Testament

Modernismul apare ca direcie cultural n spaiul romnesc n perioada interbelic, ca reflex al necesitii de sincronizare a literaturii romne cu cea european. Eugen Lovinescu este cel care teoretizeaza modernismul ca doctrina estetica, dar si ca manifestare. cest curent aduce o serie de inovatii precum aria tematica filozofica !conditia umana, creatia, trecerea timpului si cunoasterea", ambiguitatea limba#ului, prezenta metaforei$c%eie, iar versificatia traditionala este abandonata in favoarea ingambamentului, versului alb sau versului liber, organizare astrofica si masura variabila. Tudor rg%ezi este un poet modernist, ca si Lucian &laga si 'on &arbu. utorul se remarca prin capacitatea sa de a fi original, marele sau merit fiind acela de a revolutiona limba#ul poetic, astfel incat, dupa cum el isusi afirma (o idee sa nasca alte sute(. El este intemeietorul (esteticii uratului( in literatura romana, dupa modelul lui )%arles &audelaire, din literatura franceza. rg%ezi considera ca orice aspect al realitatii, indiferent ca este frumos sau urat, grotesc sau sublim, poate constitui material poetic. rg%ezi debuteaza in *+,- cu volumul de versuri ()uvinte potrivite(, caruia ii urmeaza o bogata activitate literara. Testament de Tudor rg%ezi desc%ide volumul de debut arg%ezian .oezia apartine directiei moderniste, teoretizate de Eugen Lovinescu, pentru ca impune forme noi in planul creatiei artistice, produce adancirea lirismului si ambiguitatea limba#ului particular, construieste metafore socante potrivit esteticii noi, prin care elemenele uratului se transforma in frumos. Testament este o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre rolul creatiei si al creatorului. 'n opinia lui rg%ezi, poetul este un creator orgolios, un poeta faber, adica fauritor, (slefuitor de cuvinte(, care filtreaza trairile neamului prin propria sa constiinta. /olul poeziei este acela de transfigurare a oricaror aspecte ale realitatii, prin cuvant si imagine artistica.

Tema poeziei este creaia literar vzut sub dou ipostaze0 ca meteug, punndu$se accentul pe efortul creator al poetului, 1i ca motenire, creaie transmis urma1ilor ca dovad 1i ca mi#loc de cunoa1tere. .oezia este scris sub forma unui monolog sau dialog imaginar adresat de 2tat3 unui fiu spiritual cruia i este lsat drept mo1tenire 2cartea3, care simbolizeaz de fapt creaia, opera literar. 4e1i este structurat sub aceast formul, nu apare a doua instan, lirismul fiind unul de tip subiectiv. Eul liric 1i transmite n mod direct atitudinile, fapt subliniat 1i de mrcile lingvistice ale subiectivitii, cum ar fi pronumele personale0 eu, mine, ad#ectivele pronominale posesive0 mei, mea, noastr 1i verbele la persoana '0 am ivit, am prefcut, fcui, am preschimbat, am luat, am pus. Titlul poeziei are o dubl accepie, una denotativ 1i alta conotativ. 5n sens propriu, cuvntul$titlu desemneaz un act #uridic ntocmit de o persoan prin care aceasta 1i exprim dorinele ce urmeaz a$i fi ndeplinite dup moarte, mai cu seam n legtur cu transmiterea averii sale. 5n accepie religioas,cuvntul face trimitere la cele doua mari pri ale &ibliei, 6ec%iul Testament 1i 7oul Testament, n care sunt concentrate nvturile apostolilor adresate omenirii. 4in aceast accepie religioas deriv sensul conotativ al termenului pe care l ntlnim n poezie. stfel, creaia arg%ezian devine o mo1tenire spiritual adresat urma1ilor$cititori sau viitorilor truditori ai condeiului. .oezia este strucuturat n cinci strofe care au un numr inegal de versuri 1i sunt construite n #urul elementului central, metafora carte !care reprezitn astfel 1i un element de recuren. Termenul 2carte3 are rol n organizarea materialului poetic 1i semnific,pe rnd, n succesiunea secvenelor poetice0 0 acumulare spiritual ca oper0 un nume adunat pe-o carte, treapt, legtur spiritual ntre strmo1i 1i urma1i0 Cartea mea-i fiule, o treapt, carte de cpti pentru istoria unui popor0 Ea e hrisovul vostru cel dinti, dovad a efortului creator al

autorului0 2Eu am ivit cuvinte potrivite3, 28lova de foc 1i slova furit3, martor al suferinei poporului, martor al istoriei naionale0 24urerea noastr surd 1i amar 9 : grmdii pe$o singur vioar.3 )arte9creatie9cuvant reprezinta pentru rg%ezi obiectul unei profunde reflectii si calea de a crea o noua lume dintr$un material nepoetic, (din bube, mucigaiuri si noroi(, reprezentand bunul cel mai de pret0( nu$ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte9 4ecat un nume adunat pe$o carte(. )artea cumuleaza experienta generatiilor anterioare, a stramosilor cu un destin zbuciumat, izvorat metaforic din ;seara razvratita< si sustinut artistit de enumeratia (prin rapi si gropi adanci(= umanitatea este vazuta in plina ascensiune, ca o scara a carei trepte sunt urcate doar prin sacrificiu si truda0 (suite de batranii mei pe branci(. )reatia, parte integranta a vietii este rodul imaginatiei unui desc%izator de drumuri, a carui evolutie este sustinuta de inaintasi si care se doreste a fi un mentor pentru urmasi. Ea reprezinta (o treapta( indispensabila pe drumul anevoios al cunoasterii. )a un demiurg, isi organizeaza materialul poetic, imbinand (sudoarea muncii( inaintasilor cu truda poetului de a slefui cuvintele si de a le intoarce la rostul lor dintai. La fel cum inaintasii se apleaca asupra gliei, artistul trudeste pentru a supune forta cuvantului. Migala de a slefui exprimari rudimentare, transformandu$le intr$un limba# artistic definitoriu, pentru poet constituie esenta artei sale. rta are un rol estetic, pentru ca transfigureaza ceea ce este urat in frumos, transforma (zdrentele(, obiecte nefolositoare, in (muguri( si (coroane(, metafore simbol pentru nucleul vietii, respectiv pentru perfectiune. .entru rg%ezi, poezia este rezultat al contopirii totale dintre inspiratie, %ar!slova de foc3" si truda poetului de elaborare a textului, de selectare a celor mai expresive cuvinte!slova faurita", relevand un univers artistic unitar si aparte. . La nivelul limba#ului, poezia isi evidentiaza caracterul modernist, in special prin utilizarea cuvintelor considerate nepoetice, cum ar fi (bube(, (mucegaiuri(, cu valoare estetica0(am

ales cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu raie, cuvinte care asalteaza ca viespile sau te linistesc ca racoarea, cuvinte fulgi, cuvinte cer, cuvinte metal(. 8e remarca, de asemenea, imbinarea dintre ar%aisme si neologisme!(%risov(, (obscura(", utilizarea cuvintelor de factura populara!(branci(,(rapi(", expresivitatea, obtinuta prin recurenta metaforei, imbinata cu epitet, comparatie si oximoron. .rozodia poate fi plasata intre traditie si modernitate. .oezia este alcatuita din strofe inegale, care se remarca printr$o tonalitate inedita, conferita de vartiatiile ritmului. 6ersurile sunt lungi, de +$ ** silabe, iar rima este imperec%eata.