Cuprins

1. Destinul 2. Maestrul chinez 3. Psune-mi ce-mi dai ca s-i spun ce primeti 4. Povestea unui mgar . Dragostea i srcia !. "ii deasupra destinului tu #. Povestea mrului $. %el mai &un drum din via '. Povestea cutiei cu piersici 1(. De ce pl)ng *emeile 11. +unt o cecu 12. ,mul care nu credea -n iu&ire 13. , poveste de drum 14. .rdinarul 1 . /rei copaci &tr)ni 1!. 0goismul 1#. Pe cine ar tre&ui sa crezi mai mult 1$. .hinion1 noroc1 cine poate ti2 1'. 3izitatorii i ele*antul 2(. Povestea oricelului 21. 4lungarea sta*iei 22. +ecretul seminei 23. Mullahul cel politicos 24. Partea -ntunecat a soarelui 2 . +arco*agul din sticl 2!. %incizeci de ani de politee 2#. %ui&urile murdare 2$. %omoara cunoaterii 2'. %ioara i papagalul 3(. 5u totul dintr-o dat 31. +cu*ita verde 32. 4 1$-a cmil 33. Prinesa mlatinilor 34. Misterul rocovanei 3 . /rans*ormarea 3!. /randa*irul cu spini 3#. 6ugciunea potrivit 3$. , grdin i dou lumi 3'. 4ccidentul de schi 4(. %ele trei pori 41. 7asmul din %arpai 42. 4lege optimismul 43. %e -nseamn 8a drui9 44. %lopoeii de v)nt 4 . ,pt minute 4!. Povara cmilei 4#. Puiul de urs 4$. 6egele a*rican 4'. :oimul (. /estul celor /rei 1. /riete o singur zi odat 2. 3iaa ca o pr;itur 3. 3inul i chitara 4. 3iaa dup via . <n c)ine detept !. /impul i =u&irea #. +tele de mare $. +ecretul cstoriei

'. Pune su*let -n ce *aci !(. Patru legi spirituale din =ndia !1. Mama special !2. >nvtura din ;ungl !3. %ei doi oimi !4. %a i -n oglind ! . %alul cu dou capete !!. 3ulturul i ginile !#. %oncentrarea !$. Povestea vasului crpat !'. 4cvila regal #(. Patul de l)ng *ereastr #1. <cenicia lui Platon l)ng +ocrate #2. "a&ula .)ndiilor #3. Povestea lucrurilor importante #4. 4 reason1 a season1 a li*etime # . /he Magus

#!. +coala ##. <n petic de hartie #$. %olierul al&astru #'. "ericirea $(. 4 *i $1. +oricelul din &orcanul cu smantana $2. 4lpinistul si *ranghia lui $3. %alatorul si *iloso*ul $4. Printesa si copilul $ . 5imic nu e?ista $!. 5isip si piatra $#. 6az&unare tarzie $$. Despre cura;ul de a risca o incercare $'. Paharul cu lapte

Destinul

In timpul unei batalii memorabile, un general japonez a decis sa atace desi armata sa era mult depasita ca numar de adversari. Avea incredere ca va castiga, dar oamenii sai erau plini de indoieli. Pe drum spre batalie, generalul s-a oprit la un altar. Dupa ce s-a rugat impreuna cu oamenii sai, generalul s-a uitat la o moneda si a spus Acum voi da cu banul. Daca iasa capul vom castiga. Daca iasa stema, vom pierde. Destinul ni se va arata.

A dat cu banul si a urmarit moneda in timp ce cadea. A cazut capul. Soldatii ai fost atat de bucurosi si plini de incredere incat au atacat viguros inamicul si au iesit victoriosi. Dupa batalie un locotenent a spus generalului imeni nu poate sc!imba destinul. Asa este, a spus generalul, aratand locotenentului moneda care era identica pe ambele parti.

Maestrul chinez

"n tinar luptator in vec!ea si indepartata #!ina isi pierduse toata increderea in sine in urma incercarilor vie$ii si a r%zboaielor la care a participat. &ra suparat tot timpul. #ind se afla in public avea manifestari arogante si era iute la minie c!iar si in preajma prietenilor sai care incercau sa-l consoleze. ' frica nemarturisita ii patrunsese in oase. (ot felul de intrebari despre via$a si moarte il bintuiau. intr-una din acele zile negre din via$a lui prietenii sai l-au indemnat sa mearga la un mare maestru care locuia in munti si sa ii puna lui acele intrebari la care ei nu-i puteau raspunde. )azboinicul a plecat. #ind a ajuns la coliba maestrului a vazut ca acesta era de fapt un batrinel uscativ si cu privirea blinda. (inarul i-a spus pe un ton aspru*

+atrine , Am auzit ca esti intelept si ai raspuns la orice intrebare. -reau sa stiu care este diferen$a dintre iad si rai. Pe acelasi ton, maestrul i-a raspuns* (i-ai petrecut toata viata luptind. &sti prea prost ca sa faci diferenta dintre cele doua. Iute la minie, razboinicul a scos sabia si invirtind-o prin aer s-a repezit catre batrinul care statea nemiscat. .ama taioasa s-a oprit la doua degete de gitul maestrului/ Apoi s-a retras. +atrinul a ramas in continuare neclintit. Apoi a spus* Asta este iadul , .uptatorul a facut oc!ii mari si cu voce tremurinda a zis* (i-ai riscat viata ca sa-mi arati ce inseamna iadul/000 &rai la un pas de moarte si nici macar nu ai clipit/ Iar acesta este raiul, i-a raspuns maestrul.

Spune-mi ce dai ca sa-ti spun ce primesti

&ra odata un barbat care sedea la marginea unei oaze la intrarea unei cetati din 'rientul 1ijlociu. "n tanar se apropie intr-o buna zi si il intreba* - u am mai fost niciodata pe aici. #um sunt locuitorii acestei cetati0 +atranul ii raspunse printr-o intrebare* - #um erau locuitorii cetatii de unde vii0 - &goisti si rai. De aceea ma bucur ca am putut pleca de acolo, - Asa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul. Putin dupa aceea, un alt tanar se apropie de omul nostru si ii puse aceeasi intrebare* - Abia am sosit in acest tinut. #um sunt locuitorii acestei cetati0

'mul nostru raspunse cu aceeasi intrebare* - #um erau locuitorii cetatii de unde vii0 - &rau buni, marinimosi, primitori, cinstiti. Aveam multi prieteni acolo si cu greu i-am parasit. - Asa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul. "n negutator care isi aducea pe acolo camilele la adapat auzise aceste convorbiri si pe cand cel de-al doilea tanar se indeparta, se intoarse spre batran si ii zise cu repros* - #um poti sa dai doua raspunsuri cu totul diferite la una si aceeasi intrebare pe care ti-o adreseaza doua persoane0 - 2iule, fiecare poarta lumea sa in propria-i inima. Acela care nu a gasit nimic bun in trecut nu va gasi nici aici nimic bun. Dimpotriva, acela care a avut si in alt oras prieteni va gasi si aici tovarasi credinciosi si de incredere. Pentru ca, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decat ceea ce stim noi sa gasim in ei.3

Povestea unui magar

Intr-o buna zi, magarul unui taran cazu intr-o fantana. efericitul animal se puse pe zbierat, ore intregi, in timp ce taranul cauta sa vada ce e de facut. Pana la urma, taranul !otari ca magarul era oricum batran, iar ca fantana, fiind secata, tot trebuia sa fie acoperita odata siodata. Astfel a ajuns la concluzia ca nu mai merita osteneala de a-l scoate pe magar din adancul fantanei.

Asa ca taranul isi c!ema vecinii, ca sa-i dea o mana de ajutor. 2iecare dintre ei apuca cate o lopata si incepu sa arunce de zor pamant inauntrul fantanei. 1agarul pricepu de indata ce i se pregatea si se puse si mai tare pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, dupa citeva lopeti bune de pamant, magarul se potoli si tacu. (aranul privi in adincul fantanei si ramase uluit de ce vazu. #u fiecare lopata de pamant, magarul cel batran facea ceva neasteptat* se scutura de pamant si pasea deasupra lui. In curand, toata lumea fu martora cu surprindere cum magarul, ajuns pana la gura fantanei, sari peste g!izduri si iesi.

Dragostea si saracia

In timpul razboiului, viata era tare grea si oamenii sufereau de foame. Dar un om bogat s-a !otarat sa-i ajute pe cei sarmani si a trimis vorba in tot targul ca, din ziua urmatoare, el va oferi paine oricarui copil si asta fara nici un ban. A doua zi, inca din zori, multi pric!indei se stransesera in fata casei in care locuia omul atat de bun la suflet. #and acesta a aparut cu niste cosuri mari, pline cu paine, copiii s-au repezit, imbrancindu-se, lovindu-se, cautand fiecare sa apuce o paine cat mai mare.

2iecare, cum punea mana pe cate o paine, o lua la goana, bucuros fiindca prinsese o bucata mai mare. &ra acolo o !armalaie / Dar omul a observat ca undeva, la marginea curtii, astepta cuminte o fetita. Dupa ce toti ceilalti copii si-au ales ce paini au vrut si au plecat cu ele, fetita s-a apropiat si ea de primul cos si s-a uitat in el. Dar acolo nu mai ramasese nimic. A cautat si in cel de-al doilea cos, dar si acesta era gol. Spre bucuria ei, pe fundul celui de-al treilea cos a gasit o painica mica, mica, pe care nici un copil nu o bagase in seama. 2etita a luat-o, a multumit frumos pentru paine si a plecat spre casa. (oata ziua a stat omul si s-a gandit la cum se purtase acea fata si, ca urmare, a dat porunca la bucatarie sa fie coapta o paine mica, dar in care sa fie pusi 45 galbeni. Apoi, dis de dimineata, a asezat painica deasupra celorlalte paini si a iesit iarasi cu toate cosurile in curte, unde copiii deja se stransesera si asteptau nerabdatori. Din nou s-au repezit si s-au luat la !arta. .a sfarsit, fetita noastra, care asteptase cuminte, ca si in ziua precedenta, s-a aes tot cu painea cea mai mica, singura ramasa. Si de aceasta data, i-a multumit frumos omului si s-a grabit spre casa, unde mama ei o astepta. #and s-au asezat la masa si femeia a rupt painea, ce sa vezi 0, 6albenii s-au rasturnat pe masa din aluatul proaspat. - -ai, s-a speriat mama, ce sa fie cu acesti bani 0 Daca banii au ajuns din greseala in painea adusa de tine 0 Poate i-au cazut brutarului, in timp ce framanta aluatul. Iai si du-i imediat inapoi, S-a intors fetita la casa omului si i-a dat acestuia toti banii, spunandu-i cum mama ei i-a gasit in painica primita. Privind-o cu drag, omul i-a raspuns* - +anii aceia nu au ajuns intamplator acolo. Dupa ce am vazut ieri cum ai avut rabdare si cum te-ai multumit c!iar si cu mai putin, am !otarat sa te rasplatesc. Astazi, am vazut si cat esti de cinstita, fiindca ai fi putut pastra totul, dar tu mi-ai adus banii inapoi. Drept rasplata, in fiecare dimineata cand vei veni sa iei si tu o painica, vei primi si cate zece galbeni. Doamne, ce bucuroasa a fost fetita. u stia cum sa-i multumeasca omului pentru atata bunatate. S-a dus in fuga la mama ei si i-a dat banutii, dupa care i-a povestit totul, iar mama a povatuit-o si de aceasta data, iar fata i-a urmat sfatul. Asa se face ca, de atunci, in fiecare dimineta, cand primea galbenii, fata se ducea in mijlocul celorlalti copii si impartea cu ei toti banutii. Stia ca si ceilalti au nevoie de milostenie la fel de mult ca si ea.

Fii deasupra destinului tau

Povestea spune ca era odata o fata care, lovindu-se de greutatile vietii, a mers la tatal ei sa se planga ca nimic nu-i iesea asa cum isi doreste. 'bosise sa lupte fara a obtine rezultatele pe care le astepta. u stia cum sa faca sa mearga mai departe in viata pentru ca se simtea epuizata. Avea impresia ca de cate ori rezolva o problema, aparea alta. (atal ei a ascultat-o atent si apoi a invitat-o sa pregateasca impreuna micul dejun. Ajunsi in bucatarie, el a luat trei oale si le-a pus cu apa la fiert. #and au inceput sa fiarba a pus intruna morcovi, intr-una oua si in cea de a treia cafea. .e-a lasat sa fiarba fara sa spuna nici un cuvant. Doar ii suradea fetei lui. &a astepta cu nerabdare, intrebandu-se ce voia sa faca tatal ei. Dupa 75 de minute tatal a stins focul, a pus ouale intr-un castron, morcovii intr-o farfurie si a turnat cafeaua intr-o ceasca. Apoi a intrebat-o* Draga mea, ce vezi aici0 'ua, morcovi si cafea, a raspuns ea. Atunci a indemnat-o sa atinga morcovii. &a ii atinse si observa ca erau moi. Apoi i-a cerut sa curete un ou de coaja si ea observa astfel ca oul era foarte tare. Apoi i-a spus sa guste din cafea. #urioasa, ea sorbi din lic!idul parfumat apoi intreba* 8#e inseamna toate astea, tata0 Atunci el i-a e9plicat ca toate cele trei elemente avusesera de infruntat aceeasi adversitate* apa fiarta. Doar ca au reactionat complet diferit* morcovii s-au inmuiat si au devenit usor de sfaramat, ouale au devenit foarte tari, in sc!imb cafeaua a sc!imbat cu aroma ei apa. #u care dintre acestea trei crezi ca te asemeni tu0, isi intreba el fata. #and adversitatea bate la usa ta, cum raspunzi0 &sti ca un morcov aparent tare, dar cand durerea te atinge te inmoi si-ti pierzi puterea0 &sti asemenea oului, care incepe cu o inima maleabila si un spirit fluid, dar dupa un eveniment nefericit devine dur si infle9ibil0 Pe dinafara ramai la fel, dar pe dinauntru ai inima amara0 Sau esti ca un graunte de cafea0 #afeaua sc!imba apa

fiarta, elementul care ii cauzeaza durerea. #and apa ajunge la punctul ma9im de fierbere cafeaua lasa cea mai buna aroma si savoare.
P,30+/04 M@6<A<=

*ost odata1 de mult1 un mar urias. <n &aietel venea mereu sa se ;oace pe langa el1 se urca pana la var*ul lui1 gusta din mere1 adormea *ericit la um&ra copacului. %e maiB =i placea tare mult copacul lui1 iar marul il iu&ea si el atare mult. Dar1 intr-o zi1 &aietelul veni langa copacul sau1 *oarte a&atut. %opacul il im&ieC -3ino sa te ;oci cu mineB 7aietelul ii raspunseC - 5u mai sunt copil mic1 sa-mi gasesc de ;oaca in ;urul copacilorB 3reau ;ucarii1 dar am nevoie de &ani1 ca sa le cumparB - =mi pare rau1 dar nu am &ani1 dar poti culege toate merele mele si sa le vinzi. 4st*el1 vei *ace &ani destui1 pentru a-ti cumpara ;ucarii. %at de *ericit era &aiatul acumB 0l culese merele si cu ele pleca &ucuros. Dar1 dupa aceea1 el inceta sa mai vina sa viziteze copacul. Marul era tare trist1 caci ii era dor de copil. Dar intr-o zi1 copilul veni iar la vechiul sau prieten1 care-l im&ieC -3ino sa te ;oci cu mineB - 5-am timp de ;oacaB 6aspunse &aiatul. /re&uie sa muncesc pentru *amilia mea. 4vem nevoie de o casa in care sa ne adapostim. Poti sa ma a;uti2 - =mi pare rau1 dar eu nu am nici o casa sa-ti dau1 *u raspunsul copacului. Dar poti sa tai crengile mele si sa-ti *aci o casa din ele. - 4sa ca &aiatul s-apuca sa taie toate toate crengile copacului si pleca *ericit. %opacul s-a &ucurat sa-l *aca pe &aiat1 iarasi *ericit1 dar1 dupa ce pleca1 &aiatul nu se mai inoarse la copac. %opacul era iar trist si singuratic. =ntr-o zi calduroasa1 de vara1 &aiatul sosi iar1 spre *ericirea copacului. - 3ino a te ;oci cu mine1 a spus el. - ,hB +unt tare trist si simt ca im&atranesc. 4s dori sa calatoresc pe mare si sa ma odihnesc. Poti sa-mi dai o &arca2 - Poti *olosi trunchiul meu ca sa-ti construiesti o &arca. 4st*el1 vei putea sa calatoresti *ericit spre zari indepartate. 4sa ca &aiatul taie trunchiul si-si *acu o &arca1 cu care calatori pe mari timp indelungat. Dupa multi ani1 se reantoarse la copac. %opacul ii spuseC9 =mi pare rau1 &aiatul meu1 dar nu mai am nimic sa-ti dau. 5u mai am mere pentru tine. - 5u am dinti sa le manancB a spus &aiatul. - 5ici trunchi sa te urci pe el. - +unt prea &atran pentru asta1 acum1 *u raspunsul &aiatului. - 5u mai am1 intr-adevar1 nimic sa-ti o*erD poate1 doar radacinile mele1 care se sting1a zis copacul cu lacrimi. - 5u mai am nevoie de nimicD doar un loc de odihna. +unt *oarte o&osit1 dupa toti acesti aniB1 a raspuns &aiatul. - "oarte &ineB 6adacinile mele sunt cel mai &un loc de odihna.3ino1 vino si stai aici1 cu

mine1 si te odihnesteB 7aiatul s-a asezat langa copac1 iar copacul era *ericit1 zam&ind printre lacrimi.

Cel mai bun drum din viata

martie 2(1 2((' de rela?are

0ra o data un conducator care credea ca daca are raspunsurile la trei intre&ari1 s-ar conduce pe el insusi pe cel mai &un drum din viata1 indi*erent de circumstanta. %ele trei intre&ari erauC 1. %and este cel mai &un moment pentru a *ace un lucru2 2. %ine sunt cei mai importanti oameni2 3. %are este cel mai important lucru2 0l a imprastiat cele trei intre&ari prin intregul tinut asupra caruia domnea1 cerandu-le oamenilor sa raspunda. Persoana ale carei raspunsuri l-ar *i multumit1 urma sa primeasca o recompense generoasa. =ntrucat niciunul dintre raspunsurile primite nu *usesera multumitoare1 a plecat el insusi in cautarea lor. +-a hotarat sa vor&easca cu un invatat &atran care locuia sus pe var*ul unui munte. %and imparatul a a;uns pe var*ul muntelui1 i-a cerut invatatului sa ii raspunda la cele trei intre&ari. 7atranul lucra in gradina lui. A-a ascultat cu atentie si apoi s-a multumit sa continue sa sape *ara a su*la vreun cuvant. %armuitorul l-a privit pe &atran si gandindu-se ca acesta tre&uie sa *ie *oarte o&osit i-a spusC E4m sa continui eu sa sap pentru o &ucata de vreme. ,dihneste-te.9 +i ast*el carmuitorul a inceput sa sape in timp ce maestrul se odihnea. Dupa cateva ore1 imparatul a lasat de-o parte cazmaua si i-a spus invatatuluiC EDaca nu vrei sa imi raspunzi la intre&ari1 atunci am sa plec.9 %hiar atunci maestrul l-a intre&atC E4i auzit ceva 291 si s-a uitat spre padure. Deodata a iesit din padure1 impiedicandu-se1 un om care se tinea de stomac. Maestrul si conducatorul au alergat spre el si l-au vazut pra&usindu-se la pamant. 4u vazut ca avea camasa s*asiata si plina de sange din cauza unei taieturi pro*unde. =mparatul i-a curatat rana si si-a *olosit propria camasa drept &anda;. ,mul a deschis ochii si a intre&at daca ar putea &ea ceva. %armuitorul a alergat la cel mai apropiat rau si i-a adus omului niste apa. 4cesta a &aut-o insetat1 apoi a cazut la loc si a adormit. =nvatatul si

imparatul l-au dus pe om la coli&a primului si l-au intins usor pe pat. De acum si carmuitorul era asa de e?tenuat ca a adormit si el. 4 doua zi dimineata1 cand imparatul s-a trezit1 omul ranit era aplecat deasupra lui si il privea cu insistenta. E=arta-ma91 a spus el. %armuitorul s-a ridicat in capul oaselor si a spusC E+a te iert2 Pentru ce sa te iert29 ,mul i-a replicatC E5u ne-am intalnit niciodata1 dar te-am considerat dusmanul meu. =n ultimul raz&oi1 mi-ai ucis *ratele si ai con*iscat averea *amiliei mele. 4m *agaduit sa ma raz&un in numele *amiliei. 4m ;urat ca te voi ucide. =eri te asteptam in padure sa co&ori de pe munte si sa ma pot in s*arsit raz&una. 4steptam de mult timp si cu toate astea tu nu mai co&orai1 asa ca am iesit din padure sa te caut. =n schim&1 m-au vazut garzile tale care vazand cine sunt1 m-au atacat1 ranindu-ma grav. 4m reusit sa scap1 dar daca tu nu ai *i avut gri;a de mine1 as *i murit. Planul meu a *ost sa te ucid1 dar in schim& tu mi-ai salvat viata. Ma simt rusinat si *oarte recunoscator. /e rog1 ma vei ierta29 %armuitorul era uimit. E0 &ine sa aud ca dusmania ta a luat s*arsit. 4cum ca ti-am ascultat povestea si mi imi pare rau pentru durerea adusa *amiliei tale. 6az&oiul este ori&il. /e iert si iti dau inapoi tinuturile. Fai sa *im prieteni de acum incolo.9 =mparatul le-a ordonat garzilor sa il conduca pe om in siguranta acasa. 4poi i-a spus maestruluiC E/re&uie sa plec. 3oi co&ori de pe munte si am sa continui sa caut raspunsurile la intre&arile mele. Poate intr-o zi le voi gasi. la revedere.9 =nvatatul a ras si i-a spusC EMa;estatea 3oastra1 dar vi s-a raspuns la intre&ari.9 E%e vrei sa spui29 a intre&at imparatul surprins. Maestrul i-a e?plicatC E Daca nu m-ai *i a;utat sa muncesc in gradina ieri1 nu ai *i intarziat si ai *i *ost atacat in drum spre casa. Deci cel mai important moment pentru tine a *ost cel pe care l-ai petrecut in gradina mea. =ar cea mai importanta persoana am *ost eu1 persoana cu care erai in acel moment1 iar cel mai important lucru pentru tine a *ost pur si simplu sa ma a;uti pe mine. Mai tarziu1 cand a venit omul ranit1 cel mai important moment a *ost cel pe care l-ai petrecut pentru a-i ingri;i rana1 alt*el ar *i murit1 iar sansa iertarii si a prieteniei s-ar *i pierdut. 0l a *ost cea mai importanta persoana in acel moment1 iar cel mai important lucru de *acut era sa ii ingri;esti rana.

Singurul moment important este cel prezent. Cea mai importanta persoana este intotdeauna persoana cu care te afli. Iar cel mai important lucru de facut este intotdeauna acela de a face fericita persoana de langa tine. %e poate *i mai simplu sau mai important29 =mparatul s-a inclinat respectuos si a plecat in pace. Para&ola aceasta ne invata ca ceea ce ne reveleaza discernamantul si ne aduce iertarea este cautarea adevarului si raspunsurilor pline de compasiunea noastra in *ata su*erintei. %um ne putem deschide inimile9 %um sa lasam in spate trecutul1 sa traim in momentul prezent si sa o luam de la capat2 4ceasta este insasi provocarea careia tre&uie sa ii *acem *ata si este ceea ce avem de *acut.

Povestea cutiei cu piersici

*e&ruarie 2(1 2((' de rela?are

Povestea cutiei cu piersici

<n pro*esor a dat *iecarui student ca tema pentru lectia de saptamana viitoare sa ia o cutie de carton si pentru *iecare persoana care ii supara1 pe care nu pot sa o su*ere si sa o ierte sa puna in cutie cate o piersica1 pe care sa *ie lipita o eticheta cu numele persoanei respective. /imp de o saptamana1 studentii au avut o&ligatia sa poarte permanent cutia cu eiC in casa1 in masina1 la lectii1 chiar si noaptea sa si-o puna la capul patului. +tudentii au *ost amuzati de lectie la inceput1 si *iecare a scris cu ardoare o multime de nume1 ramase in memorie inca din copilarie. 4poi1 incetul cu incetul1 pe masura ce zilele treceau studentii adaugau nume ale oamenilor pe care ii intalneau si care considerau ei ca au un comportament de neiertat. "iecare a inceput sa o&serve ca devenea cutia din ce in ce mai grea. Piersicile asezate in ea la inceputul saptamanii incepusera sa se descompuna intr-o masa

lipicioasa1 cu miros dezgustator1 si stricaciunea se intindea *oarte repede si la celelalte. , pro&lema di*icila mai era si *aptul ca *iecare era dator sa o poarte permanent1 sa ai&a gri;a de ea1 sa nu o uite prin magazine1 in auto&uz1 la vreun restaurant1 la intalnire1 la masa1 la &aie1 mai ales ca numele si adresa *iecarui student1 ca si tema e?perimentului1 erau scrise chiar pe punga. =n plus1 cartonul cutiei se stricase si ea a;unsese intr-o stare ;alnicaC cu mare greutate mai putea sa *aca *ata sarcinii sale. "iecare a inteles *oarte repede si clar lectia pe care a incercat sa le-o e?plice pro*esorul cand s-au revazut dupa o saptamana1 si anume ca acea cutie pe care o carasera cu ei o saptamana intreaga nu a *ost decat e?presia greutatii spirituale pe care o purtam cu noi1 atunci cand strangem in noi ura1 invidie1 raceala *ata de alte persoane. De multe ori credem ca a ierta pe cineva este un *avor pe care i-l *acem acelei persoane. =n realitate insa1 acesta este cel mai mare *avor pe care ni-l putem *ace chiar noua insine. =n cutia ta cate piersici suntG si ce ai de gand sa *aci cu ele22

DE CE PLANG FEMEILE?
ianuarie 221 2((' de rela?are

De ce plingi2 - Pentru ca sint *emeie B H raspunde mamica. - 5u inteleg G H zice micutul. Mamica il im&ratiseaza si spune C - +i n-ai sa intelegi niciodata G Mai tirziu1 copilul isi intrea&a tatal C - De ce plinge mamica 2 - 5u stiu nici eu B /oate *emeile pling *ara motiv B H a *ost tot ce i-a putut spune taticul. Devenit adult1 il intrea&a pe Dumnezeu C - Doamne1 de ce pling *emeile asa de usor 2 H %ind am *acut *emeia1 ea tre&uia sa *ie o *iinta deose&ita. =-am *acut umerii destul de puternici ca sa poarte pe ei toata greutatea acestei lumi si destul de moi ca sa *ie con*orta&ili. =-am dat *orta de a da viata si cea de a accepta respingerea cu care o trateaza adesea proprii copii. "orta de a avea gri;a de *amilie in po*ida &olilor si o&oselii. =-am dat sensi&ilitatea de a-si iu&i copiii cu o dragoste neconditionata1 chiar si atunci cind ei o ranesc cumplit. . =-am dat *orta care-i permite sa continue1 cind toata lumea a&andoneaza =-am dat *orta de a-si suporta &ar&atul in caderile sale si de a-i ramine alaturi cu aceeasi tarie. +i1 in *ine1 i-am dat lacrimi sa plinga atunci cind simte nevoia. 3ezi1 *iule1 *rumusetea unei *emei nu sta in vesmintele pe care le poarta1 nici in chipul ei1 nici in coa*ura. "rumusetea unei *emei sta in ochii ei. 4ceasta e poarta catre inima ei H locul unde se adaposteste dragostea. +i adesea lacrimile ei sint cele prin care poti sa-i zaresti inima.

Sunt o Cescuta
ianuarie $1 2((' de rela?are Daca o sa iti placa sau nu aceasta povestioara nu vei mai &ea niciodata ceai dintr-o cescuta *ara sa te gandesti la aceasta.

, *amilie1 a plecat intr-o e?cursie in 4nglia pentru a cumpara ceva dintr-un *rumos magazin de antichitati pentru cele&rarea celei de a 2 -a aniversari de la casatorie. 4mandorura le placeau antichitatile si produsele din argila1 ceramice1 in special cestile de ceai. 4u o&servat o ceasca e?ceptionala si au intre&atC9Putem sa vedem cescuta aceea2 5u am vazut niciodata o ceva atat de *rumos.9 =n timp ce doamna le o*erea ceea ce cerusera1 cescuta de ceai a inceput sa vor&eascaC E3oi nu puteti sa intelegeti. 5u am *ost de la inceput o cescuta de ceai.%andva am *ost doar un &ulgare de argila rosie. +tapanul m-a luat si m-a rulat1 m-a &atut tare1 m-a *ramantat in repetate randuri iar eu am strigatC E5u *ace astaB91E5u-mi placeB9 EAasa-ma in pace19 dar el a zam&it doar1 si a spus cu &landeteCE=nca nuB9 4poi1 ahB 4m *ost asezata pe o roata si am *ost invartita1 invartita1 invartita.9,presteB9 4metescB , sa-mi *ie rauB9 am strigat. Dar stapanul doar a dat din cap si a spus1 linistitD9=nca nu.9 M-a invartit1 m-a *ramantat si m-a lovit si m-a modelat pana a o&tinut *orma care i-a convenit si apoi m-a &agat in cuptor. 5iciodata nu am simtit atata caldura. 4m strigat1 am &atut si am iz&it

usa . E4;utorB +coate-ma de aiciB9 Puteam sa-l vad printr-o deschizatura si puteam citi pe &uzele sale in timp ce clatina din cap dintr-o parte in altaC9=nca nu.9 %and ma gandeam ca nu voi mai rezista inca un minut1 usa s-a deschis. %u atentie m-a scos a*ara si ma pus pe ra*tG am inceput sa ma racoresc. ,1 ma simteam atat de &ineB9 0i1 asa este mult mai &ine9 m-am gandit. Dar1 dupa ce m-am racorit1 m-a luat1 m-a periat si m-a colorat peste totG mirosurile erau ori&ile. 4m crezut ca ma su*oc. E,1 te rog1 inceteaza1 inceteaza1 am strigatB9 0A doar a dat din cap si a spusC E=nca nuB9 4poi1 deodata m-a pus din nou in cuptor. 5umai ca acum nu a mai *ost ca prima data. 0ra de doua ori mai *ier&inte si stiam ca ma voi su*oca. A-am rugat. 4m1 insistat. 4m strigat. am plans1 eram convinsa ca nu voi reusi. 0ram gata sa renunt. %hiar atunci usa s-a deschis si 0A m-a scos a*ara si1 din nou1 m-a asezat pe ra*t1 unde mam racorit si am asteptat si am asteptat intre&andu-maC9,are ce are de gand sa-mi mai *aca29 , ora mai tarziu mi-a dat o oglinda si a spusC9<ita-te la tine.9 +i m-am uitat. 4ceea nu sunt euD aceea nu pot *i eu. 0ste *rumoasa. +unt *rumoasaBBB 0l a vor&it &landC E 3reau sa tii minte1 stiu ca a durut cand ai *ost rulata1 *ramantata1 lovita1 invartita dar daca te-as *i lasat singura te-ai *i uscat. +tiu ca ai ametit cand te-am invartit pe roata dar daca m-as *i oprit te-ai *i des*acut &ucatele1 te-ai *i *aramitat. +tiu ca a durut si ca a *ost *oarte cald in cuptor si neplacut1 dar a tre&uit sa te pun acolo1 alt*el teai *i crapat. +tiu ca mirosurile nu ti-au *acut &ine cand te-am periat si te-am colorat peste tot1 dar daca nu as *i *acut asta niciodata nu te-ai *i calit cu adevarat. 5u ai *i avut stralucire in viata. Daca nu te-as *i &agat pentru a doua oara in cuptor1 nu ai *i supravietuit prea mult *iindca acea intarire nu ar *i tinut. 4cum esti un produs *init. 4cum esti ceea ce am avut in minte prima data cand am inceput sa lucrez cu tine.9

Omul care nu credea in iubire

noiem&rie 2#1 2(($ de rela?are

o poveste vec!e

0?ista odata1 demult1 demult1 un om care nu credea in iu&ire. 4cesta era un om o&isnuit1 la *el ca dumneavoastra si ca mine1 dar ceea ce-l *acea sa *ie cu adevarat deose&it era *elul sau unic de a gandiC el nu credea ca iu&irea e?ista. 0vident1 a avut o sumedenie de e?periente in incercarea de a gasi iu&ireaD mai mult1 i-a o&servat si pe oamenii din ;urul sau. +i-a petrecut o mare parte din viata cautand iu&irea1 dar singurul lucru pe care l-a descoperit a *ost ca aceasta nu e?ista. ,riunde se ducea eroul nostru1 el le povestea oamenilor ca iu&irea nu este decat o inventie a poetilor1 un concept creat de religii pentru a-i manipula pe cei sla&i1 pentru a-i controla1 pentru a-i *ace sa creada. 0l le spunea ca iu&irea nu este reala1 si deci nimeni nu o poate gasi1 oricat de mult ar cauta-o.

,mul nostru avea o inteligenta *oarte vie si era *oarte convingator. 0l a citit o gramada de carti1 s-a dus la cele mai &une universitati si a devenit ast*el un savant reputat. Putea vor&i in orice piata pu&lica1 in *ata a tot *elul de oameni1 iar logica sa era *oarte puternica. 0l le spunea ca iu&irea este ca un drog1 te ameteste si te *ace sa o doresti din nou si din nou1 creandu-ti o dependenta de ea. %e se intampla insa daca nu-ti primesti doza zilnica de dragoste2 Aa *el ca in cazul unui drog1 ai nevoie de aceasta doza zilnica. Ae mai spunea ca relatiile dintre indragostiti sunt la *el ca si cele dintre un dependent de droguri si un vanzator de droguri. %el care are nevoie mai mare de iu&ire este precum cel dependent de droguri1 iar cel care are nevoie mai mica de iu&ire este precum vanzatorul de droguri. %u cat nevoia de iu&ire este mai mica1 cu atat mai &ine poti controla relatia cu celalalt. 4ceasta dinamica a relatiilor interumane poate *i vazuta cu ochiul li&er1 caci in orice relatie e?ista un partener care iu&este mai mult si un altul care nu iu&este deloc1 dar il manipuleaza pe celalalt. <nii oameni pro*ita asadar de pe urma altora1 la *el cum un vanzator de droguri pro*ita de pe urma to?icomanilor. Partenerul dependent1 cel care are nevoie mai mare de iu&ire1 traieste tot timpul cu teama constanta ca nu-si va putea asigura urmatoarea doza de dragoste1 adica de drog. E%e ma voi *ace daca ma va parasi29 /eama il *ace pe dependentul de iu&ire *oarte posesivC E=mi apartineB9 0l devine ast*el gelos si solicitant1 din cauza *ricii de a nu pierde urmatoarea doza. "urnizorul de drog il poate manipula cum doreste1 dandu-i mai multe sau mai putine doze1 ori re*uzandu-i-le complet. =n acest *el1 partenerul care are nevoie de iu&ire se va preda complet si va *i dispus sa *aca orice1 de teama de a nu *i a&andonat. 0roul nostru a continuat sa le e?plice ascultatorilor de ce nu e?ista iu&ireaC E%eea ce numesc oamenii iu&ire nu este altceva decat o relatie de teama care are la &aza controlul. <nde este respectul reciproc2 <nde este iu&irea pe care sustin ca si-o poarta partenerii2 5u e?ista asa ceva. =n *ata reprezentantilor lui Dumnezeu1 a rudelor si prietenilor1 cuplurile tinere *ac tot *elul de promisiuni1 ca vor trai impreuna1 ca se vor iu&i si se vor respecta reciproc1 ca vor *i aproape unul de celalalt1 la &ine si la rau. 0i promit sa se iu&easca si sa se respecte reciproc1 si culmea este ca ei chiar cred in aceste promisiuni1 menite parca sa *ie incalcate. =mediat dupa casatorie1 la numai o saptamana sau o luna1 amandoi incep sa-si incalce promisiunile *acute. /otul se reduce la un raz&oi al controlului1 la cine reuseste sa manipuleze pe cine. %ine va *i *urnizorul de droguri si cine to?icomanulG Dupa numai cateva luni1 respectul pe care si l-au promis initial cei doi a disparut. =n urma lui nu au ramas decat resentimente1 otrava emotionala1 rani reciproce1 care cresc treptat1 pana cand iu&irea nu mai e?ista deloc. 0i raman totusi impreuna1 dar numai de teama de a nu *i singuri1 de *rica de ceea ce vor spune ceilalti1 si chiar de teama propriilor critici si pareri. <nde se mai poate vor&i insa de iu&ire29 0l le-a mai spus ca a vazut multe cupluri in varsta care au trait impreuna 3(1 4( sau ( de ani1 si care erau *oarte mandre ca au trait atata vreme impreuna. Dar cand vor&eau despre relatia lor1 tot ce spunea eraC E4m supravietuit casniciei9. 4lt*el spus1 unul din ei se a&andonase celuilaltD de regula1 *emeia era cea care ceda si decidea sa indure su*erinta.

,ricum1 persoana care avea vointa mai puternica si nevoi mai putine castiga raz&oiul1 dar unde era iu&irea de care vor&eau2 Partenerii din aceste cupluri se tratau reciproc ca pe niste posesiuni. E0a este a mea9. E0l este al meu9. +i ast*el eroul nostru a continuat sa peroreze despre motivele pentru care nu credea ca e?ista iu&ire. 0l le-a mai spus oamenilorC E0u am trecut prin toate acestea. De acum nu voi mai permite nimanui sa imi manipuleze mintea si sa imi controleze viata in numele iu&irii9. 4rgumentele lui erau logice1 si el a convins multa lume prin cuvintele sale. =u&irea nu e?ista.

=ntr-o &una zi insa1 eroul nostru se plim&a prin parc. 0l a vazut acolo1 asezata pe o &anca1 o *ata *rumoasa care plangea. 3azand-o cum plange1 s-a simtit curios. De aceea s-a asezat langa ea si a intre&at-o daca poate s-o a;ute cumva. 3a puteti imagina surpriza lui cand ea i-a spus ca plange pentru ca iu&irea nu e?ista. E<imitor1 i-a raspuns el1 o *emeie care crede ca iu&irea nu e?istaB9 0vident1 a dorit sa a*le mai multe despre ea. -De ce spui ca iu&irea nu e?ista2 a intre&at-o el. -0i1 e o poveste lunga1 i-a raspuns ea. M-am casatorit de cand eram *oarte tanara1 cu toata iu&irea1 cu toate acele iluzii1 plina de speranta la gandul ca imi voi imparti viata cu acel &ar&at. 5e-am ;urat reciproc loialitate1 respect1 credinta si am intemeiat o *amilie. Dar in curand totul s-a schim&at. 0u am *ost sotia credincioasa1 care avea gri;a de copii si de casa1 in timp ce sotul meu a continuat sa se ocupe de cariera. Pentru el1 imaginea si succesul erau mai importante decat *amilia noastra. 4 incetat sa ma mai respecte1 la *el cum am incetat si eu sa-l mai respect. 4m inceput sa ne certam1 iar la un moment dat am descoperit ca nu-l mai iu&esc1 la *el cum nici el nu ma mai iu&este pe mine.

Dar copiii aveau nevoie de un tata1 asa ca am pre*erat sa raman alaturi de el si sa *ac tot ce imi sta in puteri ca sa-l suport. 4cum copiii au crescut si au plecat. 5u mai am nici un motiv sa raman alaturi de el. =ntre noi nu e?ista respect sau &unatate. +tiu insa ca daca imi voi gasi pe altcineva1 va *i la *el1 caci iu&irea nu e?ista. 5u are nici un sens sa caut ceva ce nu e?ista. De aceea plang. =ntelegand-o per*ect1 el a im&ratisat-o si i-a spusC -4i dreptate1 iu&irea nu e?ista. 5oi cautam iu&ire1 ne deschidem inimile si devenim ast*el vulnera&ili. =n locul ei1 tot ce descoperim este egoismul. 4cesta ne raneste1 chiar daca suntem convinsi ca ne vom putea detasa. ,ricate relatii am avea1 acelasi lucru se petrece din nou si din nou. De ce sa ne mai obosim sa cautam iubirea? %ei doi gandeau la *el1 asa ca s-au imprietenit rapid. =ntre ei s-a creat o relatie *rumoasa. +e respectau reciproc si nu s-au dezamagit niciodata. Pe masura ce relatia avansa1 ei deveneau din ce in ce mai *ericiti impreuna. 5u stiau ce este invidia sau gelozia. 5ici unul nu incerca sa il controleze pe celalalt1 nu erau deloc posesivi. 6elatia dintre ei a continuat ast*el sa se apro*undeze. Ae placea sa *ie impreuna1 caci viata li se parea mult mai amuzanta ast*el. %and nu erau impreuna1 ceva lipsea din viata *iecaruia dintre ei. =ntr-o zi1 pe cand era plecat din oras1 eroului nostru i-a trecut prin cap o idee a&solut ciudataC EFm1 poate ca ceea ce simt eu pentru ea este iu&ire. Dar e o senzatia atat de di*erita de ceea ce simteam inainte. 5u are nimic de-a *ace cu ceea ce descriu poetii1 nici cu ceea ce a*irma religia1 caci nu ma simt deloc responsa&il pentru ea. 5u iau nimic de la ea1 nu simt nevoia sa ai&a gri;a de mine1 nu imi vine sa-mi vars *rustrarile asupra ei pentru esecurile mele sau pentru pro&lemele mele personale. Petrecem atat de &ine impreuna. 5e &ucuram *iecare de prezenta celuilalt. 0u respect *elul in care gandeste ea1 *elul in care simte. 5u ma simt deloc stan;enit alaturi de ea1 nu ma agaseaza niciodata. 5u ma simt gelos cand este cu alti &ar&ati. 5u simt invidie atunci cand are succes. Poate ca iu&irea e?ista totusi1 dar este altceva decat cred oamenii. De-a&ia astepta sa a;unga acasa si sa-i spuna de ideea ciudata care i-a trecut prin cap. 5ici nu a inceput insa &ine sa vor&easca si ea i-a luat vor&a din guraC -+tiu e?act ce vrei sa spui. Mi-a trecut si mie prin cap aceeasi idee1 cu mult timp in urma1 dar nu am vrut sa-ti spun1 caci stiam ca nu crezi in iu&ire. Poate ca iu&irea e?ista totusi1 dar nu este ceea ce credeam noi ca este. %ei doi s-au decis sa devina amanti si sa traiasca impreuna1 si au ramas uimiti sa constate ca lucrurile nu s-au inrautatit in nici un *el. 4u continuat sa se respecte reciproc1 sa se spri;ine unul pe celalalt1 iar iu&irea dintre ei a crescut continuu. %hiar si cele mai simple lucruri le umpleau inimile de &ucurie1 caci erau atat de *ericiti. =nima &ar&atului era atat de plina de iu&irea pe care o simtea1 incat intr-o noapte s-a produs un mare miracol. Privea stelele si a descoperit una care era incredi&il de *rumoasa1 iar inima lui era atat de plina de iu&ire incat steaua a inceput sa co&oare si s-a asezat in palma lui. 4poi s-a produs un al doilea miracolC su*letul lui a *uzionat cu steaua respectiva. 0ra e?trem de *ericit1 si de-a&ia astepta sa se duca la iu&ita lui si sa-i daruiasca

steaua1 ca semn al iu&irii sale pentru ea. %and el i-a daruit insa steaua1 *emeia a simtit un moment de indoialaD iu&irea lui era prea coplesitoare1 si atunci steaua a cazut la pamant si s-a spart intr-un milion de cio&uri.

+i uite-asa1 am a;uns iarasi la un &ar&at &atran1 care colinda lumea si tine discursuri despre *aptul ca iu&irea nu e?ista. 4casa la el1 o *emeie in varsta1 dar inca *rumoasa1 isi asteapta &ar&atul si isi plange amarul pentru paradisul pe care l-a tinut pentru o clipa in mana1 dar pe care l-a pierdut din cauza unei clipe de indoiala. 4ceasta este povestea celui care nu credea in iu&ire. %ine a comis greseala2 Puteti ghici2 .reseala i-a apartinut &ar&atului1 care a crezut ca ii poate darui *emeii *ericirea lui. +teaua nu era altceva decat propria lui *ericire1 iar greseala lui a *ost ca a renuntat la ea si a asezat-o in mainile ei. "ericirea nu vine niciodata din a*ara noastra. 0l era *ericit datorita iu&irii care tasnea din inima lui. 0a era *ericita datorita iu&irii care tasnea din inima ei. %and el a *acut-o insa pe ea responsa&ila pentru *ericirea lui1 ea a spart steaua1 caci nu putea *i responsa&ila pentru *ericirea lui. =ndi*erent cat de mult il iu&ea *emeia1 ea nu il putea *ace *ericit1 caci nu avea de unde sa stie ce era in mintea lui. 0a nu putea sti care sunt asteptarile lui1 caci nu ii cunostea visele. Daca veti proceda la *el1 luindu-va *ericirea si punand-o in mainile unei alte persoane1 mai devreme sau mai tarziu ea se va sparge1 la *el ca si steaua din poveste. "ericirea se naste in interior si este rezultatul iu&irii dumneavoatra1 sunteti unicul responsa&il pentru ea. +i totusi1 atunci cand mergem la &iserica1 primul lucru pe care il *acem este schim&ul de inele. 5oi ne punem steaua in palma celuilalt1 asteptand ca el Isau eaJ sa ne *aca *ericitIaJ1 si invers. 5u conteaza cat de mult iu&iti pe altcinevaD nu veti putea *i niciodata cel care doreste celalalt sa *iti.

4ceasta este greseala pe care o comit ma;oritatea oamenilor de la &un inceput. 5oi ne &azam *ericirea pe celalalt. Din pacate1 lucrurile nu merg in acest *el. 5oi ne *acem tot *elul de promisiuni pe care nu le putem respecta1 dupa care ne miram ca am esuat.

O poveste de drum

31isticismul persan povesteste despre un calator care se tara pe un drum aparent fara sfarsit. &ra incarcat cu tot felul de poveri. "n sac greu cu nisip ii atarna de spate: un burduf gros cu apa ii era atarnat in jurul corpului. In mana dreapta ducea o piatra de forma ciudata, iar in stanga, un bolovan. In jurul gatului o piatra de moara se legana la capatul unei frang!ii roase. .anturi ruginite, cu care tragea mari greutati prin nisipul prafos, ii raneau gleznele. Pe cap, omul tinea in ec!ilibru un dovleac pe jumatate putrezit. #u fiecare pas, lanturile zanganeau. Suspinand si gemand, se misca inainte pas cu pas, plangandu-se de soarta sa grea si de oboseala care il c!inuia. Pe drum, il intalni un fermier in caldura stralucitoare a miezului zilei. 2ermierul il intreba* 3', calatorule obosit, de ce te incarci cu bolovanul acesta03

36roaznic de natang, raspunse calatorul, nu-l observasem inainte3. #u aceasta, arunca piatra la o parte si se simti mult mai usor. Iarasi, dupa ce merse cale lunga pe drum, il intalni un fermier si il intreba* 3Spunemi, calatorule obosit, de ce te c!inui cu dovleacul pe jumatate putrezit de pe cap si de ce tragi acele mari greutati de fier, legate in lanturi in urma ta03 #alatorul raspunse* 3Sunt foarte bucuros ca mi le-ai aratat, u mi-am dat seama ce-mi faceam mie insumi3. Isi dadu jos lanturile si zdrobi dovleacul in santul de pe marginea drumului. Inca o data se simti mai usor. Dar, cu cat mergea mai departe, cu atat incepea sa sufere din nou. "n fermier venind de pe camp il privi cu uimire si spuse* 3', om bun, cari un sac cu nisip, dar ceea ce vezi pana departe e mai mult nisip decat ai putea tu cara vreodata. Iar burduful tau mare cu apa - ca si cum ai planui sa treci desertul ;a<ir. (ot drumul, un rau curat curge pe langa tine si te va insoti in calatoria ta pentru mult timp.3 Auzind acestea, calatorul desc!ise burduful si goli apa salcie pe poteca. Apoi, umplu o groapa cu nisipul din ranita sa. Statu acolo ganditor si se uita la soarele care apunea. "ltimele raze isi trimiteau lumina spre el. Se uita la sine, vazu piatra de moara atarnand grea de gatul sau si isi dadu brusc seama ca piatra era cea care il facea inca sa mearga atat de incovoiat. ' dezlega si o arunca in rau, cat putu de departe. &liberat de poverile sale, calatori mai departe prin racoarea serii, sa-si gaseasca adapost.3

=3Povesti orientale ca instrumente de psi!oterapie3 ossrat Pesesc!>ian?

Gradinarul

A fost odata un gradinar care era foarte priceput. Atit de priceput incit ii mersese vestea si in tinuturile invecinate, si multi dintre parinti isi trimiteau odraslele la el ca sa invete mestesugul. 6radinarul ii primea si ii invata cu bucurie, iar discipolii sai reuseau dupa un timp sa cultive plante la fel de frumoase si de sanatoase ca si ale maestrului lor. Intr-o zi a venit la el un tinar foarte dornic sa invete arta gradinaritului. +atrinul l-a primit, l-a pus intr-o grupa de incepatori si s-au apucat de treaba. #u totii munceau cu spor si voie buna, iar dupa o vreme au inceput sa apara primele rezultate. 1icile plantute care se iveau din pamint erau la fel de frumoase si de sanatoase ca si cele ale gradinarului, cu o singura e9ceptie. Plantele ingrijite de tinarul nostru pareau bolnave si neajutorate. Desi atit gradinarul cit si tinarul le acordau o atentie speciala, rasadurile o duceau din ce in ce mai prost pe zi ce trecea. Intrigat, batrinul a luat o torta si s-a furisat linga stratul respectiv dupa apusul soarelui, asezindu-se la pinda. u mult dupa miezul noptii el a zarit o silueta in intuneric apropiinduse de strat. A aprins torta si a sarit din ascunzis surprinzindu-l pe !ot. 1are a fost mirarea batrinului cind a vazut ca cel prins era c!iar discipolul, care nelinistit de evolutia plantelor sale venea in fiecare noapte sa verifice daca radacinile au mai crescut sau nu.

Trei copaci batrani

A fost odata ca niciodata un deal, si pe dealul acesta cresteau trei copaci inalti. #um e vorba de o poveste, copacii aveau si ei visurile lor, pe care si le povesteau unul altuia. Primul a spus* -&u vreau sa fiu transformat in corabie, sa duc pe mare printii si printesele lumii. -&u, a zis al doilea copac, as vrea sa fiu transformat intr-un sipet care sa tina comorile cele mai mari ale lumii. -&u, zise ultimul copac, vreau sa ajung cel mai mare si mai falnic copac de pe dealul asta si sa se uite cu respect spre mine toti oamenii. Intr-o zi au venit acolo taietorii de lemne. Primul copac jubila cand a fost taiat, caci se vedea cea mai mare corabie construita vreodata. Al doilea la fel, caci se vedea o lada plina de aur curat.Al treilea era ingrozit, dar a fost si el taiat. Primul copac a fost dus intr-un sat de pescari si transformat in cateva barci de pescuit. Al doilea, in loc de lada cu comori, a fost facut iesle pentru animale. Al treilea a fost taiat in doua bucati si lasat intr-un grajd, vreme de multi ani. -isurile copacilor pareau sa fi fost sfaramate. #orabiile, comorile si semetia pareau acum atat de departe. Dar/ Peste ani, o femeie insarcinata nu a avut unde sa nasca si a nascut in ieslea facuta din trunc!iul celui de-al doilea copac. 1ai tarziu, fiul ei a iesit pe mare intr-o zi cu barcile facute

din primul copac si s-a facut furtuna mare. &l a spus furtunii sa stea si furtuna .-a ascultat. Dupa o vreme, omul acela a carat in spate lemnele facute din cel de-al treilea copac si a fost rastignit pe o cruce facuta din lemnul acestuia. ' iesle poate sa tina cea mai mare comoara, o barca de pescuit poate sa il transporte pe cel mai mare rege, iar doua lemne pot fi copacul cel mai inalt vazut vreodata.

Egoismul

Primul ministru dinastiei (ang a fost un erou national pentru succesul sau ca om de stat si conducator militar. Dar in ciuda faimei sale, a puterii si bogatiei se considera pe sine insusi un bud!ist umil si devotat. Adesea il vizita pe maestrul sau @en preferat pentru a studia cu el si cei doi pareau sa se inteleaga foarte bine. De fapt parea ca primul ministru nu afecta cu nimic relatia lor, care parea una dintre un maestru respectat si un student plin de respect.

Intr-o zi, in timpul vizitei sale uzuale, primul ministru l-a intrebat pe maestru 1aestre, ce este egoismul conform bud!ismului0 2ata maestrului a devenit rosie, si cu o voce foarte condescendenta si insultatoare a tipat #e intrebare stupida mai e si asta0 )aspunsul neasteptat l-a socat pe primul ministru, care s-a infuriat. 1aestrul @en a zambit si a spus Acesta, &9celenta, este egoismul.

Pe cine ar trebui sa crezi mai mult?

3Poti sa-mi imprumuti magarul in aceasta dupa-amiaza03 l-a intrebat un om pe prietenul sau.

3Draga prietene3, a replicat acesta, 3stii ca sunt intotdeauna gata sa-ti dau ajutor cand ai nevoie. Inima mea este gata sa fie de acord sa-ti imprumute magarul. 1a incanta gandul sa vad cum magarul meu iti este atat de folositor. Dar ce pot sa spun, draga prietene0 Pentru moment, altcineva are magarul meu3. 1iscat de sinceritatea prietenului sau, taranul i-a multumit generos, spunand* 3&i bine, c!iar daca nu m-ai putut ajuta, cuvintele tale frumoase m-au ajuta foarte mult3. In timp ce spunea aceste cuvinte, din grajd s-a auzit ragetul magarului. (aranul a tresarit si, plin de uimire, a intrebat neincrezator* 3#e aud0 1agarul tau este aici totusi. .-am auzit cum zbiara3. Prietenul s-a intors rosu de furie si i-a strigat* 3'm nerecunoscator. (i-am spus ca magarul nu este aici. Pe cine crezi mai mult, pe mine sau ragetele stupide ale unui magar03 Ion Dafinoiu - &lemente de psi!oterapie integrativa, 7554

Ghinion noroc cine poate sti?

=Dale #arnegie? A fost o data un om foarte sarac care avea in sc!imb un cal foarte frumos, pe care dorea sa-l cumpere stapanul castelului. Dar de fiecare data, batranul il refuza. - Pentru mine acest cal nu este doar un animal. &ste un prieten. #um pot sa-mi vand prietenul0

Intr-o dimineata s-a dus la grajd si a descoperit ca disparuse calul. (oti satenii au zis* - (i-am spus doar, Ar fi trebuit sa vinzi calul. Acum a fost furat. #e g!inion teribil. - 6!inion sau noroc0 a spus batranul. #ine poate spune0 (oata lumea a ras de el. Dar peste 4A zile calul s-a intors, urmat de o intreaga !erg!elie de cai salbatici. A scapat din grajd, a curtat o iapa tanara si s-a intors cu intreg alaiul dupa el. - #e noroc, au strigat satenii. +atranul si fiul sau au inceput sa antreneze caii salbatici. Dar, o saptamana mai tarziu fiul sau si-a rupt piciorul incercand sa antreneze un cal salbatic. - 6!inion, i-au spus prietenii. #e-ai sa te faci acum fara ajutorul fiului tau0 &sti si asa vai de capul tau, - 6!inion, noroc, cine poate spune0 a replicat batranul. #ateva zile mai tarziu armata stapanului pamantului a fortat toti tinerii din sat sa devina soldati. (oti in afara de unul / fiul batranului, care avea piciorul rupt. - #at de norocos poti sa fiii, au urlat satenii. (oti copii nostri merg la razboi, dar tu poti sa-ti pastrezi fiul acasa. 2ii nostri probabil vor fi ucisi / +atranul a replicat* - 6!inion, noroc, cine poate sti0 !izitatorii si ele"antul

"n elefant fusese adus intr-o camera intunecata, noaptea, pentru e9pozitie. 'amenii veneau gramada. 2iindca era intuneric, vizitatorii nu puteau vedea elefantul : asa ca incercara sa-si faca o idee despre corpul lui, prin a-l atinge. Pentru ca era mare, fiecare vizitator a putut atinge numai o parte din animal si descrie potrivit cu ceea ce simtise. "nul dintre vizitztori, care prinse piciorul, a e9plicat ca elefantul era ca o coloana puternica: un al doilea, care atinsese un colt, a descris elefantul ca pe un obiect ascutit: al treilea, care prinsese urec!ea creaturii, a pretins ca nu era diferit de un evantai: al patrulea, care isi trecuse mina pe spatele elefantului, a afirmat ca era plat ca un divan. Povestea soricelului

Privind prin gaura din perete, un soricel vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand un pac!et. 'are ce se afla acolo0 se intreba soricelul. A fost ingrozit sa vada ca in pac!et era o capcana pentru soareci. Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce vazuse. &ste o capcana pentru soricei in casa, &ste o capcana pentru soricei in casa, 6aina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus* Domnule soarece, iti pot spune doar atat. Inteleg ca este o problema grava pentru dumneata, dar nu are nici o consecinta asupra mea. u pot fi deranjata de aceasta informatie. Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse* &ste o capcana pentru soricei in casa, Porcul a fost impresionat, dar a raspuns* )egret domnule soarece, nu pot face nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti sa fii sigur ca esti in rugaciunile mele viitoare . Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a si ei* &ste o capcana pentru soricei in casa, -aca i-a raspuns* Bo<, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar in ceea ce ma priveste pe mine aceasta capcana nu ma poate rani in nici un fel. In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si s-a decis sa infrunte de unul singur capcana. In acea noapte s-a auzit un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana. Sotia fermierului se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza intunericului nu a vazut ca in capcana era coada unui sarpe mare si veninos. Asa ca acesta o muscase.

2ermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra mare. (oata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui, asa ca fermierul se duse si sacrifica gaina. #u toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea. Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar ca sa ii poata !rani fermierul taie si porcul. Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. .a inmormantare au venit atat de multe persoane incat fermierul a sacrificat si vaca pentru a-i !rani pe toti. Soricelul privea acum prin gaura din perete cu multa tristete/ #lungarea sta"iei

'data o femeie casatorita s-a imbolnavit. Pe patul de moarte, i-a spus sotului ei* (e iubesc atat de mult. u vreau sa te parasesc si nu vreau ca tu sa ma tradezi. Promite-mi ca nu te vei mai intalni cu nici o alta femeie dupa ce mor, sau voi veni sa te bantui. #ateva luni dupa moartea femeii, sotul ei a evitat orice alta femeie, dar la un moment dat a cunoscut o femeie de care s-a indragostit. In noaptea in care s-au casatorit, stafia fostei sotii i-a aparut dinainte. Stafia i-a spus tot ce s-a intamplat intre el si noua lui sotie, toate conversatiile pe care le-au avut in acea zi, repetand c!iar cuvant cu cuvant ceea ce isi spusesera unul altuia. Atat de mult l-a deranjat si suparat pe barbat acest lucru ca nu a putut dormi deloc in acea noapte. Disperat, barbatul a cerut sfatul unui maestru @en care locuia in apropiere. &ste o stafie foarte desteapta, a spus maestrul @en auzind povestea barbatului. &ste, a spus barbatul.

Isi aminteste toate detaliile din ceea ce spun sau fac. Stie totul. 1aestrul a zambit. (rebuie sa admiri o asemenea stafie si iti voi spune ce sa faci data viitoare. In acea noapte stafia s-a intors din nou. +arbatul i-a raspuns asa dupa cum l-a invatat maestrul. &sti asa o stafie inteleapta, a spus el, Stiu ca nu pot ascunde nimic de tine. Daca imi raspunzi la o intrebare ma voi desparti de sotia mea si voi ramane necasatorit tot restul vietii mele. Pune intrebarea, a raspuns stafia. +arbatul a luat o mana de boabe de fasole dintr-un castron. Spune-mi e9act cate boabe de fasole tin in mana. In acel moment stafia a disparut si nu a mai aparut niciodata. Secretul semintei

' samanta se ofera pe sine pentru a creste din ea un copac. -azuta din afara, samanta este pierduta. Dar aceea samanta, care este sacrificata, este intrupata in copac, in ramurile lui, in flori si in fructe. Dac% e9istenta continua a acelei seminte nu ar fi fost sacrificata pentru copac, nu s-ar fi dezvoltat nici ramuri, nici flori sau fructe. Mullahul cel politicos

"n seic pretuit dadu o petrecere mare. (oti demnitarii orasului fura invitati, dar nu si mulla!ul. #u toate acestea fu vazut printre oaspeti, simtindu-se ca acasa, ca un peste in apa. 'arecum socat, un prieten il lu% deoparte si spuse* 8#e faci aici0 u esti invitat, Plin de ingaduinta, mulla!ul raspunse* 8Daca gazda nu-si cunoaste datoria si nu ma invita, de ce sa-mi neglijez eu datoria de a fi un oaspete politicos0 Partea $ntunecat% a soarelui

"n invatat venea la profetul 1a!omed in fiecare zi. 'data profetul il lua deoparte si-i spuse* #a sa creasca dragostea noastra, nu vreau sa vii aici in fiecare zi. Apoi 1a!omed spuse despre acest incident * 8"n invatat a fost odata intrebat * Soarele este atat de maiestuos si minunat, ai totusi nu auzim pe nimeni spunand ca-l iubeate in mod deosebit. Invatatul raspunse CSoarele straluceste deasupra noastra in fiecare zi. Dar numai iarna il pretuim, caci atunci se ascunde indaratul norilor. Sarco"agul de sticla

"n rege oriental avea o sotie incantatoare, pe care o iubea mai mult decat orice. 2rumusetea ei ii lumina viata. De cate ori avea timp, incerca sa fie cu ea. Intr-o zi ea muri pe neasteptate si regele rsmase singur, in mare durere. 8 iciodata, niciodata, nu-mi voi parasi iubita si tandra mea sotie, tipa el, c!iar daca moartea a luat si ultima picatura de viata din frumoasele ei trasaturi Si-a pus sotia intr-un sacrofag de sticla, in cea mai mare incapere a palatului, si si-a pus patul langa el, astfel incat sa nu fie despartit de ea nici macar un minut. Aceasta apropiere de sotia lui plecata era singura lui alinare: numai acest lucru ii dadea liniste. Dar era o vara fierbinte. In ciuda racorii palatului, corpul femeii incepu sa se descompuna incet. In curand, margele de sudoare se formara pe fruntea nobila a femeii. 1inunata ei fata isi sc!imba culoarea si deveni din ce in ce mai pu!ava, de la o zi la alta. Dar in marea sa dragoste, regele nu observa aceasta. #urand, mirosul dulceag al descompunerii umplu intreaga incapere si nici un servitor nu Dndraznea nici macar sa-si bage nasul pe usa. )egele insusi, cu inima grea, isi lu% patul si il muta in camera alaturata. Desi toate

ferestrele erau desc!ise, mirosul pieririi il urmarea. ici un ulei de trandafiri nu era suficient de puternic sa il ascunda. In cele din urma, isi lu% esarfa verde, insemnul regalitatii sale, si si-o lega peste nas. Dar nimic nu parea de ajutor. (oti servitorii si prietenii il abandonasera. Singurele care ii mai tineau companie erau uriasele muste negre ce zumzaiau in jurul sau. Atunci regele isi pierdu cunostinta. Ea>imul-doctor puse sa fie adus in gradina palatului. #and regele se trezi, o briza proaspata adia. 1ireasma florilor ii trezea cu blandete simturile si clipocitul fantanilor era ca o muzica pentru urec!ile lui. I se parea ca iubita sa era inca Dn viata. Dupa cateva zile, regele fu din nou plin de viata si de sanatate. 6anditor, se uita in miezul unui trandafir si dintr-o data isi aminti cat de frumoasa fusese sotia sa cand era vie si cat de ingrozitor devenise cadavrul ei, din zi in zi. )upse trandafirul, il puse in sacrofag si le porunci servitorilor sa ingroape corpul. &incizeci de ani de politete

"n cuplu mai in varsta si-a sarbatorit nunta de aur, dupa ani lungi de casnicie. In timp ce luau micul dejun impreun%, femeia se gandi* 8De cincizeci de ani, intotdeauna am avut grija de sotul meu si i-am dat partea crocanta din c!ifla de la micul dejun. Astazi, in sfarFit, vreau sa ma bucur de aceasta delicatesa eu insami. A intins unt peste jumatatea crocanta de sus si i-a dat sotului cealalta jumatate. In ciuda asteptarilor ei, el a fost foarte multumit, i-a sarutat mana si i-a spus* 8Draga mea, tocmai mi-ai daruit cea mai frumoasa bucurie a zilei. De peste cincizeci de ani n-am mai mancat partea de jos a c!iflei, care-mi place cel mai mult. Intotdeauna m-am gandit ca tu ar trebui sa o mananci, fiindca-ti place atat de mult. &uiburile murdare

' porumbita isi sc!imba mereu cuibul. 1irosul puternic pe care il faceau cuiburile in timp era insuportabil pentru ea. Se planse de asta cu amaraciune, in timp ce vorbea cu o porumbita plina de e9perienta, batrana si inteleapta. Aceasta din urma dadu de cateva ori din cap si zise* 81irosul care te deranjeaza nu vine de la cuiburi, ci de la tine.

&omoara cunoa'terii

Tractorul unui fermier nu mai mergea. (oate incerc%rile fermierului Fi ale prietenilor s%i de a-l repara d%duser% gres. Gn cele din urm%, fermierul ajunse s% c!eme un specialist. 'mul e9amin% tractorul, activ% demaroul, desc!ise capota si se uit% atent la tot. PHn% la urm%, lu% un ciocan. #u o singur% lovitur% Dntr-o anume parte a motorului, Dl f%cu s% mearg% din nou. 1otorul zumz%i ca Fi cum n-ar fi fost niciodat% defect. Dar, cHnd fermierul v%zu nota de plat% a e9pertului, se Dnfurie foarte tare. 3#um, vrei cincizeci de tumani, cHnd tot ce ai f%cut a fost o lovitur% cu ciocanul 03 3Drag% prietene, r%spunse omul,pentru lovitura cu ciocanul am calculat numai un tuman. Dar trebuie s% cer patruzeci Fi nou% de tumani pentru Ftiin$a mea unde s% lovesc.3 &ioara 'i papagalul

"n papagal st%tea Dntr-o colivie cu o cioar%.A!, cum suferea bietul papagal din pricina prezen$ei monstrului cu pene negre ,3#e negru urHt , ce figur% groaznic% ce e9presie comun% a fe$ei, Dac% cineva ar trebui s% se uite la aFa ceva la r%s%rit, toat% ziua i-ar fi distrus%. u e9ist% un tovaraF mai dezgust%tor decHt tine nic%ieri,3 #u toate c% pare ciudat, Fi cioara suferea din cauza prezen$ei papagalului. (rista Fi deprimata, cioar% reproFa loviturii sor$ii, ce o adusese lHng% acel tovaraF multicolor Fi nepl%cut* 3De ce trebuie s% m% loveasc% g!inionul %sta0 De ce ma p%r%sit steaua mea norocoas% 0 De ce zilele mele fericite s-au sfHrFit in aFa zile de Dntuneric 0 Ar fi fost mult mai pl%cut s% stau pe zidul unei gr%dini cu o alt% cioar%, s% m% bucur de lucrurile pe care le aveam Dn comun Fi s% fiu fericit%,3 (u totul dintr-o data

1ulla!ul, un predicator, intra Dntr-o sala , unde vru sa tin% o predica. Sala era goala, cu e9ep$ia unui tanar grajdar, aFezat Dn primul rHnd. 1ula!ul, cumpanind daca sa vorbeasca sau nu, in cele din urma ii zice grajdarului *&sti numai tu singur aici. #rezi ca ar trebui sa vorbesc sau nu 03 6rajdarul Di spuse* 3Invatatorule, eu nu sunt decHt un om simplu si nu Dn$eleg lucrurile acestea. Dar, daca aF intra in grajduri si aF vedea ca to$i caii au fugit si a mai r%mas doar unul, l-aF !rani totuFi.3

1ulla!ul puse la inima acestea si incepu ss predice. -orbi mai mult de doua ore. Dupa aceea, se simti in culmea fericirii si vru ca audien$a sa ii comfirme cat de buna fusese predica lui. Gntreba* 3(i-a pl%cut predica 03 6rajdarul raspunse *3Ii-am spus deja c% sunt un om simplu si nu Dn$eleg foarte bine aceste lucruri.(otuFi, daca as intra in grajduri si aF afla ca toti caii au disparut, cu e9eptia unuia, l-aF !rani, dar nu i-as da tot nutre$ul pe care il am.3 Scu"ita !erde

A fost odata ca niciodata o fetita pe nume #rJstal, care purta o scufita e9act ca aceea a Scufitei )osii, cu e9ceptia faptului ca scufita lui #rJstal era verde. Intr-o zi de vara, #rJstal a !otarat sa mearga acasa la bunica ei ca sa-I duca niste prajituri pe care le facuse. +unica locuia singura intr-o casa cu ferestre mari. 2iindca #rJstal nu o sunase ca sa-i spuna ca vine in vizita, +unica era plecata la cumparaturi in piata. In timp ce +unica era

plecata, un lup a intrat in casa. -oia sa fure tot ce gasea pe acolo, dar a auzit-o pe #rJstal la usa, si a avut o idee. A decis sa pretinda ca era +unica. S-a imbracat cu camasa de noapte a +unicii si s-a bagat in pat. .upul auzise si el povestea Scufitei )osii. 'bservand ca si #rJstal avea o scufita verde, credea ca ea va spune ', ce urec!i mari ai, +unico, atunci cand va intra in camera si-l va vedea. umai ca #rJstal nu era ca Scufita )osie. A intrat in dormitor, s-a uitat la tipul din pat si a intrebat "nde de +unica0 &u sunt +unica, a soptit .upul, incercand sa-si sc!imbe vocea. u m-am simtit bine in dimineata asta, asa ca am ramas in pat. uuu, nu esti +unica, a spus ferm #rJstal. &sti un lup. De unde ai stiut ca nu sunt +unica0 a intrebat .upul. Acest costum a pacalit o fetita de varsta ta care era imbracata in rosu. Probabil crezi ca sunt proasta* dar sigur pot face diferenta intre bunica mea si un lup,, a tipat #rJstal, intorcandu-se repede pentru a fugi de .up, care ar fi putut-o rani. Scufita -erde a gasit-o pe +unica in piata. Stiai ca este un .up in casa ta0, a intrebat-o #rJstal pe +unica, luand-o de mana ca sa-I capteze atentia. &ra in patul tau, cu camasa ta de noapte, si a incercat sa ma faca sa cred ca esti tu, a adaugat ea. 2aci glume cu mine0, a spus +unica incruntata. Eai sa c!emam politia. Asa ca #rJstal si +unica au sunat la K44 si curand ec!ipajul politiei a descins la casa +unicii. .upul era inca inauntru, impac!etand intr-o fata de perna lucrurile pe care voia sa le fure. Politia l-a arestat, si l-a acuzat de incalcarea proprietatii, spargere, jaf si incercarea de a se da drept +unica. #rJstal a primit un premiu de la politie pentru ca a ajutat la capturarea .upului, si politia a angajat-o sa predea lectii femeilor care nu pot face diferenta intre un lup si o persoana care te iubeste. # )*-a camila

Povestirea are un Dnceput tragic* "n beduin, pe cale s% moar%, Di c!eam% la c%p%tHiul s%u pe cei trei fii Fi le spune* (oat% averea mea sunt 4L c%mile. Mi cHnd voi muri aceste c%mile v% vor r%mHne vou%. Iie, care eFti cel mai mare dintre fiii mei, D$i las moFtenire jum%tate din c%mile. Iie, cel de-al doilea fiu al meu, D$i las moFtenire o treime din c%milele mele, iar $ie, cel mai mic, a noua parte din c%mile. Dup% ce beduinul moare Fi fiii Dl plHng cu respectul cuvenit, ajung la momentul Dn care trebuie s%-Fi Dmpart% c%milele. Dar fiind cu totul 4L c%mile, nu se Dn$elegeau deloc asupra Dmp%r$elii Fi nici o Dmp%r$eal% nu p%rea a fi ec!itabil%. Mi Dn timp ce se certau, se DntHmpl% c% trecea pe acolo un b%trHn c%lare pe o c%mil%, care Di Dntreb% care era problema, Fi aflHnd despre ce era vorba , DFi oferi ajutorul. Mi iat% cum proced%* &u sunt dispus s% adaug c%mila mea la ale voastre, ca s% le putem Dmp%r$i coect. Deci, acum avem 4N c%mile. (u cel, mai mare dintre fii, ai moFtenit o jum%tate din c%mile, deci K c%mile sunt ale tale. (u, cel mijlociu, ai dreptul la o treime din c%mile, deci O c%mile sunt ale tale. Mi tu, cel mai mic, ai a noua parte din c%mile, adic% 7 c%mile sunt ale tale. #ei trei fii erau ferici$i c% Dmp%r$iser% c%milele Dn mod corect,aFa c% Di mul$umir% b%trHnului. Acesta se urc% pe c%mila lui Fi plec% mai departe. = KPOP7Q 4L c%mile? P+,(TES# M-#ST,(,-O+

1ic!el Dufour, 4KKR, Allegories pour guerir et grandir, .es &ditions S#. I #, 'tta<a

&ra odata, intr-un oras foarte indepartat, in apropierea unui rau, o printesa broasca care era foarte fericita printre ai sai.

Intr-o buna zi, a fost o furtuna mare care a inundat o parte din oras. "n val enorm a luat cu el printesa care s-a agatat de un arbore care plutea pe rau. Printesa noastra avea sa esueze la cativa >ilometri departare, intr-un alt oras. &ra trista si dezorientata pentru ca isi pierduse toata familia. -roia sa-si faca noi prieteni * facea piruete de toate felurile, plangea, se impingea in altii si uneori c!iar se purta violent, dar nimeni nu recunostea in ea marea printesa. .a un moment dat ii venise ideea sa-l consulte pe marele vrajitor al orasului care ii e9plica frustratiile pe care ea le traia, spunandu-i* #red ca erai printesa in orasul tau. #red ca esti foarte inteligenta: iti sta in putere sa arati celorlalti cine esti cu adevarat. Si aceasta nu bruscandu-i pe ceilalti pentru a ti-i face prieteni, ci mai degraba facandu-le mici servicii, spunandu-le cuvinte frumoase si fiind atenta la ceea ce ei traiesc/ Dupa aceasta conversatie, printesa - broasca isi modifica coportamentul si atitudinea fata de ceilalti se sc!imba pe zi ce trecea. &a isi facu o multime de amici si in anul urmator, orasul a numit-o printesa mlastinilor. (e afli departe de casa, familia, prietenii de acasa nu sunt langa tine, sau poate c!iar ai pierdut o persoana draga si de aceea esti trist si dezorientat 0 -rei sa-ti faci noi prietenii si nu reusesti si c!iar mai mult ceilalti nu-ti recunosc valoarea pe care ai avut-o0 Ai e9emplul printesei broaste care modificandu-si comportamentul si atitudinea si-a facut o multime de amici, devenind printesa mlastinilor. Iti sta in putere sa iti faci prieteni, sa te dezvalui celorlalti cu adevarat, sa te afirmi, sa parcurgi un proces al devenirii de sine, al dezvoltarii personale. M,STE+.- +OS&O!#(E,

1ic!el Dufour, 4KKR, Allegories pour guerir et grandir, .es &ditions S#. I #, 'tta<a

(raia odata o minunata pisicuta de angora care se numea )oscovana. Desi traia intr-o casuta fermecatoare, ea nu era fericita defel pentru ca aici, lucrurile nu se petreceau intotdeauna asa cum ar fi dorit ea. In familie avea adeseori sicane si tot felul de lucruri dezagreabile. "neori fratele sau mai mare o agasa si o tac!ina prea mult: alteori mama sa striga sau c!iar ii interzicea sa actioneze asa cum i-ar fi placut. Astfel, in casa, )oscovana avea rareori linistea dorita si se simtea adeseori bine singura cu problemele sale. Amicii de la scoala credeau ca )oscovana zambeste prea putin: uneori ea parea foarte obosita, atat de obosita incat casca la ore. Si erau norocosi prietenii care reuseau sa-i vorbeasca, pentru ca )oscovana era putin vorbareata. )areori spunea ceea ce gandea. Intr-o zi, )oscovana apare in clasa cu totul altfel. #e sc!imbare, &ra aproape incredibil, #urios lucru, incepand din aceasta zi )oscovana suradea tot timpul: este plina de energie la scoala si prietenii se ingramadeau in jurul ei pentru a auzi ce spunea, atat de mult si bine vorbea. Avea o multime de lucruri de spus sau de povestit, Dar, ce s-a intamplat0 De unde aceasta modificare de comportament0 1ister, Doar )oscovana stia cu adevarat ce se intamplase. "nii povestesc si azi ca )oscovana vede acum lucrurile altfel pentru ca o zana buna i-ar fi dat curajul sa infrunte dificultatile. Altii spun ca un magician i-ar fi dat talentul de a-si sc!imba modul de a vedea lucrurile, pentru ca )oscovana ar avea acum un buton magic de care se poate folosi oricand si cat de des doreste. &u am auzit spunandu-se ca acest buton ar fi pur si simplu plasat pe lobul urec!ii sale drepte. )oscovana nu il poate vedea. Dar butonul magic este acolo intr-adevar, pentru ca )oscovana nu trebuie decat sa-si frece lobul urec!ii drepte si de indata butonul magic face minuni. Si ce minuni, 2ratele mai mare este enervant0 1ama este nerabdatoare0 (ata este furios0 )oscovana nu se mai lasa ranita de atitudinea celorlalti. )oscovana are butonul magic, de care se foloseste. Si ea il utilizeaza atat de des cat are nevoie. Si de fiecare data cand )oscovana se foloseste de butonul sau magic, se simte bine si din ce in ce mai bine. Iata, Si asa continua misterul )oscovanei. &a utilizeaza butonul sau magic si de fiecare data in inima sa este tot mai bine. Si in pofida tuturor dificultatilor pe care le intalneste, )oscovana surade si are intotdeauna o multime de lucruri de povestit prietenilor sai.

Simti ca te raneste comportamentul negativ al celorlalti fata de tine0 (e influenteaza intr-o asa masura incat preferi sa iti restrangi comunicarea cu ceilalti, sa te retragi in singuratate0 Aminteste-ti ca )oscovana a reusit sa infrunte dificultatile, sa-si sc!imbe modul de a privi lucrurile, sa se simta din ce in ce mai bine, utilizand butonul magic. Si tu poti sa-ti descoperi propriul tau buton magic pentru a avea tot mai multa incredere in

tine, pentru a-ti e9prima nevoile, supararile, preferintele, sentimentele, pentru a te simti bine impreuna cu ceilalti si cu tine insuti. Trans"ormarea

(raiau odata, pe fundul unei mlastini, cateva larve care erau foarte nedumerite in legatura cu ceea ce se intampla cu suratele lor dupa ce acestea se urcau la suprafata, deoarece nici una dintre ele nu mai revenea in locul de unde plecase. #urioase si c!iar usor speriate, ele s-au sfatuit si s-au !otarat ca prima dintre ele, care va pleca, sa se intoarca si sa le povesteasca cum este acolo sus. 2oarte curand una dintre ele a simtit un imbold irezistibil de a pleca si a inceput sa urce usor pe tulpina unei flori. Ajungand pe petalele florii, ea s-a odi!nit putin, si, incet, incet, a inceput a se sc!imba, pana s-a transformat intr-o superba libelula. Si-a luat zborul, dar n-a uitat de promisiune si a incercat fara success sa atraga atentia larvelor ramase in mlastina. Si-a dat seama intr-un tarziu ca, desi surorile ei, pe care le vedea acolo jos, ar fi putut s-o vada, nici una n-ar fi reusit sa recunoasca in frumoasa libelula larva care fusese odata.

( Ion Dafinoiu- Elemente de psihoterapie intergrativa, ed. Polirom, 2000 ) Tranda"irul cu spini

Intr-o primavara, gradinarul unui imparat i-a adus acestuia un trandafir minunat, pe care il cultivase cu multa grija. Imparatul l-a luat in mana, incantat de frumusetea lui, dar, intepandu-se in spinii lui, l-a scapat din mana. 2urios, l-a certat pe gradinar* Degeaba ai lucrat cu atata sarguinta, floarea ta nu este perfecta. -ezi de lucreaza mai bine, altoieste-l, incearca sa obtii un trandafir fara spini, si vei fi bine rasplatit. 6radinarul s-a intors in gradina lui, si dupa mai multe incercari, a reusit sa obtina ceea ce i se ceruse )epede a dus trandafirul imparatului. Acesta l-a luat in mana si s-a bucurat cand a vazut cat de neteda ii era tulpina, dar, cand l-a dus la nas pentru a se bucura de parfumul lui, a constatat cu surprindere ca nu avea nici un miros. #e ai facut cu trandafirul0, l-a intrebat imparatul, din nou furios, pe gradinar. u mai are parfumul minunat pe care i-l stiam. Imparate, a spus gradinarul, orice lucru se sc!imba daca vrei sa-l altoiesti. Si nimic pe lumea asta nu este fara cusur, arbori, flori, oameni. Astfel si acest trandafir, ori inteapa si are miros, ori nu-nteapa, dar ramane fara nici un parfum. = Ion Dafinoiu- &lemente de psi!oterapie integrativa, ed. Polirom, 7555? +ugaciunea potrivita

Doi tineri casatoriti si-au cumparat o casa si s-au gandit s-o sfinteasca pentru a avea noroc cat timp vor locui acolo. .-au c!emat pe preotul satului si au pregatit o masa imbelsugata cu care sa inc!eie ceremonia. 6azda avea cele mai bune intentii si dorea sa-si dovedeasca maiestria culinara. #and a adus insa mancarea, femeia si-a cerut scuze pentru ca bucatele pregatite de ea erau cam arse. In timp ce gatise, ea citise diferite rugaciuni, in speranta ca masa va avea success. Preotul i-a zambit prietenos si i-a spus* &ste bine sa te rogi, dar data viitoare cand intri in bucatarie, roaga-te dintr-o carte de bucate.

= Ion Dafinoiu- &lemente de psi!oterapie integrativa, ed. Polirom, 7555?

O gradina si doua lumi

Intr-o noapte de vara foarte calduroasa, membrii unei familii au dormit afara, in gradina din spatele casei lor. 1ama a observat, cu destula neplacere, ca fiul sau si sotia acestuia =pe care nu o suporta deloc? dormeau cuibariti unul in bratele celuilalt. eputand sa suporte acest lucru, ea i-a trezit si le-a spus* #um puteti dormi atat de apropiati unul de celalat pe caldura aceasta0 &ste nesanatos si periculos. In alt colt al gradinii dormeau fiica sa si ginerele sau, pe care il adora. Acestia dormeau insa departe unul de altul. 1ama i-a trezit usor spunand* Dragii mei, cum puteti dormi atat de departe unul de altul, cand este un frig ca acesta0 De ce nu va incalziti unul pe altul0. ora sa, care a auzit aceste vorbe, s-a ridicat in capul oaselor, si, cu voce tare, a spus urmatoarele cuvinte, ca pe o rugaciune* #e milostiv este Dumnezeul nostru. ' singura gradina si o vreme asa de sc!imbatoare, #&&,DE(T.- DE S&/,

1ic!el Dufour, 4KKR, Allegorie pour guerir et grandir, .es &ditions S#. I #, 'tta<a

SimmJ facea sc!i inca din copilarie. Participase c!iar la competitii de sarituri si se clasa de obicei printre primii. &ra foarte multumit de sine si toti prietenii il admirau Intr-o frumoasa dupa amiaza, era foarte fericit sa faca ceea ce ii placea sa numeasca sc!i

de primavara, dar in urma unei miscari gresite a iesit de pe partie si s-a lovit de o stanca. A avut nevoie de ajutorul salvamontistilor pentru a ajunge la poalele partiei si a trebuit sa fie dus la spital pentru ca avea un picior rupt. SimmJ era foarte suparat sa termine sezonul in acest fel, dar isi spunea ca avea suficient timp pana la toamna urmatoare pentru a se vindeca. I s-a imobilizat gamba in g!ips si a fost nevoit sa se deplaseze cu carje. (oti apropiatii sai iau sarit in ajutor pentru a-l sustine in aceasta e9perienta. Dupa patru saptamani i s-a scos g!ipsul si si-a inceput e9ercitiile de fizioterapie, continuand sa se sprijine la mers de carje. In cursul celei de-a cincea sau a sasea sedinte, terapeutul sau il sfatui sa mearga fara suport dar lui SimmJ ii era teama sa-si lase greutatea pe piciorul cu pricina: prefera sa pastreze carjele pentru ca cu ele se simtea in siguranta. Apoi fizioterapeutul continuand sa faca e9ercitii cu SimmJ ii repeta ca era vindecat dar fara nici un rezultat. Prietenul nostru pastra mereu carjele. In fine intr-o frumoasa dimineata de vara, iesind de la o sedinta de tratament, SimmJ dadu cu viteza drumul carjelor si o lua la fuga pentru a salva un copil care era pe punctul de-a fi lovit de o masina. Purtand copilul in brate pentru a-l aduce la mama sa, isi dadu, dintr-o data, seama ca mergea pe ambele picioare, fara probleme si fara nici o ezitare. #u lacrimi in oc!i mama copilului ii multumi pentru actul sau de curaj si ii spuse ca atunci cand il vazuse parasind clinica, credea ca era ranit, dar acum isi dadea seama sa se inselase, pentru ca avea in fata ei un tanar care parea in plina forma. .a acestea SimmJ raspunse printr-o clatinare a capului si un suras enigmatic. Intelesese riscul la care s-a e9pus actionand astfel, si-a dat seama de timpul pe care l-a pierdut si ca acum ar putea sa faca o multime de lucruri. )eintorcandu-se acasa, citi in oc!i bunicii sale adorate, bucuria da a-l vedea complet vindecat, plin de siguranta.

&ele trei porti

"n rege avea un fiu destept si curajos. #a sa-l pregateasca pentru a infrunta viata, il trimise la un batran intelept. - .umineaza-ma* ce trebuie sa stiu in viata0 - -orbele mele se vor pierde precum urmele pasilor tai pe nisip, dar o sa-ti dau totusi cateva sfaturi. In drumul tau prin viata vei intalni trei porti. #iteste ce scrie pe fiecare dintre ele. ' dorinta mai puternica decat tine te va impinge sa le urmezi. u incerca sa te intorci, caci vei fi condamnat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa eviti.

u pot sa-ti spun mai mult. (u singur trebuie sa treci prin asta, cu inima si cu trupul. Acum du-te, "rmeaza drumul acesta drept din fata ta. +atranul intelept disparu si tanarul porni pe drumul vietii. u dupa mult timp, se gasi in fata unei porti mari, pe care se putea citi* S#EI1+A ."1&A. Asta era si intentia mea, gandi printul, caci c!iar daca sunt lucruri care imi plac pe aceasta lume, altele nu-mi convin deloc. Atunci incepu prima sa lupta. Idealul sau, abilitatea si vigoarea sa il impinsera sa se confrunte cu lumea, sa intreprinda, sa cucereasca, sa modeleze realitatea dupa dorinta sa. &l gasi placerea si betia cuceritorului, dar nu si alinarea inimii. )eusi sa sc!imbe cateva lucruri, dar multe altele ii rezistara. Anii trecura. Intr-o zi il intalni din nou pe batranul intelept care-l intreba* - #e-ai invatat tu pe acest drum0 - Am invatat sa deosebesc ceea ce e in puterea mea de ceea ce imi scapa, ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine. - +ine, zise batranul. "tilizeaza-ti fortele pentru ceea ce sta in puterea ta si uita ceea ce-ti scapa printre degete. Si disparu. Putin dupa aceasta intalnire, printul se gasi in fata celei de-a doua porti pe care statea scris* S#EI1+A-I P& #&I.A.(I.

Asta era si intentia mea, gandi el. #eilalti sunt sursa de placere, bucurii si satisfactii, dar si de durere, necazuri si frustrari. &l se ridica deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i placea la cei din jurul sau. Incerca sa le patrunda in caracter si sa le e9tirpeze defectele. Aceasta fu a doua lupta a sa. Intr-o zi, pe cand medita asupra utilitatii tentativelor sale de a-i sc!imba pe ceilalti, il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba* - #e ai invatat tu, deci, pe acest drum0 - Am invatat ca nu ceilalti sunt cauza sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfactiilor sau infrangerilor mele. &i sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumina. In mine, prind radacina toate aceste lucruri. - Ai dreptate, spuse batranul. Prin ceea ce ceilalti trezesc in tine, ei te descopera in fata ta. 2ii recunoscator celor care fac sa vibreze in tine bucuria si placerea, dar si celor care fac sa se nasca in tine suferinta sau frustrarea, caci prin ei viata iti arata ce mai ai inca de invatat si calea pe care trebuie so urmezi. u dupa multa vreme, printul ajunse in fata unei porti pe care scria* S#EI1+A-(& P& (I & I S"(I. Daca eu sunt cauza problemelor mele, atunci inseamna ca asta imi ramane de facut, isi zise el si incepu lupta cu el insusi. &l cauta sa patrunda in interiorul sau, sa-si combata imperfectiunile, sa-si inlature defectele, sa sc!imbe tot ce nu-i placea in el, tot ce nu corespundea idealului sau. Dupa cativa ani de lupta cu el insusi, dupa ce cunoscu cateva succese, dar si esecuri si rezistenta, printul il intalni iarasi pe batranul intelept, care-l intreba*

- #e ai invatat tu pe acest drum0 - Am invatat ca e9ista in noi lucruri pe care le putem ameliora, dar si altele care ne rezista si pe care nu le putem invinge. - Asa este, spuse batranul. - Da, dar m-am saturat sa lupt impotriva a tot, a toti si c!iar impotiva mea, 'are nu se termina niciodata0 Imi vine sa renunt, sa ma dau batut si sa ma resemnez. - Asta va fi ultima ta lectie, dar inainte de a merge mai departe, intoarce-te si contempla drumul parcurs, raspunse batranul si apoi disparu. Privind inapoi, printul vazu in departare spatele celei de-a treia porti pe care statea scris* A##&P(A-(& P& (I & I S"(I. Printul se mira ca n-a vazut cele scrise atunci cand a patruns prima data prin acea poarta, dar in celalalt sens. In lupta devenim orbi, isi spuse el. Si mai vazu zacand pe jos, peste tot in jurul lui, tot ce a respins si a invins in lupta cu el insusi* defectele, umbrele, frica, limitele sale. .e recunoscu pe toate si invata sa le accepte si sa le iubeasca. Invata sa se iubeasca pe el insusi, fara sa se mai compare, sa se judece, sa se invinovateasca. Il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba* - #e-ai invatat in plus pe acest drum0 - Am invatat ca urand sau detestand o parte din mine inseamna sa ma condamn sa nu fiu niciodata de acord cu mine insumi. Am invatat sa ma accept in totalitate, neconditionat. - +ine, acesta este primul lucru pe care nu trebuie sa-l uiti in viata, acum poti merge mai departe.

Printul zari in departare cea de-a doua poarta, pe spatele careia scria A##&P(A-I P& #&I.A.(I. Si in jurul lui recunoscu toate persoanele pe care le-a intalnit in viata sa, pe cei pe care i-a iubit si pe cei pe care i-a urat, pe cei pe care i-a ajutat si pe cei pe care i-a infruntat. Dar spre surpriza sa, acum era incapabil sa le vada imperfectiunile, defectele, lucrurile care altadata il deranjau enorm si impotriva carora luptase. +atranul intelept aparu din nou si-l intreba* - #e-ai invatat mai mult decat prima data pe acest drum0 - Am invatat ca fiind in acord cu mine insumi, nu mai am nimic de reprosat celorlati si nici nu ma mai tem de ei. Am invatat sa-i accept si sa-i iubesc asa cum sunt. - +ine, acesta este cel de al doilea lucru pe care trebuie sa-l tii minte. #ontinua drumul. Printul zari prima poarta, prin care trecuse cu mult timp in urma, si vazu ceea ce era scris pe spatele ei* A##&P(A ."1&A. Privi in jurul sau si recunoscu acea lume pe care a dorit s-o cucereasca, s-o transforme, so sc!imbe. 2u izbit de lumina si frumusetea tuturor lucrurilor, de perfectiunea lor. &ra totusi aceeasi lume de alta data. 'are lumea se sc!imbase, sau privirea sa0 Atunci se ivi batranul, care-l intreba* - #e-ai invatat pe drumul acesta0 - Acum am invatat ca lumea este oglinda sufletului meu. #a eu nu vad lumea, ci ma vad in ea. #and sunt fericit, lumea mi se pare minunata, cand sunt necajit, lumea imi pare trista. &a nu este nici vesela, nici trista. &a e9ista, atat. u lumea ma necajea, ci starea mea de spirit si grijile pe care mi le faceam. Am invatat sa o accept fara sa o judec, fara nici o

conditie. - Acesta este cel de al treia lucru important pe care nu trebuie sa-l uiti. Acum esti impacat cu tine, cu ceilalti si cu lumea, &sti pregatit sa pornesti spre ultima incercare* trecerea de la linistea implinirii, la implinirea linistii, spuse el si disparu pentru totdeauna.

"ASM#L DIN CA$PA%I & DE DAN P#$IC

Fragment din textul "Basmul din Carpati", publicat n cartea lui Dan Puric, "despre mul FrumosK I...J +e spune ca odata1 -ntr-un sat1 un copil1 -ntr-o noapte1 a visat 6aiul. KMamaB MamaB <nde e 6aiul2K1 a -ntre&at copilul nera&dator1 a doua zi de dimineata1 de cum se trezi. Dar mama1 &iata mama1 n-avea timp. 4vea at)ta trea&a -n gospodarieB +iatunci1 s-a dus la tata1 sa-l -ntre&e. K5u stiu...1 cauta-l singurK1 -i spuse acesta o&osit si se apuca mai departe de munca.. K<nde2 <nde e 6aiul2K 1 -i -ntre&a copilul1 aproape pl)ng)nd1 pe oamenii din sat. Dar oamenii nu aveau timp de el1 erau gra&iti.. K%e lume ur)ta...K1 -si spuse pentru sine pustiul. %a sa-l gasesti1 tre&uie sa parasesti satul acesta...1se-auzi glasul unui &atr)n1 ce-l privea demult. K+i acolo1 -n pustie1 dupa ce ai sa mergi cale de o zi1 ai sa gasesti un om singur1 ce sta -ntr-o coli&a. 0l o sa-ti spuna unde este 6aiul.K Lis si *acut. +i a doua zi de dimineata1 c)nd parintii lui nu se sculasera -nca1 -si lua o traistuta cu c)teva merinde si pleca *uris)ndu-se printre casele adormite1 catre pustie. >n cur)nd1 soarele rasarise1 iar -n urma pasilor lui satul *usese acoperit de nisip. Merse ce merse si1 -ntr-adevar1 catre seara1 ca prin minune1 din pustia -ntinsa t)sni o coli&a. Mare -i *u mirarea &atr)nelului ce locuia acolo de multi ani. K%e te aduce pe-aici1 copilule2K1 -l iscodi acesta pe micul calator. K3reau sa gasesc 6aiul1 raspunse copilul1 si cineva mi-a spus ca tu stii cum tre&uie sa a;ungK. 7atr)nul tacu1 -l privi ad)nc1 apoi -i spuseC K4cum hai sa man)nci ceva si sa te culci1 ca oi *i o&osit. M)ine -n zori o sa plecam -mpreuna catre 6aiK. 5oaptea trecu repede.. De data asta1 el1 copilul1 n-avu nici un vis. De *apt1 nici n-a dormit. 4 stat asa1 cu ochii deschisi1 astept)nd ziua. 7atr)nul stia. =ar catre zori1 pustia primea -n p)ntecul ei doua siluete1 ce se pornisera la drum. Mersera ce mersera si1 catre seara1 dintre nisipuri1 pustiul vazu cum se ridica niste ziduri de piatra si o cladire mare1 cu o cruce -n v)r*. K%e este aceasta2K1 -ntre&a copilul. 4ceasta este o manastire1 spuse &atr)nul. De-aici -ncepe poteca catre 6ai.K +i-apoi1 &atr)nul manastirii -l primi pe micutul care nu stia nimic de rosturile de acolo. +i ce-am sa *ac aici2K1 -ntre&a copilul. KDeocamdata1 sa *aci curat1 ai sa maturi si mai -ncolo om vedeaK. +i timpul trecea1 trecea1 copilul le *acea cu ra&dare si s)rg pe toate.

Dar iata ca vine o zi1 dupa mult timp1 c)nd &atr)nul manastirii -l -ntre&a pe neasteptateC %um merge1 cum -ti e2K KMi-e *oarte &ineK1 raspunse pustiul. K4m de toate.K +i-apoi tacu1 -nchiz)ndu-se -n sine. 7atr-nul -i simti nelinistea si -l iscodi -n continuare. KParca ai ascunde ceva -n su*let1 asa ai tacut. +pune-mi cinstit1 totul1 p)na la capat. >ti lipseste ceva2K KMie...1 nimic1 se hotar- -ntr-un t)rziu pustiul sa raspunda1 dar este acolo1 -n cladirea aia mare1 un *rate de-al nostru1 tot asa1 cu &ar&a si plete1 ce sta legat1 -ntins pe o cruce1 si nu poate sa se miste1 si nimeni nu-i duce de m)ncare. De ce nu vine si el la masa2K1 ridica pustiul ochii din pam)nt1 privindu-l pentru prima data patrunzator pe &atr)n. Parintele simti ca tre&uie sa taca. 4sa ca lasa linistea sa vor&easca. KDa1 asa i-am dat noi canon1 acolo l-am lasat noi sa stea1 pentru ca nu a maturat cum tre&uie si n-a *acut curat ca lumeaK1 se-auzi vocea unui monah1 care statea -n apropiere si care auzise discutia. >ngerul tacerii1 care tocmai se asezase pe umerii pustiului1 disparu. K4colo vei a;unge si tu1 daca nu *aci trea&a cum tre&uieK1 se-auzi vocea monahului. Dintr-o data1 spune povestea1 pacatul al &un s-a strecurat -n inima copilului. 0ra primul pas catre 6ai1 ce se numea iubire. Mai t)rziu1 catre seara1 copilasul se strecura nevazut la &ucataria manastirii1 *ura ceva de m)ncare si1 *ara sa *ie o&servat de nimeni1 intra -n &iserica si o puse ;os1 la picioarele "ratelui at)rnat de cruce. KFai1 vino sa man)nciBK1 -i zice pustiul1 uit)ndu-se -ngri;orat -n st)nga si -n dreapta. Fai1 ca nu stie nimeniBK +i "ratele co&oara. <n z)m&et avea pe &uze si1 m)ng)indu-l pe pusti pe *runte1 acesta nu-si dadu seama ca &iserica toata se umplu de o lumina nemaivazuta si ca usile ei se *erecasera pe dinauntru. 4poi1 ca si c)nd s-ar *i cunoscut demult1 au -nceput sa r)da si sa glumeasca1 cum nu mai *acuse pustiul niciodata -n viata lui. 0ra at)t de *ericit ca-si gasise un prietenB Dar el nu stia ca urcase a doua treapta a 6aiuluiC prietenia. 4zi asa1 m)ine asa1 -nsa *ratii ceilalti din manastire au -nceput sa se -ntre&eC K<nde-i copilul2 %e *ace2 De ce lipseste seara mereu dintre noi2K 4poi1 curiosi1 au -nceput sa-l caute prin toata manastirea. 5umai &iserica nu *usese controlataD si-atunci s-au repezit spre ea dar1 spre mirarea lor1 pentru prima oara nu i-au putut deschide usile. 4tunci au -ncercat sa se uite pe gaura cheii si1 -n clipa aceea1 o lumina puternica i-a or&it. 5emaistiind ce sa *aca1 au stat asa1 -n*ricosati1 dupa zidurile groase ale &isericii1 astept)nd p)na noaptea t)rziu1 c)nd copilul a iesit. K%e-ai *acut -nauntru2K1 se repezisera ei ca un stol de pasari negre asupra lui. K5-am *acut nimicK1 raspunse pustiul tremur)nd. KMintiB +pune ce-ai *acut2K1 l-au -ntre&at din nou calugarii *uriosi. K4m *urat m)ncare si am duso "ratelui ce statea pe cruceK1 raspunse copilul -nspaim)ntat. K%are "rate2K1 au -ntre&at1 nedumeriti1 pentru prima data1 monahii. K%el ce sta legat de cruce si nimeni nu-i da de m)ncareK1 raspunse pustiul. K+i ce-a *acut "ratele2K1 au -ntre&at tul&urati calugarii. K4 co&or)t si-a m)ncatK1 raspunse dintr-o su*lare pustiul. +i1 -n clipa aceea1 toti cei din ;urul copilului au cazut -n genunchi. Mare *u apoi spaima pe &atr)nul manastirii1 a*l)nd toate acestea. 0gumenul -ncepu si el1 la r)ndul lui1 sa tremure si1 cu lacrimi -n ochi1 -i spuse copiluluiC K+pune-i "ratelui cel Mare ca -l rog sa ma primeasca si pe mine la masa...K K4m sa-i spunB1 raspunse copilul &ucuros1 dar acum pot sa iau m)ncare de la &ucatarie2K KDa1 poti sa iei c)t vreiK1 raspunse tremur)nd egumenul. +i seara din nou co&or- peste manastire1 iar pustiul1 de data aceasta cu m)ncarea luata de la &ucatarie1 se -ndrepta vesel spre &iserica. KFai sa man)nciBK1 -i striga el1 mai vesel ca oric)nd. +i1 din nou1 "ratele cel Mare co&or- de pe cruce1 -l m)ng)ie si &iserica se

umplu de lumina. %a de o&icei1 usile se *erecasera ca de la sine. 4poi c)te glume si c)ta veselie -n ;urul celor doiB Dar1 printre lacrimile de r)s1 pustiul si-a adus aminte de rugamintea egumenului. K"rate1 -i spuse el1 &unicul cel mare1 de-aici1 din manastire1 ar dori si el sa-l primesti la masaK. +i1 pentru prima oara1 *ata Prietenului sau mai mare se -ntrista. Privea undeva1 ;os. K3ezi *irimiturile astea1 de pe masa21 -i spuse1 -ntr-un t)rziu1 "ratele cel Mare. +unt cu mult mai putine dec-t pacatele lui... <n poate sa vinaK. K5u poate sa vina2K1 ramase uimit copilul. K5uBK1 *u raspunsul scurt al "ratelui. +i apoi1 din nou1 *runtea lor s-a descretit si-au -nceput sa r)da si sa glumeasca. >ntr-un t)rziu1 copilul si-a luat la revedere de la "ratele cel Mare si s-a dus spre chilia egumenului1 unde acesta -l astepta tremur)nd. K%e-a zis "ratele2K1 -ntre&a acesta1 g)tuit de emotie. K4 zis ca nu te poate primiBK1 raspunse copilul. KDe ce2K1 -ntre&a -nspaim)ntat egumenul. KMi-a spus ca ai mai multe pacate dec)t toate *irimiturile de p)ine cazute pe masaK. +i atunci el1 egumenul1 se pra&usi -n genunchi1 -ntr-un hohot de pl)ns. K+pune-i sa ma ierte1 spune-i ca-l rog din tot su*letul meu sa ma ierteK +i1 cu un gest disperat1 se agata de copilas. 4cesta -l privi surprins si-i spuseC K7ine1 am sa-l rog din nou si m)ineBK .rea noapte pentru egumenB %u zv)rcoliri si gemete de pocainta. %opilul -nsa dormi linistit. +i1 din nou1 trea&a o&isnuita prin manastire. Dar toti se *aceau ca lucreaza. 4steptau seara1 caci ea putea sa aduca iertarea. KPot sa iau m)ncare2K1 -ntre&a1 cu nevinovatie1 copilul la &ucatarie. KPotiK1 -i spuse monahul1 si-i umplu cu m)na tremur)nda vasul. 4poi1 cu pasi mici1 ca sa nu rastoarne prea-plinul de m)ncare1 copilul intra din nou -n &iserica. KFai sa m)ncamBK1 spuse el "ratelui cel Mare. KFaiBK1 raspunse acesta1 -ndrept)ndu-se spre el. +i c)te ;ocuri1 c)te glume au urmatB 4poi1 -n mi;locul veseliei1 copilul -si aduse &rusc aminteC K/e roaga egumenul sa-l ierti... si sa-l primesti si pe el la masaB...K /ristetea se aseza -ntre ei. De data aceasta1 copilul privi singur *irimiturile de p)ine de pe masaC erau parca mai multe. K4m -nteles...1 spuse copilul1 nu se poate...K KDa1 nu se poateK1 raspunse "ratele cel Mare. +i atunci1 pacatul cel &un co&or- din nou -n inima copilului si acesta -ndrazni. KDar /u nu te g)ndesti ca acum man)nci din mila lui2K1 -i spuse1 cu cura;1 copilul1 pentru prima oara. +i su*letul Prietenului sau mai mare *u miscat din nou. 4cesta -i vazu din nou inima lui &una. K7ine1 spuse1 dupa o lunga tacere1 "ratele cel Mare1 spune-i ca peste opt zile am sal primesc la masa...K %e &ucurie pe egumenul manastirii1 c)nd1 t)rziu -n noapte1 copilul -i spuseseB +i cele opt zile trecura. Pentru el1 pentru &atr)n1 -n post si rugaciune si1 mai ales1 -n multa pocainta. 4 opta zi1 dis-de-dimineata clopotele &ateau. KDe ce2K1 -ntre&a nedumerit copilul. K7atr)nul a plecat la DomnulK1 i-au spus calugarii1 care de;a se pregateau pentru -nmorm)ntare.. +i atunci copilul vazuB 3edea cum1 la masa Prietenului sau cel Mare1 statea *ericit1 cu lacrimi -n ochi1 egumenul1 chiar el. M)ncasera dimpreuna. Pe masa nu mai era nici o *irimitura1 M)ntuitorul -l iertase. K4m vazut 6aiulB striga *ericit copilul1 prin manastire. 4m vazut 6aiulBK1 repeta el1 pentru *iecare monah -n parte. K5u se poateB strigau acestia. %um arata2K K0 plin de iertareK1 murmura copilul. I...J

Ale'e optimismul
& povesti cu talc &

Dan este tipul de om pe care ti-ar placea sa-l cunosti. 0l este -ntotdeauna &ine dispus si are -ntotdeauna ceva pozitiv de spus. Daca cineva -l intrea&a cum -i merge1 el raspundeC K- Daca ar *i mai &ine de at)t1 ar *i nevoie de doi oameni pentru at)ta &ineBK 0steun optimist. Daca un coleg are o zi rea1 Dan reuseste -ntotdeauna sa-l *aca sa vada partea pozitiva a situatiei. 4m devenit curios si -ntr-o zi l-am -ntre&atC K- 5u -nteleg1 nu este cu putinta sa *ii optimist -n toate zileleB /u cum reusesti2K Dan -mi raspunseC K- >n *iecare zi c)nd ma trezesc1 stiu ca am doua posi&ilitatiC pot sa aleg sa *iu &ine dispus sau pot sa aleg sa *iu rau dispus. 0ui aleg iontotdeauna sa *iu &ine dispus. %)nd mi se int)mpla ceva rau1 pot sa aleg -ntre a *i victima sau pot sa aleg sa -nvat din ce mi s-a -nt)mplat. 0u aleg sa -nvat. De *iecare data c)nd cineva vine la mine sa se lamenteze pentru ceva1 pot sa aleg -ntre a-i accepta pl)ngerile sau pot alege sa-l a;ut sa vada latura pozitiva a vietii. 0u aleg -ntotdeauna partea &una a vietii.K K- Dar asta nu este -ntotdeauna asa de usorBK i-am spus. K- 7a da1 esteK1 zise Dan. K- =ntreaga viata este o paleta de optiuni.

%)nd -ndepartezi din viata tot ceea ce nu conteaza cu adevarat1 totul devine o chestiune de optiuni. Depinde de tine sa alegi cum sa reactionezi la diverse situatii1 tu tre&uie sa decizi cum sa-i lasi pe altii sa-ti in*luenteze atitudinea *ata de viata. /u singur esti cel care alege sa *ii &ine sau rau dispus. P)na la s*)rsit tu esti acela care decizi cum sa-ti traiesti viataBK Dupa aceasta discutie am pierdut legatura cu Dan *iindca mi-am schim&at locul de munca1 dar adesea ma regaseam g)ndindu-ma la cuvintele lui atunci c)nd optam pentru ceva -n viata -n loc sa reactionez la evenimente. 4poi am a*lat ca Dan a avut un accident groaznic la locul de munca1 a cazut de la 1$ metri -naltime si dupa o operatie de $ ore si o -ndelungata spitalizare a iesit av)nd o placa de otel -n spate. M-am dus sa-l vad si l-am -ntre&at daca se simte tot at)t de &ine. K- 3rei sa vezi cicatricile mele2K K- Dar cum *aci sa ram)i pozitiv dupa ce ti s-a -nt)mplat2K K- >n timp ce cadeam1 primul lucru care mi-a venit -n minte a *ost copilul meu. 4poi -n timp ce zaceam pe pam)nt1 mi-am zis ca pot sa aleg -ntre a muri si a trai. +i am ales sa traiescBK K- Dar nu ti-a *ost *rica2K K4tunci c)nd m-au dus la spital si am vazut e?presiile *etelor surorilor si doctorilor1 mi-a *ost *rica *iindca era de parca se uitau la un om mort. 4poi un in*irmier m-a -ntre&at daca am alergie si am raspunsC D4B /oti m-au privit si atunci am urlatC sunt alergic la gravitatieB /oti au iz&ucnit -n r)s1 si eu le-am spusC acum operati-ma ca pe un om viu1 nu ca pe unul care e de;a mortBK Dan m-a -nvatat ca -n *iecare zi avem posi&ilitatea de a alege sa traim o viata deplina. Si este inutil sa (im mereu )n'ri*orati pentru m+ine (iindca (iecare ,i vine cu -'ri*ileei cu care trebuie sa traim. Si m+ine ne vom in'ri*i la -'ri*ile- de m+ine. La urma urmei/ a,i este ,iua de m+ine pentru care )ti (aceai 'ri*i ieri0

Ce inseamna 1 A DA$#I 1
& povesti cu talc &

=ntr-o scoala de la tara1 la ora de religie1 un copil l-a =ntre&at pe preot1 care le vor&ea despre mila ca despre prima virtute pe care tre&uie sa o avem neaparat ca sa ne mantuimC K - Parinte1 dar eu1 care sunt sarac si nu am ce darui1 cum sa *ac eu milostenie2 Daca as avea si eu mai multi &ani1 as da cu draga inima1 dar asaGK K - "iule1 nu asta inseamna mila. <ite1 de e?emplu1 ieri dimineata1 plecand cu tre&uri1 am vazut-o peste drum pe mama ta1 iesind din curte si a;utand pana acasa o &atrana1 ce se ostenea cu o legatura de lemne. Mai tarziu1 am zarit-o iarasi indrumand un calator ce se ratacise si1 chiar daca nu l-a putut ospata1 un s*at &un si o cana cu apa rece s-au gasit si pentru el. %and vecina de alaturi a plecat in targ cu tre&uri1 i-a lasat =n gri;a copilul cel mic. +pre seara1 cand doi sateni se certau in drum1 a iesit si1 cu vor&e *rumoase1 i-a =mpacat. 3ezi tu1 acum1 ce este mila2 %hiar daca nu ai &ani sa dai si celorlalti1 nimic nu te =mpiedica sa-i a;uti cu atat cat poti. 5u tre&uie sa dai din &uzunar1 ci din su*letB K KCu un banut daruit/ poti cumpara cerul. Nu (iindca cerul ar (i atat de ie(tin/ ci (iindca Dumne,eu este atat de plin de iubire. Daca n&ai nici macar acel banut/ atunci da un pa!ar cu apa rece0K I+*antul =oan .ura de 4urJ.

Clopoteii de vant
& povesti cu talc &

+e povesteste ca odata1 demult1 traia retras in muntii din %hina un maestru. 0ra vesel tot timpul1 le zam&ea tuturor celor care ii ieseau in cale. <nul dintre elevii lui1 curios *iind sa a*le cum de maestrul este tot timpul *ericit1 l-a intre&at intr-o ziC K - Maestre1 de unde acest zam&et continuu pe chipul tau2 K K - De la clopoteii de vant1 raspunse maestrul. K K - %um asa2 K K - De *iecare data cand suna clopoteii de argint de la poarta mea1 ma cuprinde o &ucurie *ara marginiB =nseamna ca vine cinevaG +i sosirea cuiva1 *ie si doar a vantului1 ma umple de *iecare data de *ericireG K .andind ca ar avea in ei ceva magic1 intr-o noapte elevul hotari sa *ure clopoteii. =i duse in casa lui1 ii aseza la poarta si astepta ca miracolul sa se produca. Dar nu simti nimic cand acestia sunaraG 7a mai mult1 dupa o saptamana sunetul clopoteilor incepu sa il enerveze din cale a*araB %and totul deveni insuporta&il1 cuprins de remuscari1 se duse inapoi la maestrul sau sa-i inapoieze clopoteii. =si ceru de nenumarate ori iertare1 si cand *u sigur ca maesrul l-a iertat1 ii puse intre&area care il *ramantaC K - De ce la mine nu se intampla nimic atunci cand suna clopoteii2 De ce nu apare &ucuria pe care o vad la tine2 K K - Dragul meu1 ii raspunse maestrul1 unde ai asezat tu clopteii2 K K - Aa poarta casei mele1 maestreB K

K - 0i1 vezi2 /re&uia sa-i asezi la poarta su*letului tau...K

Opt minute
& povesti cu talc &

Aegenda spune c o *emeie srac cu un copila -n &rae1 trec)nd prin *aa unei peteri1 a auzit o voce misterioas care venea din interiorC E- =ntr i ia tot ce doreti. Dar nu uita1 s ii minte un lucru principalC dup ce iei1 ua se va -nchide pentru totdeauna. 4a c pro*it de ocazie1 dar nu uita principalulB9 "emeia a intrat -n peter i gsit o mulime de &ogii. "ascinat de aur i &i;uterii1 i-a pus copilul pe pm)nt i a -nceput s adune -n or1 cu *e&rilitate1 tot ce-i pica -n m)n. 3ocea misterioas i-a amintitC E- 5u ai dec)t $ minuteB9 /rec)nd cele $ minute1 *emeia1 -ncrcat cu aur i pietre preioase1 a ieit alerg)nd din peter i poarta s-a -nchis... :i-a adus aminte1 apoi1 c micuul copil a rmas -nauntru i poarta era -nchis pe vecieB

Bogia dureaz puin,dar disperarea, mereu! 4celai lucru1 uneori1 ni se -nt)mpl i nou. 4vem cam $( de ani pentru a tri pe acest pm)nt i mereu o voce ne aduce aminteC K- 5u uita principalulBK Aucrurile principale suntC credina1 vigilena1 *amilia1 prietenii1 viaa. Dar dorina de c)tig1 &ogia1 plcerile materiale ne -nc)nt at)t de mult -nc)t principalul este lsat deoparte. 4a c ne consumm timpul cu cele de mai sus i uitm principalulC EComorile su(letuluiK. 5u tre&uie s uitm niciodat c viaa trece repede i c moartea vine pe neteptate. :i c atunci c)nd poarta vieii se va -nchide pentru noi1 nu vor mai servi la nimic t)nguirile. /rim -ntr-o lume plin de pro&leme1 de spaime1 de corupie1 de vandalism1 de nedrepti1 -n care -n *iecare zi mor copii nevinovai ai unor prini stresai1 dar totul se -nt)mpl pentru c am uitat principalul...

Povara camilei

"n beduin, care calatorea calare pe o camila incarcata cu doi desagi, a intalnit un om care i s-a alaturat si l-a intrebat* #e duce camila ta0 ' desaga cu grau si una cu nisip, a raspuns beduinul. Dar de ce anume0 #a sa nu se aplece intr-o parte. 1ai bine ai fi impartit graul in doi desagi, a spus omul. #amila ta ar fi avut de dus astfel o povara mai usoara. +eduinul a fost izbit de intelepciunea acestui sfat. Ai dreptate, a strigat el. De o mie de ori ai dreptate, Ai o minte ascutita si patrunzatoare, Eaide, urca pe camila mea, Dupa ce omul a urcat in spinarea camilei, beduinul a zis* #ine esti0 "n om destept ca tine trebuie sa fie sultan ori macar vizir, u, nu sunt nimic.

&sti cel putin bogat0 u, uita-te la vestmintele mele. #e fel de negot faci0 "nde locuiesti0 "nde ti-e pravalia0 -am nici pravalie, nici casa. Dar camilele0 Dar vitele0 -am nici una, nici alta/ Dar ce ai, in afara de minte0 imic, ti-am spus doar, n-am nici macar un codru de paine sa-mi potolesc foamea. Iar !ainele mele sunt numai zdrente. Da-te jos de pe camila mea, a strigat beduinul. Piei din oc!ii mei, Du-te cu tot cu mintea ta primejdioasa, pentru ca prostia mea este sfanta, #ei doi s-au despartit pentru totdeauna, iar beduinul si-a vazut de drum, calare pe camila care ducea o desaga cu grau si alta cu nisip.

Puiul de urs

A fost odata ca niciodata ca de nu ar fi nu s-ar povesti. Intr-un tinut foarte indepartat la poalele muntelui, intr-o padure frumoasa traia o ursoaica cu puiul ei, impreuna cu celelalte animale din padure. Si cat era ziua de lunga ursoaica nu-si vedea capul de treburi: pe langa treburile pe care le facea in mod obisnuit, era atenta ca puiul ei sa nu faca ceva care sa ii pericliteze siguranta. u isi lasa puiul sa culeaga mure de frica sa nu se intepe in tufele de mure, nici sa manance miere din stupul de albine pentru ca se temea sa nu il intepe albinele, nici sa mearga singur la rau sau impreuna cu ceilalti pui de animale pentru ca nu credea ca se va descurca fara ea. Puiul de urs nu avea voie sa se joace cu ceilalti pui de animale, ceea ce il facea sa se simta destul de trist. Si asa decurgeau zilele petru puiul de urs si mama lui, pana intr-o zi, cand ceva neasteptat s-a intamplat. In timp ce mergea prin padure ca sa culeaga mure, ursoaica si-a prins laba intr-o capcana. A incercat sa se elibereze dar, oricat a incercat, nu a reusit sa se elibereze. In tot acest timp, nu se gandea decat la puiul ei care era singur si la posibilitatea ca nu o sa-l mai vada niciodata. Si atunci si-a dat seama ca nu l-a invatat cum sa-si procure !rana, cum sa faca fata dificultatilor care apar in padure. Si a luat atunci o !otarare* ca daca va scapa din aceasta situatie, isi va invata puiul sa se descurce sigur si sa faca fata cu succes situatiilor care apar in viata, invatandu-l si lasandul sa e9perimenteze. Si cum statea si se gandea la toate aceste lucruri, a vazut o solutie prin care sa iasa din aceea capcana, lucru pe care nu-l vazuse inainte fiind asa de preocupata sa scape cu orice pret. Dupa ce s-a eliberat, s-a dus fericita la puiul ei, l-a luat in brate si i-a

spus ca de acum inainte lucrurile se vor sc!imba. Si a inteles ca din prea multa dragoste, nu il lasase sa fie si sa devina ceea ce poate el sa devina.

$e'ele a(rican

Povestea spune despre un rege a*rican care avea un prieten *oarte &un din copilarie. 4cest prieten avea o&iceiul ca indi*erent de situatia in care se a*la Ipozitiva sau negativaJ sa reactioneze la *elC E0 *oarte &ineB9 =ntr-o zi regele si prietenul sau se a*lau la vanatoare. Prietenul incarca si pregatea armele pentru rege. Dintr-o greseala1 o arma s-a descarcat si i-a retezat regelui &uricul degetului mare. 0?aminand situatia1 prietenul a remarcat ca de o&iceiC E0 *oarte &ineB9 Aa asta regele a replicatC E5u1 nu e &ine delocB9 si a ordonat ca prietenul lui sa *ie aruncat in inchisoare. <n an mai tarziu1 regele vana intr-o zona periculoasa. 4 *ost capturat de cani&ali1 care l-au dus in satul lor. A-au legat de un protap si se pregateau sa-l Eprepare9. <nul dintre cani&ali1 care vroia sa dea *oc1 a o&servat ca regele nu avea &uricul degetului mare. "iind superstitiosi1 aveau ca regula sa nu manance pe nimeni care nu era intreg. =n concluzie1 l-au eli&erat pe rege. Aa intoarcerea acasa1 regele si-a reamintit de intamplarea de la vanatoare cand isi pierduse degetul si cuprins de remuscari1 ordona sa *ie eli&erat prietenul lui. E4i avut drepate9 i-a spus prietenului proaspat eli&erat. E4 *ost *oarte &ine ca mi-ai retezat &uricul degetului.9 +i a inceput sa-i povesteasca patania cu cani&alii. E=mi pare *oarte rau ca team trimis la inchisoare atata vreme. 4 *ost urat din partea mea sa *ac acest lucru.9 E5u E1 a replicat prietenul1 E0ste *oarte &ineB9 E%e vrei sa spui cu asta1 E0ste *oarte &ine2B29 %um poate *i &ine sa-ti trimiti prietenul la puscarie un an29 EDaca n-as *i *ost in inchisoare1 as *i *ost cu tine.9

Soimul
& povesti cu talc &

, povestioara spune ca un imparat a primit doi soimi. <nul a *ost antrenat1 despre celalalt i s-a spus ca re*uza sa se dezlipeasca de creanga pe care statea. <nul dintre slu;itori tre&uia sa se catere in *iecare zi in copac sa-i duca de mancare. Dupa ce a incercat in *el si chip sa *aca soimul sa z&oare de pe creanga1 imparatul si-a rugat supusii sa-l a;ute. <n &atran intelept s-a o*erit sa *aca el asta si1 a doua zi cand s-a trezit1 imparatul a vazut soimul z&urand de colo-colo. - %um ai *acut2 si-a intre&at supusul. - 4 *ost *oarte simplu. Nu a trebuit decat sa ii tai craca de sub picioare.

%estul celor %$EI

& povesti cu talc &

=n .recia antica +ocrate I4!'- 3'' 7%J era *oarte mult laudat pentru intelepciunea lui. =ntr-o zi1 marele *ilozo* s-a intalnit intamplator cu o cunostinta care alerga spre el agitat si care i-a spusC - +ocrate1 stii ce-am auzit tocmai acum1 despre unul dintre studentii tai2 - +tai o clipa1 ii replica +ocrate. =nainte sa-mi spui1 as vrea sa treci printr-un mic test. +e numeste %estul celor %rei. - K/reiK2 - 4sa este1 a continuat +ocrate. =nainte sa-mi vor&esti despre studentul meu1 sa stam putin si sa testam ce ai de gand sa-mi spui. Primul test este cel al Adevarului. 0stia&solut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat2 - 5u1 spuse omul. De *apt doar am auzit despre el. - 0-n regula1 zise +ocrate. 4sadar1 in realitate1 tu nu stii daca este adevarat sau nu. 4cum sa incercam testul al doilea/ testul "inelui. %eea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu este ceva de &ine2 - 5u ... dimpotrivaB ... - Deci1 a continuat +ocrate1 vrei sa-mi ceva rau despre el1 cu toate ca nu esti sigur ca este adevarat2 ,mul a dat din umeri1 putin stan;enit. +ocrate a continuat. - /otusi mai poti trece testul1 pentru ca e?ista a treia pro&aC (iltrul Folosintei. %eea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu imi este de *olos2 - 5u1 nu chiar .... - 0i &ine1 a conchis +ocrate1 daca ceea ce vrei sa-mi spui nu este nici 4devarat1 nici de 7ine1 nici macar de "olos1 atunci de ce sa-mi mai spui2

4valansa in*ormationala la care suntem supusi in aceste timpuri in care nici un loc de pe pamant nu e prea departe si nici un secret nu poate *i cu adevarat ascuns ne *ace sa *im ca un copil po*ticios intr-un magazin cu dulciuri. /raim intr-o continua *antezie1 identi*icandu-ne cu in*ormatii *urnizate de mass-media1 necunoscuti1 cunoscuti1 prieteni1 ... *ara a *ace o selectie a tuturor acestor in*ormatii prin prisma celor trei teste socraticeC 1. cel al 4devarului1 2. cel al 7inelui1 si 3. cel al "olosintei. Oare cate in(ormatii cu care venim in contact de&a lun'ul unei sin'ure ,ile ar putea sa treaca acest test?

%raieste o sin'ura ,i odata0

& povesti cu talc &

0?ist dou zile pe sptm)n pentru care n-ar tre&ui s ne nelinitim1 dou zile *r -ngri;orare1 *r team. Prima1 este ziua de ieri1 cu greelile comise1 cu paii greii1 cu regrete i su*erine. Liua de ieri a trecut i acum este -n a*ara controlului nostru pentru totdeauna. /oi &anii din lume nu ne-ar putea readuce ziua de ieri. 0ste imposi&il s relum o *apt de ieri ori s tergem un cuv)nt. Liua de ieri a trecutB

%ealalt zi care n-ar tre&ui s ne neliniteasc1 este ziua de m+ineD cu adversitile ei imposi&ile1 cu poverile ei1 cu promisiunile ei de speran i controlul limitat. M)ine1 soarele se va -nla -n toat splendoarea lui sau -ndrtul unei perdele de nori. Dar *ii siguri1 el va rsriB =ar -nainte ca el s rsar1 nu este nimic de *cut1 pentru c ziua nu s-a nscut -nc. 5u mai rm)ne dec)t ast2,iB "iecare din noi poate *ace *a &tliilor unei zile. 5umai atunci c)nd adugm poverile de ieri la cele de m)ine nu putem continua. 5u e?perienele zilnice duc la ne&unie. %i regretele de ieri -nsoite de temerile pentru m)ine.

%rebuie a3adar s2 tr2im o sin'ur2 ,i odat20

4iaa ca o pr2*itur2
& povesti cu talc &

<neori ne -ntre&amC KDe ce merit eu una ca asta2 De ce Dumnezeu mi-a *acut una ca asta2 K =ata -n cele de mai ;os1 o *rumoasa e?plicatie.

, t)nara i-a povestit mamei sale ca de o vreme toate -i merg rauC ca nu se mai descurca la alge&ra1 ca prietenul ei a renuntat la ea si1 pe deasupra1 ca cea mai &una prietena s-a mutat -n alta localitate. >n acest timp mama se pregatea sa *aca o pra;itura si o -ntre&a pe *iica ei daca i-ar placea un cremes. K- +igur ca da1 mamaB >mi place *oarte mult cum *aci cremesulK 1 raspunse *ata. %)nd toate ingredientele au *ost asezate pe masa1 mama o -ndemnaC K- <ite1 gusta putin ulei de gatitB K K - 5icidecum1 spuse *ata uimita. K K - Dar ce zici de c)teva oua ne*ierte2 K K - ,ri&il1 mamiB K K - 4tunci poate pre*eri niste *aina2 +au poate putin &icar&onat2 K K - Mama1 toate acestea sunt dezgustatoareB K K - DesigurK1 raspunse mama. K/oate aceste lucruri luate separat sunt rele la gust. Dar c)nd sunt puse -mpreuna asa cum tre&uie1 atunci din ele iese o delicioasa pra;ituraBK

Morala5 4iata trebuie privita ca o pra*itura5 ca re,ultatul amestecului tuturor in'redientelor. Nu trebuie sa vedem la ceilalti doar ce ne lipseste noua. Cand descoperi ca te uiti cu 1invidie1 catre altul ca are mai multi bani trebuie sa te 'andesti daca ti&ai sc!imba IN%$EAGA viata cu a lui. El poate se uita la tine cu invidie ca esti sanatos/ ca ai mai mult timp/ ca ai o (amilie (ericita ... Cine stie? %rebuie sa ne anali,am si sa vedem daca ne place pra*itura noastra. Daca DA/ trebuie sa ne amintim ca este re,ultatul amestecului %#%#$O$ in'redientelor.

!inul si chitara

"n om de afaceri american statea langa c!ei, intr-un mic sat me9ican de coasta, cand un pescar isi trage barca la mal. In barca erau cativa pesti frumosi. Americanul il felicita pentru pestele prins si il intreaba cat timp i-a luat sa-l pescuiasca. 2oarte putin, a raspuns me9icanul.

De ce nu stai mai mult pe mare sa prinzi mai mult peste0 a intrebat atunci americanul. 1i-ajunge sa-mi intretin familia, i-a raspuns pescarul. Si ce faci in restul timpului0 a vrut sa stie omul de afaceri. Dorm pana tarziu, pescuiesc putin, ma joc cu copiii, imi fac siesta impreuna cu nevastamea, in fiecare seara ma plimb prin sat, beau un pa!ar de vin si cant la c!itara cu prietenii. Domnule, am o viata plina si sunt foarte ocupat, a inc!eiat pescarul. "ite, il ia peste picior americanul. Am studiat &conomia la Earvard si te pot ajuta. Ar trebui sa pescuiesti mai mult si cu banii pe care-i castigi in plus sa-ti cumperi o barca mai mare. #u ceea ce castigi de pe urma barcii mai mari iti poti cumpara cateva barci si mai tarziu c!iar o flota de pescuit. In loc sa vinzi pestele prin intermediari, il poti vinde direct la o fabrica, iar mai tarziu iti poti cumpara propria fabrica de prelucrare a pestelui. Ai putea astfel controla produsul, procesarea si distributia. -a trebui sa pleci din sat, sa te muti in 1e9ico #itJ, apoi la .os Angeles si, mai tarziu, la e< Tor>, de unde iti vei conduce afacerea tot mai infloritoare. Si cat va dura sa fac toate astea, senor0 intreaba pescarul. -reo 4A-75 ani, raspunde americanul. Si apoi0 Apoi vine partea cea mai buna, rase americanul. Iti vinzi afacerea si devii foarte bogat. Ai lua cateva milioane de dolari. 1ilioane, senor0 se mira pescarul. Si dupa asta0 Dupa asta te retragi din afaceri, te muti intr-un satuc de pescari pe malul oceanului si te scoli tarziu, pescuiesti putin, te joci cu copiii, iti faci siesta impreuna cu sotia, te plimbi seara prin sat, bei un pa!ar de vin cu prietenii, cantati la c!itara/.

4iata dupa viata

& povesti cu talc &

+e spune ca doi copilasi in &urta mamei vor&eau unul cu celalalt. K- /u crezi in viata de dupa nastere2 K

K- DesigurB Dupa nastere tre&uie sa urmeze cevaG Pro&a&il ca ne a*lam aici tocmai pentru a ne pregati pentru ceea ce urmeaza. K K- %e prostieB Dupa nastere nu urmeaza nimic. +i1 de alt*el1 cum ar putea sa arate2 K - 5u stiu e?act1 dar desigur ca va *i mai multa lumina decat aici. Poate ca vom um&la pe propriile picioare si vom manca cu propria guraG K- %e ciudatB 5u se poate sa um&li. =ar ca sa mananci cu gura1 chiar ca ar *i de rasB Doar noi mancam prin cordonul om&ilicalG =nsa ia sa iti spun eu cevaC putem e?clude viata de dupa nastere1 pentru ca de;a acum e prea scurt cordonul om&ilical. K K- 7a da1 &a da1 cu siguranta va *i ceva. =nsa1 pro&a&il1 ceva mai alt*el decat ne-am o&isnuit noi aici.K K- Pai de acolo nu s-a intors nimeni.. ,data cu nasterea1 viata se termina1 pur si simplu. De alt*el1 viata nu este altceva decat o permanenta inghesuiala1 intr-un intuneric pro*und. K K- 0u nu stiu e?act cum va *i daca ne vom naste1 dar desigur ca o vom gasi pe M4M41 iar ea va avea gri;a de noi. K K- Pe mama2 /u crezi in mama2 +i dupa tine1 unde ar putea ea sa *ie2 K K- Pai oriunde1 in ;urul nostru. Doar traim in ea si prin ea. "ara ea1 nu am *i deloc. K K- 0u nu cred astaB 0u nu am vazut nicicand1 nici un *el de mama1 asa ca e evident ca nu e?istaBK & Dar/ uneori/ cand suntem in liniste/ o au,im cum canta/ simtim cum man'aie lumea din *urul nostru. Stii/ eu cred ca viata adevarata ne asteapta abia de acum incolo0

#n caine destept
& povesti cu talc &

%linchetul clopotelului il scoase din starea de toropeala. <n client a intrat in macelarie. Macelarul se uita si surprins o&serva ca a intrat un caine in magazinul sau.+e repede spre el si il goneste a*ara1 doar nu vrea ca vre-un client sa vada ca el are caini in magazinB Dar1 dupa nu prea multe minute1 cainele a revenit. Macelarul se duce pregatit sa il goneasca dar o&serva o &ucata de hartie in gura cainelui. , ia si o&serva ca este scris ceva pe ea. %urios1 citesteC K Puteti sa imi dati 12 carnati si un pivior de miel2 %ainele are &ani la elK Macelarul se uita mai atent si vede o &ancnota de 1(( lei in gura cainelui. 0l ia &anii1 pune carnatii si piciorul intr-o punga pe care o pune in gura cainelui. +i pentru ca era de;a ora inchiderii si cainele ii starnise curiozitatea1 macelarul se hotara sa urmareasca cainele sa vada ce *ace. Deci iata-i ca au plecat. %ainele a;unge la un sema*or. Aasa punga ;os si sare si apasa pe &uton. 4poi ia punga in gura si asteapta ra&dator culoarea verde. /rece intersectia si a;unge la o statie de auto&uze si se uita pe ta&leul cu sosiri. %ainele se aseaza pe un scaun iar cand primul auto&uz soseste1 se duce in *ata1 se uita la numar si revine la locul lui. 4pare urmatorul auto&uz1 cainele se duce in *ata1 vede numarul si se suie in auto&uz. Macelarul1 de;a cu gura cascata1 se suie si el in auto&uz.4uto&uzul se urneste si plim&a cei doi calatori prin oras. %ainele1 care urmarea drumul auto&uzului1 la un moment dat se ridica si merge langa usa. +e ridica pe picioarele din spate si apasa pe &utonul de oprire in statie. 4uto&uzul se opreste si cainele co&oara1 carand punga in gura. Macelarul il uremaza si el indeapropae. %ainele si macelarul merg de-a lungul strazii cand cainele intra intr-o cladire1 urca 3 trepte si lasa punga langa o usa. poi dandu-se inapoi mai multi pasi1 isi ia avant si se repede in usa. Dar nici un raspuns din partea stapanului. %ainele1 din nou se da cativa pasi inapoi si se repede in usa. 3azand ca nu are e*ect1 co&oara in gradina1 loveste cu

capul de cateva ori in geamul de la &ucatarie si revine in *ata usii asteptand ca stapanul sa deschida. Macelarul vede un tip solid care deschide usa si incepe sa loveasca si sa in;ure cainele. Macelarul atunci se repede la individ K- %e *aci netotule2 %ainele asta e un geniuBK la care stapanul cainelui ii raspundeC K- tu il numesti caine destept2 0 a doua oara saptamana asta cand isi uita cheileBK

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM +e pare ca unii omanei nu sunt satis*acuti niciodata cu ceea ce au si nu pot aprecia chair daca tin in maini aur curat.

%impul si Iubirea
& povesti cu talc &

4 *ost o data ca niciodata o insula unde locuiau sentimenteleC "ericirea1 /ristetea1 7ogatia1 3anitatea1 %unoasterea si toate celelalte1 inclusiv =u&irea... =ntr-o zi1 au *ost anuntate ca insula se va scu*unda1 asa ca totiItoateJ si-au reparat &arcile si au plecat. =u&irea a *ost singura care a ramas. 0a a vrut sa persevereze pana in ultimul moment. %and insula era aproape inundata in intregime1 =u&irea s-a decis sa ceara a;utor. 7ogatia a trecut pe langa =u&ire intr-o &arca mare1 eleganta. =u&irea i-a spusC

K - Poti sa ma iei si pe mine cu tine2K 7ogatia a raspunsC K - 5u1 nu pot. 4m &arca plina de aur si argint. 5u mai este nici un loc pentru tine aici.K =u&irea a decis sa o intre&e si pe 3anitate1 care trecea intr-o &arca *rumoasaC K - 3anitate1 te rog a;uta-maBK K - 5u pot sa te a;ut1 =u&ire. 0sti uda *leasca si asta ar putea sa-mi strice &arcaBK1 a raspuns 3anitatea. /ristetea era prin apropiere1 asa ca =u&irea i-a cerut a;utorulC K - /ristete1 lasa-ma sa vin si eu cu tineBK K - ,h.....=u&ire1 sunt asa de trista incat am nevoie sa *iu singuraBK "ericirea a trecut si ea pe langa =u&ire1 dar era asa de *ericita incat nici macar nu a auzit cand a strigat-o =u&irea. Deodata1 s-a auzit o voceC K -3ino =u&ire1 /e voi lua cu mineK1 spuse un &atranel. =u&irea s-a simtit atat de &inecuvantata si &ucuroasa incat a uitat sa intre&e ce nume avea &atranelul. %and au a;uns pe uscat1 &atranelul si-a vazut de drumul lui. =u&irea realizand cat de mult ii datoreaza acestuia1 a intre&at-o pe %unoastereC K - %ine m-a a;utat2K K - 4 *ost /impulK1 a raspuns %unoasterea. K - /impul2K a intre&at =u&irea. KDar1... de ce m-a a;utat /impul2K %unoasterea a zam&it si cu o adanca intelepciune i-a raspunsC 1 & Deoarece numai %impul este capabil sa intelea'a cat de minunata este Iubirea01

Stele de mare
& povesti cu talc &

, *urtunN teri&ilN se a&Ntu asupra mNrii. 3)ntul su*la -ngheat1 &rNzd)nd apa i -nNl)nd-o -n valuri uriae care se repezeau spre mal lovindu-l cu putere i produc)nd cureni care pNtrundeau -n ad)nc ca plugurile de oel i smulgeau din loc vieuitoarele marine1 crustaceele i molutele1 purt)ndu-le la zeci de metri de Nrm. 4tunci c)nd *urtuna se potoli1 la *el de repede precum se i pornise1 apa se domoli i se retrase. 4cum pla;a era o imensN -ntindere de noroi unde se zv)rcoleau -n agonie mii i mii de stele de mare. 4cest lucru *Ncu sN vinN multN lume pe acea parte a coastei. +osirN acolo i echipe de la diverse televiziuni pentru a *ilma straniul *enomen. +telele de mare erau aproape nemicate. /rNgeau sN moarN. >n mulime1 inut de m)nN de tatNl sNu1 era i un copil care privea cu ochii plini de tristee micuele stele de mare. %u toii se uitau i nimeni nu *Ncea nimic. Dintr-odatN1 copilul lNsN m)na tatNlui sNu1 -i scoase -ncNlNmintea i *ugi pe pla;N. +e aplecN i culese cu m)nuele sale trei stelue de mareD apoi1 lu)nd-o la *ugN1 le duse -n apN. DupN aceea1 se -ntoarse -napoi i repetN operaiunea. De pe parapet1 un om strigN spre elC K - Dar ce *aci1 &Niete2K K - 4runc -n apN stelele de mare. 4lt*el vor muri toate pe pla;NK1 rNspunse copilul *NrN a se opri din *ugN. K - Dar pe pla;a asta sunt mii i mii de stele de mareC cu siguranON nu ai sN poi sN le salvezi pe toate. +unt prea multeK1 mai strigN &Nr&atul. K%a sN nu mai spunem cN la *el se -nt)mplN pe sute de alte pla;e de-a lungul coasteiB 5u poi schim&a lucrurileBK

%opilul z)m&i1 se aplecN iar i mai culese o stea de mare i1 arunc)nd-o -n apN rNspunseC K - =atN cN am schim&at lucrurile pentru aceastaBK 7Nr&atul rNmase o clipN mut1 apoi se aplecN1 -i scoase panto*ii i osetele i co&or- i el pe pla;N. >ncepu sN adune stele de mare i sN le arunce -n apN. , clipN mai t)rziu co&or)rN -ncN douN *ete i ast*el erau de;a patru persoane care aruncau stele marine -n apN. DupN alte c)teva minute erau cincizeci1 apoi o sutN1 douN sute1 mii de persoane care aruncau stele de mare -n apN. 4st*el *urN salvate toate. Pentru a se sc!imba lumea ar (i su(icient s6 aiba cineva 7 c!iar 3i un copil 8 )ndr6,neala de a )ncepe.

Poveste scrisa de 7runo "errero

Secretul c2s2toriei
& povesti cu talc &

<n &r&at i o *emeie erau cstorii de peste ( de ani. 0i -mprteau totul i discutau despre orice. 5u aveau secrete unul *a de celalalt1 cu e?cepia unei cutii de panto*i pe care *emeia o inea pe dulapul ei de haine1 i 1 despre

care l-a atentionat pe soul ei s nu o deschid sau sa -ntre&e de ea vreodata. >n toi acei ani1 el nici nu s-a g)ndit la cutie1 dar -ntr-o zi1 &trinica s-a -m&olnvit *oarte tare i doctorii ziceau c nu prea mai are anse de -nsntoire. >ncerc)nd s pun toate lucrurile -n ordine1 &tr-nelul a luat cutia de panto*i de pe dulap i a pus-o l)nga patul soiei sale. 0ra i ea de acord c era timpul s a*le i soul ei ce era -n acea cutie. %)nd a deschis-o1 -n cutie erau doua papui croetate i o grmad de &ani C -n total vreo 2 .((( de lei. 0l a -ntre&at-o despre coninutul acestei cutii. K- %)nd ne-am cstorit 1 spunea ea1 &unica mea mi-a spus c secretul unei casatorii este sa nu te ceri niciodat. +punea c -ntotdeauna c)nd m suparam pe tine 1 s tac din gura i s croetez o papuica ..K 7tr)nelul era at)t de impresionat1 -nc)t a&ia ii putea stp)ni lacrimile. Doar doua ppui erau in cutie B 0a *usese suprat numai de doua ori -n toi aceti ani -n care au trit impreunB 5u mai putea de *ericitB K- =u&itoK1 spuse el1Kineleg e?istena ppuilor1 dar toi aceti &ani 2K K- ,h1 zise ea1 acetia sunt &anii pe care i-am o&inut din v)nzarea ppuilor BK

Pune su(let in ce (aci

& povesti cu talc &

0ra odata un ti&etan care plecase de unul singur spre o m)nastire ridicata -n v)r* de munte. Pe drum l-a prins o ploaie cu *ulgere si tunete. ,mul a gasit un han unde sa se adaposteasca a&ia dupa ce s-a lasat -ntunericul. 4 schim&at c)teva vor&e cu stap)nul locului1 a m)ncat ceva si s-a dus la culcare. Dar nici nu s-a luminat &ine de ziua si calatorul era gata de plecare. Fangiul s-a uitat pe *ereastra1 a vazut cum toarna cu galeata si a spusC K- <nde te duci1 omule1 pe vremea asta2 0 prapad1 n-o sa apuci sa a;ungi nici p)na la urmatorul han1 daramite sus pe munteBK Drumetul a deschis usa si i-a raspuns din pragC K- 5u-ti *ace gri;i. +u*letul meu a a;uns demult acolo1 asa ca picioarelor mele le este usor sa-l urmeze.K Atunci c+nd )ti doresti ceva cu su(letul/ dorinta e ca si )mplinita/ nu trebuie dec+t s&o urme,i0

Patru le'i spirituale din India

& povesti cu talc &

- Prima lege ziceC Persoanele pe care le intalnesti sunt persoanele potrivite.

%u alte cuvinte1 nimeni nu intra in viata noastra din intamplareD toate persoanele cu care interactionam se a*la alaturi de noi cu un motiv1 acela de a ne a;uta sa invatam lectiile de viata care apar si sa continuam drumul personalD M - 4 doua lege ziceC Ceea ce ni se intampla este singurul lucru care ni se putea intampla. 5imic1 a&solut nimic din ceea ce se produce in viata noastra nu ar *i putut sa se intample in alt mod Inici macar detaliul cel mai nesemni*icativJG 5u e?istaC Edaca as *i *acut cutare lucruG.s-ar *i produs alt cutare lucruG.9 5<. /oate si *iecare in parte dintre situatiile care se produc sunt per*ecte1 cu toate ca mintea si egoul nostru nu le accepta G M - 4 treia lege ziceC Orice moment in care se incepe este momentul corect. /otul incepe in momentul potrivit1 nici inainte1 nici dupaD cand suntem pregatiti pentru ca ceva nou sa apara in viata noastra1 e?act atunci apare IincepeJD M - 4 patra lege zice: Cand ceva se termina, se termina. Daca ceva a luat s*arsit in viata noastra1 este pentru propria noastra evolutie1 deci cel mai &ine este sa inchizi capitolul si sa mergi inainte im&ogatit cu acea e?perienta.

Mama speciala
& povesti cu talc &

%ele mai multe *emei devin mame accidental1 altele vor1 putine datorita presiunii sociale si cateva din o&isnuinta. 4nul acesta aproape 1(( ((( de *emei vor deveni mame ale unor copii handicapati. 4&ati pus vreodata )ntrebarea cum sunt alese mamele copiilor !andicapati? 0u A-am vizualizat cumva pe Dumnezeu privind -n ;os spre pam)nt si aleg)nu-si instrumentele cu multa gri;a si prudenta . 0l se uita si isi instruieste -ngerii care noteaza -ntr-un registru uriasC K- 4rmstrong1 7ethD &aiat. +*)nt protector...da- i-l pe .herasim. 0l e o&isnuit cu &las*emia.K K- "orrest1 Mar;orieD *iica. +*)nt protector1 %ecilia. 6utledge1 %arrieD gemeni. +*)nt protector1 Matei.K Aa s*arsit 0l da un nume unui -nger si z)m&este1 K- Da acesteia un copil handicapatK >ngerul e curios. K- De ce tocmai aceasta Dumnezeule2 0 at)t de *ericitaBK K- >ntocmai1K z)m&este Dumnezeu1 K 4s putea da un copil handicapat unei mame care nu stie sa r)da2 4ceasta ar *i crud.K K- Dar are ea ra&dare2K -ntre&a -ngerul. K- 5u o vreau cu prea multa ra&dare caci ast*el s-ar -neca -ntr-un ocean de autocompatimire si disperare. ,data cu prelucrarea socului si a resentimentului1 ea se va descurca.K K Am privit&o a,i. Ea are acea constiinta de sine si independenta/ at+t de rare si de necesare la o mama. Stii/ copilul pe care&l voi da ei are propria sa lume. Ea va trebui sa se transpuna )n viata lui si aceasta nu&i va (i usor.1 K- Dar1 Dumnezeule1 cred ca ea nici nu crede -n /ineBK Dumnezeu z)m&este... K- 5u conteaza D pot sa repar aceasta. 4ceasta este per*ecta H are destul egoism.K >ngerul comenteaza - K- egoism2 e cumva o virtute2K Dumnezeu da din capC K- Daca nu se poate separa din c)nd -n c)nd de copil1 nu va supravietui niciodata. Da1 iata o *emeie pe care o voi &inecuv)nta cu un copil mai putin per*ect. >nca nu-si da seama1 dar va *i invidiata.

Pentru ea nu va *i *iresc niciodata un Pcuv+nt rostitQ. 0a va considera 8 un pas QQ ca *iind *iresc. C+nd copilul ei va spune -Mama- pentru prima data/ ea va trai un miracol/ si va sti aceasta01 K>i voi permite sa vada clar lucrurile pe care le vad...i'noranta/ cru,ime/pre*udecata.... si&i voi permite sa se ridice peste acestea. Nu va (i niciodata sin'ura. 0u voi *i langa ea -n *iecare minut din *iecare zi din viata ei1 deoarece ea >mi *ace lucrarea ca si cum ar *i aici la s)nul Meu K. K- +i cum ramane cu +*)ntul protector2K -ntre&a -ngerul1 cu condeiul ridicat -n aer. Dumnezeu z)m&este1 KO'linda va (i de a*uns0K

,nvatatura din 0ungla

"n maestru a plecat cu ucenicul sau Dn jungl%. #!iar dac% era Dn vHrst%, DFi f%cea drum cu agilitate, Dn timp ce discipolul tot aluneca Fi c%dea de multe ori. (Hn%rul se ridica Fi morm%ia mHnios de fiecare dat% dar continua s%-Fi urmeze maestrul. Dup% o bun% bucat% de drum, au ajuns Dntr-un loc sacru. 2%r% s% se opreasc% o clip%, maestrul s-a Dntors pe drumul pe care veniser%. u m-ai Dnv%$at nimic ast%zi, spuse novicele, dup% ce c%zuse a mia oar%. (e-am Dnv%$at un lucru, dar nu ai reuFit s%-l Dn$elegi, spuse vraciul. Gncerc s% te Dnv%$ cum s% Dnfrun$i greFelile Dn via$%. Mi cum ar trebui s% le Dnfrunt0 Gn acelaFi fel Dn care ar fi trebuit s% Dnfrun$i fiecare c%z%tur%, r%spunde vraciul. Gn loc s% blestemi locul unde ai c%zut, trebuia s% Dncerci s% Dn$elegi ce te-a f%cut s% aluneci Dnainte. &ei doi soimi

"n imparat a primit doi soimi. "nul a fost antrenat, dar, despre celalalt i s-a spus ca refuza sa se dezlipeasca de creanga pe care statea. "nul dintre slujitori trebuia sa se catere in fiecare zi in copac sa-i duca de mancare.

Dupa ce a incercat in fel si c!ip sa faca soimul sa zboare de pe creanga, imparatul si-a rugat supusii sa-l ajute. "n batran intelept s-a oferit sa faca el asta si, a doua zi cand s-a trezit, imparatul a vazut soimul zburand de colo-colo. #um ai facut0 si-a intrebat supusul A fost foarte simplu. u a trebuit decat sa ii tai craca de sub picioare.

Ca si in o'linda
& povesti cu talc &

>ntr-o &una zi1 -mparatul trimise dupa unul dintre vasalii sai. >n tinutul sau1 acesta era cunoscut pentru cruzimea si zg)rcenia lui1 supusii sai traind stap)niti de *rica. >mparatul -i spuseC K- 3reau sa pornesti la drum si sa-mi gasesti un om cu adevarat &un.K 4cesta -i raspunseC K- Prea &ine1 stap)neK si supus1 -si -ncepu cautarea. >nt)lni multi oameni1 vor&i cu ei1 si dupa multa vreme se -ntoarse la -mparat si-i spuseC K- +tap)ne1 am *acut precum mi-ai poruncit1 caut)nd prin toata lumea un om cu adevarat &un. Dar nu-i de gasit. /oti sunt egoisti si rai. 5icaieri nu se gaseste omul pe care-l cauti.K

>mparatul -l lasa sa plece si trimise dupa un alt vasal1 cunoscut pentru generozitatea si &unatatea sa si *oarte iu&it de catre supusi. >mparatul -i spuseC K- Prietene1 as vrea sa pornesti la drum si sa-mi cauti un om rau cu adevarat.K +i acesta asculta si -n calatoriile sale -nt)lni si vor&i cu multa lume. Dupa o &una &ucata de vreme1 se -ntoarse la -mparat si-i spuseC K- +tap)ne1 n-am iz&utit. +unt oameni necugetati1 corupti1 carora nu le pasa de nimeni si de nimic1 dar nicaieri n-am putut gasi un om rau cu adevarat. >n ciuda scaderii lor1 toti au un su*let &un.K

MMM

,data1 pe -nserate1 un taran se aseza pe pragul modestei sale case &ucur)ndu-se de racoarea serii. >n apropiere1 serpuia un drumeag care ducea spre satD un om care trecea -l vazu pe taranul nostru si se g)ndiC K- ,muR asta e *ara gres un mare lenes1 sta de pomana si c)t e ziua de mare l)ncezeste pe pragul casei...K Aa putina vreme1 aparu un alt trecator. 4cesta se g)ndiC K- ,muR asta e un don;uan. +ade aici ca sa se poata uita la *etele care trec1 &a poate le mai si neca;este...K >n *ine1 un strain care se -ndrepta spre sat -si ziseC K- ,muR asta e de &una seama un mare muncitor. 4 trudit toata ziua1 iar acum se &ucura de odihna &ine meritata...K Aa drept vor&ind1 nu putem sti prea multe despre taranul asezat pe pragul casei. Putem spune -nsa multe despre cei trei oameni care se -ndreptau spre satC primul era un lenes1 al doilea un om rau1 iar al treilea un mare muncitor.

%ot ceea ce spui vorbeste despre tine9 mai ales c+nd vorbesti despre altii.

Poveste scrisa de 7runo "errero

%4A<A %< D,<@

CAPETE

/riau odat -ntr-o ar pe de-a -ntregul verde1 -ncon;urat de c)mpii i pa;iti minunate1 doi cai cu inuta m)ndr i demn. 4ceste doua animale1 un mascul i o *emel1 erau permanent -mpreun. Dimineaa *oarte devreme -i puteai vedea srind i *ugind pe c)mpiile verzi. Ae plcea s *ie -mpreuna i prietenia care -i lega era *oarte mare. 5u se despreau niciodatC se ;ucau -mpreun1 m)ncau -mpreun i dormeau unul l)ng altul. Pentru nimic -n lume ei nu ar *i acceptat s se separe.
ntr-o noapte, cnd dormeau lipii unul de altul, ei au fcut legmntul de a nu se despri indiferent ce s-ar fi ntmplat. O le au i legmntul !i i ntre"# n

-%e v dorii$ - + *im -ntotdeauna -mpreun1 rspunsera

ei fr e itare.

:i de-ndat dorina lor se i realiz. L)na -i trans*ormase - ntr-un

singur cal, nici mascul, nici femel, dar cu doua capete minunate. Caii accceptaser cu mare "ucurie transformarea. %e acum nainte, ei nu mai a&eau moti& s se ingri'ore e n legatur cu ceea ce ar gndi sau ar spune cellalt, pentru c nu se despreau niciodat.

/otui1 -ntr-o &un zi1 se -nt)mpl ceva r u.

se amplificau pe

(nul din capete a

nceput s se simt ru !i s ai" stri de indispo iie ciudate care i ce trecea. Atunci, capul celalalt a nceput s se ngri'ore e# ce a&ea s i se ntmple !i lui$ Ce riscuri erau s ai" !i el aceea!i "oal$

%ele dou capete -ncepuser

pe gnduri, i-au cerut fost mai nainte.

s discute !i dup ce au stat "ine

nei s-i transforme din nou !i s de&in ce au

:i dorina lor a *ost din nou -ndeplinit. !ulturul 'i g%inile =Ant!onJ de 1ello ?

>ntr-o zi1 plim&)ndu-se prin pdure1 un om gsi un pui de vultur de a&ia ieit din goace. D)ndu-i seama c dac l-ar *i lsat acolo1 singur i prsit1 l-ar *i condamnat la moarte sigur1 omul lu puiul acas i-l puse -ntr-un cote1 -mpreun cu nite pui de gin. Puiul de vultur crescu alturi de acetia i1 &ine-neles1 -nva s se poarte ca o ginC scormonea pm)ntul pentru a gsi viermi i insecte1 m)nca seminele pe care i le ddea stp)nul1 cloncnea i cotcodcea1 iar dac &tea din aripi nu se ridica mai mult de c)teva zeci de centimetri. 4u trecut ast*el c)teva luni1 timp -n care vulturul nu se -ndoi nici o clip c locul lui ar *i altundeva dec)t -n curtea stp)nului1 printre celelalte gini. Mai mult1 era convins c el -nsui este o gin. P)n c)nd1 -ntr-o zi1 privind spre cerul al&astru i *r nori1 vzu un alt vultur plan)nd maiestuos1 aproape *r a-i mica aripile ro&uste. 3ulturul a -neles dintr-o dat care este adevrata lui natur. :i-a dat seama c nu e?ist o&stacole care s-l -mpiedice s z&oare1 -n a*ar de cele din mintea lui i1 dup c)teva tentative1 s-a ridicat -n z&or spre in*init1 -ntradevr li&er.

Concentrarea

Dup ce a c)tigat mai multe competiii de tras cu arcul1 t)nrul i mai degra& ludrosul campion a provocat la -ntrecere un maestru Len care era cunoscut pentru -ndem)narea sa ca arca. /)nrul demonstrase o a&ilitate tehnic remarca&il atunci c)nd a nimerit centrul intei de la prima -ncercare i apoi cu a doua sgeat a despicat prima sgeat -n dou. E=at91 i-a spus el &tr)nului1 Evezi dac poi depi asta9. Ainitit1 maestrul nu i-a scos arcul1 ci a *cut semn t)nrului s-l urmeze pe munte. %urios de inteniile &tr)nului1 campionul l-a urmat sus pe munte1 p)n au a;uns la un p)r)u ad)nc peste care trecea un *el de &)rn nesigur. Pind calm -n mi;locul podului nesigur i periculos1 &tr)nul maestru a ales drept

int un copac la mare distan1 a scos o sgeat i l-a nimerit direct. E4cum e r)ndul tu91 a spus cu graie1 pind -napoi pe pm)ntul sigur. <it)ndu-se terorizat la a&isul *r *und1 t)nrul nu se putea hotr- s peasc pe &)rn1 nici vor& s mai trag i cu arcul. E4i mult a&ilitate cu arcul91 a spus maestrul1 simind -ncurctura oponentului su1 EDar ai puine capaciti -n mintea care eli&ereaz tragerea cu arcul9.

Povestea vasului cr%pat

, *emeie &tr)n din %hina avea dou vase mari1 pe care le at)rna de cele dou capete ale unui & i le cra pe dupN g)t. <n vas era crpat1 pe c)nd cellalt era per*ect i tot timpul aducea -ntreaga cantitate de ap.

Aa s*)ritul lungului drum ce ducea de la izvor p)n acas1 vasul crpat a;ungea doar pe ;umtate. /imp de doi ani1 asta se -nt)mpla zilnicC *emeia aducea doar un vas i ;umtate de apN. 7ine-nteles1 vasul &un era m)ndru de realizrile sale. Dar &ietului vas crpat -i era at)t de ruine cu imper*eciunea sa1 i se simea at)t de ru c nu putea *ace dec)t ;umatate din munca pentru care *usese menitB Dup doi ani de aa zis nereuit1 dup cum credea el1 i-a vor&it -ntro zi *emeii l)ng izvorC KM simt at)t de ruinat1 pentru c aceast crptur *ace ca apa s se scurg pe tot drumul p)n acasBK 7tr)na a z)m&itC K4i o&servat c pe partea ta a drumului sunt *lori1 -ns pe cealalt nu2 4sta pentru c am tiut de*ectul tu i am plantat semine de *lori pe partea ta a potecii i -n *iecare zi1 -n timp ce ne -ntoarcem1 tu le uzi. De doi ani culeg aceste *lori i decorez masa cu ele. Dac nu ai *i *ost aa1 n-ar mai e?ista aceste *rumusei care -mprospteaz casa.K

4%3=A4 60.4A@ Michel Du*our1 1''31 4llegories pour guerir et grandir1 Aes 0ditions S%A =5%1 ,ttaTa

(n fermier descoperi ntr-o "un i un cui" de ac&ile a"andonat, cu un ou n el. )u oul !i l puse n cui"ul unei gini din ograda sa. *e nscu, n mi'locul ginilor, o pasre de toat frumuseea care n&a desigur s se poarte ca o gin. +ermierul se ocupa mult de noua sa ,gin, !i facea totul pentru a o prote'a. O rsfa !i i aducea imediat tot ceea ce aceasta cerea. Ac&ila-gin de&enea pe i ce trece foarte dependent de fermier, care nu-!i ddea seama de rul pe care l face. )a un moment dat, ac&ila & u pe cer o pasre mare care plana !i spuse#

ntr-o i !i eu &oi "ura ca aceast pasre. Atunci, fraii !i surorile sale au nceput s rd de ea. -u!inat, regreta c spusese aceste cu&inte !i continua s mnnce grune din arc. ntr-o "un i, o n "un trecu pe acolo !i & u ac&ila regal &egetnd n mi'locul ginilor. Atunci ea i spuse fermierului# - Cred c ii iu"e!ti foarte mult pasrea ta rar, dar cred c nu-i faci nici un ser&iciu innd-o n aceste condiii. Te gnde!ti prea mult la tine. Aceast pasre nu este fericit !i atunci cnd &a fi prea mare nu-!i &a mai de &olta calitile sale e.traordinare !i potenialul su nelimitat. A doua i, dup ce a stat pe gnduri, fermierul nostru a luat pasrea n mini !i a lansat-o n aer. Ac&ila a a&ut din fericire timp s-!i desc/id aripile !i s ateri e e 'alnic pe pmnt, n /o/otele de rs ale ginilor. %ar omul nu se descura', ci urc pe acoperi!ul /am"arului !i spuse psrii# Esti o ac&il, "oar0 1i o lans n aer. %intr-un refle. spontan, ac&ila !i desc/ise aripile, plan cte&a secunde deasupra curii !i ateri n mi'locul ginilor uimite... Atunci fermierul urc muntele din apropierea fermei sale !i lans ac&ila spre cer. Cu "ti de aripi din ce n ce mai mari, ac&ila ncepuse s "oare fericit pe cer, din ce n ce mai sigur de ea. Periodic, ea re&enea s-l &ad pe fermier !i pe prietenele sale, ginile, care o considerau de acum nainte ceea ce ea era ntr-ade&r, o ac&il regal.

Patul de l1ng% "ereastr%

Povestea urmtoare este despre doi &r&ai grav &olnavi1 imo&ilizai la pat1 -mprind aceeai camer de spital. <nuia dintre ei i se permitea s stea aezat -n *iecare zi c)te o or pentru a *acilita drenarea *luidului din plm)ni. Patul su era poziionat -n dreptul singurei *erestre din camer. %ellalt &r&at era imo&ilizat -n poziie culcat i -i era inaccesi&il ipotetica privelite pe care o o*erea unica *ereastr. %ei doi nu aveau altceva de *cut dec)t s stea de vor&. :i vor&eau la nes*)ritC despre soiile lor1 despre carierele lor1 despre serviciul militar i despre locurile -n care -i petreceau vacanele. >n *iecare dup-amiaz1 cel cruia i se permitea s stea aezat -i descria celuilalt ceea ce vedea a*ar. ,mul care nu putea privi pe *ereastr a;unsese s triasc pentru ora aceea din zi c)nd i se descria -n amnunime ce se -nt)mpla -n a*ara spitalului. Perspectiva sa se lrgea i cpta su&stan datorit acestei descrieri. "ereastra pare-se c ddea spre un parc cu un minunat lac. , multime de rae sl&atice i le&ede -i gsiser cmin -n acel lac1 iar copiii se ;ucau lans)nd -n ap &rci -n miniatur. >ndrgostiii se plim&au -m&riai admir)nd *lorile -n toate culorile curcu&eului ce creteau din &elug -n parc. %opaci seculari mrgineau aleile1 iar pe cer se pro*ilau cldirile oraului ce se vedeau -n deprtare. ,mul de la *ereastr povestea cu voce domoal i cu detalii minuios alese tot ce parcul -i dezvluia. %ellalt se lsa purtat de povestire1 -nchiz)nd ochii i imagin)ndu-i toate scenele. >ntr-o dup-aminaz cldu omul de la *ereastr povesti despre parada care tocmai trecea prin parc. Dei &olnavul imo&ilizat nu putea auzi muzica1 reuea s -i imagineze clovnii1 carele alegorice1 caii -mpodo&ii i mainile decorate de sr&toare. Lilele treceau iar omul ce nu putea privi pe *ereastr -ncepu s *ie invidios pe ansa celuilalt. 4precia e*ortul celui de la *ereastr de a-i descrie -n detaliu ce se -nt)mpla a*ar1 dar i-ar *i dorit s *ie el cel care putea admira privelitea. >ncepuse s -i antipatizeze colegul de camer i1 -n cele din urm1 a;unsese s-i doreasc cu disperare s *ie el aezat -n locul aceluia. >ntr-o diminea1 in*irmiera ce -i avea -n gri; constat c &olnavul de la *ereastr murise linitit -n somn. %u tristee1 cheam asistenii s ia trupul ne-nsu*leit. %ur)nd dup aceea1 &olnavul ce t)n;ea dup patul de l)ng geam -ntre& dac nu poate *i mutat -n locul pe care i-l dorise at)t. =n*irmiera -l trans*er imediat i se asigur c st con*orta&il1 apoi -l ls singur. >ncet i cu mare greutate1 &olnavul nostru reui s se propteasc -ntr-un cot i s -ncerce s arunce o prim privire a*ar. >n s*)rit se putea &ucura nemi;locit de privelitea de a*arB +e czni s se -ntoarc i privi pe *ereastr. >n locul parcului nu era dec)t un zid golB

+un in*irmiera i o -ntre&C E%um se *ace c omul acela1 colegul meu de camer1 vedea un parc i un lac i -mi descria totul at)t de *idel2 %um putea s -mi spun despre *rumusee i dragoste c)nd1 de *apt1 el nu putea vedea dec)t un zid vechi din crmid29. +ora -i rspunse surprinsC E3aiB 5u tiai c &ietul tu coleg de camer era or&2 5u putea vedea nici mcar zidul1 darmite altceva9. 4poi adug tristC EPoate voia doar s te -ncura;eze9.

Ucenicia lui Platon langa Socrate

- povesti cu talc -

=ntr-o zi1 Platon l-a intre&at pe +ocrate ce este dra'ostea2 +ocrate i-a raspunsC KDu-te pe campul din apropiere si adu-mi cel mai *rumos spic de grau pe care il vei gasi1 dar tine cont ca nu ai voie sa *aci decat o singura incercareBK Platon l-a ascultat *ara sa cracneasca1 si s-a intors dupa o vreme *ara a aduce nimic cu el. +ocrate l-a intre&at ce se intamplase1 iar Platon l-a lamuritC K-4tunci cand am intrat in lanuri am zarit un spic inalt si *rumos1 dar m-am gandit ca poate voi gasi un altul si mai maiestuos1 asa ca am mers mai departe. 4m cautat in zadar dupa aceea1 caci nu am a*lat nici un alt spic asemeni celui dintai1 asa ca nu ti-am mai adus vreunul.K +ocrate i-a spusC Aceasta este dra'osteaB

Fabula Ganditilor
- fabula -

Plec)nd la cale lung1 un mo cu-al su nepot1 4vea pus pe mgaru-i cala&al)cul tot. Pind pe drum alene1 de-odat1 un drume >i spuse-aa1-ntr-o doar1 z)m&ind uor glumeC - 8 De ce nu-i aezi1 taic1 copilul pe mgar2 +l&u cum e1 srmanul1 nu trage la c)ntarB...9 .)ndind c-avea dreptate1 monegul -i urc Pe saci i pe valize nepotul i plec... Dar nu merse departe c alt drume1 mirat1 >i zise lu-la micuQ1 cu glasul supratC - 8 5u i-e ruine1 )c1 ca tinerel *iind1 +-l lai pe mo alturi piciorul t)r)ind2B... %e stai2 Fai1 te co&oar1 s urce el -n locB9 %onvins de-a sa dreptate1 cci rsu*la cu *oc1 7tr)nul se -ntinse ca locul &un s-apuce1 "c)ndu-i mai Qnainte1 pios1 o s*)nt cruce. :i merser pe cale aa1 vreme de-un ceas1 P)n ce o ranc le-opri -ncetul pasC - 8 =a spune-mi1 nu i-e mil de stQ copil s*ri;it De-l lai pe ;os s mearg2 %hiar de l-ai pedepsit 0u zic s-l iei matale acolo sus1 PnapoiB Mgarul e puternic1 v duce pe-am)ndoiB9 4vea sau nu dreptate1 nu mai tia nici el1 Dar -l lu cu sine pe micul nepoel :i o pornir iar pe drumul pr*uit... Dar cum necazul1 &at-l1 nu vine ne-nsoit1 +e pomenir-n *a cu un &eiv nervos

%e socotea c este de-a dreptul scandalos + stea cei doi clare pe &ietul animal. - 8 %e nesimiiB... 5-a;unse c-ai pus poate-un Uintal De saci i de valize pe el ci1 *r rost1 v-ai cocoat -n c)rc-i... 7tr)ne1 tu eti prost2B Pi1 dac o s mergei aa p)n -n vale1 0u pun pariu pe-o vodc c animalu-i moareB...9 :i ruinat &tr)nul1 i speriat niel1 +e co&or- degra& cu tot cu nepoel %z)nd m)hnit pe g)nduriC - 8 De &ine m g)ndesc1 Aa *el ca la plecare acuma m gsesc Dei-ascultat-am s*atul at)tora pe drum. +-mi *ie mintea1 oare1 -nvluit-n *um2...9 MO$ALA Cei slabi/ cei (2r2 minte acei ce :sunt '+ndi;i</ Sunt victime eterne/ sunt ve3nic p2c2li;i De&o do'm2 sau de&un lider. =n i'noran;a lor/ Nu (ac dec+t s2 (ie )nc2 o voce&n cor0

"Povestea lucrurilor importante"

"Un profesor de filozofie sttea n faa clasei avnd pe catedr cteva lucruri. Cnd ora a nceput, fr s spun un cuvnt, a luat un borcan mare gol, pe care l-a umplut cu mingi de golf. I-a ntrebat pe studenti dac borcanul este plin si acestia au convenit c era. rofesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat n borcan, scuturndu-l usor. ietricelele au umplut golurile dintre mingile de golf.. I-a ntrebat din nou pe studeni dac borcanul era plin, iar acestia au fost de acord c era. rofesorul a luat dup aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat n borcan. !iresc, nisipul a umplut de tot borcanul. I-a ntrebat din nou pe studeni cum sttea treaba iar acestia au rspuns n cor "pliiin"" rofesorul a scos de sub catedr dou ce#ti cu cafea pe care le-a turnat n borcan umplndu-l de aceast dat definitiv. $tudentii au rs. "%cum &a spus profesorul dup ce 'o'otele s-au domolit(, a# dori s nelegei c acest borcan reprezint viaa voastr. Mingile de golf reprezint lucrurile importante pentru voi) familia, copiii, sntatea, prietenii si pasiunile voastre #i c dac totul ar fi pierdut n afar de acestea, viaa voastr ar fi tot plin. Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteaz pentru voi)serviciul, casa, masina, iar nisipul e restul lucrurilor mrunte.

Dac veti -ncepe cu nisipul Ia continuat elJ1 nu vei mai avea unde s punei mingile de gol* i pietricelele. Aa *el i -n via1 dac! "i irosesti tot timpul #i energia pentru lucrurile mici, nu $ei a$ea niciodat! timp pentru lucrurile importante pentru tine.

4cord atenie lucrurilor importante pentru *ericirea ta. Soac-te cu copiii1 *-i controale medicale periodic1 iei cu sotia -n ora la cin1 ;oac gol*D vei avea su*icient timp alt dat s *aci curat sau s repari cine stie ce dispozitiv.. 4i1 -n primul r)nd gri; de mingile de gol*1 ele conteaz cu adevrat. Stabileste%"i priorit!"ile, restul e doar nisip. <nul dintre studeni a ridicat m)na interes)ndu-se ce reprezentau cele dou cni de ca*ea. Pro*esorul a raspuns z)m&itC KM &ucur c -ntre&i asta. 0le vor doar s arate c1 oric&t de plin! ar p!rea $ia"a ta, e loc ntotdeauna pentru dou! c!ni de cafea, mpreun! cu un prieten."

A reason, a season, a lifetime *'en someone is in +our life for a ,-%$./. It is usuall+ to meet a need +ou 'ave e0pressed. 1'e+ 'ave come to assist +ou t'roug' a difficult+, to provide +ou 2it' guidance and support, to aid +ou p'+sicall+, emotionall+, or spirituall+. 1'e+ ma+ seem li3e a godsend, and t'e+ are" 1'e+ are t'ere for t'e reason +ou need t'em to be. 1'en, 2it'out an+ 2rongdoing on +our part, or at an inconvenient time, t'is person 2ill sa+ or do somet'ing to bring t'e relations'ip to an end. $ometimes t'e+ die. $ometimes t'e+ 2al3 a2a+. $ometimes t'e+ act up and force +ou to ta3e a stand. *'at 2e must realize is t'at our need 'as been met, our desire fulfilled, t'eir 2or3 is done. 1'e pra+er +ou sent up 'as been ans2ered. %nd no2 it is time to move on. 1'en people come into +our life for a $-%$./. 4ecause +our turn 'as come to s'are, gro2, or learn. 1'e+ bring +ou an e0perience of peace, or ma3e +ou laug'. 1'e+ ma+ teac' +ou somet'ing +ou 'ave never done. 1'e+ usuall+ give +ou an unbelievable amount of 5o+. 4elieve it" It is real" 4ut onl+ for a season. 6I!-1I7- relations'ips teac' +ou lifetime lessons) t'ings +ou must build upon in order to 'ave a solid emotional foundation. 8our 5ob is to accept t'e lesson, love t'e person, and put 2'at +ou 'ave learned to use in all ot'er relations'ips and areas of +our life. It is said t'at love is blind but friends'ip is clairvo+ant. 222.coac'ingdesigns.ca %!e>Ma'us 21-(!-2(( 1 13C1( Paragra*ul urmator e un citat din K/he MagusK de Sohn "oTles. 0ste o para&ola povestita de unul dintre persona;e. K/F0 P6=5%0 45D /F0 M4.=%=45

V,nce upon a time there Tas a Woung prince1 Tho &elieved in all things &ut three. Fe did not &elieve in princesses1 he did not &elieve in islands1 he did not &elieve in .od. Fis *ather1 the Uing1 told him that such things did not e?ist. 4s there Tere no princesses or islands in his *atherRs domains1 and no sign o* .od1 the Woung prince &elieved his *ather.V V7ut then1 one daW1 the prince ran aTaW *rom his palace. Fe came to the ne?t land. /here1 to his astonishment1 *rom everW coast he saT islands1 and on these islands1 strange and trou&ling creatures Thom he dared not name. 4s he Tas searching *or a &oat1 a man in *ull evening dress approached him along the shore.V VK4re those real islands2K asUed the Woung prince.V VK,* course theW are real islands1K said the man in evening dress.V VK4nd those strange and trou&ling creatures2KV VK/heW are all genuine and authentic princesses.KV VK/hen .od also must e?istBK cried the prince.V VK= am .od1K replied the man in *ull evening dress1 Tith a &oT.V V/he Woung prince returned home as XuicUlW as he could.V VK+o Wou are &acU1K said his *ather1 the Uing.V VK= have seen islands1 = have seen princesses1 = have seen .od1K said the prince reproach*ullW.V V/he Uing Tas unmoved.V VK5either real islands1 nor neat princesses1 nor a real .od1 e?ist.KV VK= saT themBKV VK/ell me hoT .od Tas dressed.KV VK.od Tas in *ull evening dress.KV VKYere the sleeves o* his coat rolled &acU2KV V/he prince remem&ered that theW had &een. /he Uing smiled.V VK/hat is the uni*orm o* a magician. Zou have &een deceived.KV V4t this1 the prince returned to the ne?t land1 and Tent to the same shore1 There once again he came upon the man in *ull evening dress.V VKMW *ather the Uing has told me Tho Wou are1K said the Woung prince indignantlW. KZou deceived me last time1 &ut not again. 5oT = UnoT that those are not real islands and real princesses1 &ecause Wou are a magician.KV V/he man on the shore smiled.V VK=t is Wou Tho are deceived1 mW &oW. =n Wour *atherRs Uingdom there are manW islands and manW princesses. 7ut Wou are under Wour *atherRs spell1 so Wou cannot see them.KV V/he prince returned pensivelW home. Yhen he saT his *ather1 he looUed him in the eWes.V VK"ather1 is it true that Wou are not a real Uing1 &ut onlW a magician2KV V/he Uing smiled1 and rolled &acU his sleeves.V VKZes1 mW son1 = am onlW a magician.KV VK/hen the man on the shore Tas .od.KV VK/he man on the shore Tas another magician.KV VK= must UnoT the real truth1 the truth &eWond magic.KV VK/here is no truth &eWond magic1K said the Uing.V V/he prince Tas *ull o* sadness.V VFe said1 K= Till Uill mWsel*.KV

V/he Uing &W magic caused death to appear. Death stood in the door and &ecUoned to the prince. /he prince shuddered. Fe remem&ered the &eauti*ul &ut unreal islands and the unreal &ut &eauti*ul princesses.V VK3erW Tell1K he said. K= can &ear it.KV VKZou see1 mW son1K said the Uing1 KWou too noT &egin to &e a magician.KV K darrena ( -(#-2(( 1 ((C1#

Scoala

Intr-o zi un baietel s-a dus la scoala. +aietelul era mic, iar scoala era mare. Dar cand baietelul a vazut ca intrarea in clasa lui se facea printr-o usa direct din curte a fost foarte fericit/ iar scoala nu i s-a mai parut atat de mare ca la inceput. Intr-o dimineata cand baietelul se afla in clasa, profesoara le-a spus copiilor* -Astazi o sa facem un desen. -6rozav, a spus baietelul, caci ii placea foarte mult sa deseneze. Stia sa deseneze o multime de lucruri* lei si tigri, pui si vaci, trenulete si vapoare. Si si-a scos cutiuta cu creioane colorate si a inceput sa deseneze/ Dar profesoara a zis* -Asteptati, u incepeti inca, Si a asteptat pana cand toti copiii au fost pregatiti. -Acum o sa desenam o floare, a zis profesoara. 6rozav s-a gandit baietelul, caci ii placea sa deseneze flori. Si a inceput sa deseneze flori frumoase, si le-a colorat in roz, portocaliu, albastru. Dar profesoara le-a zis copiilor* - Asteptati, va voi arata eu cum sa colorati. Si a desenat o floare rosie cu o tulpina verde. - Acum puteti incepe, a zis profesoara. +aietelul a privit floarea profesoarei, apoi s-a uitat la floarea sa. A lui era mai frumoasa decat a profesoarei: dar n-a spus nimic. A intors doar pagina si a desenat o floare ca cea a profesoarei/ &ra rosie, cu o tulpina verde.

Intr-o alta zi, cand baietelul intrase in clasa prin usa din curte profesoara le-a spus copiilor* - Astazi o sa facem ceva din argila. -6rozav, a spus baietelul, caci ii placea sa lucreze cu argila. Stia sa faca tot felul de lucruri din argila* serpi si oameni de zapada, elefanti si camioane. Dar a asteptat pana ce toti copiii au fost gata. - Acum o sa facem o farfurie, a zis profesoara. 86rozav, s-a gandit baietelul caci ii placea sa faca farfurii de toate formele si marimile. Si a inceput sa faca farfurii de toate formele si marimile. Dar profesoara le-a spus copiilor* - Asteptati, va arat eu cum se face, Si le-a aratat cum sa faca o farfurie adanca. - Asa, Acum puteti incepe,, a zis profesoara. +aietelul s-a uitat la farfuria profesoarei si apoi la ale sale. Ii placeau mai mult farfuriile lui, decat farfuria adanca a profesoarei. Dar n-a spus nici un cuvant. Si-a transformat farfuriile lui intr-o bila mare de argila din care a facut o farfurie adanca si mare ca cea facuta de profesoara. Si foarte curand baietelul a invatat sa astepte si sa priveasca si sa faca lucruri ca cele facute de profesoara, si foarte curand n-a mai facut nimic de unul singur. Si s-a intamplat intr-o zi ca baietelul si familia lui s-au mutat intr-o alta casa, intr-un alt oras. Si baietelul a trebuit sa mearga la scoala. Scoala cea noua era si mai mare si nu mai avea nici o usa prin care sa intre direct din curte in clasa lui. (rebuia sa urce niste trepte inalte si sa mearga de-a lungul unui coridor lung pana ajungea in clasa lui. In prima zi de scoala profesoara le-a zis copiilor* Astazi o sa facem un desen, 6rozav, a zis baietelul, si a asteptat sa-i spuna profesoara ce sa faca/

Dar ea n-a zis nimic. S-a plimbat prin clasa. #and a ajuns langa baietel i-a spus* - (u nu vrei sa desenezi0 - +a da, a zis baietelul. #e desen facem0

- u stiu pana nu-l faci, a zis profesoara. - #um sa-l fac0 zise baietelul. - #um isi place tie, raspunse ea. - Sa-l colorez cum vreau eu0 a mai intrebat baietelul. - #um vrei tu,, a fost raspunsul ei. Daca toti ati face acelasi desen, si l-ati colora la fel, cum sa stiu eu cine l-a facut0 - u stiu, zise baietelul. Si a inceput sa deseneze o floare rosie cu o tulpina verde/ .n petic de hartie #andva, Dntr-o clasU de bUieti de la un colegiu a izbucnit o disputU care s-a transformat rapid Dntr-o DncUierare. @arva a atras imediat atentia si a fost c!emat profesorul DndrumUtor al acelei clase, care a intervenit si i-a despUrtit. Apoi le-a spus sU se aseze fiecare la locul lui si privind semnele lUsate de loviturile Dncasate, le-a spus sU scoatU o foaie de !artie, sU tragU o linie verticalU pe mijlocul foii, si apoi sU scrie Dn partea dreaptU tot ce-i reprosau celui cu care se confruntaserU direct. Gn cateva minute unii au Dntrebat dacU pot scrie si pe dosul foii, Dar li s-a spus cU e de ajuns. #and majoritatea au umplut jumUtatea de paginU, profesorul le-a spus* - Acum, veti scrie Dn cealaltU jumUtate, ce calitUti are acel individ, S-a iscat un vacarm general de strigUte de protest, dar glasul profesorului a dominat* - Stati jos si scrieti, .iniste, -om sta aici panU cand fiecare va scrie, #um scUpare nu era, despre profesor spunandu-se cU e un tip care nu prea stia ce-i gluma, fiecare a trebuit sU facU ce i se spusese. Din cand Dn cand se Dncrucisau priviri ucigase peste randurile de bUnci. Iar jumUtatea de foaie rUmanea albU. DupU un ceas DnsU, au apUrut mai pe fiecare foaie cateva cuvinte. Iar dupU DncU o orU, profesorul care trecuse printre randuri si se uitase la fiecare dintre pagini, le-a spus* - Acum veti rupe pagina pe linia verticalU si veti merge sU-i Dnmanati partea stangU celui Dn cauzU, &olierul albastru

+ijutierul era asezat la biroul sau, privind distrat strada prin vitrina elegantului sau magazin. ' fetita se apropie si-si lipi nasul de geam. .a vederea unuia dintre obiectele e9puse, oc!ii ei albastri ca cerul se luminara. Intra !otarata in magazin si arata cu degetul spre un splendid colier de peruzele albastre. 3& pentru sora mea. Puteti sa mi-l impac!etati frumos pentru un cadou03 Patronul magazinului o fi9a din oc!i pe micuta clienta si o intreba* 3#ati bani ai03 2ara sa pregete, ridicandu-se pe varfuri, fetita puse pe tejg!ea o cutie de tinic!ea, o desc!ise si o goli. #azusera cateva bancnote de mica valoare, un pumn de monede, cateva scoici si niste figurine. 3Ajung03 intreba ea cu mandrie. 3-reau sa fac un cadou pentru sora mea mai mare. De cand mama nu mai este, ea e cea care-i tine locul si niciodata nu are nici macar o clipa pentru ea. Astazi e ziua ei si sunt sigura ca o voi face foarte fericita cu acest cadou. Piatra aceasta are aceeasi culoare ca oc!ii ei.3 'mul se duse in spate si reveni cu o !artie de impac!etat nemaipomenit de frumoasa, rosie cu auriu, cu care impac!eta cu grija cutia. 3Ia-o, spuse el fetitei. Si du-o cu grija.3 2etita pleca foarte mandra, tinand pac!etul ca pe un trofeu. ' ora dupa aceea, in bijuterie intra o fata frumoasa cu parul de culoarea mierii si cu niste oc!i albastri minunati. Puse cu !otarare pe tejg!ea pac!etul pe care bijutierul il facuse cu atata grija si spuse* 3#olierul acesta a fost cumparat de aici03 3Da, domnisoara.3 3Si cat a costat03 3Preturile praticate in acest magazin sunt confidentiale* nu privesc decat pe client si pe mine.3 3Dar sora mea avea doar cativa banuti. -ar fi putut cumpara niciodata un colier ca acesta,3 +ijutierul lua cutia cu pretiosul ei continut, o inc!ise, refacu cu grija ambalajul cadoului si-l inapoie fetei. 3Sora dumneavoastra a platit. A platit pretul cel mai mare pe care-l putea plati cineva* a dat tot eea e avea.! Fericirea =dupa Ant!onJ de 1ello?

Socrate, marele filosof, credea ca un om intelept alege intotdeauna sa duca o viata cat mai simpla. De altfel el nici macar nu purta incaltaminte. (otusi, de la o vreme se ducea frecvent in piata sa se uite la marfurile e9puse acolo, ca si cum o vraja ar fi cazut asupra lui. #and unul dintre prietenii sai il intreba care este motivul deselor lui e9cursii prin piata, Socrate ii raspunse* Imi place sa ma duc acolo si sa descopar ca e9ista atat de multe lucruri fara de care sunt fericit. "i

=dupa Ant!onJ de 1ello?

' femeie era in coma si pe punctul de a muri. Deodata, simti ca ceva o ridica si ca pluteste in sus, astfel ca la un moment dat se trezi ca se afla in fata Scaunului Sudecatii de Apoi. Si auzi o voce care o intreba* #ine esti tu0 Sunt sotia primarului, a raspuns repede femeia. u te-am intrebat a cui sotie esti, te-am intrebat cine esti tu Sunt mama a patru copii. u te-am intrebat a cui mama esti, se auzi din nou vocea, te-am intrebat cine esti tu Sunt invatatoare u te-am intrebat ce profesie ai, ci cine esti tu, repeta vocea. Sunt crestina, spuse femeia. u te-am intrebat ce religie ai, am intrebat cine esti tu Sunt cea care a fost la biserica in fiecare zi si a dat de pomana celor saraci u te-am intrebat ce ai facut, am intrebat cine esti tu.

(u cine esti0 Ai ceva care sa nu fie dat, definit, stampilat, aprobat, sanctionat si enumerat de ceilalti0 Ai ceva al tau0 Soricelul din borcanul cu smantana

"n soricel mic si nu foarte e9perimentat in ale vietii, sigur pe el si destul de indraznet, a cazut intr-un borcan cu smantana. #u greu reusea sa se ridice la suprafata pentru cate o gura de aer. #adea de fiecare data inapoi, spre fundul borcanului. .-a si atins de cateva ori.

Soricelul a fost cuprins de o senzatie cumplita de panica, vecina cu disperarea. .a un moment dat nu a mai avut nici macar lumina. Se intunecase. Disperarea bietului soricel era totala* avea de ales- se ineca in smantana sau dadea din labute toata noaptea, sperand ca dimineata sa il salveze cineva. A ales a doua varianta. Dimineata, obosit, epuizat si ravasit de c!inul prin care trecuse toata noaptea, soricelul abia daca mai dadea dintr-o labuta. (rezit la realitate, s-a intrebat insa de ce nu se scufunda. "luit, a constatat ca statea pe ceva tare. Smantana se transformase in unt, dupa ce, o noapte intreaga o batuse cu labutele. #lpinistul si "ranghia lui

"n alpinist a vrut s% cucereasc% cel mai Dnalt munte. S-a preg%tit pentru asta timp Dndelungat Fi Dn final a !ot%rHt s% se aventureze pentru a primi singur laurii victoriei. oaptea c%zu grea peste Dn%l$imile mun$ilor Fi omul nu a mai v%zut nimic.(otul era negru. PHn% Fi luna Fi stelele fuseser% acoperite de norii negri. Mi cum se c%$%ra el, la doar cH$iva metri de vHrful muntelui a alunecat Fi a c%zut Dn gol. Alpinistul v%zu Dn acea Dngrozitoare c%dere episoade din via$% lui, bune Fi rele. Se gHndi la moartea care era aproape cHnd, deodat%, a sim$it frHng!ia de siguran$% c%-i frHnge mijlocul. 2usese oprit din c%dere Fi acum atHrna Dn gol legat de acea frHng!ie. "rm% un moment de t%cere absolut%/ atHrna Dn neant Fi singurul lucru ce-i veni Dn minte fu* Ajut%-m% Doamne,. Deodat% auzi o voce venit% din dep%rt%ri* - #e doreFti, fiule0 - Salveaz%-m%, Doamne, strig% alpinistul cuprins de frica mor$ii. - #!iar crezi c% eu te pot salva0 - Da, Doamne, cred Dn (ine, - +ine, dac% tu crezi Dn mine Fi Dn salvarea mea, taie frHng!ia de care atHrni, spuse Dumnezeu. "n moment de t%cere/ frHng!ia era singura care-l $inea Dn via$%/ aFa c% nu t%ie frHng!ia Fi !ot%rD s% renun$e la orice ajutor. A doua zi diminea$%, ec!ipele de salvare au anun$at c% au g%sit un alpinist legat de frHng!ia de siguran$% la doar doi metri de p%mHnt. 1urise Dng!e$at de frig.

Tu ct de ataat eti de frnghia ta? Meta"ora terapeutica2 &alatorul si "iloso"ul

"n calator, care se indrepta spre Atena, a intalnit in calea lui un filosof. #at timp imi ia oare ca sa ajung in Atena0 1ergi, ii raspunse filosoful. Pai bine, dar cu asta nu raspunzi intrebarii mele, zise strainul. 1ergi, ii spuse insa din nou batranul. #alatorul, crezand ca are de-a face cu un nebun, ridica din umeri si pleca mai departe. Dupa nici zece pasi insa, batranul il striga* -ei ajunge la Atena in apro9imativ V ore #alatorul, mirat, se opri din drum si il intreba* Si de ce nu mi-ai spus asta cand te-am intrebat mai devreme0 Dar cum puteam oare sa stiu in cat timp vei ajunge la Atena, inainte de a vedea cat de repede mergi0 raspunse filosoful. Printesa si copilul

A fost odat% un rege care avea o fiic% deFteapt% foc Fi foarte frumoas%. Prin$esa suferea Dns% de o boal% misterioas%. Pe m%sur% ce creFtea, mHinile Fi picioarele-i sl%beau, Dn timp ce auzul Fi v%zul i se Dmpu$inau. ' mul$ime de doctori Dncercaser% s% o vindece, dar Dn zadar. Gntr-o zi, la curte sosi un b%trHn despre care se spunea c% ar cunoaFte secretul vie$ii. (o$i curtenii se gr%bir% s%-l roage s% vin% Dn ajutorul prin$esei bolnave. +%trHnul Di d%du copilei un coFule$ de nuiele cu capac, Fi-i spuse* - Ia-l Fi ai grij% de el. (e va vindeca/

er%bd%toare Fi plin% de bucurie, prin$esa desc!ise capacul, dar ceea ce v%zu o umplu de uimire Fi de triste$e. Gn coFule$ era un copil, doborHt de boal%, Fi mai nenorocit Fi mai suferind decHt ea. Prin$esa DFi l%s% sufletul cuprins de comp%timire Fi, Dn ciuda durerilor, lu% copilul Dn bra$e Fi Dncepu s%-l Dngrijeasc%. (recur% luni, iar prin$esa nu avea oc!i decHt pentru copil. Gl !r%nea, Dl mHngHia, Di surHdea, Dl veg!ea nop$ile, Di vorbea cu duioFie, c!iar dac% toate acestea Di pricinuiau o mare suferin$% Fi oboseal%. .a aproape Fapte ani dup% acestea/ se petrecu ceva de necrezut. Gntr-o diminea$%, copilul Dncepu s% zHmbeasc% Fi s% mearg%. Prin$esa Dl lu% Dn bra$e Fi Dncepu s% danseze rHzHnd Fi cHntHnd, uFoar% Fi nespus de frumoas% cum nu mai fusese de mult% vreme. 2%r% s%-Fi dea seam% se vindecase Fi ea (imic nu e3ista

(ess!u, un tanar student @en, a studiat cu diversi maestri. Intr-o zi a ajuns la maestrul Du>on. Dorind sa arate tot ce stie, tanarul a spus* 1intea, +udd!a, si toate fiintele nu e9ista in cele din urma. Adevarata natura a tututor fenomenelor este vidul, nimicul. u e9ista realizari, nu e9ista iluzii, nu e9ista mediocritate. u este nimic de dat, asa cum nu e9ista nimic de primit. Du>on, care fuma in tacere, nu spunea nimic. Dintr-o data insa l-a pocnit pe student cu pipa lui, iar acesta a inceput sa se infurie. Daca nu e9ista nimic, a intrebat Du>on, atunci furia asta de unde vine0 (isip si piatra

Doi prieteni mergeau Dmpreun% prin deFert. .a un moment dat s-au certat, Fi unul dintre ei i-a spus vorbe grele celuilalt Fi l-a lovit. Acesta din urm%, Dndurerat, f%r% cuvinte, a scris pe nisip* Ast%zi, cel mai bun prieten m-a jignit Fi m-a lovit. Au continuat s% mearg% Fi au ajuns la o oaz%, Dn lacul c%reia au decis s% se r%coreasc% #el care fusese p%lmuit a fost cHt pe ce s% se Dnece, dar prietenul s%u l-a scos la mal.

Dup% ce Fi-a revenit, cel salvat a scris pe o piatr%* Ast%zi, prietenul meu cel mai bun a fost lHng% mine cHnd am avut nevoie de el. #el%lalt l-a Dntrebat* - #Hnd te-am lovit ai scris pe nisip, iar acum ai scris pe o piatr%. De ce0 Acesta i-a r%spuns* - #Hnd sunt r%nit scriu pe nisip pentru c% vHnturile s% Ftearg% amintirea suferin$ei. Dar cHnd cineva Dmi face un bine sap aceast% amintire Dn piatr%, pentru c% ea s% d%inuie, neFtears%... +%zbunare t1rzie

"n om fu pedepsit de c%tre consatenii s%i, fiind aruncat Dntr-un bazin uscat. #et%$enii pe care el Di tratase nedrept luaser% acum justi$ia Dn mHini. StHnd pe marginea Fan$ului, d%dur% drumul unei ploi de scuip%turi asupra lui. Al$ii aruncar% cu noroi de pe drum. Deodat%, omul fu lovit de o piatr%. "luit, se uit% sus Fi Dl Dntreb% pe cel care aruncase piatra* 8Gi cunosc pe to$i ceilal$i oameni. #ine eFti tu, care crezi c% po$i arunca cu pietre Dn mine0 'mul de pe marginea Fan$ului r%spunse* 8Sunt cel fa$% de care te-ai purtat r%u acum dou%zeci de ani. P%c%tosul Dntreb% atunci* 8"nde ai fost Dn tot acest timp 0 8Gn tot acest timp, r%spunse omul, am purtat piatra Dn inima mea. Acum, c% te-am g%sit Dntr-o stare nenorocit%, am luat piatra Dn mHn%.

=dupa ossrat Pesec!>ian? Despre cura0ul de a risca o $ncercare

"n rege iFi puse curtea la Dncercare pentru un post important. umeroFi oameni puternici Fi Dn$elep$i se aflau in jurul lui. 3Intelep$ilor, spuse regele, am o problem% Fi vreau s% v%d care dintre voi este Dn stare s% o rezolve.3

Gi conduse pe oameni la o uF% enorm%, mai mare decHt v%zuse cineva vreodat%. )egele le e9plic%* 3Aici vede$i cea mai mare Fi cea mai grea uF% din regatul meu. #are dintre voi poate s% o desc!id%03 "nii dintre curteni doar scuturar% din cap. Al$ii, care se numarau printre cei intelep$i, se uitar% la uFa mai de aproape, dar recunoscur% c% nu pot s% o fac%. #Hnd intelep$ii spuser% asta, restul cur$ii consim$i c% aceasta problem% era prea dificil de rezolvat. "n singur vizir se duse la uF%. ' e9amin% cu oc!ii Fi cu degetele, Dncerc% mai multe modalit%$i de a o desc!ide Fi Dn cele din urm% o trase cu o smucitur% puternic%. Mi uFa se desc!ise. 2usese lasat% intredesc!is% numai, nu inc!is% complet, Fi nimic altceva nu fusese necesar, decHt bun%voin$a de a realiza ceva si curajul de a ac$iona cu indrazneal%. )egele spuse* 3-ei primi postul de la curte, pentru c% tu nu te bizui doar pe ceea ce vezi sau auzi: tu i$i pui propriile puteri Dn joc Fi riFti o Dncercare. (dupa "ossrat Pese h#ian) Paharul cu lapte

Gntr-o zi un tHn%r s%rac care vindea diferite m%rfuri, din poart% Dn poart% ca s%-Fi pl%teasca studiile la universitate, g%si Dn buzunar doar o moned% de 45 cen$i Fi-i era foame. Decise s% cear% ceva de mHncare la urm%toarea cas%. Dar nervii lui l-au tr%dat cHnd Di desc!ise uFa o femeie superb%. Gn loc s% cear% ceva de mHncare, ceru un pa!ar cu ap%. &a se gHndi c% tHn%rul p%rea Dnfometat, aFa c% Di aduse un pa!ar mare cu lapte. &l Dl b%u Dncet Fi dup% aceea Dntreb%* #Ht v% datorez0 u-mi datorezi nimic, r%spunsese ea, mama mea ne-a Dnv%$at c% trebuie s% fim mereu mai buni cu cei care au nevoie de noi.... Mi el r%spunsese* -% mul$umesc din suflet...., #Hnd tanarul plec% de la casa aceea, nu numai c% se sim$i mai uFurat, dar Fi Dncrederea Dn Dumnezeu Fi Dn oameni deveni mai puternic%. 2usese pe punctul de a abandona studiile din cauza s%r%ciei. Dup% cH$iva ani femeia se Dmboln%vi grav. 1edicii din satul ei erau ingrijora$i. Dup% pu$in timp au trimis-o Dn oraF. Gl c%utar% pe un doctor renumit pentru o consulta$ie. Doctorul o consulta si ea fu operat% pe cord desc!is Fi se recuper% foarte Dncet.. Dup% o lung% lupt% ea Dnvinse boala... &ra Dn sfHrFit s%n%toas%. Dat fiind c% pacienta era Dn afara

oric%rui pericol, doctorul ceru biroului administrativ s%-i trimit% factura cu totalul c!eltuielilor ca s-o aprobe. ' recontrol% Fi o semn%. 1ai mult, scrise ceva pe marginea facturii Fi o trimise Dn camera pacientei. 2actura a ajuns Dn camera pacientei, dar ei Di era team% s% o desc!id% pentru c% Ftia c% ar fi lucrat pentru tot restul zilelor sale ca s% pl%teasca costul unei interven$ii atHt de complicate... Gn sf%rFit o desc!ise Fi ceva i-a atras imediat aten$ia* pe marginea facturii citi aceste cuvinte* 8Pl%tit% integral acum mul$i ani cu un pa!ar de lapte.