timp ce Dacia este
singura Iormatie natural n chip de
Iortreat de pe ntinderea massei
continentale, lucru ce se poate mai
lesne observa pe o hart n relieI creia
i sunt suprapuse si elementele majore
de vegetatie.
Studiul comparativ al hrtilor,
ncepnd cu cele clasice, conIirm
principiul reversibilit(ii istorice.
Principiul reversibilittii istorice este
valabil pe mari durate de timp. ConIorm
acestui principiu, exist o tendint de
revenire la echilibru a unor spatii
geopolitice care suIer o vtmare din
partea unor grupuri exogene agresoare,
urmat de o perioad de inversare a
rolurilor, observndu-se un veritabil
pendul istoric, asemntor cu principiul
Iizic al legii actiunii si reactiunii. AstIel,
Spania, dup ce a Iost cotropit
ncepnd cu secolul VII de ctre mauri,
si-a revenit si a reIcut echilibrul
alungnd pe ocupanti n secolul XV,
dup care trile de provenient ale
agresorilor au devenit ulterior colonii
spaniole, Iostul cotropitor suIerind
ocupatia din partea vtmatului. Similar,
China a Iost ocupat de mongoli n
repetate rnduri, dup care s-a redresat
si a pus stpnire pe pmnturile
Iostului agresor. Studiul vechilor
documente cartograIice vine n sprijinul
acestui principiu. Istoria lumii nu
demonstreaz principiul ireversibilittii,
o teorie Ials care a Iost sustinut la
noi n perioada 1944-1989, axat pe teza,
la Iel de inexact, a progresului
societtii umane ca rezultat al Iortelor
materiale avnd ca punct Iinal
societatea comunist si, ca protagonist,
pe omul de tip nou, avansat ideologic,
si ntruchipat de homo sovieticus,
prototipul cuceritorului invincibil al
marelui imperiu neo-hunic.
Studiul comparativ al hrtilor
vechi aduce la lumin nemsurata
lcomie omeneasc dup stpnirea de
ct mai mult pmnt, care este mai
accentuat la popoarele tinere, aIlate
pe un stadiu incipient de evolutie.
Studiul atinge subiectul att de tabu al
hotarelor arbitrare pe care si le traseaz
necontenit hrpretele imperii, dar
paradoxal, istoria hrtilor vine s inIirme
n mod obiectiv pretentiile acestora.
Studiul de Iat nu are pretentia s
epuizeze aceast Iascinant tem a
hrtilor clasice europene. Cercettorii
romni ar trebui s dedice timp, resurse
si energie aproIundrii acestui subiect
care s-ar putea Iace n cadrul unui
program organizat de universittile din
tar. Bibliotecile din capitalele vest-
europene, din mnstirile din Vest,
biblioteca Vaticanului, abund n
inIormatii cartograIice pretioase pentru
istoria veche a Daciei, nc neaduse la
lumin , dar pentru care noi avem un
interes deosebit. Publicarea unor hrti
complete cuprinznd strvechile
denumiri geograIice de pe ntinderea
Pelasgiei si evolutia lor n timp ar umple
un gol n cercetarea trecutului nostru
ndeprtat. Notm c Gallia, Britania,
Italia, au Iost bine documentate din
acest punct de vedere, dar nu si spatiul
arhaic valahic.
Alturi de nsemnul strvechi al
steagului de lupt al Daciei, harta
Daciei din Atlasul clasic al lui Ptolemeu
trebuie s-si regseasc locul de cinste
n panoplia simbolurilor noastre de mare
Fig. 2
17
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
traditie istoric avnd o conotatie
aparte, unul reIerindu-se la rdcinile
spirituale si statale ale Daciei, cellalt
la dreptul asupra teritoriului strmosesc,
Iiind un veritabil act de proprietate al
strbunilor nostri.
Harta Europei antice a lui Claudius
Ptolemaeus trebuie reprodus n Iiecare
manual de istorie a romnilor si asezat
la loc de Irunte n Iiece clas. Secole
de-a rndul ea a stat n toate cancelariile
europene si numele de Dacia, scris cu
litere de o schioap, era binecunoscut.
N LOC DE
CONCLUZ
Un spatiu geopolitic notat cu atta
Iermitate - prin litere de o schioap - n
hrtile clasice nu putea s dispar n
neant. Harta lui Claudiu Ptolemeu este
un argument valid si pertinent pentru
continuitatea neamului daco-romnesc
si este o prob peremptorie care vine
s inIirme teoriile 'Iormrii poporului
romn, cu diversele variante (Iormare
amplasat ba dup 'incrucisarea cu
romanii, ba dup 'asimilarea
nvlitorilor, ba dup 'simbioza cu
blnzii si pasnicii slavi sositi n calitate
de turisti agricoli, etc.) care erau de
natur politic, dup directia de btaie
a vntului, neavnd nimic n comun cu
adevrul istoric resimtit n instinctul si
Iibra neamului.
S completm datele vechilor hrti
cu elemente de geograIie Iizic si de
vegetatie major si s studiem un model
tridimensional al acestei vaste prti din
Europa. Dac aplicm densa vegetatie,
cu pdurile din perioada ce tine din
secolul II pn n secolul XIV, avem o
imagine Iundamental diIerit asupra
conditiilor de persistent a neamului
daco-romnesc. Interpretnd corelatiile
istorico-geograIice cu cele de habitat
natural, vom constata prezenta unor
obstacole naturale insurmontabile,
asemenea pieptenilor aruncati de
zmeoaica din povestile noastre. Si
astzi, cine zboar deasupra spatiului
Daciei este Irapat de cortina deas de
spatii mpdurite care l diIerentiaz net
de alte zone; si asta n ciuda masivelor
deIrisri care au nceput o dat cu
dominatia turceasc. Aceast
redutabil Iortreat natural conIer
spatiului Daciei o trstur de
impenetrabilitate, Icndu-l total
neIavorabil invaziilor. Harta n relieI,
tridimensional, ne ajut s ntelegem
de ce toate acele celebre pete de culoare
cu care ne ntmpin puzderia de atlase
istorice, de sorginte n special
occidental (preluate Ir discernmnt
de istoriograIia noastr) deIormeaz
adevrul istoric. M reIer la petele de
culoare care trec peste Dacia si peste
care sunt puse niste nume, cum ar Ii
Hunii, Avarii, Slavii, Bulgarii, Ungurii,
etc., Icndu-ne s credem c acestia
au stpnit de Iacto Antica Dacie care,
pasmite, ar Ii disprut dup ocupatia
din anul 106 d.C. |7|. Studiind modelul
tridimensional si corelarea acestuia cu
evenimentele istorice, se impune
observatia c Dacia nu putea s Ii
disprut niciodat ca stat, pentru c
acest spatiu mpdurit, vlurit, cu nucleu
muntos si greu accesibil i conIer
impenetrabilitate yi invulnerabilitate.
S o recunoastem: ca s-si exercite
dominatia, nvlitorul trebuia s urce
dealuri, munti, s treac pduri dense,
cu un eIort care l epuiza. Niciun
cotropitor hun, avar, slav, bulgar, ungur,
nu avea nicio sans s ajung pe
crestele dealurilor mpdurite, necum ale
muntilor, ca s tlhreasc ori s-si ia
birul, pe care trebuia s-l colecteze n
calitate de stpn, dac ar Ii s dm
crezare petelor de culoare din atlasele
istorice. Nu avea cum s ajung acolo
pentru simplul motiv c nu ajungea viu
acolo. Rezult c nu avea stpnire
eIectiv asupra acestor locuri.
ntr-un astIel de spatiu, dotat cu
nsusiri unice, dou conditiuni trebuie
ndeplinite de grupul uman stabilit aici
ca s-i Iie asigurat permanenta n timp.
Conditiunile - care determin ca grupul
uman de aici s nu dispar si nici s se
transIorme n cu totul altceva - sunt:
1) Oamenii acestui grup s Ii sosit
primii n acest spatiu-cetate.
Demonstratia: dac oamenii acestui
grup ar Ii venit dup alt grup prezent
naintea lor, ar Ii Iost nIrnti de
bstinasi, beneIiciari ai spatiului matc
al cettii naturale. Rezult c primii veniti
nu au Iost dizlocati de niciun alt grup.
Dat Iiind Iaptul c neamul daco-
romnesc este unitar si ancorat n
spatiul matc dacic, aceast conditie
este ndeplinit.
2) Grupul primordial s se Ii nmultit
constant, spre a nu disprea; ori
traditia neamului nostru, la antipod cu
preceptele moderne, este cea a Iamiliei,
care este sacrosanct, si a relatiilor de
rubedenie marcate prin respect,
dragoste si prezenta unei ierarhii pe
vrste si grade reIlectate n credintele
populare, n ntelepciunea strveche si
n institutiile populare - cum ar Ii Irtatii
si suratele. Traditia strveche,
mentinut de religia vedic arian si
continuat Ir modiIicri de crestinism,
trebuie nteleas n contextul moralittii
strvechi. Urmeaz c grupul initial
locuind ntreaga cetate natural s-a
perpetuat nentrerupt n spatiul matc.
Aceste dou conditiuni Iiind
ndeplinite, se poate aIirma c primul
grup uman care a beneIiciat de
privilegiile oIerite de acest spatiu unic,
ocrotitor, cu calitti de Iortreat, si care
nu l-a prsit niciodat, este neamul
prezent astzi acolo, neamul daco-
romnesc. Exist o legtur mutual
intim ntre spatiul cettuii Dacia si
oamenii ei, prin care aceste dou
elemente se inIluenteaz si si duc
existenta nentrerupt, n poIida
nversunrii disperate a cotropitorilor.
Dac ne raportm la asaltul
contemporan dus contra identittii si
traditiei (care continu, pe alte coordo-
nate, notiunea internationalismului
proletar promovat de imperiul neo-
hunic muscal pn n 1989), avem temeri
asupra viitorului. Dar, cnd umbra
istoriei pare a Ii mai neagr, intervine
acea neasteptat man a Providentei
care are darul s ncurce itele acelora
care se amgesc cu betia construirii de
imperii terestre. Poate c secretul
supravietuirii n timp a Daciei Mater se
datoreaz si ncptnrii cu care ei,
daco-romnii, au pstrat poruncile
primite de la strbunii lor, stiind c ce a
Iost Iolositor printilor lor, le va Ii si lor.
Poate c strmosilor lor le-a Iost
ncredintat o misiune, n timpuri
strvechi, n spatiul primului Iluviu al
Edenului |8|. Poate de aceea, Dacia de
odinioar era UNA, MARE,
PUTERNIC.
18
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
Arheologia celor 26 de pagini
Dan OL1EAA
1ladimir BRILIASKY
S
armizegetusa Regia a
devenit cunoscut n
ultimele dou decenii nu
datorit vreunei descoperiri
remarcabile a arheologilor, nu datorit
publicrii vreunei monograIii istorice
sau arheologice despre capitala
Daciei, ci din pricina cuttorilor de
comori. Dintr-o Sarmizegetus a
uitrii si a nepsrii, brusc, Iosta
capital a dacilor a cptat contururi
auriIere datorit importantelor tezaure
gsite de cuttorii de comori
nzestrati cu detectoare de metale. Ei
au descoperit o cantitate
impresionant de monede din aur si
argint precum si piese de o valoare
inestimabil din punct de vedere
artistic si istoric, cum sunt acele
brtri spiralice din aur.
Ce au Icut n acest timp echipele
de arheologi conduse de proIesorul
universitar doctor I.Glodariu,
responsabilul santierului arheologic
Grdistea Muncelului? Este o
ntrebare la care cu greu putem
rspunde. Desi a spat an de an,
echipa numeroas de arheologi a
proIesorului Glodariu nu a gsit mai
nimic, nu a conservat nimic si a
publicat pe msur. Imaginea
deIormat a Sarmizegetusei sau mai
degrab lipsa ei de imagine se
datoreaz n egal msur cuttorilor
de comori, dar si echipelor de
arheologi care s-au dovedit total
neproIesioniste n tot ce au Icut n
legtur cu acest sit istoric nscris
n lista monumentelor UNESCO.
Iat Iaptele:
1) Timp de 22 de ani, din 1983
pn n anul 2005, rezultatele
spturilor arheologice au Iost
publicate n periodicul 'Cronica
Cercetrilor Arheologice (C.C.A.).
Numrul paginilor publicate n
legtur cu cercetrile de la
Sarmizegetusa Regia este de 26.
Exprimat altIel: munca arheologilor
condusi de proIesorul I. Glodariu
timp de 22 de ani a Iost publicat n
785 de rnduri. Aceasta ar nsemna,
Icnd media, c n Iiecare an
arheologii au publicat 1,18 pagini sau
36,6 rnduri. Fiind totusi o munc
de echip, la care au participat n total
17 arheologi, aceasta ar nsemna c,
anual, Iiecare cercettor, proIesor
universitar sau doctorand dintre cei
care s-au 'implicat la Sarmizegetusa
Regia a publicat 2,15 rnduri.
2) Nici proIesorul Glodariu nu
este mai proliIic dect aceast echip
al crei obiect al muncii este greu de
identiIicat. Dup 1990, domnia sa a
publicat o serie de studii n legtur
cu Sarmizegetusa Regia n diverse
publicatii din Cluj-Napoca, Deva etc.
n aceste articole s-a reIerit la
cronologia cettilor, la
blocurile cu inscriptii, la
stantele monetare etc. Desi
este conductorul santierului
arheologic, dnsul a publicat
doar 58 de pagini n aceste
studii, timp de 15 ani. Reiese
o medie de 3,86 de pagini pe
an. Poate c, unora, aceste
statistici li se par ciudate si
bizare, ele reIerindu-se mai
mult la aspectul cantitativ al
problemei. S vedem totusi
dac 'cercetrile
arheologice de la
Sarmizegetusa Regia
ntreprinse de echipa
proIesorului Glodariu denot
vreun aspect calitativ
important. Dup anul 1990,
prin intermediul spturilor
ntreprinse de arheologi, s-
19
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
au identiIicat si 'cercetat doar
cisterna cettii si cteva locuinte. n
rest, majoritatea 'eIorturilor s-au
ndreptat spre a veriIica ceea ce au
spat, Ir s publice n mod
corespunztor. Prin urmare, timp de
aproape dou decenii, I. Glodariu si
echipa sa nu au mai identiIicat la
Sarmizegetusa dect o cistern iar la
Costesti un mormnt de incineratie.
Sanctuarul de la Blidaru (Pietroasa lui
Solomon) precum si turnul de 'La
Vmi, desi au Iost spate n ultimii
ani, erau totusi cunoscute cu mult
nainte n literatura arheologic de
specialitate, astIel c descoperirea lor
nu se datoreaz n niciun Iel echipei
lui I. Glodariu sau dumnealui n mod
particular.
3) n cei aproape 17 ani care
s-au scurs de la cderea regimului
comunist, echipa de arheologi de la
Sarmizegetusa Regia nu a reusit s
conserve nici aceste putine obiective
descoperite. Cisterna cettii de la
Sarmizegetusa este n prezent o
groap plin de ap n care cnt
broastele, locuintele gsite nici mcar
nu sunt indicate pe vreo hart; ct
despre sanctuarele de la Blidaru, ele
au Iost ngropate la loc iar zidurile
turnului de 'La Vmi risc s se
prvleasc n lipsa oricrei msuri
de conservare si protejare.
4) n mai multe rapoarte de
spturi ntocmite de echipa
proIesorului Glodariu, ntlnim
reIeriri la activitti de 'periere. Initial,
ne-am imaginat c arheologii,
neavnd ce Iace pe santier, se ocup
si de cosmetic. Totusi, citind mai
atent, am constatat c aceast periere
nu se reIer la activitti cosmetice, ci
la colectarea obiectelor din Iier
aruncate de cuttorii de comori. Iat
o Iraz dintre cele mai ilustrative: 's-
a periat din nou Piciorul Muncelului,
pentru a veriIica dac el a Iost aIectat
din nou de cuttorii de comori si,
eventual, pentru recuperarea
materialelor arheologice aruncate de
ei (C.C.A., raportul pentru 2004). n
raportul de spturi din anul 2001 ni
se spune c la Sarmizegetusa si n
asezrile din apropiere 'cantitatea si
diversitatea pieselor recuperate este
impresionant. Desi nu s-a publicat
pn acum vreo pies abandonat de
cuttorii de comori, ne ntrebm dac
acesta este scopul unor oameni de
stiint, anume acela de a cuta n urma
vntorilor de comori? La att se
rezum 'stiinta arheologilor care
irosesc banul public pe santierul de
la Sarmizegetusa Regia? Totusi I.
Glodariu si echipa sa a avut ceva de
nvtat de la acesti inIractori. Lund
modelul lor, arheologii au pornit prin
zon cu detectorul de metale ns nu
au Iost capabili s gsesc dect
'dou loturi de turte de Iier, unul de
40, cellalt de 16 piese (C.C.A.,
raportul pentru 2005).
5) Cu exceptia monograIiei
cettii de la Piatra Rosie, publicat de
C. Daicoviciu, nici una dintre cettile
din Muntii Orstiei: Bnita, Costesti,
Cugir, Blidaru ori Sarmizegetusa
Regia, nici una dintre asezrile civile:
Fetele Albe, Meleia, Pustiosu, etc. sau
nici unul din elementele importante de
IortiIicare cum este zidul de la
Ponorici-Cioclovina nu are vreo
monograIie istoric. Nu ne putem
dect ntreba retoric: cu ce s-au
ocupat echipele de arheologi conduse
de C. Daicoviciu, H. Daicoviciu si I.
Glodariu n Muntii Orstiei timp de
peste 50 de ani? n 1994 la Costesti,
n cadrul simpozionului cu titlul
'FortiIicatii n lumea dacic,
proIesorul Glodariu anunta cu surle
si IanIare, c o monograIie a cettii
dacice Costesti este realizat si ar
urma s apar n urmtoarea
perioad. Mult ap a trecut pe apa
Sargetiei de atunci si monograIia nu
a aprut. Mai mult, prin anul 2000
proIesorul Glodariu a primit o
sponsorizare consistent din partea
mai multor investitori, reprezentati de
domnul Olivian Gotiu, hunedorean de
bastin si mare iubitor al istoriei
dacilor. Sponsorizarea era, binenteles
pentru acelasi lucru, aparitia
monograIiei Costesti, care
monograIie st tot ntr-un sertar sau
poate c nici nu exist. Iar banii
probabil s-au dus. Tot pe apa
Sargetiei.
6) Pentru a nu Ii acuzat c nu a
publicat nicio carte dup anul 1990,
proIesorul I. Glodariu a apelat chiar
si la trucuri editoriale. AstIel, domnia
sa a publicat n calitate de coautor, n
anul 1996, o 'carte intitulat
'Sarmizegetusa Regia. Capitala Daciei
preromane. Respectiva publicatie,
desi este citat ca o carte de alti autori,
n realitate ea nu exist, nebeneIiciind
de ISBN. Este cel mult o brosur.
Aceast lucrare nu este altceva dect
mai vechea publicatie aprut n 1988,
Cetti si asezri dacice din Muntii
Orstiei, creia i s-a schimbat titlul,
dar i s-a pstrat continutul. n mod
normal, respectndu-se uzantele
editoriale, publicatia din 1996 trebuia
s poarte acelasi titlu. Doar n subtitlu
putea Ii introdus sintagma: 'editia a
2-a sau 'revizuit. Singura
schimbare notabil n brosura din
1996 este rescrierea ctorva pagini
despre astronomia dacic, datorit lui
F. Stnescu.
Numai c, acest autor Iace erori
stiintiIice majore n noile pagini atunci
cnd mparte dimensiuni exprimate n
metri la numrul stlpilor de la
sanctuare pentru a identiIica o posibil
unitate de msur dacic (Sarmi.,
1996, p. 26). Domnul Stnescu,
probabil nu stia c dacii nu cunosteau
metrul.
Desi numrul indiciilor care
reIlect neproIesionalismul
arheologilor care 'sap la
Sarmizegetusa Regia ar putea
continua, n Iinal - ca membri ai
societtii civile - nu putem dect s
ne ntrebm: cine i veriIic pe
respectivii arheologi? n Iata cror
instante stiintiIice, morale sau Iiscale
dau socoteal acesti 'sptori' pentru
banii cheltuiti an de an pentru niste
'cercetri care nu dovedesc nimic
si care nu pot Ii publicate?
Dac Ienomenul masiv al cutrii
de comori n Muntii Orstiei a Iost
stopat n ultima perioad, cine si cnd
i va opri pe acesti arheologi care, de
mai multe decenii la Sarmizegetusa
Regia, doar se Iac c muncesc?
20
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
Gheorghe IOAASCU
Protecia cetilor dacice din Munii
Ortiei - o prioritate naional
1. Introducere
Cettile dacilor din Muntii Orstiei
reprezint vestigii de important
exceptional pentru Romnia, mrturii
ale nIloririi civilizatiei autohtone a
statului centralizat dac din perioada
anterioar cuceririi romane. Ambitiile
Imperiului Roman si bogtiile dacilor
i-au determinat pe romani s
cucereasc si s distrug statul dac
care sttea ca un ghimpe n coasta
Imperiului Roman. O mare parte din
bogtiile si patrimoniul dacic au Iost
distruse de romani, care doreau s
nlture orice urm din cultura dacilor,
spre a instala civilizatia roman. Ei au
construit chiar si o capital nou,
Sarmisegetusa - Ulpia Traiana, pe un
nou amplasament, care s nlocuiasc
Sarmisegetusa- Regia, cetatea-
capital a regilor Burebista si Decebal,
cetate ale crei ruine se pot vedea si
acum pe vrIul Grdistea Muncelului,
la circa 1000 de metri altitudine.
Punctele IortiIicate situate pe vrIurile
muntilor din zon Iormeaz un sistem
unitar de cetti de piatr, care apr,
pe toate cile posibile, accesul ctre
capitala statului dac. Descoperirea
cettilor de locuire si de aprare a
dacilor, construite de acestia pe vrIul
unor munti din zona Orstiei, este o
necesitate, la Iel ca si protejarea
acestora, pentru a Ii cu grij introduse
n circuitul public de valori. Cuprinse
n lista zonelor de interes national
protejate, aprobat prin legea nr. 5 din
anul 2000, privind Planul de Amenajare
a Teritoriului National, sectiunea a 3-
a, Zone protejate, cettile dacice au
Iost incluse si n Lista Patrimoniului
Mondial UNESCO.
Receptnd cu interes semnalele
unor specialisti mptimiti n
descoperirea si protejarea
patrimoniului nostru national, dintre
care as aminti-o aici numai pe
doamna arhitect Silvia Pun, dup o
documentare prealabil n literatura de
specialitate, n anul 1993, n calitate
de director al Directiei pentru Mediu
si Zone Protejate din Ministerul
Lucrrilor Publice si Amenajrii
Teritoriului - am initiat si condus un
program de cercetare si protectie, care
s conduc la rezultate concrete,
avnd n vedere Iaptul c, desi Iormal
zona se aIla sub protectia arheologilor,
patrimoniul dacic strvechi se
degradeaz sau este degradat
continuu. Declansarea actiunilor a
constituit-o organizarea unei deplasri
la cettile dacice din Muntii Orstiei,
n perioada 24- 26 iunie 1993,
mpreun cu un grup de specialisti de
diverse proIesii (arhitect, inginer
restaurator, geolog, astrogeodez,
bioIizician etc.). Actiunea a avut loc
cu consultarea prealabil a Directiei
Monumentelor Istorice din Ministerul
Culturii, a Comisiei de Arheologie a
Academiei Romne, a arheologilor din
Cluj, avnd sprijinul Directiei de
Urbanism a Consiliului Judetean
Hunedoara si a Muzeului Arheologic
Deva. Deplasarea a condus la
constatri nedorite privind interventiile
distructive asupra patrimoniului dacic,
eIectuate n prezenta arheologilor si
deseori cu aportul lor, datorit modului
distructiv de investigatie.
S-au constatat urmtoarele
deteriorri:
degradarea sistemului hidrologic
de colectare a apelor pluviale si
curgtoare realizat cu dou mii de ani
n urm de daci, prin conducte
ceramice si rigole de piatr, asezate
pe paturi de argil;
gropi Icute n situl arheologic
de ctre cuttorii de aur, care
continu si astzi s rscoleasc
vestigiile, degradnd terenul din zon;
dislocarea elementelor originale
din piatr, din sanctuarele dacice, sub
pretextul realizrii unor consolidri a
terenului;
demontarea integral a celui mai
vechi sanctuar dacic, cunoscut ca
Iiind din vremea regelui Buerebista,
sub acelasi pretext;
nlocuirea elementelor originale
din sanctuare cu preIabricate din beton
armat si cu trunchiuri Iasonate de
lemn, ceea ce modiIic radical
ansamblurile originale si semniIicatia
lor;
numeroase blocuri de piatr din
sanctuare si din zidurile originale au
Iost demontate si zac aruncate pe
versanti etc.
Cu toate ca lucrrile din zon s-au
realizat sub observatia arheologilor din
Deva si din Cluj, nu se constat nicio
grij pentru pstrarea originalittii
sitului arheologic, nu exist planuri de
ansamblu privind eIectuarea unor
21
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
lucrri dup regulile instituite de
actuala legislatie, invocndu- se motive
Ir niciun Iel de Iundamenatare
logic.
Dup deplasarea respectiv,
Iiecare dintre specialisti a ntocmit
reIerate tehnice iar subsemnatul - un
reIerat de sintez prin care am inIormat
secretarul de stat, seI al
Departamentului de Urbanism si
Amenajarea Teritoriului. Conducerea
Ministerului Lucrrilor Publice si
Amenajrii Teritoriului a transmis
materialele secretarului de stat
responsabil cu protectia patrimoniului
din Ministerul Culturii, semnalndu-se
gravitatea situatiei si necesitatea lurii
unor msuri care s opreasc
degradarea patrimoniului dacic.
Reactia la materialul naintat a Iost o
deplasare, condus de secretarul
respectiv de stat din Ministerul
Culturii, la care au mai Iost prezenti
directori din acelasi minister,
responsabili cu protectia
patrimoniului, Iiind invitat si
subsemnatul. Rezultatul a Iost c,
ulterior, Ministerul Culturii nu a stabilit
niciun plan de msuri pentru atributiile
ce-i reveneau de drept.
n aceast situatie, n virtutea
atributiilor ce reveneau MLPAT, am
propus conducerii ministerului
realizarea unui studiu pentru evaluarea
si protejarea patrimoniului dacic din
Muntii Orstiei, n cadrul planului de
cercetare, studiu pe care l-am condus,
de-a lungul anilor, pn la Iinalizare.
2. Studiul de evaluare, protecfie
yi conservare a cetfilor dacice din
Munfii Orytie a Iost elaborat n
perioada 1994-1998, prin Institutul
PRODOMUS, care a antrenat mai
multi colaboratori externi. n aceast
perioad au Iost studiate primele trei
cetti, si anume Costesti, Blidaru si
Sarmisegetusa-Regia (Grdistea
Muncelului). n perioada 1999-2000,
s-a continuat cu cercetarea Cettii
Piatra Rosie si, partial, Masivul
Faeragu, care prezenta numeroase
vestigii. Cercetrile nedistructive au
Iost realizate de geologul Constantin
Iulian (AQUAPROIECT), Vasile
Rudan- bioIizician si operator Ioto,
Generalul Vasile Dragomir (geodez) si
altii. n anul 1998, a Iost atras la
cercetarea eIectuat de grup si
proIesorul doctor arheolog Ioan
Glodariu din Cluj, care a conIirmat
cercetrile cu date din caietele de
spturi arheologice. Nu s-a putut
obtine si sprijinul conducerii Muzeului
Arheologic din Deva, care poart
rspunderea principal a strii siturilor
arheologice si care, de altIel, a
obstructionat cercetrile, deranjat de
imixtiunea altor cercettori n zon si
de aprecierile lor pertinente privind
lipsa de determinare si de preocupare
real pentru protectia patrimoniului.
Cercetrile nedistructive au
descoperit, de pild, prin mijloace
bioIizice, o conduct de ceramic, ce
alimenta de la un rezervor de ap
existent n cetatea Sarmisegetusa-
Regia, termele romane construite
dincolo de zidul cettii, dup cucerirea
acesteia. Conductele erau ngropate
exact pe traseul trasat de bioIizician.
Spre deosebire de alte IortiIicatii geto-
dacice descoperite, patrimoniul
preistoric si istoric dacic din Muntii
Orstiei prezint dou caracteristici:
punctele IortiIicate au n teritoriu
caracterul unui sistem unitar de
habitat si aprare si care asigura
aprarea pe toate cile posibile de
acces, ctre capitala statului dacic
unitatea sistemului de
constructie adoptat, cu ziduri cu
paramente de blocuri de calcar
Iasonat, perIect mbinat si emplecton
din piatr si pmnt, cu legturi de
ntrire ntre ziduri realizate din busteni
de lemn, zidurile avnd 2,5-3 metri
grosime, cu nltimi variind de la 3 la
15 metri. Aceste IortiIicatii ciclopice
erau realizate cu piatr adus de la
circa 40 de kilometri spre nord, din
cariera Santa Maria de Piatr, situat
dincolo de Mures. Cu ce mijloace au
realizat dacii aceste lucrri, n ct timp
si cu cti lucrtori, nimeni nu stie. Se
consider c volumul zidurilor din
cettile dacice este comparabil doar
cu piramidele. De altIel, n antichitate,
Dio Cassius scria c dacii aveau
muntii ntriti cu ziduri. n zon au
Iost descoperite vestigiile cele mai
valoroase ale civilizatiei materiale si
spirituale ale dacilor (ca patrimoniu
mobil), astIel:
- sute de cuptoare de prelucrat
metale, n special Iier, pentru unelte
si arme;
- vase ceramice de pstrat cereale
si vin;
- cosoni de aur, n mare numr,
nstrinati de ctre cuttori
braconieri;
- numeroase resturi de arme si
unelte de diverse tipuri.
Patrimoniul imobil l constituie
zidurile cettilor ruinate si sanctuarele,
care reprezint, de altIel, calendare
dacice de msurat timpul, pentru
calculul succesiunii anilor, durata lor,
ct si pentru stabilirea perioadelor
optime pentru eIectuarea lucrrilor
agricole. Sute de terase antropice
sprijinite cu ziduri de protectie din
piatr, avnd nltimi de la 3 metri la
15 metri asigurau spatiul adecvat de
locuire si de aprare al dacilor. Fiecare
masiv montan este aprat de
IortiIicatii radial- concentrice, care
asigur observaia, aprarea si oprirea
accesului agresiv pe toate directiile
posibile. Cu un astIel de sistem de
IortiIicatii, se ntelege de ce regatul
lui Buerebista a rivalizat ca Iort n
Europa cu Imperiul Roman al lui
Cezar.
Un sistem tipizat de conducte de
alimentare cu ap, din ceramic, cu
unele portiuni nc Iunctionale dup
2000 de ani, mpnzesc zona cettilor.
Printr-un sistem, creat ingenios de
natur, de vase comunicante, apa este
prezent n izvoarele existente chiar
pe vrIul muntilor, n incinta cettilor,
22
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
ceea ce le Icea permanent locuibile
si inexpugnabile. La una din cetti se
vd cu ochiul liber urmele conductelor
care aduceau apa din vrI ctre
locuintele din vale. Se ntlnesc de
asemenea si sisteme de drenare a
apelor meteorice, prin canale spate
n piatr. Numeroase sunt vestigiile de
aici, care asteapt a Ii descoperite. Din
pcate, interese strine de interesul
national, determin att investigarea
arheologic total neconIorm
normelor instituite, ct si distrugerile
deliberate provocate de cuttorii de
aur.
Arheologi strini au vizitat deseori
zona si au prelevat fraudulos din
situl dacic pietre inscrip(ionate,
cum a Iost disparitia a circa 80 de T-
uri din marmor, inscriptionate, ce
erau montate n rotonda mare a
calendarului dacic, asa cum le descrie
academicianul C. Daicoviciu, cu doar
30 de ani n urm. Dup cunostintele
unui specialist n patrimoniu, valoarea
unei astIel de pietre inscriptionate se
ridic la costul unui tanc. Pn si din
Muzeul Arheologic din Deva, ultimele
astIel de piese au disprut n mod
miraculos, rmnnd, se pare, un
singur martor, spre a se putea
conIirma totusi scrierile naintasilor.
Dup aprecierile unui arheolog, aici,
n zona noastr de obrsie, n Mun(ii
Orytiei, to(i au furat, inclusiv noi
ne-am furat trecutul istoric,
datorit unor indivizi avari, Ir moral
si Ir niciun Dumnezeu. n aIara
cuttorilor de aur, arheologii au
distrus si ei prin Iaptul c nu au
acoperit la loc gropile de spturi
arheologice, spre a proteja vestigiile...
chipurile, din lips de bani. Nu poti
avea respect si consideratie pentru un
cercettor care sap, Iace descrcarea
arheologic, dup care las vestigiile
s se distrug. Zona cercetat de
proiectantii angrenati la studiul
mentionat nu a Iost din pcate
niciodat cercetat ntr-o manier
global, interdisciplinar, de ctre
echipe mixte, conduse de ctre un
generalist, care s Iac sinteza
cercetrilor, pentru a Ii n sIrsit scris
adevrata istorie a timpurilor dacice.
Doar Maria Gimbutas a Icut cteva
aprecieri globale, interesante, n cartea
sa 'Civilizatie si cultur, aprut n
traducere si la noi, n anul 1989.
3. Planul de amenajare a
teritoriului zonal aferent cetfilor
dacice din Munfii Orytiei yi planul
urbanistic zonal al cetfilor
Sarmisegetusa - Regia, Costeyti yi
Blidaru.
Studiul Prodomus a Iost analizat
si avizat de organele locale ale
judetului Hunedoara si a primit n Iinal
avizul tehnic (cu conditii) al Consiliului
Judetean, la 11 Iebruarie 1998. Pentru
a se putea valoriIica rezultatele
studiului realizat, care a perimetrat cu
aproximatie aria de protectie a
Iiecreia din cele trei cetti, pe baza
pozitionrii vestigiilor descoperite, am
solicitat Consiliului Judetean
Hunedoara s se implice direct,
asigurnd Iinantarea elaborrii unor
planuri urbanistice zonale aIerente
cettilor. Aceste planuri au Iost
preluate de ctre Institutul National de
Cercetare-Proiectare pentru Urbanism
si Amenajarea Teritoriului
URBANPROIECT. Elaborat pe
parcursul anului 1999, studiul a
obtinut n anul 2000, toate avizele
institutiilor locale: OIiciul de Protectia
Patrimoniului, Muzeul Deva, Comisia
Judetean de Amenajarea Teritoriului
si Urbanism etc. si, ulterior, a
organismelor centrale, terminnd cu
avizul Ministerului Culturii si al
Ministerului Lucrrilor Publice si
Amenajrii Teritoriului.
Pe aceast baz si n conIormitate
cu legea, prin Hotrrea nr. 11/ 2001,
Consiliul Judetean Hunedoara, pe
teritoriul cruia se aIl vestigiile
cettilor dacice, a aprobat Planul
Urbanistic Zonal pentru Cettile
Dacice Costesti (Cettuia), Blidaru si
Sarmisegetusa-Regia (Grdistea
Muncelului), precum si regulamentul
de gestiune cu toate regulile necesare
pentru protectia si conservarea
patrimoniului, asigurndu-se totodata
si mentinerea acestuia n circuitul
public de valori. n paralel cu acesta,
n colaborare cu Consiliul Judetean
Hunedoara s-a solicitat si s-a obtinut
prin minister un Iond de investitii
pentru modernizarea drumului de
acces la Sarmisegetusa-Regia, aIlat
ntr-o stare precar si greu accesibil,
de regul doar n cteva luni de var.
Drumul nu a Iost nc terminat, dar
regulamentul urbanistic a intrat n
vigoare. Ca o exempliIicare a
Regulamentului, precizm c
delimitarea n planuri a zonelor
protejate s-a eIectuat pe grade de
protectie, de la 0 la 3, rezultnd
urmtoarele supraIete totale ale
zonelor protejate:
- Cettuia Costesti - 116,46 ha.,
- Blidaru - 127,11 ha.,
- Sarmisegetusa - Regia (Grdistea
de Munte) 322,95 ha.
De remarcat este Iaptul c marea
majoritate a ariilor protejate sunt
acoperite cu pduri, Iiind n
administrarea autorittilor silvice.
Limitele zonelor protejate au Iost
stabilite prin raportarea la elementele
peisajului geograIic din zon, de
exemplu valea unor pruri, cum ar Ii
cursul apei Grdistea, culmile si seile
din apropiere etc., dup cum se poate
vedea din planurile zonelor protejate
ale celor trei cetti. Desigur, n
perimetrul zonelor protejate este
interzis construirea oricror
obiective, cu exceptia consolidrilor
si restaurrilor necesare pentru
protectia patrimoniului propriu-zis,
precum si pentru consolidarea albiilor
apelor curgtoare prin lucrri
hidrotehnice speciIice. De remarcat
c toate cettile dacice din Muntii
Orstiei sunt cuprinse n cadrul
Parcului Natural Grdistea
Muncelului-Cioclovina, care are 10
000 de hectare si reprezint o zon
23
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
protejat cu patrimoniu natural, de
important national, declarat prin
Legea nr. 5/2000 a Zonelor Protejate.
n acest mod, prin suprapunerea celor
dou tipuri de zone protejate, valoarea
peisajului natural si cultural care
trebuie conservat, revigorat si pus n
circuitul public pentru cltori si
turisti, prezint valente deosebite. n
cadrul zonelor protejate sunt admise
si Iunctiuni complementare cercetrii
stiintiIice arheologice nedistructive,
cum ar Ii turismul controlat,
restaurarea vestigiilor, protectia si
curtarea terenului etc. Se interzic
permanent activitti, cum ar Ii accesul
auto carosabil n incint, amenajri
pentru camping, extragerea din situl
arheologic a unor piese originale,
culegerea si comercializarea plantelor
si vnarea animalelor declarate
protejate, realizarea unor lucrri care
aIecteaz integritatea si stabilitatea
vestigiilor. Din pcate, planul
urbanistic zonal aprobat, regulamentul
avnd putere de lege, nu este nc
utilizat de autorittile publice locale,
care au n grij patrimoniul arheologic
respectiv, n principal din lips de
resurse.
O interventie cu sprijin pe plan
central a organismelor abilitate se
impune. O structur institutional,
care s asigure cercetarea, dar si paza,
protectia si conservarea vestigiilor
civilizatiei dacice, concentrate n zona
Muntilor Orstiei s-ar impune.
Regulamentul urbanistic trebuie
transIormat n regulament de gestiune
al zonei protejate, care ns trebuie
aplicat si urmrit de o institutie
special, conceput la nivel central.
Nu pot Ii lsate, n continuare, la
dispozitia organelor locale, valori
arheologice exceptionale, mai ales
dac avem n vedere lipsa de
determinare, cunoastere si rspundere
care s-a maniIestat n perioada
anterioar, conducnd la degradarea
iremediabil a ansamblurilor.
De aceea se impun o serie de
msuri n parteneriat, de ctre toti
actorii responsabili, interesati.
4. Msuri necesare pentru
conservarea vestigiilor civilizafiei
dacice.
O tar care are, ca Romnia,
asemenea vestigii ale unui trecut si nu
stie a si le pune n valoare, are mult
de pierdut. Statul centralizat dac,
condus mai nti de marele Buerebista,
care a unit la un loc triburile dacilor
si, mai apoi, de legendarul rege
Decebal, care s-a opus Imperiului
Roman n dou rzboaie, au lsat
mrturii ample n Muntii Orstiei,
mrturii care se cer desciIrate, spre a
ne cunoaste trecutul, ncepnd din
perioada de nceput a Iormrii noastre
ca popor, pe vremea cnd putine erau
statele constituite ca Regatul Dac, n
Europa. De aceea, pe baza celor
relatate de arheologi si istorici n
descoperirile si n crtile lor, dup
studiile realizate pentru planiIicarea
Iizic a teritoriului, spre a delimita aria
aproximativ a citadelelor dacice
pentru habitat si aprare, n scopul
protectiei acestora, se impun n
continuare msuri concomitente si
consecutive, astIel:
- realizarea unor proiecte de
restaurare a cettilor dacice, utiliznd
elementele originale din siturile
arheologice si nlturnd toate
contraIacerile si elementele alogene,
strine de conceptia original. Trebuie
avut n vedere Iaptul c valoarea
monumentelor trebuie restabilit,
oprind degradarea datorat riscurilor
naturale si antropice. Aceste proiecte
trebuie sa Iie promovate de ctre
organismele nationale abilitate cu
protectia patrimoniului cultural, ca
proiecte prioritare;
- nIiintarea unui Centru National
pentru Investigarea, Protectia si
Conservarea Patrimoniului Dacic,
care sa aib un Secretariat Executiv
chiar la Orstie, urmnd ca
Iunctionarea sa s Iie alimentat de o
Fundatie, de bugetul central si de cele
locale. Centrul si secretariatul su
trebuie s Iunctioneze ca o
administratie de gestiune a
patrimoniului istoric dacic, care s Iac
cercetarea arheologic, lucrrile de
paz si restaurare si s stabileasc
reguli pentru accesul turistic, astIel
nct punerea n valoare a
patrimoniului s nu mpiedice
conservarea acestuia;
- organizarea unor parteneriate cu
toti actorii responsabili si interesati n
acest proces, care s utilizeze
mpreun resursele putine cte sunt
spre a salva patrimoniul de la
distrugere iremediabil;
- schimbarea priorittilor n
alocarea Iondurilor de restaurare,
concentrnd resurse n primul rnd
ctre obiectivele cuprinse n lista
patrimoniului mondial UNESCO, ntre
care vestigiile dacice sunt cele mai
vechi si cele mai amenintate,
reprezentnd mrturiile prime ale
Iormrii noastre ca popor.
Aceste cteva msuri nu mpiedic
cu nimic asigurarea unei paze
militarizate, mergnd pn la
dislocarea n Iiecare cetate dacic a
unei unitti de vntori de munte care,
pe lng o instruire militar adecvat,
pot determina att educatia patriotic
a militarilor, ct si descurajarea
accesului neavenitilor si a cuttorilor
de aur n zon.
Repartizarea imediat de ctre
PreIectura judetului Hunedoara a unor
unitti de gardieni publici si/sau de
jandarmi, care s ntreasc Politia din
zon, ar reprezenta, poate, o msur
salutar.
Personal, consider c trebuie n
sIrsit s se treac de la stadiul de
campanii de pres ineIiciente, de la
studii rmase pe hrtie, la actiuni
concrete de protectie si de conservare
a patrimoniului celui mai semniIicativ
care ne reprezint si ca popor. Este si
motivul pentru care am adus n Iata
dumneavoastr acest subiect.
24
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
REGELE DECEBAL
N VIZIUNEA LUI MIHAI EMINESCU
Prof. dr. Zenovie CRLUGEA
D
up ce ideile cronicarilor si ale marilor nostri
umanisti (Ureche, Costin, Constantin
Cantacuzino, D. Cantemir) privind
romanitatea poporului si latinitatea limbii se mbolnviser
de `elefantia:`- cum zice Blaga - sub pana istoricilor
si Iilologilor Scolii Ardelene, a venit rndul preromanticilor
si a romanticilor din secolul al XIX-lea s restaureze
istoria national, aducnd n prim-plan imaginea Daciei
legendare i eroice.
Dintre toti scriitorii romni de pn atunci, Eminescu
este acela care, n vizionare si grandioase structuri ale
imaginarului romantic, 'fusese fulgerat de ideea unei
epopei dacice`.
1
nc din perioada studentiei, poetul schiteaz proiectul
unei epopei sau drame daco-romane. Este o preocupare
constant care vine nc din 'epoca prestudenteasc'
2
,
aceea de a evoca, n ample cnturi, ,creatiunea pmntului
dup o mitologie proprie romn'. Acest proiect homeric
n 20 de Cnturi, n care urma s Iie prezent un OrIeu
geto-dac animat de goetheene idei privind eternele Mutter,
a rmas nematerializat, doar sub titlul Genaia, compus
din putine versuri.
Poetul plnuia ,,o genealogie nstrusnic a Romniei',
imaginndu-si cum 'Vulturul gloriei romane' smulsese
inima 'Romei murinde' pe care, readucnd-o la
Dumnezeu, o Iace s cad ,n pmntul Bourului'. ,Acel
pmnt era Dacia', precizeaz Eminescu n proiectul
,Horiadelor', socotindu-i pe romni drept ntii
pmnteni n care s-ar Ii ntrupat ,acest gnd uitat al lui
Dumnezeu'.
3
Precizm c, desi epopeea mult visat nu a putut Ii
dus la capt, totusi au rmas unele Iragmente care,
potrivit cronologiei, dar si viziunii romantice abordate,
pot dovedi, orict de Iragmentar, intentia poetului. Asa
sunt, bunoar, piesele Gemenii, Nunta lui Brig-Belu si
Sarmis, n care apare, la un moment dat, ca unul din
gemeni, Boerebist, o ntruchipare hamletian bizar, apoi
Brigbelu ori Sarmis, disputndu-si tronul Daciei, dar si
pe preaIrumoasa Tomiris (romantism hieratic ncrcat
de trame si gesticulatii shakespeariene, ba chiar de
meditatii pesimiste asupra ,rului' din lume si din Istorie,
n general, accentund unele lamentatii budiste, precum
,Rugciunea unui dac').
E ceva ,hamletian' n aceste poeme, ntruct de multe
ori ntlnim acel ,stil ontolog opus stilului eleatic', cum
ar zice Gilbert Durand n Structurile antropologice ale
imaginarului, prin care se exprim o anumit
problematizare IilozoIic, n marginea mitului dacic. Poetul
urmrea, n mod vdit, s insuIle miturilor dacice acea
proIunzime a unor meditatii moderne, ba chiar Iascinante
gesticulatii shakespeariene (tipologia nebunului ntelept,
luptele Iratricide, Iemeia necredincioas, Iatalitatea
destinului, agresivitatea istoriei, impactul mitologie-istorie,
resemnarea si ,oroarea de nemurire', adic blestemul
propriului destin, dorul de extinctie si pulverizare
nirvanic...). G. Clinescu l aseamn pe dacul din
poemul ,Rugciunii...' cu un Iov biblic revoltat mpotriva
egoismului de a tri si cernd Demiurgului s-l scoat
din ,serie' si s-l arunce n abisala si pulverulenta
,nimicnicie' ori ,liniste etern' ,un apel viguros la
suIerint si la repaosul suprem'.
4
n acest Iel, ,dacismul' eminescian este colorat de
un budhism de reverberatie schopenhauerian (cu
Iantome shakespeariene ori sugestii goetheene), btnd
cu toate semniIicatiile ctre unele idei IilosoIice: asceza,
metempsihoza, avatarul, nirvana, revolta metaIizic,
spleenul romantic...
Epopeea daco-roman a lui Eminescu nainta ctre
epoca lui Decebal, prin cteva poeme, dedicnd apoi nu
mai putin de 104 stroIe din totalul de 218 (cte are poemul
Memento mori), Daciei legendare si eroice. Va Ii cntat
imaginea Dochiei, a urmririi acesteia de ctre imperatorul
Traian (din care au rmas putine versuri), dar si Iigura
marelui poet roman relegat la Tomis, n proiectata dram
,Ovidiu in Dacia'. Apoi epoca crestinrii Daciei ntr-o
dram clasic ,Crucea-n Dacia sau Joe i Crist', avnd
ca model piesa Polveucte a lui Corneille.
Si epopeea nu s-ar Ii oprit aici, cci ar Ii urmat epoca
Daciei crestine supuse migratiilor barbare (din care avem
integral Irumosul poem Strigoii), apoi epoca primelor
Iormatiuni statale (cnezate si voievodate), din care retinem
poemul Iragmentar ,Arpad, regele ungurilor'.
Desigur, de aici Eminescu ar Ii trecut la istoria
Moldovei, creia i se plnuieste, cu intentie de tragedie
25
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
cmyk
greac, asa-zisul Ciclu al Muatinilor, aglomerat de
elemente de istorie si mitologie autohton. Intentia
explicit a poetului era aceea de a realiza un
,Dodecameraon romnesc', adic un ciclu de 12 piese
de teatru, avnd ca subiect dinastia Musatinilor cobortori
din marii Basarabi (conIorm teoriei lui Hasdeu), de la
Dragos-vod, Alexandru cel Bun, SteIan cel Mare, la
Petru Rares, Alexandru Lpusneanul, Despot-vod si
altii... Alte proiecte privesc pe Grue-Snger, Dragos,
Bogdan-Dragos, Doamna Chiajna, pe Marcu-vod ori
Dabija-vod, dar si pe Doja, Horia, Iancu, pn la obsesia
unui Murean cruia i mprumut o IilosoIie pesimist
asupra istoriei.

ntre toate aceste ample proiecte de epopee national,

Iigura marelui rege-preot Decebal se pare c l-a
obsedat pe poet, de vreme ce au rmas, n manuscrise,
pagini ntregi, dedicate unei epopei n patru cnturi
intitulate ,Planul lui Decebal', Iie ntr-o dram
,Decebal' (datnd din epoca berlinez) ori ntr-un ciclu
de zece poeme ce-si propunea s evoce cteva
personalitti istorice reprezentative, de la Grachus
(episodul 1) la Napoleon (episoadele 9 si 10), ntre care
al doilea poem al ciclului era intitulat ,Decebal'. Acest
poem, ,Decebal', urma s-l reprezinte pe regele Daciei
supus unei autoreIlectii amare, un Iel de personaj
hamletian, dezgustat si blazat, dup nIrngere,
aruncndu-si coroana si scrutndu-si propriul sine ntr-
o oglind de metal:
,Decebal actul din urm a albit aa de tare inct
seamn cu predecesorul su. Dup ce i-a aruncat
coroana in abis se uit intr-o oglind de metal Sunt
eu sau nu sunt eu? Ideea metempsiho:ei. Acelai corp,
acelai suflet, repre:entant al aceleiai idei ca btrnul
Decebal. S-acum alerg de:motenit de tronuri,
Un biet btrn srac, necunoscut'
Unde-i mrirea lumei? Unde-i?
Oare este?
E o mrire sau e un vis negru i strlucit ce-nvinge-
n existent, ca s arate-n urm c-i minciun?
Negatiunea vietii. Furtun, fulger, trsnete, codri
prvliti, ruri umflate sunt :eii Daciei ce se lupt cu
otile romane. Apostrof ctre ei.`
Desi schitat n acest Iel, ne putem, totusi, da seama
c poetul intentiona s realizeze un poem punnd n
evident o anumit IilosoIie a istoriei universale,
introducnd episodul ,Decebal' n lantul serial al unor
personalitti istorice reprezentative: ,1. Grachus Baboef,
2. Decebal, 3. Solomon, 4. Nero, 5. Amor pierdut viat
pierdut, 6. Stefan cel tnr, 7. Isebart, 8. Histria, 9.
Napoleon, 10. Leul murind.`
Mult mai coerent este intentia epopeii din care s-a
26
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
pstrat ,Planul lui Decebal' n patru cnturi. Aici poetul
urma s evoce, conIorm conspectului lsat n manuscris,
mai nti Dacia legendar (,Zeii Daciei Dochia, vrjitoare
tnr') si pe Ogur cntretul, nsuIletind la lupt ,Poporul
Dacic' (,Cntul I'), apoi Roma, pregtirile de rzboi si
trecerea podului de peste Dunre (,Cntul al doilea'),
rzboaiele daco-romane si ,Episodul: Traian si Dochia'
(,Cntul al treilea') si, n sIrsit, imaginea cntretului
Ogur, care ,povesteste zeilor nordici nenorocirea Daciei',
viziunea Walhallei, hotrrea de rzboi a Nordului si
,pornirea popoarelor barbare' (,Cntul al 4').
n alt nsemnare, poetul renunt la viziunile si
mprumuturile mitologice si se axeaz strict pe
evenimentele istorice, consemnnd, ntr-un conspect,
Iaptele de arme ale lui Decebal: nvlirea din anul 86 n
Moesia si uciderea generalului Oppius Sabinus, apoi
cunIruntarea cu Cornelius Fuscus (ucis) si dezastrul
armatei romane. Urmeaz, notat, conIruntarea cu Tertius
Iulianus si retragerea acestuia ,prin pdurile germanice'.
,Decebal capt-o pace nou ca invingtor 90`, iar
impratul Domitian serbea: la Roma un ,triumf fals`.
Apare apoi :eita germanic Freva, sotia lui Wotan, ,care
arat vas:ic interesul Walhallei pentru treburile getice'
(G. Clinescu).
Primul rzboi daco-roman este vzut de poet astIel:
,102. Btut la Tapae. Sora lui Decebal e prins. Julturii
legiunilor lui Fuscus luate. Pace. Tarabostii. Triumf.
Dacicus.`
Conspectul pentru ,Al doilea rzboi' mentioneaz:
Iigura ambitiosului Traian, podul de peste Dunre,
construit de Apollodor, o lupt a lui Decebal cu iazigii,
alianta ncheiat cu regele partilor (aliati ai dacior),
generalul roman Longin cruia regele Decebal i cere tara
pn la Dunre si despgubiri de rzboi, conIruntarea
armat la care iau parte germani, sarmati, mauretani din
Lybia liber.
Apare ,Duras, Diutpareu fost rege acum orb
capul preotilor daci` i Dochia ,fiica lui cea tnr
iubind [pe] Dacio urnd i iubind pe Traian`. `La
cderea Daciei, ea adun restele poporului spre
emigrare.`
Rmas n urm, Dochia ,nu poate s se despart de
pmntul ei, icoana lui Traian tot mereu era in naintea
el apare ea incremenete O Niobe, conform
povestei.`
5
D
rama proiectat Decebal, din care (n mss. 2241,
I. 148-180) au rmas pagini ntregi de versuri
,Ioarte interesante si Ioarte Irumoase'
6
, ne dezvluie att
un plan bine documentat al scrierii, ct si o viziune poetic
de ansamblu asupra epocii si personalittii regelui dac.
Dup victoria asupra iazigilor (,A:i oastea noastr a
invins ia:igii'), n urma creia Iaromir este luat prizonier,
Decebal prevede ridicarea popoarelor lumii mpotriva
Romei (,Popoarele pornesc n contra Romei'). Un mai
vechi pretendent la ,coroana Daciei' si exprim
solidaritatea cu Decebal, hotrt a lupta mpotriva Romei.
Pentru ca n alte pagini, ostatecul iazig Iaromir, care Iace
elogiul Romei, i consider pe truIasii peninsulari de-a
dreptul cobortori din zeii Olimpului:
,De-aceea cred c :eii coborr,
C ei triesc a:i intre oameni
Ca ce:ari, ca preoti, ca senatori,
Ieri in Olimp. de a:i-s pe pmnt.`
Plmditi din aluatul unei mretii predestinate, romanii
consider c stpnirea lumii ntregi li se cuvine. n
orgoliul lor imperial, zice Iaromir, acesti cobortori din
zeii Olimpului aIirm c ,Pmntu-ntreg n-are valoarea
/ Unui roman. De aici din ei oricare / Zice. Or Imperator,
ori nimic.'
ntmpinnd idolatria aliatului Iaromir (declarat
,amicul' si ,supusul' Romei), cu rezerve, Decebal
constat c acesta ori nu-i cunoaste cu adevrat pe
romani, ori i place s se nsele, cci romanii au rmas n
istorie ,neschimbati prin ru i nici prin bine'.
Prizonierul iazig i reproseaz regelui dac c si-a
nclcat ,jurmntul' Icut n primul rzboi Iat de
Traian, iar rspunsul nenIricatului Decebal reaminteste
tuturor Iaptele sale de arme pe care, se pare, romanii le-
au uitat usor, dar Iat de care Dacia nu poate capitula:
,Nebun admirator. El uit cum c
Am omort pe Oppius Sabinus,
C Moesia a fost in mna mea,
C pe Cornelius Fuscus l-am invins,
C-a Romei vulturi i-am avut in mn.`
mpratii Domitian si Nerva asigurau linistea Romei
pltind tribut Daciei, de aceea Decebal nu se arat
impresionat de discursul preotului Celsus, care-l previne
asupra pericolului la care se expune. Apare generalul
Longin, legatul Romei, cerndu-i regelui dac s elibereze
prizonierul si s dea napoi iazigilor prada de rzboi. n
strigtele de lupt ale nenIricatilor daci nconjurnd
cetatea, Decebal i se adreseaz trimisului imperial: ,Roma
vrea, dar s vedem acum dac-oi binevoi i eu.'
Desi Dochia, mai nteleapt, ncearc s tempereze
drzenia regelui, invitndu-l s vad c ,numai durere
este-n ast lume', Decebal rmne credincios idealului
de a asigura mretia si linistea trii sale prin lupt: ,Pe
cai, pe cai' R:boiul este gata''
Desi nearticulat estetic, n Iragmentarismul su
dispersat, poemul Decebal rmne, n Iond, o dezbatere
de idei, nnobilnd personalitatea regelui Decebal cu aura
unui erou exceptional de epopee antic, viziunea poetului
resimtindu-se att de umbre si nelinisti romantice, ct
27
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
mai ales de reIlectii asupra ideii de predestinare a
popoarelor si asupra acelui Iatum ce domin viata unor
individualitti exponentiale.
M
ult mai articulat este, ns, Iragmentul epopeii
dacice din amplul poem Memento mori, n care
Dacia legendar si eroic este evocat cu o debordant
Iantezie romantic.
Peste ,raiul' matriarhal al Daciei, n care regina
Dochia este nvestit cu atribute de mitologie sorin,
nvleste conchista roman. Zeii celor dou popoare se
angajeaz ntr-o lupt pe viat si pe moarte, rsculnd
ntreg Universul. Conducnd ,oastea :eilor' ivit din
halele Mrii Negre, uraganicul Zamolxe i se adreseaz
regelui Decebal:
Decebal' El strig-n nouri ii detun, ii iau la goan,
Si Danubiul o s beie a lor sacre legiuni.
Decebal s-arat palid in fereastra nalt-ngust
Si coroana i-o ridic ctr-imaginea august
Si se uit cu durere la divinii si strbuni.`
Acvilele romane iau cu asalt cetatea Sarmizegetusa.
Din carul su de Ioc, Joe l Iulger n coaste pe Zamolxe,
care, rnit, se retrage cu zeii daci, cobornd n halele
mrii. Asediati, ducii si preotii daci, asezati la masa de
granit, si trec din mn n mn cupele (,teste de
duman') pline cu otrav. Decebal, ,palid ca murul vruit
in nopti cu lun', se arat n cadrul Ierestrei ntr-o postur
hamletian. nversunat n ,hlamida neagr' si
gesticulnd cu ,alba mn', el se adreseaz, spre uimirea
Cezarului care st s-l asculte, romanilor invadatori.
Discursul su e, de Iapt, o meditatie asupra istoriei si
naturii umane rscolit de ambitii desarte (nc o prob
de schopenhauerism metaIizic), dar si un ,blestem'
proIetic la adresa Romei si a Cezarilor, prevestind cderea
acestora si teribile vremuri de ,sclavie' si ,degradare'.
Dup care, ntr-un gest de iluminare ataraxic, si arunc
n abisul vii coroana, n vreme ce ,blestemul' su,
repetat de stnci, ajunge la urechea cezarului, si el
meditnd la destinul hrzit de zei poporului su si ,Cettii
eterne':
,Jai vou, romani puternici, vai vou, de trei ori vai'
Astfel :ise. In blstmu-i mna alb i uscat
El o scoate pe fereastr i coroana-ntunecat
De pe frunte o arunc in abisul vii-adnci,
Palid, adncit ca moartea, ca o umbr st in lun,
Prul lui de vnt se imfl, iar vorbele-i rsun
Si blestemu-i se repet repe:it din stnci in stnci'
Si uimit sttea ce:arul. Cugeti tu, pmnt? el
:ise
Avem noi in mni a lumei soarte sau cortegi de vise?
Hotrti de-a ta gndire urmm a:i :iua de ieri?.
Si in ordinele-eterne mic-asupra-i universul
Ocanele-i de stele. Ce ironic li e mersul'
Ce:are' Ct pai de mare i ce mic in adevr'`
7
ProIetia lui Decebal se va mplini, cci, n vastele
hale ale Walhallei, zeii Nordului, n Irunte cu Odin,
hotrsc distrugerea Romei (,sfnt i antic'). Sulita
aruncat de Odin se preIace n cruce de aur: ,Odin moare
Tibrul este a Credintei lui sicriu.'
Este impresionant aceast imagine a Daciei legendare
si eroice, evocat n ample registre epopeice, n care
bogata imaginatie romantic si poeticitatea textului
(imagini artistice, muzicalitate solemn etc.) concur la
realizarea unor sublime pagini de poezie. Din cele 218
stroIe ale poemului, 104 stroIe sunt dedicate Daciei, nc
o dovad c poetul intentionase s introduc, ntre marile
civilizatii ale omenirii (Babilon, Asiria, Palestina, Egipt,
Grecia si Roma antic pn la Franta Revolutiei si
mpratului Napoleon) si istoria strveche a Daco-
Romniei, n care Ireamt o debordant mitologie,
ntregul poem resimtindu-se de acel pesimism eminescian
caracteristic marilor sale poeme, de la Imprat i proletar
la Scrisoarea III si Gloss.
Imaginea Daciei conIigureaz, n poezia lui Eminescu,
o adevrat ,obsesie' poetic, iar n articolele sale
ideologice o idee emergent a conceptiei sociale, potrivit
creia ,orice civili:atie adevrat nu poate consista dect
dintr-o partial intoarcere la trecut, la elementele lui
bune, sntoase, proprii de de:voltare.'
8
Avnd n vedere ,reactiunea fondului istoric al trii,
ce trebuie s se produc' (Blaga va scrie si el despre
,revolta Iondului nostru nelatin'), concluzia ziaristului
era una categoric: ,1otul trebuie dacizat oarecum de-
ici nainte".
ntoarcerea la trecutul patriei, ncepnd cu vremurile
cele vechi, are, asadar, la Eminescu o valoare
programatic, ce va Ii valoriIicat din plin de ideologia
romantic prin apelul la Iondul originar al civilizatiei, dar
si de creatia poetic, prin resurectia unui dacism de
substructie mitologic.
1 G. Clinescu, Opera lui Mihai Eminescu, I, Editura Minerva,
Bucuresti, 1976, p. 54.
2 Ibidem, p. 19.
3 A se vedea proiectele si Iragmentele rmase, n G. Clinescu,
op. cit., pp.19, 38-50, 54-60, 61-74, 75-149.
4 Ibidem, p. 12.
5 CI. G. Clinescu, op. cit., p. 64
6 Ibidem, p. 67.
7 Eminescu, Poe:ii, vol. I, Editura Minerva, p. 203.
8 Art. , II, n ,Timpul', VI, 1881, nr. 233, 15 oct.
28
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
COLOR
cmyk
Pr. Dumitru BLASA
L
und n considerare concluziile arheologilor
Constantin S. Nicolescu-Plopsor, Vasile
Boroneant si, mai ales, precizarea Mariyei
Gimbutas din Los Angeles, dup care centrul civilizatiei
numit VECHEA EUROP a Iost n inima Daciei de
mai trziu, analiznd cele trei tblite de lut descoperite la
Trtria, n judetul Alba, am ncercat s jalonez
nceputurile organizatiei statale Daco-Romne. ncredintat
c tblitele ceramice au Iost mai multe, dar nu li s-a
cunoscut importanta cuvenit, am trecut la analiza
inIormatiilor documentare scrise n greceste si latineste.
1. HESTIA (VESTA). Strmosii daco-romnilor adorau
De la regina Hestia (Vesta) la mpraii
Daciei, Galerius cel Btrn i Galerius cel
Tnr (c.2000 .H. 311, d.H.)
Soarele. Dup aceea, Iocul a devenit Ilacra sInt care,
n timpul iernii, nlocuia soarele. Era ns nevoie ca Iocul
s Iie mentinut n permanent. A aprut Jatra Sfnt pe
care un grup de Iecioare ntretinea Ilacra vie de unde cei
din jur veneau si luau crbuni aprinsi pentru vetrele lor.
Cea dinti Iecioar cunoscut documentar, care
ngrijea Iocul sacru la strmosii dacilor, a Iost 'Regina
Hestia (Vesta). Ea a organizat administrativ regatul
Ieminin, dup Legile Frumoase, cunoscute sub numele
de Belagine.
2. REGELE ZAMOLXIS. Mult mai trziu, n jurul
anilor 1300, Statul Dac era condus de un rege al crui
Arcul de triumf al lui Galeriu
29
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
COLOR
cmyk
nume nu se cunoaste. El si-a asociat pe Zamolxis, care a
devenit rege plin. De unii dintre traci a Iost socotit chiar
zeu. Sunt cunoscute evenimentele ce au urmat. Burebista,
Deceneu, Decebal ridic
Regatul Dac pe o nalt
treapt a civilizatiei. Dar
civilizatia dacic a Iost partial
strivit de mpratul Traian.
Acesta a transportat tot
tezaurul dacic la Roma si timp
de 123 zile, Senatul si Roma
toat au petrecut. Tezaurul
dacic a Iost topit si moneda
turnat a Iost dat cadou
celor ce luaser parte la
cucerirea Regatului Dac.
Cultura si elementele de
civilizatie dacic au Iost
preluate de nvingtori. Geniul
dacic nIrnt, a renscut.
Marele neam al tracilor,
condus de elementul dac, n
jurul anului 300 dup Hristos,
ajunge la apogeu.
3. MPRATII GALERIUS CEL BTRN si
GALERIUS CEL TNR. NFIINTAREA IMPERIULUI
DAC. Numele acestor doi mprati ai Daciei Mari a Iost
considerau ca unul singur. De aceea voi vorbi despre
Galerius cel Btrn si despre Galerius cel Tnr.
Galerius cel Btrn a Iost numit de romanii peninsulari
Armentarius, adic Jcaru.
Galerius cel Tnr a Iost numit Galerius Maximinus
`nscut din sora lui Armentarius i numit, inainte de a
afunge imprat, cu numele adevrat DARA (Petru Maior,
Istoria., p.294 si 191).
mpratul Galerius cel Btrn, Ieciorul Romulei (o
dac autentic din cetatea Recidava sau Recidina sau
Residina, cum apare n alte documente) nscrisese n
istoria universal cea mai mare mutatie la nceputul
secolului IV dup Hristos. Dup ce a primit de la Senat
'titlul de imprat, el (Galerius cel Btrn) a declarat c
este dumanul numelui de roman i c vrea s schimbe
titulatura Imperiului Roman in aceea de Imperiu Dacic',
ceea ce a i fcut (Fontes II, 6-7).
ntr-adevr, majoritatea populatiei n imperiu era
Iormat din daci, ca si armata si marina. Limba dacic
cunoscut n istorie sub numele de latina vulgara, era
de Iapt limba dacic. Chiar si armatele regilor si
mpratilor daci aveau un steag de lupt, steagul dacic,
un sarpe (sarpele gnostic-oIit) prins orizontal ntr-un
baston de corn. Cel care ne d cele mai clare inIormatii
cu privire la nIiintarea Imperiului Dac si desIiintarea
numelui de roman, este scriitorul Lactantius. Acesta
spune cu tristete c 'toat suita sa (a lui Galerius cel Btrn)
provenea din dacii nord-dunreni i c acetia `AU AJUNS
STPNII ROMANILOR
n Romanos dominarentur'
(Fontes, II, 6-7).
Aceasta este concluzia
celui mai mare dusman al
dacilor: Lactantius (325).
Se pare c decretele
ndreptate mpotriva
crestinilor pornesc numai de
la Dioelectian, socrul lui
Galeriu cel Btrn, deoarece
mprtesele Prisea (sotia lui
Diolectian) botezat
Alexandra, ca si Iiica ei,
Valeria (sotia lui Galeriu)
'aveau simpatie pentru
cretini (Ist. Bis. Universale,
I, 78). De Iapt, cele mai
multe acte martirice vorbesc
de tiranul Dioeletian.
Arcul de TriumI de la Salonic ridicat de cei doi
mprati, Galerius cel Btrn si Galerius cel Tnr
unchiul si nepotul de sor reprezint apogeul ascensiunii
dacice. Acum Dacia nord-dunrean Icea parte din
marele Imperiu Dacic Dacia Mare. Lui Galerius cel
Tnr i urmeaz la conducerea Imperiului Dac,
Constantin cel Mare, cel care ridic Arcul de TriumI de
la Roma, pe care apar o parte din Iigurile comandantilor
daci. De acum, guvernatorul voievod, administra Dacia
nord-dunrean sub suzeranitatea Constantinopolului.
mpratul Daciei, Galerius cel Tnr, d n 311 un
edict de tolerant prin care acord gnosticilor crestini
'Libertate de cult cu conditia s se roage la Dumne:eu
pentru el i pentru stat' (Inst. Bis. Univ., I, 79). Bucuria
crestinilor a Iost extraordinar. Ea a explodat n colindele
de Crciun, cu Lerui-ler, care se pstreaz pn n zilele
noastre. Dimitrie Cantemir nregistra traditia despre
'Curtile lui Ler imprat, ale cror ruine se vd si azi pe
malul drept al Oltului. Sunt urme ale gloriei strbune,
dacice.
n timpul celor doi Galerius unchiul si nepotul
Statul Imperial al Daciei se reorganizeaz n provincii
conduse de cte un duce numit voievod. Acesta este un
cuvnt dacic, cu sensul de lupttor, rzboinic. El
corespunde cuvntului slav cnea:.
ntre daco-romni, cel dinti voievod, necunoscut
pn n prezent, a Iost Jlahernus, despre care voi vorbi
cu alt prilej.
Moned cu chipul mpratului Galeriu
30
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
SOCIETATEA ` DACIA REVIVAL INTERNATIONAL
Nev York, Statele Unite ale Americii
20 octombrie 2006
SCRISOARE DESCHIS
ADRESAT PARLAMENTARILOR ROMNI
DSTN PARLAMENTAR A ROMNE,
V adresm aceast scrisoare n
calitatea Dumneavoastr de nal(i
Aleyi ai Na(iunii n Organul
reprezentativ SUPREM al Poporului
Romn yi unica autoritate
legiuitoare a Jrii".
Ne adresm Dumneavoastr n
calitate de iubitori ai Trii yi ai
Istoriei sale adevrate, n calitate
de Societate Cultural yi
$tiin(ific a Romnilor din
America, posesoare a unui numr
de alte unsprezece filiale n:
Romnia, Germania, Elve(ia,
Spania, Macedonia, Australia yi cu
un numr cu mult mai mare de
simpatizan(i romni n ntreaga
Lume, care citesc revista noastr,
DACIA MAGAZIN, urmresc
emisiunile programului DACIA
TV de la New York sau
frecventeaz ntr-un numr
impresionant site-ul nostru
Internet, www. Dacia.org.
Men(ionm c Societatea
noastr a fost principala
organizatoare a celor 7 (yapte)
Congrese Interna(ionale de
Dacologie desfyurate pn acum
n Romnia; am ridicat prin
cheltuial proprie statui yi
monumente omagiale dedicate
strmoyilor noytri Geto-Daci; am
acordat burse de studiu unor
studen(i romni, premii yi
distinc(ii; membrii societ(ii
noastre - din ntreaga Lume -
urmresc cu aten(ie, cu deosebit
interes yi particip activ la actuala
confruntare pe trm istoric,
deosebit de important pentru
viitorul conytiin(ei noastre
na(ionale, pentru demnitatea
numelui actual de ROMN:
btlia dintre iner(ia pseudo-
ytiin(ific a unor concepte perimate
(att politic ct yi n planul
cercetrii ) yi afirmarea curajoas
a noilor concluzii istorice yi
lingvistice, pluridisciplinare, privind
istoria de nceput a etniei noastre.
Concluziile pluridisciplinare la
care ne referim - toate n favoarea
poporului nostru! - sunt
recunoscute yi validate de foruri yi
personalit(i ytiin(ifice pe plan
internafional; paradoxul l
constituie ptimaya opozi(ie la
cunoayterea yi recunoayterea
acestor rezultate din partea unei
categorii de istorici yi cercettori
romni care apar(in, n majoritatea
lor, falangei de pseudo-universitari
ce au apucat s publice (sau s
predea de la catedre) n ultimele
cinci-yase decenii, concluzii
istorice eronate, dezavantajoase
na(iunii noastre, izvorte fie din
ignoran(, fie dintr-un
cosmopolitism aductor de vagi
recompense personale, fie - cel mai
adesea - ca urmare a Comenzii
de Partid (Comunist), comand
orientat dup cu totul alte
interese dect cele ale na(iei
noastre.
n contradic(ie cu ceea ce
ncearc s prezerveze iner(ia
tradi(ional, Miycarea
Dacologic (cum ncearc s
denumeasc, depreciativ, acei
corifei ai iner(iei, noua orientare
istoric la care ne afiliem!), n
esen(, propune examinarea
temeinic a tuturor dovezilor care
atest c:
Poporul Romn de astzi este
continuatorul autohton, n timp, al
Vlahilor care au locuit yi au trit
nu numai ntre grani(ele actuale
ale Romniei, ci - vecini altor
etnii yi temporar aliindu-se cu
acestea ntru supravie(uire - n
teritoriul ntregului Centru yi Sud-
Est European; la rndul lor, Vlahii,
aya cum confirm izvoarele
medievale, au fost urmayii
nemijloci(i ai Geto-Dacilor, tracii
nordici. Habitatul Geto-Dacilor,
din Europa Central yi pn la
grani(a Estic a Asiei, este
recunoscut astzi de ytiin(a
mondial. Triburile Traco-Geto-
Dacice, denumite global nc n
secolul V .e.n. de Printele
Istoriei, Herodot, drept Cel mai
numeros neam al lumii, dup Inzi,
continuau pe aceste ntinse
meleaguri vie(uirea proto-
milenar a Pelasgilor Danubieni,
Hyperboreii (cei mai de Aord",
vzu(i astfel din perspectiva
Mediteranei yi a Lumii Greceyti ).
Potrivit ultimelor cercetri
pluridisciplinare, validate de
reputa(i specialiyti, savan(i de
interna(ional autoritate
ytiin(ific, leagnul semin(iilor
Indo-Europene nu l-au constituit
- cum se credea! - stepele Asiei
sau mlaytinile scitice din Nordul
Mrii Negre, ci Bazinul Mijlociu
(Pannonic) yi Inferior (Geto-
Moesiac) al Danubiului; aceasta era
zona de nflorire european a
agriculturii yi a creyterii vitelor, de
unde, prin roiri n valuri succesive
de-a lungul ctorva milenii, din
31
,)+1)
=C=E e-. 5 -::-t-.e F00
Neoliticul Trziu yi pn dincoace
de Epoca Fierului, Danubienii au
originat ntreaga mare miycare
Indo-European.
Geto-Dacii, considera(i mult
vreme - (din pricina pu(int(ii
dovezilor existente odinioar, dar
yi din motive de oportunism poli-
tic!) drept o etnie redus la nivelul
ctorva triburi, cu o societate nc
n formare (n raport
cu.glgioasele culturi
mediteraniene yi ale Asiei Mici!),
s-a pretins c s-ar fi pauperizat prin
nfrngerea temporar suferit n
fa(a legiunilor lui Traian yi c au
ncetat s existe ca etnie distinct, la
impactul cu civiliza(ia latin
care le-a fost administrat de
voie,de nevoie, cincisprezece.
decenii. Ca urmare, yi-ar fi.
schimbat rapid limba, credin(ele,
etnosul, devenind o insul latin
ntr-o mare slav!.
Se ignor c opozi(ia Daci-
Romani, nceput nc de pe
vremea afirmrii imperialismului
Romei yi continuat mult dup
prsirea fragmentului de Dacie de
ctre legiunile lui Aurelian, a fost,
n fapt, o confruntare de permanent
rzboi (purtat, pe timpul
temporarei ocupa(ii romane, de
Dacii Liberi, de Carpi yi de
Sarma(i, de celelalte semin(ii
nrudite, pentru eliberarea yi
redobndirea acelei yesimi din
teritoriul etnic de la Nordul
Dunrii, pe care - spulberate de
permanentele atacuri - legiunile
romane l vor yi prsi definitiv
ntre anii 265-267 e.n.). S-a uitat,
n trecutul apropiat, c Ge(ii sunt
socoti(i de mai to(i nv(a(ii
premedievali yi medievali
(Cassiodoorus, Iordanes,
Procopius, Isidor de Sevilla, Karl
Lundius etc.) drept matrice a
Gofilor yi c Go(ii - de neam Getic!
- sunt cei care au pltit strvechea
datorie ruinnd Roma yi Imperiul
Roman de Apus!
Se ignor c tangen(ele yi
coinciden(ele cu limba Latinilor,
- ca yi n cazul Cel(ilor, al
Ibericilor, al Nordicilor sau al
Grecilor - se explic nu printr-un
act civilizator al unor armate
temporare de ocupa(ie ( n fapt: pe
ct de heteroclite ca obiective, pe
att de eterogene etnic!), ci prin
sorgintea comun a etniilor, cea
DANUBIANA, n care strmoyii
direc(i ai daco-ge(ilor ocupau o
pozi(ie central! Un enorm volum
de date care atest c aceast
etnie central yi estic-european
de(inea un impresionant nivel
cultual-ytiin(ific, pe o treapt de
civiliza(ie proprie, caracteristic
Europei (yi nu Sudului
mediteranian!) este nc ignorat cu
superioar. stupiditate, ntr-un
moment n care auto-pretinyi
furitori de opinie vorbesc absurd
despre intrarea Romniei n
Europa, uitndu-se c, prin
strmoyii si yi prin continuitatea
sa, Romnia a fost yi este n Europa
de la nceputurile ei. Ba mai mult
chiar: c, prin strmoyii lor
Danubieni, Pelasgo-Tracii i-au
zmislit Europei acest nceput!..
'
Cnd n anul 2005 sutele de
participan(i la sesiunile
Congresului Interna(ional de
Dacologie de la Bucureyti au aflat
despre inten(ia unor oficialit(i
romne de a srbtori Anul 2006
drept cel al Aniversrii a 19 de
ani de la. Cucerirea Daciei de ctre
legiunile romane ale impratului
1raian, n unanimitate aceytia au
cerut Preyedin(iei Trii,
Guvernului, Academiei Romne,
Bisericii Ortodoxe yi altor foruri
responsabile, evitarea unei
asemenea enorme gafe politice prin
care Romnia ar lansa Lumii
mesajul c yi. srbtoreyte
invadatorii yi nu aprtorii
pmntului strbun! n vreme ce
Congresul de Dacologie din 2006 a
fost dedicat Regelui Decebal,
marele lupttor czut eroic n lupta
pentru respingerea invaziei strine
a legionarilor romani, la nivel
oficial aniversarea Anului
Traian a plit vizibil. Totuyi,
aprtorii nveryuna(i ai
interesului strin na(iunii noastre,
(ai neadevrului c milioanele de
strmoyi Geto-Daci ar fi pierit n
confruntarea cu cei o sut cinzeci
de mii de militari romani yi c prin
invadarea Daciei dinspre Vest s-
au pus bazele unui nou popor,
care se... iveyte ca atare, abia. n
a doua parte a Evului Mediu, - adic
dup instalarea alogenilor bulgari,
slavi yi maghiari n teritoriile Geto-
Dacilor!) - n-au renun(at la
ndrjita lor demonstra(ie.
n organizarea (uimitoare prin
lips de control superior) institu(iei
care se pretinde a fi Muzeul
Aafional de Istorie a Romniei, cu o
sponsorizare asigurat - deloc
ntmpltor! - de patru companii
italiene, una elvefian yi una
american, n cadrul unui pretins
colocviu ytiin(ific (Dacia Augusti
Provincia), la 13 octombrie,
simbolicul traseu de pe Calea
Victoriei, dintre Cercul Militar
Na(ional yi Muzeul de Istorie, cu
alte cuvinte inima Capitalei
Romniei, a fost transformat n
parad-parodie de ctre niyte.
Maghiari din Ungaria, costuma(i n
armuri romane yi auto-intitula(i
Legiunea X1 Apollinaris, chema(i
pentru a reitera vizual yi simbolic.
Cucerirea Daciei!...
Precizm c, n cadrul unui
vizibil proces de occidentalizare
binevenit, nu criticm apelarea
institu(iilor romneyti la investi(ii
sau sponsorizri strine, yi cu att
mai mult colaborarea multi-etnic,
principiu al iminentei prezen(e
oficiale a Romniei n Uniunea
European ; dar contextul politic
n care a avut loc acest circ
apreciem c merita aten(ia sporit
yi analiza temeinic a
Dumneavoastr, ca reprezentan(i
yi legiuitori supremi designa(i de
Poporul Romn.
Se contureaz tot mai mult
ideea c cineva, utiliznd
implicarea ocult ntr-o serie de
aspecte sociale romneyti, ncearc
s declanyeze o nou configurare,
provocatoare, a unor poten(iale
adversit(i romno-maghiare,
tocmai n momentul n care o
asemenea periculoas revenire ar
compromite obiectivul imediat al
politicii actuale romneyti:
Uniunea European. Nu e vorba
numai de agitarea acelorayi
umilitoare sloganuri istorice
privind civilizarea Vlahilor, ca yi
a strmoyilor lor, dinspre Vest;
fapte concrete, inseriate elocvent,
trag un veritabil semnal de
alarm. Aceiayi figuran(i
maghiari, prezenta(i drept
persoane particulare yi
costuma(i n armuri romane, au
32
,)+1)
=C=E e-. 57 -::-t-.e F00
cmyk
defilat n trecutul apropiat n oraye ardelene n care
s-a ncercat strnirea ideii autonomiei
Transilvaniei. Defilarea ostentativ yi umilitoare de
la Bucureyti - (transmis de programele TV
romneyti pe trei continente!), avea loc.
concomitent cu comemorarea a cincizeci de ani de la
Revolu(ia din Ungaria yi cu sublinierea apsat, n
presa de limba maghiar, a rolului romnesc n
lichidarea liderului acelei revolu(ii nbuyite de
tancurile sovietice. Aceast defilare avea loc, de
asemenea, concomitent cu.propunerea
Vicepremierului Romniei (!), dl. Marko Bela, de a
se introduce limba maghiar, oficial, n ntreg
Ardealul! Asta, exact cnd, - (reflex al preten(iilor
indolente, anti-constitu(ionale, ale extremiytilor
na(ionaliyti pentru afirmarea autonomiei
Tinuturilor Secuieyti!) - Facultatea de Medicin din
Trgu-Murey pretindea yi ea. autonomia (o
autonomie lingvistic, prin care acolo s fie
pregti(i medici yi farmaciyti doar pentru. popula(ia
de limb maghiar?!).
Actuala conducere a Muzeului Na(ional de Istorie
a Romniei de la Bucureyti, aprtoare ndrjit a
conceptelor istorice perimate, depyite yi defavorabile
intereselor romneyti, a fost atras cu aparent
inconytien( n aceast ampl ac(iune. Spunem
aparent, deoarece veritabilul purttor de cuvnt
al institu(iei, yef al sec(iei de Informatic (yi
realizator al site-ului pe Internet) , dr. Eugen S.Teodor,
acelayi cu cel care denumeyte umilitor Limba
Romna drept, citm: suflet slav n spirit latin (!!),
se vdeyte chiar din aceast prefa( - (ntmpinare)
- a sitului muzeului, drept un nvederat
desconsiderator al valorilor tradi(ionale romneyti:
Muzeul - scrie d-sa - este locul unde o comunitate
vine s se priveasc n oglind. Fiecare comunitate
are oglinda pe care o merit. Au ntmpltor, n frile
civilizate, care au ce privi n oglind (!), la casele de
bilete este coad!" .Asta, desigur, spre deosebire de
Muzeul Na(ional de Istorie a Romniei, care de decenii
a cedat. Muzeului de Istorie a 1ransilvaniei (!)
din Cluj ntreaga comoar istoric a antichit(ii dacice
din Mun(ii Orytiei, inclusiv Kogaionul, cel mai im-
portant depozit de informa(ie istoric al vechimii
noastre europene, al prioritfilor istorice, sociale,
ytiinfifice yi tehnologice dacice. Kogaionul din Mun(ii
Orytiei a devenit astfel culoarul contrabandiytilor
de antichit(i yi locul de reconfortante excursii
estivale pentru palizii arheologi clujeni; asta - n
loc s fie promovat de Muzeul Aafional (!) drept prim
obiectiv cultural yi turistic, de interes mondial,
aductor de recunoaytere interna(ional yi, nu n
ultimul rnd, de nsemnate venituri financiare! Dar
cum s promoveze Muzeul Na(ional o astfel de
politic, de vreme ce punctul de vedere al conducerii
sale este expus n cuvintele aceluiayi cercettor
ultra-cosmopolit, dl. Teodor (citm din cuvntul de
prezentare al sesiunii Dacia Augusti Provincia):
Comemorm. victoria mpratului Traian asupra
dacilor yi transformarea spa(iului locuit de aceytia
(!) n provincie roman. .Aceast ncorporare a
Daciei n hotarele Imperiului Roman marcheaz
prima racordare a teritoriului de azi al Romniei la
o civiliza(ie cu valen(e universale. o prim integrare
n Europa! (s notm, n treact, c pn yi
fotografiile evenimentelor Dacia Augusti, din 13-14
octombrie, au fost concesionate fotografului Mihaly
Tanczos, cum aflm de pe acelayi site; fotograful e
din - a(i ghicit!- din Ungaria.)
Concluzia e aceea c actuala conducere a Muzeului
Aafional de Istorie a Romniei nu n(elege nici n al
doisprezecelea ceas c a-i nf(iya Romnului o
oglind fals, n care acesta s se vad slugrind
nln(uit, umilit yi batjocorit de armuri strine, a-i
baga pe gt aceeayi yi aceeayi Columna Traiana
care prezint partizan yi triumftor, din unghiul
nvlitorului, nfrngerea temporar a strmoyilor
si reali, a-i nf(iya copiile teazaurului Cloyca cu
Puii de Aur atribuit - ca pe vremea lui Alexandru
Odobescu! - unui alt neam nvlitor, n vreme ce
agen(iile de licita(ie din Lumea Mare scot yi scot
mereu la vnzare Aurul Dacic (pe care
contrabandiytii - nu arheologii romni - l-au adus la
lumin!), yi asta n vreme ce n beciurile institu(iei
zceau straynic tinuite de un secol yi perseverent
decimate copiile de plumb ale uluitoarelor Tbli(e
de la Sinaia, numai pentru a nu se revela yi
altceva, superior, despre Lumea Geto-Dacilor! - ei
bine, conducerea acestui muzeu care pretinde a servi
intereselor romneyti, dar care procedeaz constant
mpotriva acestor interese, nu n(elege c trebuie s
prseasc timona unei institu(ii care, din pretins-
educativ, se dovedeyte a fi devenit o otrav pentru
spiritul romnesc!
nal(i mandatari ai Poporului Romn, Stima(i
membri ai Senatului yi ai Camerei Reprezentan(ilor,
supunem aten(iei Dumneavoastr aceast foarte mic
parte dintr-un proces grav, n plin desfyurare, yi
ale crui rezultate - pozitive sau negative - se vor
rsfrnge cu siguran( asupra noastr, a Romnilor,
a celor din Romnia ca yi a celor din ntreaga Lume.
Balan(a deciziilor yi a legilor pentru izvodirea yi
mpmntenirea crora Romnii v-au ales este n
mna Dumneavoastr!
V mul(umim respectuos pentru examinarea
responsabil a memoriului nostru.
n numele membrilor filialelor Societ(ii DACIA
REVIVAL INTERNATIONAL yi al tuturor
simpatizan(ilor ac(iunilor noastre,
Dr. NAPOLEON SAVESCU
Preyedintele Societ(ii
ACEAS1 SCRISOARE DESCHIS ES1E
ADRESA1 PARLAMEA1ARILOR ROMAI PRIA
IA1ERMEDIUL MASS-MEDIEI DE LIMBA ROMA
DIA ROMAIA SI DIA S1RIA1A1E