Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Modernismul apare ca direcie cultural n spaiul romnesc n perioada interbelic, ca reflex al necesitii de sincronizare a literaturii romne cu cea european. Eugen Lovinescu este cel care teoretizeaza modernismul ca doctrina estetica, dar si ca manifestare. Acest curent aduce o serie de inovatii precum aria tematica filozofica (conditia umana, creatia, trecerea timpului si cunoasterea), ambiguitatea limbajului, prezenta metaforeicheie, iar versificatia traditionala este abandonata in favoarea ingambamentului, versului alb sau versului liber, organizare astrofica si masura variabila. Printre cei mai cunoscuti poeti ai liricii romanesti moderniste putem aminti nume ca !udor "rg#ezi, Lucian $laga si %on $arbu. "laturi de !udor "rg#ezi, Lucian $laga este cea mai complexa personalitate poetica din perioada interbelica. &eprezinta un caz singular in literatura romana, prin faptul ca personalitatea sa poetica este dublata de una filozofica. %n centrul universului, el plaseaza notiunea de mister, asupra careia se exercita doua tipuri de cunoastere paradisiaca si luciferica. 'unoasterea paradisiaca este cunoasterea de tip rational, care reduce misterul lumii prin intermediul logicii si al intelectului. %n sc#imb, cunoasterea luciferica este bazata pe intuitie, pe imaginatie, pe trairi interioare, putand fi ec#ivalata cu o cunoastere de tip poetic. %n creatia autorului se observa in mod clar optiunea pentru al doilea tip de cunoastere. Poet (i filozof, Lucian $laga valorific n poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii concepte din propriul sistem filozofic, fundamentale pentru viziunea sa asupra lumii, asupra poeziei (i asupra misiunii poetului. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica moderna, alaturi de !estament de !udor "rg#ezi si )oc

secund de %on $arbu. Poezia desc#ide volumul de debut, Poemele luminii si are rol de manifest literar. *aca "rg#ezi punea in centru artei sale poetice problema limba+ului si a ,cuvintelor potrivite-, $laga accentueaza raportul dintre poet si lume si poet si creatie. &olul poetului nu este de a descifra tainele lumii ci de a le potenta prin trairea interioara si prin contemplarea formelor complete prin care ele se infatiseaza. &olul poeziei este acela ca, prin mit si simbol, elemente specifice imaginatiei, creatorul sa patrunda in tainele .niversului, sporindu/le ,'ateodata datoria noastra in fata unui adevarat mister nu e sa/l lamurim, ci sa/l adancim asa de mult, incat sa/l prefacem intr/un mister si mai marePoezia are o tema filozofica cunoasterea, descriind prin metaforele revelatorii 0lumina mea0 si 0lumina altora0, cele doua tipuri de cunoastere specifice sistemului filozofic blagian. "stfel, poetul plaseaza in opozitie atitudinea poetica de potentare a marilor taile ale .niversului/ cunoasterea luciferica 10eu cu lumina mea sporesc a lumii taina02/ fata de intentia de descifrare a misterului/ cunoasterea paradisiaca10Lumina altora3 sugruma vra+a nepatrunsului ascuns02. 'unoasterea lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire, prin comunicarea afectiva totala 10Eu nu strivesc...3caci eu iubesc...-2. Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. Pronumele personal 0eu0 ,asezat in fruntea primei poezii din primul volum, exprima atitudinea poetului filozof de prote+are a misterelor lumii, atitudine izvorata din iubire. 4erbul la forma negativa 0nu strivesc0 exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea luciferica3 poetica. Metafora revelatorie 0corola de minuni a lumii0, imagine a perfectiunii, a absolutului, semnifica prin ideea de cerc, de intreg, misterele universale, iar rolul poetului este contemplarea si adancire tainei care tine de o vointa de mister specific blagiana. !itlul este reluat in incipitul poeziei ca prim vers, iar sensul sau, imbogatit de seria de antiteze si de lantul metaforic, se intregeste cu versurile finale 0Eu nu strivesc corola de minuni a lumii3... caci eu iubesc3 si flori si oc#i si buze si morminte-.

Simetria textului liric se realizeaza prin reluarea sintagmei din titlu in incipit, dar si prin reluarea metaforelor enuntate in prima si ultima secventa poetica. "ceste metafore surprind temele ma+ore ale creatiei poetice, imaginate ca petalele unei corole uriase care adaposteste misterul lumii 0flori0/viata3efemeritatea3frumosul, 0oc#ii0/ cunoasterea3contemplatia poetica a lumii, 0buze0/rostirea3 sarutul, 0morminte0/ marea taina a mortii3eternitatea. *iscursul liric se construieste in +urul unor relatii de opozitie intre cele doua tipuri de cunoastere, care se realizeaza prin antiteza eu3altii, lumina mea3lumina altora, prin alternarea motivului luminii si al intunericului, dar si prin con+unctia 0dar0. Ele se regasesc in cea de/a doua secventa poetica. Poezia apartine lirismului de tip subiectiv, astfel apar marci lexico/gramaticale ale prezentei eului liric pronume personal la persoana % singular eu, verbe la persoana % singular nu strivesc, sporesc, iubesc. Poezia este alcatuita din 56 de versuri libere, al caror ritm interior reda fluxul ideilor. Eufonia versurilor sugereaza amplificarea misterului. Din punct de vedere prozodic , poezia respecta toate trasaturile modernismului: vers liber, ingambament, masura variabila si organizare astrofica. Pentru $laga, universul se nfi(eaz sub forma unei cupole alctuite din mistere, pe care el, poetul, are menirea de a le prote+a (i c#iar adnci prin exploatarea resurselor expresive ale cuvntului poetic, ale metaforei. Este o viziune original, modern, asupra artei cuvntului (i asupra lumii, n general, prin care Lucian $laga (i c(tig locul aparte n peisa+ul poeziei romne(ti.