Scoala Postliceala Dimitrie Cantemir Targu Mures Specializarea Asistent Medical de Farmacie

ENTEROCOLITA ACUTA

Duma Maria

2013

ENTEROCOLITA ACUTA

Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire si gros. Etiopatogenie Boala este frecventa si se intalneste la orice varsta, putand sa aiba cause infectioase, chimice, toxice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa; germeni care o provoaca sunt enterobacteriaceele ( bacilli coli patogeni, enterococci, Proteus) ; stafilococi si streptococci sunt introdusi in intestine odata cu alimentele contaminate, care contin si toxinele microbiene. Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella, Shigella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagiose. Cauzele toxico-chimice sunt de natura accidental sau profesionala , dintre acestea mentionand : fosforul, mercurul, uleiurile volatile, oxinele unor ciuperci, medicamente ( abuz de laxative, salicilati, butazo-lidina, antibiotic). Uneori boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si bauturi fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotic sunt provocate de bacteriile rezistente din intestine sau din orofaringe care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotic a fost distrusa.

Anatomie patologica In formele usoare, mucoasa apare hiperemiata, cu pliuri ingrosate, edem si secretie bogata de mucus in formele mai avansate se descuameaza epiteliul, apar eroziuni superficiale, foliculii limfatici se inflameaza si se pot necroza, producand ulceratii care intereseaza si submucoasa.

Simptomatologice Boala debuteaza brusc, la scurt timp dupa consumarea unor alimente alterate sau dupa ingerarea substantei toxice. Este mai frecventa in anotimpul calduros in marea majoritate a cazurilor se asociaza sin semnele unei gastroduodenite acute. Primele simptome sunt : Inapetenta Greata Cefalee Stare de neliniste

Curand bolnavul acuza dureri abdominale progresive, pana la colici, zgromote hidroaerice, balonari, varsaturi alimentare si bilioase. Apoi apar diaree explosive cu eliminari de gaze urat mirositoare. Scaunele , la inceput sunt subtiri, devin lichide, murdare, brune sau galbui, in numar de 5-10-20 pe zi. Ulterior capata un aspect mucos. Deseori exista si tenesme. Febra si frisoanele insotesc de cele mai multe ori aceste manifestari. In cazurile mai grave se instaleaza fenomene de colaps periferic cu adinamie, transpiratie, cianoza, racierea extremitatilor, puls mic, hipotensiune, hipotermie. Bolnavul este deshidrata, prezinta sete, oliguria, piele uscata, ameteli.

Examenul clinic Arata un abdomen retractat sau balonat si foarte sensibil la palpare. Tegumentele sunt palide, limba saburala sau rosiatica uscata. Dintre examenele de laborator, cel mai important este examenul corprologic. Scaunele sunt moi sau lichide, amestecate cu mucus, de culoare bruna sau galbena. La microscop apar leucocite, cellule descuamate, flora bacteriana. Coprocultura este obligatori. La examenul sangelui, numarul leucocitelor este crescut sau normal; sodiul , potasiul si clorul sunt scazute; in cazurile grave poate fi crescuta urea. Examinari paraclinice Examenul coprologic : fermentatie sau putrefactive; posibil: fibre musculare nedigerate, lipide, ammoniac in cantitate crescuta Corpocultura : germenul incriminate Examen radiologic baritat : cresterea tonusului si tranzitului intestinal; aspectic pestrit- flocularea substantei de contrast in intestine; aerocolie. Endobiopsie jejunala si rectocolica : inflamatie

Evolutie Boala evolueaza in functie de agentul patogen. In mod obisnuit simptomele regreseaza in 2-3 zile. Boala se poate vindeca spontan sau rareori daca este neingrijita se poate croniciza.

Diagnosticul pozitiv Se bazeaza pe anamneza, pe tabloul clinic sip e examenul bacteriologic al materiilor fecale. Diagnosticul diferential Se face cu toxiinfectiile alimentare, cu febra tifoida si febrile paratifoide, cu dizenteriile.

Tratament Profilaxia se bazeaza pe respectarea igienei alimentare Tratamentul curativ este dietetic si medicamentos. Se instituie pentru 24-48 de ore un regim hidric: apa cu lingurita, ceai fara zahar, zeama de orez. Ulterior, dieta se imbogateste treptat : supa de zarzavat strecurata ( cu orez, cu gris) , orez fiert in aburi, carne slaba la gratar,pireuri de legume, mere rase. Se interzice e o perioade mai lunga: laptele,fructele,conservele,zarzavaturile uscate, leguminoasele, mezelurile, condimentele,marmelada, etc. Medicamentele de electie Sulfamidele : salozopirina ( cate 4-6 g/zi, timp de 2-3 zile), apoi daca evolutia este favorabila, doza se reduce la 3-4 g/zi, in caz de insucces se dau antibiotie : Cloramfenicol (2-3 g/zi), Streptomicina per os (1-2 g/zi) , Tetraciclina (2g/zi).

Tratamentul simptomatic Consta in comprese alcoolizate pe abdomen, antispastice, in caz de deshidratari se vor face perfuzii cu solutie clorurosodica izotonica si cu solutie glucozata, iar cand exista pierderi de potasiu se va administra si c;orura de potasiu (2-3 g/zi).

Bibliografie

1. Corneliu Borundel, Manual de Medicina Interna pentru cadre medii, Editura ALL Bucuresti 2007-2008, pag. 391-392. 2. Pascu Oliviu Gastroenterologie, Hepatologie- bazele practicii clinice, 2008, pag.41-42.