Federico Fellini De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare Federico Fellini (1920-199 !

Federico Fellini (n" 20 ianuarie 1920 la #i$ini, %talia - d" 1 octo$brie 199 la #o$a! a &o't un reputat regi(or i 'cenari't italian, laureat al $ai $ultor pre$ii internaionale, )ntre care i pre$iul *'car (pe care l-a c+tigat de patru ori, al cincilea pri$indu-l onori&ic!" Fellini a avut una dintre cele $ai $ari in&luene a'upra vi(iunii cine$atogra&ice a 'ecolului trecut" ,$odi&icareDate biogra&ice #egi(or, 'cenari't i, 'ecundar, actor, Fellini e unul dintre cei $ai autobiogra&ici cineati" .Dac-ar &i ' &ac un &il$ de'pre viaa unui 'u&let, ar iei p+n la ur$ de'pre $ine." Fa'cinaia lui pentru circ i .vaudevill.-uri, educaia catolic i 'lu/bele lui de tineree: reporter cri$inali'tic i caricaturi't, iar $ai apoi creator de gag-uri i de a'e$enea 'oia 'a, 0iulietta 1a'ina (care apare )n $ulte dintre &il$ele lui!, 'unt tot at+tea in&luene puternice )n opera regi(orului italian"

Sinop'i' Fellini2' #o$a .1a voi 'tradui 'a e3plic ce in'ea$na #o$a atat pentru locuitorii ei, cat 'i pentru 'traini, dincolo de atractia pe care o pot e3ercita a'upra ace'tora din ur$a vec4i$ea 'i $onu$entele 'ale5 o capitala plina de parado3uri, atat de le'ne iubita, atat de repede urata 'i apoi regretata." - Federico Fellini - 1961 (7ine$a! %n pelicula #o$a, cva'i-docu$entar, cva'i-&ictiune, Fellini i'i e3pri$a vi(iunea per'onala a'upra capitalei italiene, a$e'tec de no'talgie, $i'ter 'i ironie cau'tica" De'i $a/oritatea actorilor 'unt necuno'cuti: 8eter 0on(ale', Fiona Florence, 9ritta 9arne', in &il$ i'i &ac aparitia, epi'odic, 'i $ari vedete ca :nna 1agnani, 1arcello 1a'troianni, 7laudia 7ardinale" ;a inceputul &il$ului, trei taranci trec prin &ata unei pietre care indica di'tanta care le 'epara de #o$a" 1ai intai, ora'ul nu e'te decat o legenda care i 'e induce unui elev prin inter$ediul citatelor 'i al diapo(itivelor" <'te inca #o$a antica a &il$elor cu gladiatori 'i #o$a &a'ci'ta a /urnalelor de actualitati, reunite intr-o 'ala de cine$atogra& in care baietelul a/unge cu &a$ilia" ;anga o bariera, el prive'te indepartandu-'e un tren""" 7ativa ani $ai tar(iu, el e'te cel care coboara din ace't tren pe peronul garii #o$a" De'copera o pen'iune de &a$ilie, in centrul careia tronea(a o $a$a gigantica (per'ona/ tipic &ellinian!, loc popular in anul 19 9, un teren vag la li(iera ora'ului unde a'teapta 'tatuile 'i pro'tituatele""" :cea'ta re$e$orare incoerenta 'i 4alucinanta, in 'tilul care a ra$a' in i'toria culturii drept .&ellinian., continua pe tot parcur'ul &il$ului, repre(entand &elul original in care regi(orul prive'te ace't ora', cu &ru$u'etea 'i de&ectele 'ale" #o$a

lui Fellini poate nu e'te identica cu #o$a de pe 4arta, dar cu 'iguranta cu cat e'te $ai &elliniana, cu atat e'te $ai &a'cinanta 'i $ai poetica" %n ace't &il$ 'e ga'e'c 'cene de $are &ru$u'ete, printre cele $ai 'educatoare din $inunata opera a lui Fellini: &re'cele antice de'coperite intr-o galerie 'ubterana, care 'e de'co$pun rapid in contact cu lu$ina, 'ub oc4ii in$ar$uriti ai ar4eologilor5 parada de $oda in co'tu$e clericale 'i bi'erice'ti, ironie lip'ita de rautate la adre'a preoti$ii5 c4er$e(a oa$enilor din popor, intin'a pe trotuare, pina la li$ita liniei de tra$vai5 cur'a de $otociclete pe 'tra(ile ora'ului vec4i, 'i $ulte altele"