SCOALA ARDELEAN: Cel dinti nucleu iluminist din cultura romn l-a constituit coala Ardelean, micarea intelectualitii

din ransil!ania de la s"# sec# $%&&&-lea i nce'utul sec# $&$-lea# (ro)ramul 'olitic al *colii Ardelene este 're+entat n memoriul din ,-., intitutlat Supplex libellus valachorum Transilvaniae / trimis m'ratului Leo'old &&/ n care se cerea recunoaterea romnilor din ransil!ania ca natiune e)al n dre'turi cu celelalte# *coala Ardelean este n 'rimul rnd/ o micare de eli0erare naional i social care a )sit n 'atrimoniul de )ndire al iluminismului euro'ean principii, argumente, idei ce slu1eau n+uinele 'o'orului romn n acel moment istoric# Din 'unct de !edere cultural/ *coala Ardelean a a!ut un rol im'ortant n stimulare studiului istoriei i lim0ii romne/ a de+!oltrii tiintelor naturii i n!mntului# Aciunea 'olitic i cultural este ndrumat de o'erele istorice i "ilolo)ice ale lui Samuil 2icu/ 34eor)4e *incai/ (etru 2aior/ &on 5udai-Deleanu# 6n ansam0lu acti!itatea *colii Ardelene cunoate dou direcii "undamentale: -(rima are un caracter iluminist/ urmrind emanci'area 'o'orului/ mai ales Re"erat#clo'otel#ro,

ranilor# 6n acest sco' s-au n"iinat coli n lim0a romn/ s-au scris a0ecedare/ aritmetici/ s-au 'u0licat calendare i cri 'o'ulare# -Cealalt direcie este erudit i cu'rinde tratatele de istorie i "ilolo)ie# Cele mai im'ortante lucrri snt: Istoria i ntmplrile romnilor de Samuil 2icu/ Hronica romnilor i a mai multor neamuri de 34# *incai/ Istoria pentru nceputul romnilor n achia de (etru 2aior/ !lementa linguae daco"romanae siva valachicae # &storicii *colii Ardelene au 1ucat un rol im'ortant n acumularea do!e+ilor 'entru susinerea e)alitii n dre'turi a romnilor din ransil!ania cu celelalte naii din im'eriul 7a0s0u)ic# Studiile de lim0 urmresc s do!edeasc latinitatea lim0ii romne# 6n aceast e'oc s-a 'us 'ro0lema ado'trii al"a0etului latin n locul celui c4irilic# 6n ciuda unor idei e8a)erate 9se 'ro'unea o orto)ra"ie etimolo)ic i se cerea eliminarea elementelor nelatine din lim0: *coala Ardelean are meritul de a "i 'us 0a+ele cercetrii iini"ice a lim0ii romne# *coala Ardelean a creat un climat "a!ora0il literaturii i a dat 'rin &on 5udai-Deleanu 'e cel dinti mare 'oet romn de talie euro'en# Re"erat#clo'otel#ro ;

&luminismul *colii Ardelene re're+int 'rima eta' de moderni+are a culturii noastre/ nscriindu-se n iluminismul euro'ean# D&2& R&E CAN E2&R/ (ERSONAL& A E# 2<L &LA ERAL A C<L <R&& *& L& ERA <R&& RO2=NE: Dimitrie Cantemir/ n cultura noastr/ este unul dintre cei mai erudii umaniti# Lucrrile lui atest o 0o)at documentare n domeniul tiinelor umaniste i o mare 'asiune 'entru cercetare# Cele mai !aloroase lucrri ale sale snt cele cu caracter istoric# Relund o tem a cronicarilor moldo!eni/ lucrarea Hronicul vechimei a romano"moldo"vlahilor n"iea+ trecutul nde'rtat al 'o'orului nostru/ ori)inea comun a tuturor romanilor# 6ntrea)a o'er a lui Cantemir e8'rim o conce'ie su'erioar des're istorie "a de cea a cronicarilor# 6n tim' ce cronicarii e8'licau "enomenul istoric 'rin !oina "orei di!ine/ Cantemir inter'retea+ istoria dnd atenie cau+alitii: >Nici un lucru "r 'ricin s se "ac nu se 'oate?# El a"irma c >sntem urmaii unui 'o'or care a creat o ci!ili+aie i o cultur clasic?# escriptio Re"erat#clo'otel#ro@

#oldavie este scris n ,-,A n lim0a latin/ la cererea Academiei din 5erlin# Ea cu'rinde trei 'ri: -(rima 'arte este consacrat descrierii )eo)ra"ice a 2oldo!ei# -6n a doua 'arte este in"iat or)ani+area 'olitic i administrati! a rii/ cu re"eriri detaliate la "orma de statB -6n 'artea a treia )sim 0o)ate in"ormaii des're )raiul moldo!enilor escrierea #oldovei este o o'er str0tut de o !i0rant dra)oste de 'atrie i are 'e alocuri deose0ite !irtui literare# &dei "iloso"ice ale marelui crturar 'ot "i ntlnite cu doese0ire n Imaginea tiin$ei sacre, %ogic, Sistema de religie mahomedane& oate lucrrile lui Cantemir/ "ie c snt scrise n lim0a latin sau n romnete/ au un stil erudit , n )eneral retoric# Cu toate acestea !aloarea lor documentar rmne incontesta0il# 6n cultura i literatura noastr el 're"i)urea+ iluminismul# CRON&CAR&& 2OLDO%EN&: Cei trei cronicari moldo!eni au "ost: 3ri)ore <rec4e/ 2iron Costin i &on Neculce# (rima intenie a cronicarilor a "ost aceea a recu'errii trecutului# 6n conce'ia cronicarilor/ istoria era 'urttoarea unor !alori educati!e# Ciecare a scris cte un Re"erat#clo'otel#ro D

leto'ise care intr n %etopise$ul 'rii #oldovei 3ri)ore <rec4e de la ,@E. la ,E.D/ 2iron Costin de la ,E.D la ,AA,/ &on Neculce de la ,AA, la ,-D@# Scrierea cronicilor este un mare act 'atriotic 'rin re"lectarea n+uinei )enerale de eli0erare de su0 1u)ul otoman/ 'rin as'iraia de inde'enden i su!eranitate naional# 3ri)ore <rec4e narea+ "a'te din istoria 2oldo!ei de la >desclecatul cel de al doilea?/ adic de la Dra)o%od 9,@E.: 'n la domnia lui Aron-%od 9,E.D:# Este o e'oc de mari "rmntri/ care l "ac 'e cronicar s !or0easc des're 2oldo!a ca des're >o ar mictoare i neae+at? a"lat n >calea rotilor? 'rdat i ars de ttari i turci cu rare !remuri de 0ucurie i linite# <rec4e urmrete s tre+easc n contem'orani sentimentul 'atriotic i ideea c 1u)ul turcesc 'oate "i nlturat# 2iron Costin continu Leto'iseul lui <rec4e i i reali+ea+ lucrarea e neamul moldovenilor, din ce $ar au ieit strmoii lor care este neterminat# 6n aceast lucrare 'o!estete istoria de la >desclecatul cel dinti? adic de la cucerirea Daciei de ctre romani# 6n (redoslovia la e neamul moldovenilor a'are mrturisirea dramatic a Re"erat#clo'otel#roE

unui crturar 'atriot care n-a 'utut su'orta >ocrile? aduse acestui neam >de o seam de scriitori?# &ndi)narea lui se ndrea't m'otri!a unor co'iti ai cronicii lui <rec4e mai ales m'otri!a lui Simion Dasclul/ >om cu mult netiin i minte 'uin? care a"irmase c moldo!enii ar 'ro!eni din tl4arii de la Roma e8ilai 'e teritoriul Daciei# 2iron Costin este att de ndr1it m'otri!a acestor >0asne? nct te8tul (redoslo!iei ca't 'e alocuri accente 'am"letare# &on Neculce i-a cules in"ormaiile din i+!oare scrise i ascultate de la oamenii 0trni sau din 'ro'riai amintire# El aea+ n "aa Leto'iseului su >o sam de cu!inte? adic un numr de le)ende des're !oie!o+i/ 0oieri sau rani# 6n le)enda D, scrie des're Nicolae 2ilescu S'tarul care a 'ri0e)it 'rin mai multe ri# Neculce scrie cum se !or0ea n 2oldo!a !remii sale/ stilul su e 0o)at n 'ilde/ 'ro!er0e i e8'resii ti'ice i se 'oate considera c el are/ ntre cronicar/ ori)inalitatea 'e care o are Crean) ntre 'ro+atorii moderni#

Re"erat#clo'otel#ro A

estament: A a'rut n "runtea !olumului >Cu!inte 'otri!ite> 9,.;-:/ este o 'oe+ie 'ro)ramatic/ o art 'oetic n care Ar)4e+i i e8'rim conce'ia sa des're ceea ce tre0uie s conin 'oe+ia i des're rolul 'oetului n societate# (oe+ia sur'rinde de la nce'ut 'rin lim0a1/ 'rin neate'tatele asocieri le8icale# (oe+ia se adresea+ unui tnr 'oet din dorina lui Ar)4e+i ca din totdeauna o carte de 'oe+ie s "ie e8'resia cea mai nalt a !ieii 'o'orului/ o carte n care arta cu!ntului s atin) 'er"eciunea# 6ntre)ul discurs 'oetic se concentrea+ n 1urul unui cu!nt c4eie: >carte># Cartea este o trea't/ un 4riso! i 'entru a a1un)e la ea a!em ne!oie de condei i climar# Cartea este Dumne+eu de 'iatr i 4otar nalt cu dou lumi 'e 'oale i 'entru a a1un)e la ea a "ost necesar o munc "oarte )rea cu lim0a1ul comun: >Din )raiul lor cu-ndemnuri 'entru !iteF Eu am i!it cu!inte 'otri!ite># Aceast idee este i mai e!ident atunci cnd 'oetul sta0ilete o identitate ntre care i sudoarea muncii# (entru a a1un)e la carte a tre0uit s se reali+e+e un salt din 'lanul creaiei materiale n cel al creaiei s'irituale: >Ca s sc4im0m/ acum/ ntia oarF sa'a-n condei i Re"erat#clo'otel#ro-

0ra+da-n climarF 5trnii-au adunat/ 'rintre 'l!aniFSudoarea muncii sutelor de ani># 6n te8tul 'oe+iei mai a'ar multe !ersuri care su0liniea+ ideea c a "ace o carte nseamn o munc ndelun)at "cut cu ca+n/ "rmntat mii de s'tmni: >Din 0u0e/ muce)aiuri i noroiF &scat-au "rumusei i 'reuri noi># (oetul tie c 'entru a reali+a o carte nu este necesar numai slo!a de "oc ci i slo!a "urit# Din alt 'unct de !edere n 'oe+ie ntlnim o serie de o'o+iii: )raiul cu ndemnul 'entru !ite cu culmile 'otri!ite/ +drene cu mu)uri i coroane/ !enin cu miere i cenua morilor cu Dumne+eu de 'iatr# Cartea tre0uie s r+0une durerea >surd i amar> a str0unilor ro0i# Lacustr: (oe+ia a a'rut n !olumul >(lum0> 9,.,A:# Sentimentul central al 'oe+iei este tristeea a'stoare 'us n le)tur cu de+a)re)area materiei su0 im'eriul a'ei# La 5aco!ia a'a i "ocul 're+int moartea# Com'o+iional 'oe+ia are 'atru stro"e/ ultima stro" reia a'roa'e identic 'rima stro"/ doar cu !ersul doi sc4im0at# Al doilea !ers din ultima stro" Re"erat#clo'otel#ro G

'oate "i 'ri!it ca o 'relun)ire a aceluiai !ers din 'rima stro": >Aud materia 'ln)ndF H## F ot tresrind/ tot ate'tnd># (lanul e8terior se lea) de cel interior 'rin di"erite 'erce'ii: auditi!e/ or)anice i tactile# Reaciile 'oetului 'ornesc din su0contient# Este !or0a de un somn asemenea unui com care )enerea+ ameninarea morii: > resar 'rin somn i mi se 'areF C n-am tras 'odul de la mal># Sentimentul de nsin)urare total este nsoit i de s'aim i "ric# Aceast s'aim !enit 'arc din incontient este 'ro!ocat de idea >de a nu "i tras 'odul de la mal> sau de sen+aia c de atta 'loaie >'iloii )rei se 'r0uesc># %ersul >Aud materia 'ln)nd> 'ersoni"ic natura# Este !or0a de un 'lns cosmic care se !a transmite i 'oetului# (re+ena locuinelor lacustre/ sim0ol al nsin)urrii/ locuine care a'arin unui trecut nde'rtat tre0uie asociat acelui >)ol istoric> - 'oetul este ru't att de 're+ent ct i de trecut n im'osi0ilitatea de a e!ada/ de a se a'ra/ ceea ce nseamn o moarte lent#

Re"erat#clo'otel#ro.

(lum0: (oe+ia a a'rut n !olumul >(lum0> 9,.,A:# (oe+ia >(lum0> do!edete o deose0it sensi0ilitate 'oetic sta0ilindu-se o 'er"ect cores'onden ntre tririle 'oetului i lumea e8terioar# Realitatea o0iecti! in"luenea+ n acelai tim' realitatea interioar# Cele dou catrene cores'und celor dou 'lanuri ale realitii: un 'lan e8terior i un 'lan interior# Sentimentul iu0irii in!ocat cu dis'erare este condiionat de natura mediului# Atmos"era ntre)ii 'oe+ii este a'stoare i este reali+at 'rin re'etarea cu!ntului >'lum0> care este cu!ntul c4eie al 'oe+iei/ re'etat de trei ori n "iecare stro"/ iar n !ersurile , i D a'ar n rim# Acest metal 'rin 'ro'rietile sale su)erea+ m'ietrirea/ 'arc c4iar i 'oetul este m'ietrit# Cu!ntul >'lum0> este o meta"or sim0ol al crei sens se de+!luie n momentul n care este "olosit ca determinant 'e ln) su0stanti!ul >amorul># Sentimentul iu0irii este n0uit/ 'oetul "iind i+olat ntr-un ca!ou# La nce'utul celei de-a doua stro"e: >Dormea ntors amorul meu de 'lum0>/ cu!ntul >ntors> 'otenea+ misterul 'oe+iei# Ca i la 5la)a/ ntoarcerea cu "aa la a'us nseamn moarte# Ari'ile de 'lum0 Re"erat#clo'otel#ro,I

su)erea+ acel +0or n 1os/ o cdere surd i )rea# Atmos"era de tristee a'stoare este reali+at i 'rin cu!inte care su)erea+ moartea: sicriu/ ca!ou/ mort# Stro"ele au o structur a'roa'e identic# (oe+ia are o mu+icalitate interioar dat i de "olosirea iam0ului# %er0ele sunt la im'er"ect i a'ar cu!inte cu !aloare onomato'eic# Nunta Jam"irei: 5alada >Nunta Jam"irei> a "ost 'u0licat n anul ,GG. n re!ista > ri0una> din Si0iu i a a!ut un mare succes# (oe+ia re're+int ntro atmos"er de 0asm ritualul de nunt aa cum l-a cunoscut 'oetul din 'rile Nsutului# Snt res'ectate momentele acestui ritual: 'eitul/ rs'ndirea !etii des're nunt/ sosirea in!itailor/ ntlnirea mirelui cu mireasa/ cununia i 4ora/ os'ul i tradiionala urare de a a!ea urmai# La nce'ut a"lm c este !or0a de "ata lui >S)eat m'rat> care era "oarte "rumoas: >*i-a!ea o "at/ "ata luiF &coan-ntr-un latar s-o 'ui># Dintr-al 'rinilor ira) ea l-a ales 'e %iorel: >El/ cel mai dra)K El a !enitF Dintr-un a"und de Rsrit/F <n 'rin "rumos i tinerel/F *i "ata s-a-ndr)it de el#F C Re"erat#clo'otel#ro ,,

dac tocmai %iorelF &-a "ost menit># %estea s-a rs'ndit ca !ntul/ des're nunt au a"lat >o mie de crimi>/ >toi craii muntelui rotund># Au !enit nuntai din nou+eci de ri: >Sosit era 0trnul 3ruiF Cu Sandra i Rusandra luiF *i Linte/ cel cu trainic rost/F Cu Lia lui sosit a "ostF *i 5arde cel cu ad'ostF (rin muni sl4ui># La nunt 'artici' i 'ersona1e de 0asm: >"ei !oinici i "ei "rumoi/ 'iticul 0ar0 cot># Atmos"era de 0asm este ntreinut i de alte sinta)me ca de e8em'lu: >*i 'rinci'i "alnici i-ndr+neiF De-al cror 0u+du)an isteF (ierit-au +mei din iuduri scoiKF De-ai "i !+ut 1ucnd !oioiF *i "ei-!oinici i "ei-"rumoiF *i lo)o"ei># (oetul 'entru a su)era +)omotul 'e care l "ac tinerii clrei/ a "olosit aliteraia: >(rin !ulturi !ntul !iu !uia># Alaiul mirelui este nsoit de nou+eci de clrei: >Rd!an cu mire/ cu nnaiF Cu socri mari i cu nuntaiF *i nou+eci de "eciorai># (ortretul "etei este constituit din urmtoarele dou stro"e: >*i-atunci de 'este lar) 'rid!orF Din dal0 iatac de "oiorF &ei Jam"ira-n mers isteF Crumoas ca un )nd r+leF Cu tru'ul nalt/ cu 'rul creF Cu 'as uorF <n tranda"ir n !i 'reaF 2ldiul tru' i-l Re"erat#clo'otel#ro,;

ncin)eaF <n 0ru de-ar)int/ dar toatn totF Crumoas ct eu nici nu 'otF O mai "rumoas s-mi socotF Cu mintea mea># (oetul de!ine 'artici'ant la nunt i ne "ace 'e noi cititorii s ne simim acolo: >De-ai "i !+u cum au 1ucatF Co'ilele de m'ratF De-ai "i !+ut 1ucnd !oioiF *i "ei-!oinici i "ei-"rumoi># >Nunta Jam"irei> a "ost numit nu ntm'ltor 'oem al 4orei deoarece nimeni n literatura romn nu a descris att de 'lastic 4ora: >*i-n !remea ct s-au cununatF S-a-ntins 'o'orul adunatF S 1oace-n drum du' tilinciF Ceciori/ la +ece "ete/ cinciF Cu +drn)nei la o'inciF Ca-n 'ort de satF rei 'ai la stn)a liniorF *i ali trei 'ai la drea'ta lorF Se 'rind de mini i se des'rindF S-adun cerc i iar se-ntindF *i 0at 'mntul tro'otindF 6n tact uor?# 6n aceast atmos"er de "eerie )eneral s-a 'rins n 1oc c4iar i 'iticul 0ar0 cot# (entru a su)era atmos"era de !eselie )eneral 'oetul a introdus i un 'ro!er0: >Snt )rei 0trnii de 'ornitF Dar de-i 'orneti/ snt )rei de o'rit?#

Re"erat#clo'otel#ro ,@

A'us de soare: Scris n ,.I./ o'era dramatic >A'us de soare> este 'rima dintr-o trilo)ie care mai cu'rinde >%i"orul> i >Lucea"rul>/ o'ere ins'irate din istoria 2oldo!ei de la nce'utul secolului al $%&-lea# >A'us de soare> l e!oc 'e *te"an cel 2are/ >%i"orul> 'e *te"ni !od iar >Lucea"ru> 'e (etru Rare# *te"an est 'lin de tandree deoarece aduce com'limente "etelor: >(arc suntei nite "lori de lunc># 6n interiorul lui *te"an se des"oar un con"lict 'si4olo)ic dintre "a'tul c el !rea s lase 2oldo!a n mini 0une i contiina a'ro'iatului s"rit# *te"an triete drama 0trneii i a 0olii# %rta i ncercrile la care a "ost 'us *te"an de-a lun)ul anilor/ i-au sl0it 'uterile "i+ice# S'iritul i este tot att de tare dar tru'ul nu-l mai a1ut# Ca om *te"an este su'us 0trneii# La ntre0area doamnei 2aria: >Ce te doare/ 'catele meleM>/ *te"an rs'unde: >Nimic 'e domnul 2oldo!ei H Ce e durereaM># Din "ra)mentul > H m "ri)ea 'ri!irea lui> reiese mreia i autoritatea domnitorului# *te"an este i disimulant: >Casc/ se "ace c doarme/ a'oi nce'e s !or0easc n Re"erat#clo'otel#ro,D

!is> i atunci Ona a"l c este "ata lui# (e <lea l ucise )roa+a c l-a !+ut 'e *te"an nainte de lo!itura "atal: >murise nainte de-al i+0i># La i)nci: 2ircea Eliade recunotea Nnc din adolescen mi-a 'lcut s scriu nu!ele/ 'o!estiri i c4iar nu!ele "antastice?# Aceast nclinare s're "a0ulos se !a accentua n urma !astelor sale lecturi i a numeroaselor clatorii# El !a "i atras mereu de s'aiul romnesc i de oraul 5ucureti: N'entru mine 5ucuretiul este centrul unei mitolo)ii ine'ui+a0ile?# *i n nu!ela NLa i)nci? aciunea se 'etrece n 5ucureti a!ndu-l ca 'rota)onist 'e 'ro"esorul de mu+ic 3a!rilescu# Nu!ela ilustrea+ o ale)orie a morii sau a drumului s're moarte# &ntinerariul s'iritual al eroului se des"oar n o't sec!ene care alctuiesc nu!ela construit cu ec4ili0ru i armonie clasic# Alternea+ 'lanul real cu cel ireal# Sec!ena & 9e8'o+iiunea: 're+it eroul n tram!ai/ este !or0a de 3a!irescu care se ntorcea acas de la leciile de 'ian date domnioarei Otilia# 6n tram!ai se discut des're Re"erat#clo'otel#ro ,E

0ordeiul i)ncilor/ de e8istena cruia se 're"ac c se scandali+ea+ 0r0aii# (entru 'ro"esor acesta este un 'alat cu )rdini i nuci 'e care el l !ede de trei ori 'e s'tmn# 6i aduce aminte c a uitat ser!ieta la meditaie i co0oar re'ede ca s ia tram!aiul n sens in!ers# 6n aceast 'rim sec!en autorul introduce cte!a leitmoti!e: cldura mare/ 0iletul/ con"esiunea/ colonelul La!rence/ 0ordeiul 9s'aiul misterios:/ Elsa# Ate'tnd tram!aiul este atras 4i'notic de mirosul amrui al "run+elor de nuc i de ne"ireasca rcoare nc "r s-i dea seama s-a a"lat n "aa 'orii# Sec!enele &&/ &&& i &% ale naraiunii de+!olt intri)a marcat de 'trunderea lui 3a!rilescu la i)nci# Des"urarea aciunii se "ace 'rin nararea ntm'lrilor eroului n acest s'aiu/ !isul lui# &ntrnd la i)nci este ntm'inat de 0a0a care-i cere Ntrei sute? ca s l lase la 0ordei/ s-i alea) o "at# Se ntlnete cu trei "ete/ tre0uind s identi"ice 'e cea de a treia dar nu reuete# (ic ntr-un !is i a'oi se tre+ete cu )ndul c tre0uie s-i recu'ere+e ser!ieta i se duce la tram!ai# Acest nucleu conine mai multe mituri mereu a'ro"undate n lucrrile lui Eliade# 5ordeiul tre0uie 'ri!it ca Re"erat#clo'otel#ro,A

un mit al la0irintului/ un sim0ol al trecerii dins're !ia s're moarte# Este un s'aiu al iniierii n ritualurile morii# recerea 'rin 0ordei este o trecere Ndincolo?# Cele trei "ete amintesc de ursitori/ ele l su'un 'a 3a!rilescu unor ncercri 'e care el nu le 'oate trece/ dansea+ n 1urul lui/ i cer s o )4iceasc 'e i)anc dar el le sca' mereu# (ersona1ul alunec mereu s're trecut !or0indu-le des're e'isoadele cu 7ilde)ard i Elsa# El nu reuete s )4iceasc i)anca nici du' ultima ncercare# re0uie s inter'retm acest lucru n sensul c 'ro"anul ratea+ intrarea lui n domeniul sacrului# A'are o nou tentati! de intrare n real 'rin mu+ic# Sec!ena &% descrie !isul lui 3a!rilescu# Eroul !isea+ c ncearc s )4iceasc "etele/ se 'ierde n camere ciudate cu ta!ane scunde i nere)ulate/ cu 'ereii uor ondulai/ cu 'ara!ane tot mai misterioase/ cu coridoare 'e care rtcete mereu n sens in!ers/ cu o0iecte ce-l terori+ea+# %isul se termin cu o scen a lu'tei lui cu o dra'erie sim0olic# %isul are mai multe semni"icaii# La nce'ut el a'are ca o as'iraie a eroului s'rea o alt realitate alturi de 7ilde)ard# A'oi n Re"erat#clo'otel#ro ,-

sec!ena &% !isul de!ine sim0olul comarului tra!ersrii materiei de ctre s'irit a !ieii s're moarte nsoit de s'aime i su"ocri# Dra'eria i a'rea ca un )iur)iu i-l n)ro+ea ca 1ocul straniu al "etelor# Oocul ielelor 'ro'une lui 3a!rilescu dre't 'ro0 )4icitul/ sim0ol al riturilor de iniiere n taina morii/ o !am luat su"letului ca o ultim ans de des'rire a condiiei umane# Ci"ra trei i multi'lu de trei este un alt mit al nu!elei care 'unctea+ momente semni"icati!e# Sec!ena % ne a'ro'ie de 'unctul culminant al nu!elei 're+entndu-nil 'e 3a!rilescu n ncerecarea de a-i recu'era ser!ieta cu 'artituri# 6n strada 'reoteselor nr# ,G nu mai cunoate 'e nimeni/ n locul doamnei %oitino!ici )sete 'e doamna 3eor)escu/ iar des're Otilia al" c 'lecase acum G ani du' ce se cstorise cu in!entatorul Crncu# Se ntoarce s're cas i n tram!ai re!in aceleai o0sesii 9'orto"elul/ cldura/ etc#:# Sec!ena %& 9'unctul culminant: se 'etrece acas unde sur'ri+ele continu# Elsa/ soia lui/ 'lecase n 3ermania la "amilia ei n urm cu ,; ani/ cam de cnd a"lase c el a murit# 2urise i madam randa"ir i "oarte de+am)it se 4otrete s se ntoarc la i)nci# Re"erat#clo'otel#ro,G

Sec!ena %&& descrie drumul de acas la i)nci# Cltoria lui se reali+ea+ ntr-o atmos"er "antastic/ noa'tea cu un 'ersona1 misterios 'e care 3a!rilescu l simte un !istor/ o "ire de artist# Acesta ca un mesa)er al morii l a1ut 'e 'ro"esor s a1un) Ndincolo? trecnd 'rin locuri im'use de tradiie cum este 0iserica# Sec!ena %&&& nce'nd cu intrarea de"initi! a eroului la i)nci unde nimic nu se sc4im0ase# 5a0a l atea'/ l recunoate/ i ia !ama/ i arat din 'ra) casa cea mare rostind nite cu!inte oraculare: N!e+i s nu te rtceti?/ Ns te ii dre't 'e coridor i s numeri a'te ui i cnd a1un)i la a a'tea s 0ai de trei ori i s s'ui: eu sunt/ m-a trimis 0a0a?# Sleit de 'uteri trece 'rin coridor i se ncurc iar/ o )sete 'e 7ilde)ard care l ate'tese ca s-l conduc 'e ultimul drum i i s'une N!ino cu mine?# (ornesc s're 'dure alunecnd dins're !e)4e s're !is/ s're moarte du-i de 0ir1arul eni)matic i de 'orunca lui 7ilde)ard: N&a-o s're 'dure/ 'e drumul la mai lun) i mn ncet# Nu ne )r0im#?# De+nodmntul nu!elei nu aduce ieirea din am0i)uitate# Eroul se e8'lic ec4i!oc Nse ntm'l ce!a cu mine i nu tiu ce/ dac nu te-a "i au+it Re"erat#clo'otel#ro ,.

!or0ind cu 0ir1arul a crede c !ise+#?# Cata l consolea+ la "el de ec4i!oc Ntoi !ism/ aa nce'e/ ca ntr-un !is#?# Nu!ela ntr-o alt inter'retare 'oate su)era a!entura artistului case as'ir s-i de'easc condiia sa 'ro"esional i social a omului care 'oate atin)e a0solutul/ eternul# *i atunci 0ordeiul 'oate "i 'ri!it ca Olim'ul/ o cetate a cunoaterii# Condiia material 'recar l m'iedic s-i de'easc condiia/ n lu'ta sa ar tre0ui s "ie tnr dar el este 0trn/ ar tre0ui s "ie cura1os dar lui i e "ric mereu/ i-ar tre0ui o dra)oste 'rotectoare dar toi care l-au iu0it au dis'rut# Din aceast 'ers'ecti! nu!ela 're+int drama artistului ratat# CLOARE AL5AS R: (oe+ia a'are n re!ista Con!or0iri literare la , a'rilie ,G-@# Este 'rintre 'rimele 'oe+ii 'u0licate n re!ista Con!or0iri literare#6nainte de aceast 'oe+ie era 'u0licat P%enere si 2adonP/ PE'i)oniiP/ P2ortua estP# (oe+ia are ca moti! P"loarea al0astrP/ un moti! romantic/ care a'are i n alte literaturi/ n literatura )erman No!alis ntrun 'oem romantic/ unde "loarea al0astr se metamor"o+ea+ n "emeie Re"erat#clo'otel#ro;I

lund c4i'ul iu0itei i tul0urnd inima eroului# 2oti!ul P"lorii al0astreP mai a'are i la Leo'ardi/ iar la Eminescu "loarea al0astr re're+int !iaa# Al0astrul sim0oli+ea+ in"initul/ de'rtrile mrii i a cerului/ iar "loarea sim0oli+ea+ "iina care 'strea+ dorinele/ 'e care le de+!luie cu !ra1# (oe+ia este conce'ut din dou 'ri cores'un+toare a dou ti'uri de idei/ de cunoatere: n 'rimele trei stro"e cunoaterea "iloso"ic a0solut/ iar n 'artea a doua 9E-,@: cunoaterea terestr 'rin intermediul dra)ostei# Cele dou 'ri ale 'oe+iei sunt le)ate de o stro"/ cea de a 'atra/ care conine re"leciile 'oetului i conine n ea nce'utul ideii din ultima stro"# (oe+ia este alcatuit su0 "orm de monolo) ntreru't de dialo)#6n 'rimele trei stro"e 'oetul conturea+ domeniul cunoaterii "iloso"ice# De la elementele )ene+ei Pntunecata mareP 'na la un ntre) un!ers de cultur re're+entat de Pcm'iile AsireP/ P'iramidele n!ec4iteP# 6n aceste trei stro"e iu0ita de"a't aduce un re'ro iu0itului care ni se su)era+ c sa i+olat n uni!ersul "ericit dar strmt al lumii 'amnteti# Este o i'osta+ a 'oetului n care se re'et ideea su)erat de 're+ena c4iar n 'rimul !ers/ a Re"erat#clo'otel#ro ;,

ad!er0ului PiarP# De aici i ndemnul din ultimele !esuri ale stro"ei a treia: PNu cuta n de'rtareF Cericirea ta/ iu0iteKP# Stro"a a 'atra e stro"a de tran+iie/ de le)tur ntre cele dou i'osta+e ale cunoaterii# Stro"a aduce consimmntul de moment al 'oetului la dulcea c4emare a iu0itei# Snt sur'rinse nca din aceast stro" )esturi tandre/ calde/ ocrotitoare: PDulce nete+indu-mi 'rulP/ )estul care se 'resu'une c !or "i urmate i altele dac 'oetul !a co0or din cerurile nalte# Ad1ecti!ul de!enit su0stanti! diminuti!at PmititicaP su)erea+ 'e de o 'arte dra)ostea "a de "iina iu0it dar i distana enorm ntre )ndurile i 'reocu'rile nalte ale 'oetului/ n com'araie cu lumea terestr#La re'roul iu0itei/ 'oetul rs'unde cu o tcere/ care desc4ide drum meditaiei din ultima stro"/ mai ales din !ersul: P otui este trist n lumeP# 6n 'artea a doua a 'oe+iei a!em celalt cunoatere/ cea terestr cunoatere 'rin intermediul iu0itei dra)oste la care este c4emat iu0itul de ctre iu0it# Dac n PDorinaP i n PSara 'e dealP ntre)ul ritual al dra)ostei era din 'ers'ecti!a 0r0atului/ n PCloare al0astrP iu0ita este !iclean/ ademenitoare 'romindu-i iu0itului o lume Re"erat#clo'otel#ro;;

de 0ucurii i de "armec# Cadrul natural/ unde este c4emat iu0itul este cadrul cu !erdea/ cu i+!oare ce 'ln) n !ale sau stnci nalte i 'r'astii mree#La aceste se mai adau) i oc4iul de 'dure ncon1urat de trestie i ncrcat de "oi de mure# 3esturile iu0itei snt )alnice/ n tim' ce iu0itul i !a s'une P'o!eti i minciuniP/ ea/ iu0ita !a ncerca 'e un "ir de romani dra)ostea lui# C4emarea este tentant/ 'entru c iu0ita este ca n PDorinaP "rumoasB de Psoarelui cldurP "ata !a "i Proie ca mrulP n tim' ce cu 'rul ei de aur i !a astu'a )ura# Aceast in!itaie si)ur c este urmat de srutri date su0 'lrie 'entru ca s nu "ie !+ui de nimeni# La i!irea lunii 'rintre cren)i nlanuii n )t cei doi ndr)ostii !or 'orni n sat s're !ale/ dndu-i 'e srutari 'e cale# A1un)erea la al 'orii 'ra) !a "i urmat de !or0e n ntunecime/ du' care urmea+ ine!ita0ila des'rire# Du' ce ea dis'are n tim' ce iu0itul co'leit de n!ala sentimentului rmne ca un stl' n lun# Cele trei e'itete Pce "rumoas/ ce ne0un/ dulce "loareP cu'rinse n !ersuri e8clamati!e e8'rim intensitatea sentimentului/ de"a't e'itetul PdulceP a'are n mai multe situaii: Pdulce "loare/ dulce minuneP#6i Re"erat#clo'otel#ro ;@

sc4im0 sensul i !aloarea )rmatical PDulce nete+indu-mi 'rulP a'ro'ie 'e iu0ii 'rin )estB PDulci ca "lorile ascunseP su)erea+ 'uritatea# (entru ca n "inal s a'ar n Pdulce minuneP e'itet cu !aloare de sim0ol de data aceasta care su)erea+ c a'ro'ierea de "iina iu0it este e)al cu miracolul/ ast"el nct e'itetul de!ine meta"or# <ltima stro" aduce ideea des'ririi/ a stin)erii dra)ostei/ iar re'etiia P"loare al0astrP su0linia+ intensitatea tririi )enerat de contrastul dintre ilu+ie i realitate accentuat de acel PtotuiP# 3LOSS: 3los scris cu du0lu -s- n italian/ )erman/ latin dar cu unul n "rance+ a nsemnat 'rocedeul de a e8'lica de o0icei 'rintr-un sin)ur cu!nt 'e mar)inea unui te8t un 'asa1 o0scur/ o 'ro'orie sau un alt cu!nt# De aici s-a a1uns la o 'oe+ie cu "orma "i8 care alturi de sonet i rondel este cea mai 'retenioas dintre ele# Din 'unct de !edere com'o+iional >3loss? se com'une dintr-un numr de stro"e e)al cu numrul !ersurilor din 'rima stro" n care se 'une 'ro0lematica 'oe+iei/ i ultima stro" care Re"erat#clo'otel#ro;D

este o stro" conclu+ie i n care snt reluate !ersurile 'rimei stro"e n ordine in!ers# 6nce'nd cu stro"a a &&-a "iecare stro" comentea+ cte un !ers din 'rima stro" care este reluat ca !ers "inal al stro"ei ca o conclu+ie# Este o 'oe+ie cu caracter "iloso"ic/ o 'oe+ie )nomic e8'rimnd ade!ruri ale cunoaterii/ ale moralului ntr-o "orm 'oetic concentrat/ sentenioas# Este 'u0licat 'entru 'rima dat n ,GG@ n)ri1it de itu 2aiorescu/ a "ost de"initi!at n ,GG; du' ce 'oetul o su'une unor 're"aceri succesi!e nce'nd cu anul ,GGD 'aralel cu Scrisorile i Lucea"rul# Ast"el s-au cristali+at trei ti'uri de 3loss: dou cu cte nou stro"e i una cu +ece stro"e# itu 2aiorescu o 're"er 'e cea cu +ece stro"e 'entru ec4ili0rul i simetria des!rit a com'o+iiei# 3loss trans'une liric 'rinci'ii "iloso"ice cunoscut nc n "iloso"ia !ec4ilor )reci sau romani/ cum snt (armenide/ Jenon/ Seneca### 2oti!ul lumii ca teatru este 'reluat de la E'ictet i 2arcus Aurelius dar moti!ul este 're+ent i n literatura e!ului mediu la Ronsar i S4aQes'eare# La Eminescu/ moti!ul este "iltrat 'rin "iloso"ia lui Sc4o'en4auer# <n Re"erat#clo'otel#ro ;E

cu)ettor tradus n lim0a romn ,-EI du' un intermediar "rance+# &deea lumii de teatru i conce'tul Sc4o'en4aurian al 're+entului etern se re)sesc i n alte 'oe+ii Eminesciene ca 6m'rat i (roletar i Lucea"rul# (rima stro" a 'oe+iei este stro"a tem care 'une 'ro0lemaB ntr-un 're+ent etern !iaa este un cerc strmt n care oamenii se n!rt/ o +0atere "r rost 'entru c !iaa e dominat de e)oism/ minciun/ sete de 'utere/ ast"el ca sin)ura soluie a omului su'erior "iind ne'sarea/ detaarea rece# O succesiune de 'ro'o+iii 'rinci'ale redau s'ectacolul unic i monoton al !ieii n care "rica i s'erana nu-i au rostul# Su0stanti!ul -!reme nearticulat e8'rim ima)inea unei succesiuni monotone/ e)ale a cli'elor# 6nce'nd cu stro"a a &&-a "iecare !ers din 'rima stro" este comentat# Rs'unsul la c4emarea i ndemnurile cli'ei este ncercarea de a "i im'osi0il sce'tic/ sin)ura "orm de a'rare omeneasc# &ma)inea trecerii ire!ersi0ile a tim'ului dnd im'resia unui 'roces a'are n !ersuri ca: >multe trec 'e dinainte?/ >cli'a ce se sc4im0 'entru masca "ericirii?# La aceste se adau) su0iectele 'ro'o+iiilor e8'rimate 'rin 'ronume Re"erat#clo'otel#ro;A

ne4otrte >toate? i 'ronume relati!e >ce? 'entru a su0linia ideea de )enialitate# 6ndemnul din stro"a a &&&-a este la luciditate: >Recea cum'n-a )ndirii? tre0uie s stea drea't 'entru a discerne 0inele de ru/ 'entru a desco'eri masca "ericirii >ce o cli' tine 'oate?# Cu a1utorul minii al inteli)enei numai reueti s-i dai seama de ade!rul >c toate-s !ec4i i nou toate?# 6n stro"a a 'atra a'are ideea lumii ca teatru# %iaa ntinde ca'cane/ te momete cu lucruri +)omotoase/ cu micri neltoare cu "orme actoriceti de im'rsionare >1oace unul i 'e 'atru?/ >i de 'ln)e/ de se ceart?# Reacia "iinei su'erioare este de retra)ere >tu 'e alturi te strecoar?/ 'ri!itor ca la teatru 'entru c numai ast"el !ei 'utea ale)e >ce e ru i ce e 0ine?# De 'e 'o+iia s'ectatorului neutru care nele)e tim'ul ca 'e un 're+ent etern 'oetul anali+ea+ cu o ironie de mare 'ro"un+ime !iaa contem'oran# Odat introdus moti!ul lumii ca teatru 're+ent nc din literatura i "iloso"ia antic 4indus/ a'oi n literatura medie!al i 'reluat de Eminescu de la cu)ettorul suede+/ moti!ul !a re!eni i n stro"a a asea i a o'ta constituinduse cu re)ula etic a neamestecului omului su'erior n Re"erat#clo'otel#ro ;-

tumultul !ieii neltoare 'roductoare de su"erin# Stro"a a cincea !alori"ic ideea Sc4o'en4aurian a 're+entului etern idee 'e care le re)sim i n alte creaii# Ast"el constat 'oetul c !iitorul i trecutul snt a "ilei dou "ee# ot ce a "ost ori o s "ie n 're+ent le a!em 'e toate/ dar acest 're+ent tre0uie 'strat/ meditat la +drnicia lu'tei# %iaa este o succesiune de scene n esena aceleai >alte mti aceiai 'iesF alte )uri aceeai )am?# De mii de ani lumea e !esel i trist am)it att de des de s'ectaculul lumii/ de aceea >nu s'era i nu ai team?/ deci se recomand ne'sarea i detaarea# Cu ultimul !ers al stro"ei a asea se desc4ide codul de re)uli de conduit# (e un ton satiric i sce'tic se 're+int ar)umente con!in)toare care s determine starea de detaare/ de discernere a rului de 0ine# Omul su'erior nu tre0uie s se 'rind to!ar mieilor i ntrilor 'entru c totul este trectorB tiindule msura acesta n-are ce cuta cu s"aturile lui# Se recomand tcerea cnd ceilali !or0esc de ru >de te atin) s "eri n laturi### u rmi la toate rece?# <ltima stro" n sens in!ers !ersurile 'rimei stro"e/ ast"el nct codul de re)uli e mult mai Re"erat#clo'otel#ro;G

e!ident# <ltimul !ers al 'rimei stro"e de!ine 'rimul i ca't !aloare em0lematic i rol de cu!nt/ de com'ortament n societate# Din 'unct de !edere stilistic se remarc 're"erina 'oetului 'entru cu!intele din "ondul le8ical 'rinci'ial 'entru "ormele 'o'ulare 'entru ca totul s "ie ct mai accesi0il# (oe+ia este construit 'e antite+a ru-0ine/ trecut-!iitor/ !ec4inou/ etern-e"emer/ toate a!nd dre't sco' s relie"e+e com'licaiile !ieii# L<CEACR<L: Des're "elul cum s-a nscut marele 'oem romantic/ ca'odo'er a creaiei lui Eminescu a lsat mrturie nsui 'oetul# Din mrturia sa reiese c 'ornind de la o surs/ de la un i+!or 'o'ular 'oemul a trecut 'rintr-un ndelun)at 'roces de creaie# Du' ceea ce s'une re+ult c 'rinci'ala surs de ins'iraie a "ost un 0asm 'o'ular romnesc cules i 'unlicat ntr-un memorial de cltorie/ a'rut la 5erlin n ,GA, de ctre )ermanul Runisc4# 5asmul se intitula Cata din )rdina de aur# 6n acelai memorial de cltorie Runisc4 a mai 'u0licat un 0asm care asemenea a "ost cunoscut de Eminescu/ a 'reluat ce!a i din aceasta/ dar sursa Re"erat#clo'otel#ro ;.

'rinci'al rmne >Cata din )rdina de aur?# 6n 0asmul 'u0licat de Runisc4 este !or0a des're o "rumoas "at de m'arat 'e care tatl ei o nc4ide ntrun castel ncon1urat de o )rdin de aur 'entru a nu "i !+ut de oc4ii unui muritor# De "ata de m'arat se ndra)ostete un +meu/ dar "ata s'eriat de nemurirea lui l re"u+# Jmeul insist iar "ata i cere acestuia s "ie muritor de rnd ca i ea# (entru ai do!edi dra)ostea +meul se duce la creator s-l de+le)e de nemurire/ dar acesta -l re"u+# 6ntors 'e 'mnt +maeul !ede c "ata se ndr)ostete ntretim' de un "rumos "lcu/ din "ecior de m'rat care reuete s-o r'easc# Curios +meul i des'arte 'e cei doi aruncnd 'este "at o stnc iar 'e el l las s moar de durere ntr-o !ale "a0uloas a amintirii# Eminescu !alori"ic acest 0asm n 'erioada 0erline+ ntr-un 'oem cu titlul Cata n )rdina de aur/ dar n 'oemul creat autorul modi"ic unele lucruri i mai ales "inalul# R+0unarea +meului din 0asm i se 'are 'rea dur/ ne'otri!it cu su'eroritatea unei "iine nemuritoareB ast"el ca n 'oem +meul n-o mai omoar 'e "at ci rostete cu amrciune un 0lestem: Pun c4in s-a!ei: de-a nu muri odatP# Du' ,GGI acest 'oem rmas n Re"erat#clo'otel#ro@I

manuscris !a "i 'relucrat n cinci !ariante i trans"ormat ntr-un cntec liric n care 'o!estea mai !ec4e trns"ormat i aceasta de!ine 'rete8tul ale)oric al unei meditaii romantice/ "iloso"ice asu'ra )eniului/ dar i asu'ra condiiei omului ca "iin s"iat de contradicii# 6n noua creaie i+!oarele "olcloorice se ntlnesc cu cele "iloso"ice/ mitolo)ice/ culturale i c4iar auto0io)ra"ice# 6n "orma n care noi o cunoatem ast+i 'oemul a a'rut n ,GG@ n Almana4ul Societii Cultural-literare >Romnia Oun? din %iena# 6n acelai an 'oemul !a "i inclus a'oi n !olumul n)ri1it de itu 2aiorescu intitulat (oe+ii# Com'o+iia i structura 'oemului: Ca'tul c la ori)inea 'oe+iei se a"l un 0asm ne duce la conclu+ia c i noua creaie ar tre0ui s "ie o com'o+iie e'ic# Din 0asm 'oemul a 'strat doar sc4ema e'ic/ cadrul# Cormula de la nce'ut ine tot de e'ic# (re+ena unui narator care 'o!estete la 'ersoana a @-a e8istena 'ersona1elor/ construcia )radat a su0iectului/ marele numr de !or0e s'eci"ice 'o!estirii 'recum i 're+ena dialo)ului cu "ormule s'eci"ice de adresare/ toate acestea dau 'oemului un caracter e'ico-dramatic# *i totui 'oemul Lucea"rul este o creaie liric# Re"erat#clo'otel#ro @,

Sc4ema e'ic este doar cadrul iar ntm'lrile i 'ersona1ele snt de"a't sim0oluri lirice/ meta"ore 'rin care se su)erea+ idei "iloso"ice/ atitudini morale/ stri su"leteti i o anumit !i+iune 'oetic# Aceast inter"eren de )enuri este caracteristic romantismului i dau 'oemului mare 'ro"un+ime# Ceea ce 'ri!ete com'o+iia 'oemului se constat e8istena a 'atru ta0louri: ,: Dra)ostea dintre "ata de m'arat i Lucea"rB ;: &dila dintre Ctlin i CtlinaB @: Cltoria Lucea"rului s're Demiur) 'entru a cere de+le)are de nemurire# Rentoarcerea Lucea"rului la locul lui 'e cer i constatarea c "ata de m'arat nu s-a 'utut ru'e din cercul ei strmt# Din 'unct de !edere structural e8ist dou 'lanuri/ cel terestru uman i 'lanul cosmic uni!ersal# 6n 'rimul ta0lou cele dou 'lanuri se ntlnesc 'rin dra)oste# 6n ta0loul al doilea a!em doar 'lanul terestru# 6n ta0loul al treilea este 're+ent doar 'lanul cosmic# 6n ta0loul al 'atrulea a!em din nou 're+ente cele dou 'lanuri# )*#!+TA,I-. (oemul Lucea"rul este un 'oem romantic 'e tema destinului omului de )eniu# (oemul se des"oar 'e un !a) "ir e'ic ntr-o suit de meta"ore i sim0oluri 'rin care se Re"erat#clo'otel#ro@;

su)erea+ idei "iloso"ice# Este deci n e)al msur un 'oem de dra)oste i un 'oem "iloso"ic# (rimul ta0lou ne 're+int o "antastic 'o!este de iu0ire ntre dou "iine a'arinnd unor lumi di"erite# Contem'lnd de la "ereastra dins're mare a castelului Lucea"rul de sear se ndr)ostete de o 'rea"rumoas "at de m'arat# Cata la rndul ei este cu'rins de acelai sentiment# 6n conce'ia "etei Lucea"rul este un s'irit/ 'entru c4emarea cruia tre0uie o "ormul ma)ic de descntec# Desci"rnd ale)oria/ 'utem s'une c sensul ei este c 'mnteanul as'ir ctre a0solut#6n tim' ce s'iritul as'ir simte ne!oia concretului# (entru al 'utea c4ema ln)a ea "ata "olosete descntecul: PCo0ori n 1os Lucea"r 0lnd ###P # Ciinele su'ranaturale au 'osi0ilitatea de a metamor"o+a# 6ntocmai ca n 0asm/ Lucea"rul/ la c4emarea "etei se arunc n mare i 'resc4im0at ntr-un tnar 'alid/ cu 'rul de aur i oc4i scnteietori/ 'urtnd un )ul)iu !nt/ ncununat cu trestii a'are n "aa "etei ca un n)er/ ca un +eu# O in!it 'e "at n 'alatele lui de 'e "undul oceanului unde toat lumea s-o asculte 'e ea# 2etamor"o+a Lucea"rului 'une la contri0uie mituri cosmo)onice/ Re"erat#clo'otel#ro @@

as"el la 'rima ntru'are Lucea"rul are 'rinii cerul i marea: P&ar cerul este tatl meuF *i mum mea e mareaP# Jeii snt nemuritori i Lucea"rul metamor"o+at n Ne'tun este Pun mort "rumos cu oc4ii !iiP deoarece nemurirea este 'entru muritorii de rnd o "orm a morii# De aceea "ata de m'rat are o sen+aie de "ri)# PCci eu sunt !ie/ tu eti mortF *i oc4iul tu m-n )4ea#P (este cte!a no'i "ata c4em din nou 'e Lucea"r/ acesta o ascult i din !ile 4aosului a!nd ca tat soarele i mam marea a'are din nou n "aa "etei# Acum !ine n!esmntat n ne)ru i 'urtnd 'e !iele ne)re de 'r o coroan ce 'are c arde: POc4ii mari i minunai i lucesc 4imericF Ca dou 'atimi "r siP# 6n"iarea este acum demonic/ 'entru c s-a nscut din soare i noa'te: du' 7esiod noa'tea este +eia um0relor/ "iica 4aosului/ mama tuturor +eielor# De data aceasta tnarul demonic i ")duiete miresii sale cununi de stele i o"er cerul 'e care s rsar mai strlucitoare dect celelalte# Dar i de data aceasta "ata i re"u+ a'ro'ierea i simte sen+aia de clduri# Ale)oria este c "ata este nca'a0il s ias din condiia ei 'entru a con!ieui cu Lucea"rul i cere acestuia s de!in Re"erat#clo'otel#ro@D

muritor ca i ea# La aceast cerere Lucea"rul rs'unde a"irmati! din cu!intele sale reieind sacri"iciul su'rem 'e care e )ata s-l "ac >n sc4im0 'e o srutare? 'entru a do!edi "etei c o iu0ete# De aceea e 4otrt s se nasc din 'cat i s "ie de+le)at de nemurire# Cel de-al doilea ta0lou se des"oara n 'lan terestru/ n 'lan uman/ este idila dintre Ctlin i Ctlina/ idil care sim0oli+ea+ re'e+iciunea cu care se sta0ilete le)tura sentimental ntre re're+entanii lumii in"erioare# A!em aici o atmos"er intim/ "amiliar# Acum eroina nu mai este 'rea"rumoasa "at de m'arat/ ea de!ine Ctlina/ ceea ce sim0oli+ea+ "a'tul c acum este o "at ca oricare alta cu un nume comun/ care se 'oate ndr)osti ra'id de un 0iat oarecare# Ctlin este !iclean co'il de cas/ un 'a1 din 're1ma m'rtesei/ 0iat din "lori dar ndr+ne cu oc4ii# <rmrind-o 'a Ctlina socotete c e momentul s-i ncerce norocul i 'rin+nd-o ntr-un un)4er i ser!ete Ctlinei o ade!arat lecie de dra)oste# Se o0ser! n scena de dra)oste un lim0a1 o0inuit/ comun/ 'o'ular adec!at unei scene de dra)oste o0inuite trectoare a!enturoase# Ctlina la nce'ut este mai Re"erat#clo'otel#ro @E

retras/ mai reinut i mrturisete lui Ctlin dra)ostea 'entru Lucea"r# Dar Ctlin )sete remediul: >7ai i-om "u)i n lume? i ast"el Ctlina !a 'ierde !isul de luce"eri# (artea a treia a 'oemului cu'rinde cltoria Lucea"rului 'rin s'aiul cosmic i con!or0irea cu Demiur)ul# Sntem din nou n 'lanul cosmic cu o atmos"er )lacial i cu un lim0a1 sentenios )nomic 9e8'rimarea este a'ro'iat de ma8ime i 'ro!er0e:# Demiur)ul este ru)at s-l ierte de nemurire s-l "ac muritor de rnd# 6n acest ta0lou Eminescu se do!edete ca i n Scrisoarea & unul dintre cei mai interesai autori de cosmo)onii i un e8traordinar 'oet al "enomenelor "i+ice# (entru un +0or att de ndr+ne Lucea"rului i crete ari'a la dimensiuni uriae# Din cau+a !ite+ei colosale cu care +0ura micarea lui 'are un "ul)er nentreru't/ rtcitor 'rinte stele# 7aosul este o noiune a0stract/ ne'al'a0il nsemnnd con"u+ia )enerala a elementelor nainte de creaie# (entru a le "ace 'al'a0ile Eminescu i atri0uie 4aosului nsuirile unei !i din care necontenit i+!orsc lumini ce se amestec se n!lmesc ca nite mri amenintoare# Jona n care se a"l Demiur)ul e in"initul/ neantul st'nit Re"erat#clo'otel#ro@A

de )roa+a 'ro'riului !id adnc ca !isul uitrii# 6n dialo)ul cu Demiur)ul/ Lucea"rul nsetat de !iaa o0isnuit/ de stin)ere este numit 7S'erion# 6ntocmai ca "ata de m'arat n idila cu Ctlin este numit Ctlina i Lucea"rul/ n momentul cnd !rea s de!in muritor este n+estrat cu nume# 6n discuia dintre cei doi/ Demiur)ul i 'ro'une/ ca 'entru a renuna la )ndul su de a de!eni muritor/ trei lucruri: s-l "ac cntre nct s asculte toat lumea de cntecul lui/ conductor de oti sau nele't# Demiur)ul este dis'us s-i dea >'mntu-n lun) i marea-n lar) F Dar moartea nu se 'oate?# Lucea"rul este o 'arte a uni!ersului/ celui >tot? 'e care o re're+enta Demiur)ul/ iar al ru'e din acest sistem ar nsemna distru)erea ec4ili0rului uni!ersal# *i atunci ca un ultim ar)ument/ Demiur)ul l ndeamn 'e 7S'erion s 'ri!easc s're 'mntul rtcitor s !ad ce-l atea't# Al 'atrulea ta0lou ne duce din nou n 'lanul terestru dar i n cel uni!ersal cosmic# 7S'erion de!enit din nou Lucea"r se ntoarce 'e cer i i re!ars din nou ra+ele asu'ra (mntului# 6n acest ta0lou a!em un "oarte "rumos 'astel terestru care contrastea+ cu 'astelul cosmic din Re"erat#clo'otel#ro @-

'artea a @-a# Lucea"rul desco'er 'e crrile din crn)uri su0 iruri lun)i de tei doi tineri ndr)ostii care edeau sin)uri# Cata l !ede i l c4eam s-i lumine+e norocul# Oamenii snt "iine trectoare# Ei au doar stele cu noroc n tim' ce Lucea"rul nu cunoate moarte# 24nit de cele ce !ede/ Lucea"rul nu mai cade din naltul la c4emarea "etei ci se retra)e n sin)urtatea lui constatnd cu amrciune: PCe-i 'as ie c4i' de lutF Daco-i "i eu sau altulMF rind n cercul !ostru strmtF Norocul ! 'etreceF Ci eu n lumea mea m simtF Nemuritor i receP# Des're sensurile 'oemului Lucea"rul au !or0it muli critici/ dar cea mai 0un inter'retare a 'oemului o d nsui Eminescu# (oetul "cea o nsemnare 'e mar)inea unui manuscris artnd c >n descrierea unui !oia1 n Lrile Romne )ermanul R 9Runis4: 'o!estete le)enda Lucea"rului# Aceasta este 'o!estea# &ar nelesul ale)oric ce i-am dat este/ c/ dac )eniul nu cunoate nici moarte i numele lui sca' de noa'tea uitrii/ 'e de alt 'arte aici 'e 'mnt nici ca'a0il de a "erici 'e cine!a/ nici ca'a0il de a "i "ericit# El n-are moarte/ dar n-are nici noroc#P Din acest 'unct de !edere Re"erat#clo'otel#ro@G

Lucea"rul este o ale)orie 'e tem romantic a locului )eniului n lume# Ast"el nseamn c 'o!estea/ 'ersona1ele i relaiile dintre ele nu snt dect o suit de 'ersoni"icri/ meta"ore i sim0oluri care su)erea+ idei/ conce'ii/ atitudini ieite dintr-o meditaie asu'ra )eniului !+ut ca "iina ne"ericit i solitar o'us 'rin structura omului comun# Aceast !i+iune romantic asu'ra )eniului este 'uternic in"luenat de "iloso"ia lui Sc4o'en4auer# O inter'retare a 'oemului Lucea"rul socotete aceast creaie ca un 'oem al >!ocilor? 'oetului sau un 'oem al mtilor n sensul c 'oetul se 'roiectea+ n di"erite i'osta+e lirice# Ast"el Eminescu s-a ima)inat 'e sine n 'rimul rnd n Lucea"rul sau 7S'erion/ )eniul care caut su'rema cli' de "ericire "r s "ie neles i rmnnd la locul su se'arat de societatea din 1ur# Eminescu s-a ima)inat ns i n c4i'ul lui Ctlin# (mnteanul o0inuit care triete din 'rima cli' a dra)ostei# Dar Eminescu s-a ima)inat c4iar n c4i'ul Ctlinei/ muritorul de rnd care as'ir s're a0solut# El s-a ima)inat i su0 c4i'ul Demiur)ului/ e8'rimnd Re"erat#clo'otel#ro @.

ast"el as'iraia s're 'ersonalitatea uni!ersal/ cel care rostete teri0ilul nu se 'oate contient "iind de incom'ati0ilitatea celor dou lumi# 6n conclu+ie 'utem s'une c su0 as'iraia unei 'o!eti de dra)oste Lucea"rul este de"a't o sinte+ a liricii lui Eminescu/ a !ocilor 'oetice din o'era sa 'entru c )sim aici nu numai ecouri din 'oe+ia de dra)oste i natur dar a!em ecouri i din 'oe+ia de nalta cu)etare "iloso"ic din 'oe+ia 'e teme cosmo)onice 9Scrisoarea &/ 6m'rat i 'roletar:# (resu'usele 'ersona1e de!in sim0oluri mitice ale contradiciilor din su"letul 'oetului care se simte ca orice creator de )eniu sla0 i 'uternic/ muritor i nemuritor/ om i +eu# REAL&JAREA AR &S &C: (oemul Lucea"rul este cea mai !aloroas creaie Eminescian/ nu numai din 'unctul de !edere a coninutului de idei ci i n 'er"eciunea "ormei# Lim0a1ul 'oetic/ sinta8a 'oetic i naturaleea des!rit "ac din 'oem un e8em'lu strlucit de reali+are artistic a unei creaii# Dintre 'rinci'alele trsturi ale stilului 'oemului: a: lim'e+imea clasic - 'oetul a cutat de "iecare dat cu!ntul care s e8'rime cel mai 0ine ade!rul ntr-o "orm ct mai sim'l# Este Re"erat#clo'otel#roDI

0ine cunoscut 'rocesul de scuturare a 'odoa0elor stilistice din 'rima stro" n care o cali"ic 'e "ata de m'rat >o 'rea"rumoas "at?# (n s a1un) la acest su'erlati! de ori)ine 'o'ular/ Eminescu a eliminat o serie de e'itete i meta"ore din 0otanic/ din +oolo)ie sau mineral# (e 'arcursul 'oemului a "oosit ct mai 'uine e'itete 'entru a nu ncrca te8tul cu elemente descri'ti!e# 6n marea lor ma1oritate ad1ecti!ele "olosite snt de ori)ine latine/ unele "iind "ormate cu 're"i8ul Nne?B 0: a doua trstur este e8'rimarea a"oristic# Aceasta este o e8'rimare care conine multe ma8ime i sentine/ 'rea'te morale "ormulate ntr-un mod memora0il# Cele mai multe e8'rimri )nomice le )sim n ta0loul al treilea/ n discuia nalt dintre 7S'erion i Demiur)# c: 'uritatea lim0a1ului - se re"er la "a'tul c Eminescu "olosete cei mai muli termeni din "ondul 'rinci'al de cu!inte/ termeni de ori)ine latin 'e care i inte)rea+ n e8'resii i construcii 'o'ulare# Acce't "oarte 'uine neolo)isme# E"ectul care se o0ine este c e8'rimarea e 'ur romneasc natural 'e nelesul tuturorB d: mu+icalitatea - reali+at 'e dou ci 'rin Re"erat#clo'otel#ro D,

"olosirea su0til a cu!intelor cu sonoritate deose0it i 'rin sc4ema 'ro+oic - stro"e de cte 'atru !ersuri cu --G sila0e i ritm iam0ic# Colosete alternati! rimele masculine i cele "eminine care su)erea+ o continu nlare i cdere n concordan cu ideea de 0a+ a 'oemului# RE%EDERE: Dintre 'oe+iile 'uternic in"luenate de "olcloor 'oe+ia Re!edere 'u0licat n re!ista Con!or0iri literare la , octom0rie ,G-. este 'rima 'oe+ie n metru 'o'ular tro4aic a lui Eminescu# (oe+ia a "ost scris cu ci!a ani nainte de a "i 'u0licat# 2odelul rmne %asile Alecsandri din 'oe+ia Doina/ dar Eminescu adncete aceast tematic 'o'ular 'rin "ora 'oetic/ 'rin !i+iunea "iloso"ic i te4nica !ersi"icaiei# (ornind deci de la un model 'o'ular Eminescu crea+ n 'oe+ia Re!edere o ele)ie 'e tema 'erisa0ilitii omului/ a e"emeritii omului 9condiia trectoare: n com'araie cu trinicia/ cu eternitatea naturii# Re!edere este cu alte cu!inte un cntec melancolic des're "ra)ilitatea omului n "aa tim'ului# (unctul de 'lecare este doina 'o'ular dar Eminescu rescrie totul din Re"erat#clo'otel#roD;

'ers'ecti!a 'oetului romantic im'resionat de s'ectacolul naturii !enice care-l "ace s se simt mrunt i trector# 6n acest "el 'oe+ia ca't un su0strat "iloso"ic/ care nu este de ori)ine "olclooric# La o anali+ atent a 'oe+iei se 'ot deose0i att elemente de ori)ine 'o'ular ct i elemente de ori)ine cult# De ori)ine 'o'ular snt: a: moti!ul codrului ca "iin mitic n "olcloor codrul e "rate cu romnul/ crai nele't/ sau c4iar m'rat#6n aceast ultim i'osta+ de m'rat a'are i Eminescu# 0: dialo)ul cu natura re're+entat de codru# c: n al treilea rnd este "amiliaritatea silului# d: unele locuiuni de ti'ul: Pmie-mi cur)e DunreaP# e: ritmul tro4aic/ msura de --G sila0e i rima m'erec4eat snt de asemenea de ori)ine 'o'ular# De ori)ine cult snt: a: accentuarea ideii de 'erenitate 9trinicie: a codrului/ a naturiiB 0: accentuarea i am'li"icarea o'o+iiei dintre om i naturB c: ra"inamentul e8'resieiB d: !i+iunea romantica asu'ra conditiei umaneB e: sentimentul ele)iac# Din 'unct de !edere al com'o+iiei 'oe+ia este com'us su0 "orm de dialo) ntre doi P'arteneriP de discuie/ care a'arin la dou 'lanuri distincte al omului i al codrului# (lanurile snt n Re"erat#clo'otel#ro D@

o'o+iie/ marcat de cele dou ntre0ri i de cele dou rs'unsuri/care-i trans"orm 'e interlocutori n sim0oluri ale unor reliti di"erite: omul condiia trectoare iar codrul eternitatea# (oe+ia se desc4ide cu 'lanul omului mai scurt/ mai concis/ intero)ati! 'ersoni"icndu-l i lundu-l ca interlocutor 'oetul se adresea+ 'e un ton "amiliar/ cald/ a'ro'iat codrului# Colosind diminuti!ele: codruule/ dr)uule 'oetul !or0ete cu codrul asemeni unei 'ersoane a'ro'iate ntre0ndu-l ce mai "ace de cnd nu l-a !+ut 'entru c a trecut mult tim' decnd s-a de'rtat de el i n acest tim' >mult lume am um0lat?# 6n rs'unsul codrului/ care este a"irmati! constatm o serie de elemente care su)erea+ 'ermanen/ continuitate n natur#Din rs'unsul codrului 'ersoni"icat a"lm de e8istena lui indi"erent de anotim'uri# Rotaia anotim'urilor se 'etrece an de an iar codrul rmne acelai# Rs'unsul de0utea+ cu o "orm 'o'ular: >Eu "ac ce "ac de mult? du' care urmea+ ima)inea codrului iarna cu cren)ile descuiate de "rum+e i c4iar cu cren)i ru'te/ care cad i aco'er a'ele cu ierni care troienesc crrile )onind cntrile# Acelai codru ntinerete odat cu !enirea Re"erat#clo'otel#roDD

'rim!erii i a !erii anotim' n care codrul iar rsuna de cntecul doinei cntat de "emeile ce duc a' de la i+!oarele din codru# Cea de a doua inter!enie a 'oetului este mai de)ra0 o constatare dect o ntre0are# (oetul constat c n ciuda !remii care !ine i trece codrul mereu ntinerete# (oetul este 0ucuros de re!ederea cu codrul/ dar 0ucuria sa este um0rit de melancolia dat de contrastul dintre 'ro'ria lui n"iare i natura !enic tnr# 6n rs'unsul codrului acesta enumer cte!a dintre elementele cu caracter de eternitate su)ernd 'rin aceasta statornicia naturii# &ndi"erent c !remea e rea sau 0un natura este aceeai# Numai omu-i sc4im0tor/ n tim' ce natura cu marea/ rurile/ 'ustiurile/ luna/ i soarele/ i+!oarele i codrul rmne nesc4im0at/ etern# SARA (E DEAL: (oemul se incadrea+ n 'rima eta' a 'oe+iei de iu0ire i de natur# A "ost 'u0licat n ,GGE n re!ista >Con!or0iri literare?# O !ariant datea+ din ,G-, iar alta din ,G-;/ se 'ot re)si "ra)mente din >Sara 'e deal? n romanul >3eniu 'ustiu? i nu!ela >La curtea cuconului Re"erat#clo'otel#ro DE

%asile Crean)?# >Sara 'e deal? nu este nici 'astel nici idil ci este un 'oem eminescian s'eci"ic n care temele naturii i iu0irii "u+ionea+/ i n care se crea+ ima)inea 'aradisul adolescenilor n care as'iraia s're iu0ire este 'ur/ 'oetul cre+nd n idealurile iu0irii# Com'o+iia se reali+ea+ 'rin alternarea a dou 'lanuri: s'aiul natural i cel su"letesc# S'aiul natural este lar) dimensionat/ un s'aiu n care 'lutete melancolic cu 1ale cntul 0uciumului ca un ecou a strii su"leteti a 'oetului ndr)ostit# Elementele de 'eisa1 constituite de ima)ini auditi!e i !i+uale unele intensiti a0ia 'erce'ti!e redau tcerea necu'rinsului de la satul din !ale 'n la turmele care urc dealul i a'oi 'n la 0olta senin a cerului/ 'n la in"init unde stelele se nasc s're 0olta senin/ n momentul nserrii i a intrrii n noa'te# 6nc din 'rimul !ers se o0ser! o conto'ire a s'aiului natural cu cel su"letesc su)erat de sunetul melancolic al 0uciumului 'e "ondul unui ritm metric ori)inal alctuit din ,; sila0e# 6n al doilea !ers conto'irea s'aiului 'oetic cu cel su"letesc este am'li"icat 'rin adu)area aliteraiei 'recum i de ima)inea creat n care se Re"erat#clo'otel#roDA

m'letesc elemente terestre cu cele cosmice? turmele-l urc/ stelele sca'r n cale?# 6n !ersul @ elementul sonor este 're+ent 'rin 'relun)irea aliteraiei >se? dar i 'rin ima)inea murmurului dulce al a'ei n "ntne# Remarcm s'lendida 'ersoni"care >a'ele 'ln) clar i+!ornd din "ntne? este ima)inea 'rimordial a i+!orului# cerea necu'rinsului creat 'rin armonie mu+ical e o tcere care este 'erce'ut cu su"letul# 6n al 'atrulea !ers a'are ima)inea co'acului sacru al iu0irii ?salcmul> de!enit loc 'rotector al ntlnirii celor doi unde iu0ita toro'it de dra)oste atea't acest moment >oc4ii ti mari caut-n "run+a cea rar?# 6nce'nd cu stro"a a doua ta0loul de natur de!ine e!ocator in"ind micarea lent a lunii 'e cer >s"nt i clar?/ nourii ntr-o scur)ere 4alucinant 'roiectea+ casele 'arc n lun/ oamenii cu coasa n s'inare se ntorc de la cm'/ cum'enele "ntnilor scrie n !nt/ nici unul din aceste detalii nu indi!iduali+ea+ ta0loul dar nici nu se 'oate s'une c ta0loul este a0stract# Aceste detalii +u)r!esc ima)ini eterne aa cum l-a cunoscut 'oetul n &'otetiul cu turme/ cu deal i !ale n care murmur "luierele/ culorile ce domin Re"erat#clo'otel#ro D-

'eisa1ul snt astom'ate/ li'sesc cci lumina este 'uin domin 1ocul de um0r i lumin# Sunetele snt estom'ate dar melodioase# 2u+icalitatea se reali+ea+ 'rin 're+ena 0uciumului/ a scritului domol al cum'enelor/ a murmurilor "luierelor/ a sunetelor ritmice de toac culminnd cu )lasul clo'otului ceea ce crea+ o !i0raie am'l >Clo'ot !ec4i um'le de )lasul lui sara?# S'aiul natural s-a di+ol!at total i este nlocuit de s'aiul su"letesc >Su"letul meu arde-n iu0ire ca 'ara?B acest !ers "ace trecerea la momentul urmtor/ sentimentul su"letesc este a0ia sc4iat 'rin ner0dare dar i+0ucnete n "inalul 'oe+iei unde 'oetul crea+ !isul de iu0ire/ ima)inea 'ur a iu0irii n care a'are 'erec4ea su0 salcm unde ore ntre)i i !a o'ti !or0e de iu0ire i i !a "ace )estul culminant ce "ace iu0irea 'ur# >Ne-om r+ima ca'etele unul de altul?B !ersi"ic srutul/ n "inal inter!ine uor retorica ntre0are >Ast"el de noa'te 0o)at cine 'e ea n-ar da !iaa lui toat? 'oetul e8'rim ideea c este )ata s-i dea !iaa 'entru acest )est de su'rem 'uritate a iu0irii# C4i'ul iu0itei este imaterial a0ia de"init "iind un sim0ol al iu0irii nsui# Este o iu0it ideal s're a crei Re"erat#clo'otel#roDG

iu0ire as'ir 'oetul n !ersurile >su0 un salcm dra) m ate'i tu 'e mine?/ >(ie'tul de dor/ "runtea de )nduri i-e 'lin? sim0oli+ea+ acea 'asionat i )in)a 'lenitudine a iu0irii# SCR&SOAREA &&&: Eminescu a scris un ciclu de E scrisori "iind nite satire# ematica acestor scrisori are n centru moti!ul )eniului# Scrisoarea & de+0ate 'ro0lema )eniului sa!ant/ Scrisoarea && de+0ate 'ro0lema )eniului artist/ Scrisoarea &&& de+0ate soarta )eniului conductor de 'o'oare# Scrisoarea &&& a0ordea+ tema 'atriotismului i a )eniului conductor de 'o'oare# 3ene+a este le)at de 'erioada de +iarist la > im'ul?# (unctul de 'lecare l-a constituit entu+iasmul colecti!itii romne n momentul inde'endenei de stat din ,G--# Eroismul ostailor romni mic n Eminescu adnci simminte ins'irndu-i cel mai !aloros 'oem dedicat 'atriotismului# Com'o+iia se reali+ea+ 'e 'rinci'iul antite+ei romantice trecut-'re+ent# (oemul are dou 'ri: -n 'rima 'arte se cele0rea+ iu0irea de 'atrie i de neamB - 'artea a doua este o satir Re"erat#clo'otel#ro D.

adus 're+entului dec+ut# Ca te4nic Eminescu "olosete te4nica sa!ant a 'ro'oriilor# 6n 'rima 'arte 'oetul nu a0ordea+ direct su0iectul 0tliei de la Ro!ine ci l incadrea+ cu momente le)endare 'entru a su)era !aloarea# (lasat n 'erioada de cretere a im'eriului otoman/ 0tlia de la Ro!ine a constituit un +id care a o'rit e8'ansiunea tuceasc# (oemul cu'rinde dou momente e'ico-lirice: trcut i 're+ent incadrate de un 'rolo) i un e'ilo)# (rolo)ul 're+int !erti)inoasa cretere a im'eriului otoman/ ce este e8'licat sim0olic 'rintr-un co'ac uria a crei um0r untunec ntrea)a lume# Eminescu 're+int aceast le)end/ n"ind un sultan# Luna se 'resc4im0 n "ecioar i sultanul simte cum din inima lui crete un co'ac al crei um0r cu'rinde ntre) 'mntul# Cutremurat/ sultanul/ se tre+ete i inter'retea+ !isul ca trimis de 'ro"et# Este 're+entat o sinte+ 'oetic a ctor!a e'oci de cretere reali+at su)esti! 'rin re'etiii i enumerri ce crea+ im'resia 'uternic de "urtun >an cu an?/ >neam cu neam?B se "ace trecerea a'oi la realitate i urmea+ momentul e!ocrii 'o'orului nostru# (rima sec!en cu'rinde A !ersuri i red ae+area celor dou otiri 'e Re"erat#clo'otel#roEI

cm'ul de la Ro!ine/ urmrind des"urarea or)olioas a turcilor a!nd o armat de ,II#III de oteni i 'e de alt 'arte cei @I#III de romni# Eminescu a0ia su)erea+ 're+ena romnilor# Se su)erea+ dis'ro'oria dintre armate nu numai numeric ci i su0 as'ectul te4nicii de r+0oi# <rmtorul e'isod este dramatic i se de"inete 'rin cu!intele rostite i din atitudinea lor# 6ntlnirea celor doi conductori este redat 'e 0a+a dialo)ului# Eminescu descrie 'e 2ircea ca 'e un monea) i i descrie m0rcmintea# 6n acest dialo) se n"runt n)m"area cotro'itorului care n-a cunoscut dect !ictorii cu demintatea i nele'ciunea ade!ratului conductor care i a'r >srcia i ne!oile i neamul?# 2ircea este sim0olul datinei al os'italitii i 0unei credine/ dar dr+ 're!enitor i demn# La irul !ictoriilor enumerate de 5aia+id/ 2ircea 're+int istoria de a'rare a rii nce'nd cu acel oas'e 'n la or)olioii romani# oi conductorii snt sim0oli+ai 'rin numele lui Darius numit &s'aste# oi au cerut n numele st'nirii >'mnt i a'? i 'rintr-un 1oc de cu!inte/ 'oetul desemnea+ ironic n"rn)erea acestor cotro'itori/ se "cur >toi o a' i Re"erat#clo'otel#ro E,

un 'mnt?# E8ist n aceste !ersuri o sinte+ a istoriei eroice a 'o'orului nostru din cele mai !ec4i tim'uri/ o sinte+ a lu'telor 'entru a'rarea rii i a "iinei neamului# Este 're+ent n dialo)ul lui 2ircea i )nditorul care "ace distincie ntre r+0oaiele de cucerire i cele de a'rare i se clari"ic ideea de solidaritate a neamului n a'rarea teritoriului rii# De cealalt 'arte se de"inete or)oliul cum'lit al lui 5aia+id# ru"ia celui care n-a cunoscut niciodat n"rn)erea se e8'rim 'rintr-o cascad de cu!inte mari# 5tlia de la Ro!ine este un ta0lou 'lin de dinamism n care se relie"ea+ !ite1ia/ iu0irea de 'atrie dar i !irtuile osteti# Cei doi conductori trec n 'lanul al doilea/ n 'rim 'lan "iind otile# (rintr-o aliterare de ima)ini !i+uale i auditi!e dinamice ntr-un ritm "ul)ertor 'oetul e!idenia+ tactica de de lu't a romnilorB ei ies sur'rin+nd 'e dumani# Desc4iderea 0tliei o reali+ea+ clreii a cror des"urare constituie o sur'ri+/ lo!iturile lor !enind din toate 'rile cu'rin+nd oastea turceasc# Lo!iturile lor snt nsoite de +)omotul scrilor de lemn/ ritmul este ntr-o cretere continu# (rocedeele stilistice su0linia+ ideea Re"erat#clo'otel#roE;

de "urtun de cataclism# otul este ntr-un clocot uria ce se re"lect n 'eisa1e i ima)ini: )rindin/ 'loaie/ cerul se de+lnuie 'e 'mnt centrul acestui cataclism este 2ircea# Linta acestui cataclism este m'ratul 'este a crui armat se ntinde um0ra morii# (artea a doua 'oate "i considerat un !erita0il 'am"let 'olitic cu ecouri din 'rioada 'u0licistic de la > im'ul?/ a!ndu-i i+!orul n sentimentul de 'ro"und de+ilu+ie n "aa "alsului 'atriotism i a dema)o)iei 'atriotale# 6n aceast 'arte li'sete introducerea i nce'e cu o antite+ >!eacuri de aur?# Des'rindu-se de trecut/ Eminescu mai las s se aud nc odat acorduri de neuitat adresndu-se eroilor trecutului a1uni la mod n 're+ent# Eminescu sesi+ea+ cu sarcasm c marile )lorii au de!enit un 'rile1 nou 'e care o alt 'ersoan "olosindu-i 'e eroii de alt dat s-i aco'ere nuditatea# &ma)inea 're+entului este un ta0lou "iind re+ultatul unei selecii critice n care Eminescu eseniali+ea+ satiri+nd n mod contient ima)inea 're+entului i nce'e cu o serie de ntre0ri retorice crora nu li se ntre!ede nici un rs'uns# &ma)inea 5ucuretiului este !+ut ca un nou SS0aris# 3loriile se Re"erat#clo'otel#ro E@

nasc 'e strad i la ua ca"enelelor 'oliticienii snt ade!rai 'an)licari de dema)o)ie# (ortretele ne)ati!e n care Eminescu e8a)erea+ contient snt 're+entate n mod )radat i e8'rim "uria crescnd# (oetul se o'rete asu'ra 'ortretului li0erarului !+ut ca o e8'resie a dema)o)iei un 'ortret al unicimii care are toate atitudinile de decdere "i+ice i morale# (ortretul 'arlamentului este !+ut ca o aduntur de ne0uni din +idirea s"intei 0olii o ima)ine caricatural o serie de atri0ute ale decderii/ este 're+ent ima)inea tineretului dec+ut# oti acetia nu !nea+ dect cti)ul "r munc/ n aceasta lume !irtutea este o >nero+ie? i >)eniul o ne"ericire?# (artea a doua se nc4eie cu in!ocarea lui Le'e domnitorul 1ustiial c4emat s-i adune 'e toi i s-i m'art n smintii i n miei i s-i 0a)e n dou temnii i s dea "oc la 'ucrie i la casa de ne0uni# SCR&SOAREA &: (oe+ia ne 're+int 'o+iia !itre) a omului de )eniu ntro societate mr)init i este alctuit din E 'ri# 6n 'rima 'arte a'ar dou moti!e romantice/ dra)i 'oetului# (rimul moti! este cel al tim'ului Re"erat#clo'otel#roED

tim'ul indi!idual i cel uni!ersal# Al doilea moti! este moti!ul lunii: >Ea din noa'tea amintirii o !ecie-ntrea) scoate># 6n a doua 'arte 'oetul nuanea+ moti!ul lunii/ ca un astru tutelar al "a'telor mesc4ine sau no0ile ale oamenilor# 2ai nti 'oetul red o ima)ine )lo0ar a s'aiului terestru de la 'ustiuri la codrii/ de la mri i i+!oare la rmuri/ i a'oi ima)inea se restrn)e: >*i n cte mii de case lin 'truns-ai 'rin "eretiF Cte "runi 'line de )nduri/ )nditoare le 'ri!eti># 6n continuare 'oetul 'oetul n"iea+ o serie de i'osta+e ale indi!idului: >%e+i 'e-un re)e cem'n+ete )lo0u-n 'lanuri 'e un !eacF Cnd la +iua cea de mine a0ia cu)etun srac>/ >Cie sla0i/ "ie 'uternici/ "ie )enii ori ne)4io0iKF <nul caut-n o)lind de-i 0uclea+ al su 'rF Altul caut n lume i n !reme ade!r># A'are aici un moti! de surs sc4o''e4aurian/ identitatea omului n "aa morii: >Dei tre'te ose0ite le-au ieit din urna soriiF Deo'otri!-i st'nete ra+a ta i )eniul morii># 6n continuare 'oetul se o'rete la condiia !itre) a omului de )eniu/ care a'are n antite+ cu celelalte i'osta+e: >&ar colo 0trnul dascl/ cu-a lui 4ain roas-n coateF 6ntr-un Re"erat#clo'otel#ro EE

calcul "r ca't tot socoate i socoateF *i de "ri) la 'ie't i-nc4eie tremurnd 4alatul !ec4iF 6i n"und )tu-n )uler i 0um0acul n urec4iF <sci aa cum este/ )r0o!it i de nimicF <ni!ersul "r mar)ini e n de)etul lui micF Cci su0 "runte-i !iitorul i trecutul se nc4ea)F Noa'teadnc-a !eciniciei el n iruri o de+lea)F (recum Atlas n !ec4ime s'ri1inea ceriul 'e umrF Aa el s'ri1in lumea i !ecia ntr-un numr># (artea a treia cu'rinde o cosmo)oinie care com'o+iional se 1usti"ic 'rin "a'tul c ea !a ar)umenta ct de !ast este cultura 0trnului dascl# (n a 're+enta )ene+a a'ar cte!a noiuni care ar tre0ui s su)ere+e ncreatul# 3ene+a 'ro'riu +is nce'e ast"el: >Dar deodat un 'unct se mic H cel nti i sin)ur# &at-lKF Cum din c4aos "ace mum/ iar el de!ine atl># A'ar aici moti!ele macrocosmusului i microcosmosului# Ra'ortat la macrocosmos oamenii nu sunt dect: >2uti de-o +i 'e-o lume mic de se msur cu cotul># 6n continuare 'oetul !or0ete des're un 're!i+i0lil s"rirt al lumii: soarele l !ede >trist i ro>/ 'lanetele >n)4ea> i tim'ul >de!ine !ecinicie>/ 'entru ca la s"rit s domneasc din nou aceast noa'te Re"erat#clo'otel#roEA

a >ne"iinei> i > eterna 'ace># (artea a 'atra este consacrat 'o+iiei !itre)e a cu)ettorului de )eniu n lumea semenilor si# Dasclul du' ce a cu)etat la destinul lumilor cosmice el cu)et acum la destinele indi!i+ilor lumii terestre# A'are aici din nou identitatea oamenilor cu ei nii i cu omenirea ntrea): ><nul e n toi/ tot ast"el 'recum una e n toate># %oinele mrunte care i "rmnt 'e oameni n-au nici un sens din cau+a ire!ersi0ilitii tim'ului: >Ce-o s-i 'ese soartei oar0e ce !or ei sau ce )ndescMF Ca i !ntu-n !aluri trece 'este traiul omenesc># Cnd !or0ete des're soarta )eniului ntr-o societate 0ntuit de interese mesc4ine a'ar numeroase accente satirice/ uneori deose0it de incisi!e# &m'osi0ilitatea cunoaterii 'ro'riei !iei/ las considerarea o'erei omului de )eniu la discreia ru!oitorilor/ a in!idiilor: >*i cnd 'ro'ria ta !ia sin)ur n-o tii 'e de rost/F O s-i 0at alii ca'ul s-o 'trund cum a "ostM># (esimismul sc4o''en4aurian l-a in"luenat 'e Eminescu i n !ersurile: >(oi +idi o lume-ntrea)/ 'oi s-o s"armi H orice-ai s'une/F (este toate o lo'at de rn se de'une># A'are din nou ideea c oamenii sunt e)ali n "aa morii: Re"erat#clo'otel#ro E-

>2na care-au dorit sce'trul uni!ersului i )nduriF Ce-au cu'rins tot uni!ersul nca' 0ine-n 'atru scnduri># (e un ton ironic 'oetul i ima)inea+ cum se !or des"ura "unerariile acestui om de )eniu# Ele !or a!ea o "als solemnitate deoarece oamenii snt ri/ indi"ereni/ i'ocrii: >&ar deasu'ra tuturora !a !or0i !reun mititel/F Nu sl!indu-te 'e tine H lustruindu-se 'e el># (osteritatea !a i)nora !aloarea o'erei i se !a re+uma doar la >0i0lio)ra"ia su0ire> creia i !or )si >'ete multe/ ruti># 6n 'artea a cincea se re!ine la moti!ele iniiale: contem'larea 'ro'riei !iei i a luminii lunii ce de+!luie alturi de "rumuseile eterne ale naturii crudul i tristul ade!r c oamenii sunt identici n 'ers'ecti!a morii: >*i 'e toi ce-n ast lume sunt su'ui 'uterii soriiF Deo'otri!-i st'nete ra+a ta i )eniul morii># SR2AN<L D&ON&S: (ro+a lui Eminescu este mai redus ca numr dect 'oe+ia dar ca i n 'oe+ie i n 'ro+/ Eminescu este un desc4i+tor de drumuri# Eminescu este creatorul 0asmului cult 'rin Ct Crumos din Re"erat#clo'otel#roEG

lacrim# A'oi este creatorul 'ro+ei "antastice Srmanul Dionis n care reali+ea+ nu numai o nu!ela "antastic ci i una "iloso"ic# %alori"icnd idei "iloso"ice antice ct i idei moderne# 6n a"ara de acest ti' de 'ro+ Eminescu a scris i 'ro+ de dra)oste estetic ca n Ce+ara la ani!ersara# ematica 'ro+ei Eminesciene se 'oate )ru'a ast"el: ,: 'ro+ de ins'iraie social-istoric n 3eniu 'ustiuB ;: 'ro+ "antastic i "iloso"ic: <m0ra mea/ Srmanul Dionis# @: 'ro+ de ins'iraie "olclooric: Ct Crumos din lacrimB D: 'ro+ erotic: Ce+ara la ani!ersare# (ro+a lui Eminescu a "ost discutat mult de criticii literari i contestat de Eu)en Lo!inescu sau 3ara0et &0rileanu care au socotit 'ro+a lui un e8erciiu minor "r !aloare estetic deose0it# Alii ns au a'reciat-o i au remarcat nota 4alucinant a ei i au a'reciat-o 'entru mesa1ul emoional al adolescenei n!alnice# Dintre aceti critici s-au remarcat 3eor)e Clinescu i Eu)en Simion# (ro+a eminescian aduce n conte8tul !remii !isul romantic i cu)etarea "iloso"ic# Cea mai re're+entati! creaie din domeniul 'ro+ei "iloso"ice i "antastice este >Srmanul Dionis?# Nu!ela este una dintre cele mai Re"erat#clo'otel#ro E.

ori)inale dintre 'ro+ele lui Eminescu# Nu!ela este re+ultatul contactului cu "iloso"ia i literatura euro'ean din 'erioada studiilor de la %iena unde a i "ost redactat aa cum re+ult dintr-o scrisoare trimis lui &aco0 Ne)ru+ii de ctre &oan Sla!ici# Nu!ela a "ost citit la , se'tem0rie ,G-; la >Ounimea? unde a creat im'resia de e8tra!a)an 'rin amestecul de "iloso"ie i literatur# Nu!ela este 'u0licat n ianuarie ,G-@ la >Con!or0iri Literare? de acelai Ne)ru+ii# Eminescu mai crease dou 'ro+e "iloso"ice >Arc4eus? i ><m0ra mea? n care snt de+!oltate mai multe moti!uri/ mituri: mitul omului care i-a 'ierdut um0ra/ dedu0larea 'ersonalitii i relati!itatea ade!rurilor/ moti!e 'reluate alturi de altele din >3eniu 'ustiu? i se !or re)si n >Srmanul Dionis?# S<5&EC <L N<%ELE&: 6ntorcndu-se s're cas ntr-o sear de toamn 'rin 'loaia rece/ Dionis/ un tnr !istor incura0il/ co'ist/ modest/ nea!nd 'e nimeni 'e lume/ meditea+ asu'ra teoriei lui Rant des're su0iecti!itatea s'aiului i a tim'ului ca "orme ale intuiiei/ ale simurilor noastre# >Nu e8ist nici tim' nici s'aiu?/ meditea+ Dionis/ ele snt i'ote+ele "antastice la care a1un)e Re"erat#clo'otel#roAI

Dionis/ "antastice nu 'entru c ar "i li'site de lo)ic/ ci 'entru c 'resu'un m're1urri care trec dincolo de limitele e8'erienei# Dac lumea cu toate e!enimentele nu este dect rodul eului 'ro'riu nseamn c omul este a tot 'uternic i 'oate s caute n sine m'linirea !isului su# E 'osi0il deci i "olosind anumite lucruri mistice des'rinse din ma)ie si astrolo)ie s ne micm 'e ori+ontala tim'ului ori 'e ori+ontala s'aiului n tim' i s'aiu care sca' 'erce'iei# (artea introducti! a nu!elei care ne "amiliari+ea+ cu lumea )ndurilor i a e8istenei cotidiene a lui Dionis/ continu cu 're+entarea str+ii/ a ca"enelei/ a locuinei lui Dionis toate sorditeB sordime a'asat 'arc de un 0lestem a descom'unerii e!ident su0 'loaia care cade# Sin)urul element "eeric este luna care a'are n s"rit dintre norii risi'ii de 'loaie# (ortretul "i+ic al lui Dionis i ima)inea camerei sale con"irm atmos"era romantic a ntre)ii e!ocri# A'roa'e toate notele caracteristice !i+iuni romantice se re)sesc aici# Dionis e tnr/ 'alid/ melancolic/ or"an i srac/ 'o!estea ns-i a naterii lui e neo0inuit ca i destinul 'rinilor mori nc din !reme# Casa !ec4e unde locuiete e Re"erat#clo'otel#ro A,

dr'nat/ ascuns n mi1locul unei )rdini 'ustii# Camera de la eta1 'e care o ocu' Dionis a!ea 'ereii ne)ri de iroaie de 'loaie ce cur)eau 'rin 'od i un muce)ai !erde se 'rinsese de !ar# 2o0ilierul sim'lu i sti!ele ctor!a sute de crti !ec4i si ele com'letea+ 'eisa1ul# otul 'are al i+ola 'e DionisB c4iar 'reocu'rile sale snt insolite 'entru c ele tind s desco'ere 'osi0ilitile re)resiunii n tim' i a anulrii distanelor cosmice# Cu'rins de reatitudine condiie necesar a scenariului cu a1utorul unui com'endiu de astrolo)ie/ care druiete 'uteri ma)ice cui tie s-l "olosesc Dionis ncearc e8'eriena crucial# Cace un semn ma)ic i se tre+ete ntr-un alt !eacB de!ine clu)rul Dan din &ai 'e !remea lui Ale8anru cel 5un/ disci'ol al dasclului Ru0en# Ci)ura ti'ic de in!at medie!al/ un "el de 2e"isto l "ace 'e Dan s se de'rind de 'ro'ria-i um0r/ care constat c de"a't su"letul su ar "i trit cnd!a demult n 'ie'tul lui Joroastru# Dan iu0ete 'e 2aria/ "iica s'tarului udor 2esteacn i reuind s-i nlocuiasc um0ra i s intre n 'osesia eternitii lui 'rimordiale o ia cu sine i 'e iu0ita lui i cltoresc Re"erat#clo'otel#roA;

m'reun s're lun ntr-o !olu'toas i lun) m0riare# Cli'a de!ine !eac iar (mntul este 're"cut ntr-un mr)ritar i atrnat n sal0a iu0itei# Astrul no'ii este un eden cu 'eisa1e "eerice o natur romantic i "antastic n acelai tim'# 6n aceast natur "eeric Dan i 2aria triesc ntr-o !enic des"tare/ ntr-o sr0toare continu i totul ar "i des!rit dac Dan n-ar "i "rmntat de taina 'e care nu tre0uie s o de+le)e/ aceea a triun)4iului sacru a!nd n centru un oc4i de "oc deasu'ra cruia st scris cu litere strm0e un 'ro!er0 ara0/ 'e care Dan nu-l 'oate inter'reta# Cnd clu)rul Dan 0ucurndu-se de "ore nelimitate are cute+ana de a 'resu'une c s-ar "i identi"icat cu nsui Dumne+eu >oare "r s tiu nu sunt eu nsumi doamne? se 'roduce o "antastic 'r0uire cosmic n a0is# Dan i 2aria snt 'roiectai n 4aos i (mntul i reca't dimensiunile iniiale# Ca dintr-un !is 'ersona1ul se tre+ete su0 "orma real/ a lui Dionis# re+it din !isare/ Dionis !ede 'rintre 'erdelele al0e de la "ereastra casei !ecine o "at cu c4i'ul 0lond care cntase nainte ca el s adoarm i se 4otrte s-i scrie# Cnd "ata a'are la "ereastr/ cu scrisoarea/ Dionis Re"erat#clo'otel#ro A@

lein i se !a tre+i du' un delir/ n care se amestec din nou 'lanurile i la tre+ire !a constata c situaia lui s-a sc4im0at radical# Este o rsturnare de situaie ti'ic romantic# Se desco'erise c tnrul srac este 0ene"iciarul unei moteniri su"icient 'entru ca tatl "etei s-l 'rimeasc alt"el# &ndiciul "usese ta0loul din camera lui care re're+enta c4iar 'e tatl su i cu care dialo)a adesea n orele de sin)urtate# re+induse de"initi! o desco'er "ata / iar scena de dra)oste nc4eie "ericit destinul "antastic al lui Dionis 'entru a-i desc4ide 'ers'ecti!a m'linirii cosmice alturi de 2aria# 6ntr-un 'ost scri'tum e8'licati!/ Eminescu ncearc din nou s strecoare ndoiala asu'ra limitelor a0ia lim'e+ite dintre realitate i !is# Snt 're+ente n nu!el moti!e 'e care am )sit i n 'oe+ii moti!e romantice/ "iloso"ice ca: !iaa un !is/ moti!ul um0rei# 6n "inal un moti! 're+ent n 3loss/ moti!ul lumii ca teatru# Noutatea i "ascinaia incontestat a 'oemului 'ro!ine din "elul ori)inal n care Eminescu m0ina "iloso"ia cu naraiunea "antastic cu descrierea# Re"erat#clo'otel#roAD

Alecsandru #acedons/i. Al# 2# e teoriticianul sim0olismului la noi#El se declara ade'tul unei 'oe+ii moderne in care 'e 'rimul 'lan sa "ie mu+ica si ima)inea#El da o mare im'ortan-ta "olosirii sim0olismului considerind ca sin)ura 'oe+ie ade!arata consta in mu+ica/ ima)ine si culoare# +oapte de decemvrie. (oetul a scris un ciclu de ,, no'ti 'e teme di"erite 'unind titlul numele lunilor cu e8ce'tia lui a'rilie# (oe+ia a "ost scrisa in ,.I, si are ca 'unct de 'lecare o le)enda !ec4e orientala#&n ,G.I 'oetul a !alori"icat aceasta le)enda in 'oemul in 'ro+a intitulat N2eQa si 2eQa># (oe+ia are trei 'arti#(rima 'arte a 'oe+iei 're+inta ima)inea creatorului intr-un conte8t social si natural necon"orta0il/ ostil#(oetul Ntrasnit de soarta> se a"la intr-o odaie/ sin)ur /de'rimat/ "ara ins'iratie: 0(ustie si alba e camera moarta&&&1 Si 2ocul sub vatra se stinge scrumit&&&1 (oetu, alaturi, trasnit sta de soarta,1 )u nici o schinteie in ochiu"adormit&&&1 Iar geniu"i mare e"aproape un mit&&&3& &ntre starea su"leteasca a 'oetului si cadrul natural e8ista o 'er"ecta concordanta: 0! moarta odaia, si mort e poetul1 Si luna e rece in el si pe cer3& A'ar in 'oe+ie numeroase Re"erat#clo'otel#ro AE

elemente care 'rin sensul lor su)erea+a morti"icarea: 0! moarta odaia, si mort e poetul1 4aptura de huma de mult a pierit1 )hiar alba odaie in noapte a murit3& Aceste elemente crea+a cadrul 'otri!it a'aritiei unui ar4an)4el in 'artea a doua care are in centrul moti!ului ins'iratia: 0Si 2lacara spune. 0Aduc inspirarea&&&1 Asculta, si cinta, si tinar re2ii&&&"1 In slava"nvierei ineaca o2tarea&&&1 Avut si puternic emir, voi sa 2ii3& (artea a treia are un caracter 're'onderent e'ic 're+entind in mod sim0olic si ale)oric lu'ta 'entru atin)erea a0solutului/ a idealului#(oetul insista asu'ra "rumoasei atmos"ere a orasului 5a)dad si asu'ra 0o)atiei si lu8ului in care traieste tinarul emir: 05agdadul6 5agdadul6 si el e emirul1 5agdadul6 cer galben si ro7 ce palpita1 5agdadul, poiana de ro7e si crini3& Culoarea dominanta este ro+: N5agdadul6 cer galben si ro7 ce palpita3& Ca si la 'oetii sim0olisti o0ser!am 're"erinte 'entru anumita culori/ metale si 'ietre 'retioase: 0#ovile inalte de"argint si de aur1 Argint de i7voare si 7are"aurita1 Sub bolti lucitoare de"argint si de aur3& Emirul este "ascinat 'ina la o0sesie de s"inta cetate 2eQa: 0 ar Re"erat#clo'otel#roAA

#e/a e"n 7area de 2lacari"departe1 e ea o imensa pustie"l desparte1 Si prada pustiei citi oameni nu cad 83& Emirul isi 're)ateste o cara!ana cu multe 'ro!i+ii si slu1itori dar inainte de a 'arasi orasul se o'reste sa-si 'otoleasca setea la "intina 'e care o stia din co'ilarie#Aici se intilneste cu un drumet caruia 'oetul ii "ace un su)esti! 'ortret: 0Sub magica"i umbra, un om se ras2ata1 #ai slut e ca iadul, 7drentos si pocit1 Hoit 9alnic de bube " de drum pra2uit1 :iclean la privire si sealbad la 2ata3& Drumetul 'orneste tot s're 2eQa dar 'e un drum mai lun) cu oa+e si i+!oare iar emirul 'e drumul dre't ce tra!ersea+a desertul#Drumul in continuare este )reu si culoarea dominanta este rosu: 0Sub aeru"n 2lacari, 7ac rosii movile1 Tot rosu de singe 7aresc peste tot3& Scla!ii si camilele mureau 'e rind si setea crestea: 0Si 2oamea se 2ace mai mare " mai mare1 )utremur e setea, s"a 2oamei simtire3& Emirul nu mai s'era sa a1un)a la 2eQa#Du'a un tim' indelun)at a !a+ut cetatea dar i-se 'area ca se inde'artea+a din ce in ce mai mult de ea#Emirul sla0it de 'uteri cade 1os si !ede 'e drumet cum intra 'e 'ortile 2eQai iar mai tir+iu moare# &n "inalul 'oe+iei se re!ine Re"erat#clo'otel#ro A-

la moti!ul "inal du'a care a"lam semni"icatia celor doua cetati# NNoa'te de decem!rie> 'oate "i inter'retata ca o arta 'oetica# &N D<LCELE S &L CLAS&C: (oe+ia >6n dulcele stil clasic> a a'rut n !olumul cu acelai titlu n ,.-I# Are as'ectul unei 1elanii de iu0ire n stilul lacrimo)en al 'oeilor %creti# Sec!enele te8tului urmresc e!oluia >idilei>/ de la momentul a'ariiei >domnioarei> la cli'a re!elaiei/ la "ormularea >idealului> 'oetic i la re!enirea n starea e8'ectati!# <ltimul !ers/ ru't din !ersul 'oemului/ se trans"orm ntr-o "ra+ >a8iomatic> de "i8are a strii de >dor> 'er'etuu/ s'eci"ic 'oetului# (rimul !ers/ ilustrea+ menirea ori)inal de conce'ere a relaiei o0iect-calitate/ 'ro'rie autorului:> Dintr-un 0olo!an co0oarF 'asul tu de domnioarF Dintr-o "run+ !erde-'alF 'asul tu de domnioar># (rima sec!en se trans"orm ntr-un ritual de o"iciere a ntlnirii ntre eul 'oetic i uni!ers/ ntre relati! i a0solut# Sec!ena urmtoare cu'rinde momentul de ma+im tensiune liric:> O secund/ o secundF eu l-am "ost +rit n undF El a!ea Re"erat#clo'otel#roAG

rocat "undF &nima-ncet mi-a"und># Contient de unicitatea cli'ei trite 'oetul reduce comunicarea la cea mai sim'l "orm/ susinnd-o stilistic 'rin re'etiie# Sen+aia este de contiunu co0orre/ de a'stoare tristee:> &nima-ncet mi-a"und># (oetul 'lasea+ accentul tra)ic 'e su0stanti!ul >inim> 'entru a o0ine 'erce'erea durerii n a"ar s're >sine># Sec!ena a treia sur'rinde 'oetul redus la condiia de !ictim a 'ro'riei ilu+ii/ du' o a"irmaie ce i a'arine >aici? i >a"ar? la cum'na dintre )nd i cu!nt:? 2ai rmi cu mersul tuF 'arc 'e tim'anul meuF 0lestemat i semi+euF cci mi este "oarte ru?# Condamnat la solitudine/ el 'erce'e !iaa ca o stare de >0oal? su0 semnul dorului de moarte# <ltima stro" este o )ra! meditaie 'e tema scur)erii ire!ers0ile i inutile a tim'ului/ du0lat de sancionarea nimicirii omeneti:? Stau ntins i lun) i +icF Domnioar/ mai nimicF 'e su0 soarele 'iticF aurit i mo+aic?# LEOA&CA &NARA/ &<5&REA: (oe+ia >Leoaic tnr/ iu0irea? "ace 'arte din !olumul >O !i+iune a sentimentelor? 9,.AD:# Este o ca'odo'er a Re"erat#clo'otel#ro A.

liricii erotice romneti 'rin trans'arena ima)inilor/ 'roiecia cosmic/ ori)inalitatea meta"orelor i simetria com'o+itiei# (oe+ia se com'une din trei 'ri/ ec4ili0rate la modul sim"onic# 6n 'rima 'arte/ sentimentul iu0irii !i+uali+at ia "orma a)resi! a unei leoaice tinere# Sunt "i8ate dou momente# 6n 'artea a doua se e!oc e"ectul 'si4olo)ic al acestei neate'tate ntlniri cu un sentiment nou# (oetul de!ine un "el de centru al lumii/ natura se "ace >un cerc de-a-dura?/ iar 'ri!irea se nal tocmai ln) ciocrlii# Este un mod de a s'une c )raia iu0irii cores'unde cu o )en i o nlare s're 0ucuria 'ur# 6n 'artea a treia se re!ine la moti!ul iniial# &u0irea este din nou !i+uali+at ca a!nd ima)inea unei leoaice tinere care >alunec-n netireF 'e un deert n strlucire?# (oe+ia este asemenea unei romane dar i o meditaie a crei tem este de"iniia iu0irii# 6n conce'ia 'oetului/ iu0irea nu mai este un lun) 'rile1 'entru durere/ nici su"erin >dureros de dulce? 9Eminescu: ci iu0irea este un sentiment 'uternic care-l nal 'e 'oet la dimensiuni demiur)ice/ ae+ndu-l n centrul lumii/ este o su'rem 0ucurie/ un 'roces care s'irituali+ea+ o descindere n +onele Re"erat#clo'otel#ro-I

su"letului# (oe+ia 'oate "i considerat ca un mit erotic modern# Sentimentul iu0irii nu mai este n"iat ca un +0urtor ci ca o leoaic tnr re)al 'roiectat ca ntr-o em0lem no0iliar 'e un deert n strlucire# Cercetat mai 'ro"und 'oe+ia 'oate "i 'ri!it i ca o cosmo)onie# (oetul/ adic Demiur)ul tre+it 'rin im'actul cu iu0irea/ trans"orm 4aosul n cosmos/ ntr-o rotire de cercuri concentrice >cnd mai lar)/ cnd mai a'roa'eF ca o strn)ere de a'e?# A'are aici idea c uni!ersul s-a i!it din iu0ire# (oe+ia e!oc un 'roces de trans"ormare a eului 'oetic de la i'ote+a de somnolen la i'ote+a central a unui Demiur) ce triete la modul eu"oric# (oe+ia este !aloroas 'rin ori)inalitatea ima)inilor/ 'rin "elul cum sentimentul este !i+uali+at i 'rin mu+icalitatea interioar# Sec!enele te8tului se 'ot traduce/ n "inal/ 'rin urmtoarea e8'unere sc4ematic >a+i?/ s-a 'rodus ntlnirea cu >iu0irea?B trecerea ntr-o alt dimensiune a e8istenei# (oemul ncearc deci s o"ere de"iniia 'ortret a >iu0irii?# Discursul liric se structurea+ su0 "orma unei Re"erat#clo'otel#ro -,

con"esiuni: autorul mrturisete 'ro'ria a!entur a desco'eririi acestui sentiment# Caracterizarea lui Ion: (ersona1 de 'rim 'lan al romanului/ &on/ concentrea+ tra)ica istorie a ranului romn din ransil!ania 'rimilor decenii ale secolului nostru# Conce'ut la dimensiuni monumentale N poate mai mare ca natura ? du' a'recierea lui E# Lo!inescu/ N&on? ntrunete atri0utele care in i de un 'ersona1 clasic i de unul romantic# El tre0uie 'ri!it ca un 'ersona1 clasic n sensul c trstura dominant - dra)ostea 'entru 'mnt - le domin 'e toate celelalte# El 'oate "i 'ri!it ca un erou romantic 'rin unele nsuiri e8ce'ionale ca de e8#: este "oarte 4arnic/ "oarte !iclean dar i 'entru "a'tul c are mari 'asiuni 9iu0ete cu 'atim 'mntul i 'e Clorica:# Este un 'ersona1 de o deose0it com'le8itate alctuit din lumini i um0re# De la nce'utul romanului ntr-o scen "oarte 0ine aleas de scriitor/ la 4or cnd este 're+ent toat su"larea satului/ i "ace a'ariia "iul lui Ale8andru (o' 3lanetau/ urmrind-o 'e Ana cu ce!a Re"erat#clo'otel#ro-;

straniu n 'ri!ire/ 'arc nedumerire i un !icleu) ne're"cut n tim' ce alturi i rsare mai "rumoas ca oricnd Clorica/ "ata !du!ei lui 2a8im O'rea# Contient c Ana nu-i "usese dra)/ "lcul 'oart n su"let c4i'ul cald/ ademenitor al Clorici/ "at srac n !reme ce N Ana avea locuri i case i vite multe ?# De la nce'ut 0nuim con"lictul Niute i harnic a m" sa harnic chipe, voinic ?/ dar srac &on simte dureros 'r'astia dintre sine i 0o)taii satului: de "elul lui %asile 5aciu/ iar cu!intele 1i)nitoare cu care acesta i-se adresea+ N2landur, $rntoc, ho$, tlhar ? au e"ectul 'lesnitului de 0ici i "lcul nu su'ort ocara# &on se s"ie de la nce'ut ntre dou linii de "or/ )lasul 'mntului i )lasul iu0irii i cade !ictim lcomiei de 'mnt# Ciina lui era mistuit de Ndorul de a avea pmnt mult, ct mai mult ? i autorul su0liniea+ le)tura lui cu 'mntul Niubirea pmntului l"a stpnit de mic copil &&& de pe atunci pmntul i"a 2ost mai drag ca o mam ?# Constrns de realitate/ tenace/ 4otrt/ cu o !oin nealnic/ tem'erament st'nit de instincte 'rimare/ 'erse!erent n atin)erea sco'ului urmrit/ !iclean/ &on i ur+ete cu 'ers'icacitate un Re"erat#clo'otel#ro -@

'lan 'entru a'licarea cruia are ns ne!oie de o !eri"iacare# itu 7erdelea i arunc s'ontan soluia "r s )ndeasc la consecine/ soluie 'e care &on o ntre+rise de mult: N " ac nu vrea el s ti"o dea de bun voie, trebuie s"l sileti 6 &&& ?# Re0reanu i urmrete 'ersona1ul n di!erse i'osta+e dintre care se detaea+ dou: dinaintea i du' intrarea lui &on n 'osesia 'mnturilor mult !isate# (entru 'rima i'osta+ semni"icati! este citatul: N;lasul pmntului ptrundea nvalnic n su2letul 2lcului, ca o chemare, copleindu"l& Se sim$ea mic i slab ct un vierme pe care l calci n picioare, sau ca o 2run7 pe care vntul o vltorete cum i place& Suspin prelung, umilit i n2ricoat n 2a$a uriaului. " )t pmnt, oamne 6 &&& ?# (entru a doua i'osta+ &on Nse vedea acum mare i puternic ca un uria din basme care a biruit n lupte grele o ceat de balauri ngro7itori ?# Destinul eroului tre0uie ra'ortat la momentul social economic n care triete# 6n aceast societate de 0o)ai i sraci oamenii snt considerai oameni du' )reutatea sacului cu 0ani sau du' numarul de 'o)oane/ nu du' caliti i !irtui# 3eor)e Clinescu s'une c Nn planul Re"erat#clo'otel#ro-D

crea$iei Ion e o brut, a bat9ocorit o 2at, i"a luat averea, a mpins"o la spn7urtoare i a rmas n cele din urm cu pmnt ?# 6nsuindu-i 'mntul 'e ci necinstite/ tul0urnd linitea unui cmin n numele )lasului iu0irii/ &on nu 'utea s su'ra!ieuiasc# S"ritul lui 'er"ect moti!at moral i estetic nu 'utea "i altul dect cel ima)inat de autor# (rin romanul N&on?/ Re0reanu demonstrea+ c 'entru el Narta? nseamn creaie de oameni i de !ia# n grdina Ghetsemani: (oe+ia "ace 'arte din !olumul >(r)> 9,.;,:# (oe+ia conine o dram e8istenial trit la cele mai nalte dimensiuni# 6n s'iritul sim0olicii 0i0lice %# %oiculescu trans"i)urea+ artistic un moment din !iaa lui &sus/ su'us su'liciului 9c4in: i sacri"icndu-se 'entru 0inele oamenilor# Sursa dramei la care asistm e contiina 2ntuitorului c tre0uie s 'arcur) 'n la ca't i cu demnitate drumul durerii 'entru i+0!irea de rele a lumii# De la o 'rim lectur se 'oate o0ser!a c durerea adnc "i+ic i moral 'us 'e seama lui &sus l ------ >sudori de sn)e> sau Re"erat#clo'otel#ro -E

>c4i'u-i al0># (oe+ia are 'atru stro"e i conine o meditaie 'e tema condiiei umane# (oetul i-l ima)inea+ 'e &sus a)oni+nd# El i cunoate destinul i i-se su'une "r m'otri!ire: >lu'ta cu soarta>/ >re"u+ul cu'ei>/ >amarnica-i stri)are> sunt reacii ndre'tate nu m'otri!a soartei ci ------muritorilor/ care 'rin com'ortamentul lor i )r0esc s"ritul# ririle autentic omeneti sunt trans"erate 'e seama lui &sus: >&sus lu'ta cu soarta i nu 'rimea 'a4arulF C+ut 'e 0rnci n iar0 se m'otri!ea ntruna>/ >sete uria sta su"letul s-i ru'F Dar nu !oia s-atin) in"ama 0utur># C4inurile lui &sus "ac ca i elementele naturii s se "rmnte: >Deasu'ra "r ti4n/ se "rmntau msliniiF (reau c !or s "u) din loc/ s nu-l mai !ad># 2slinii 'otenea+ tra)ismul lui &sus deoarece acesta cnd intr n &erusalim este ntm'inat cu cren)i de mslin# Le)at de acest sim0ol al lumii !e)etale se s'une c naintea morii sale &sus s-a ru)at 'e muntele 2slinilor 9n antic4itate mslinul semni"ica inele'ciunea/ a0undena/ )loria:# 3rdina 34etsemani din a'ro'rierea &erusalimului la 'oalele muntelui 2slinilor e un s'aiu care nseamn !italitate dar i linite i Re"erat#clo'otel#ro-A

ec4ili0ru# Ea r!it asist la +0aterile mntuitorului idee e8'licat 'rin meta"ora >!raitea )rdinii># 2oartea a'ro'iindu-se este !estit de >ulii de 'rad> care >dau roate du' 'rad># Lim0a1ul "i)urat cu'rinde meta"ore sim0ol/ e'itete/ com'araii/ in!ersiuni/ 4i'er0ole: >al0 ca !arul>/ >)ro+a!a cu'>/ >sete uria>/ >sterlici de miere>/ >!raitea )rdinii># De un mare e"ect 'lastic e ima)inea !i+ual: >6n a'a ei !er+uie 1ucau sterlici de miere> semni"icnd c4emarea ademenitoare a !ieii# 6n !ersul >su0 !eninul )roa+nic simea c e dulcea> a'are esena atitudinii lirice a 'oetului care crede n 'osi0ilitatea sal!rii "iinei umane a 'uri"icrii su"letului su 'rintr-o imens su"erin# CL$$$&&&: Sonetul se structurea+ 'e dou 'lanuri/ unul )eneral/ conce'tual i al doilea concret/ imediat# 6n 'rimele o't !ersuri asistm la o meditaie 'e tema ade!rrului su0iecti! c >Dra)ostea-i unica !ecie dat nou?# Ast"el n a0sena eroului el de!ine "ra)il/ se !ete1ete >n noi ca "loarea-n )lastr?# E8istena e"emer e su)erat 'rin sim0oluri care Re"erat#clo'otel#ro --

e8'rim trecerea/ s'aiului nc4is/ ncremenirea/ sterilitatea: >'iericiunea noastr?# Com'araiile sunt de natur !e)etal i animal# 6ntre)ul "ra)ment se or)ani+ea+ n 1urul a doi termeni "undamentali: tim'ul i iu0irea# A doua 'arte a sonetului ne introduce n 'lanul unei situaii concrete# Domeniul de re"erin e altul/ iu0irea ca't dimensiunile sacrului# &ncidentul des'ririi nu 'oate distru)e ardoarea sentimentului dra)ostei# C4emarea iu0itei e com'arat cu scoaterea din moarte a ----- La+r la au+ul !or0elor lui &sus: >Ca La+r la au+ul duioaselor 'orunci/F Oricnd i ori de unde m !ei stri)a 'e nume/F C4iar da-a +cea n )roa' cu les'edea 'e mine/F ot m-a scula din moarte ca s aler) la tine#? Dorinta: (oe+ia NDorinta? a a'arut in re!ista NCon!or0iri literare? la , se't# ,G-A# Ca s'ecie este un mic 'oem 'astoral/ in )enul idilei clasice# (oe+ia are as'ectul unei mici scrisori de dra)oste/ in care 'oetul as'ira s're o iu0ire im'linita/ dra)ostea nu este realitate/ ci doar as'iratie s're im'linire# (o!estea de dra)oste este 'roiectata 'e "undalul unei naturi Re"erat#clo'otel#ro-G

"eerice# (oe+ia cu'rinde o succesiune de E ta0louri# 2ai intii a'are o c4emare in codru/ a'oi este o ima)ine a aste'tarii/ o ima)ine a intilnirii/ 1ocul )esturilor de tandrete si in s"irsit somnul si !isul in mi1locul naturii# Ca si in alte 'oe+ii de dra)oste tim'ul dominant al !er0elor este !iitorul si con1uncti!ul 're+ent/ su)erind o dorinta si in acelasi tim' incertitudinea# (oe+ia de0utea+a cu o c4emare in mi1locul naturii/ c4emare intilnita si in NCloare al0astra?# Cadrul este alcatuit din cite!a moti!e 're+ente si in alte 'oe+ii eminesciene: i+!orul/ codrul/ cren)ile# &n stro"a a doua 'rin "olosirea !er0elor la modul con1uncti! se crea+a im'resia de miscare dar si al com'unerii unui ritual al intilnirii de dra)oste# &n stro"a a treia si a 'atra este recom'us acelasi ritual cu elemente din aceasta intilnire de dra)oste/ 1ocul )esturilor de tandrete si dra)oste: N(e )enunc4ii mei sede!ei/F %om "i sin)uri-sin)urei/F &ar in 'ar/ in"iorate/F O sa-ti cada "lori de tei#F Cruntea al0a-n 'arul )al0anF (e-al meu 0rat incet s-o culci/F Lasind 'rada )urii meleF Ale tale 0u+e dulci###?# Cadrul natural este im0o)atit cu inca un element N"lori de tei? care !or "i 'ersoni"icate: N&ar in 'ar/ Re"erat#clo'otel#ro -.

in"iorate/F O sa-ti cada "lori de tei#?# &n ultimele doua stro"e a'are somnul si !isul in mi1locul naturii/ moti!e de natura romantica# Natura este umani+ata si re!ine moti!ul "lorilor de tei# Am0ele stro"e au un ritm le)anator su)erind tot somnul/ a'ro'iindu-se de ritmul doinelor 'o'ulare# R<3AC&<NE: (oe+ia Ru)aciune desc4ide !olumul N(oe+ii? 9,.IE:/ !olum 'remiat de Academia Romana in urma unui ra'ort redactat de itu 2iorescu# Este o arta 'oetica a 'oe+iei 'ro)ramatica din care se des'rinde conce'tia 'oetului asu'ra misiunii artei si a 'oetului# O# 3o)a s-a mani"estat cu dierite 'rile1uiri ca un ade!arat tri0un al neamului/ al RO2 din RAN: N### scriitorul tre0uie sa "ie un lu'tator/ un desc4i+ator de drumuri/ un 'eda)o) al neamului din care "ace 'arte/ un om care "iltrea+a durerile 'uterii 'rin su"letului lui si se trans"orma intr-o trim0ita de alarma?# itlul 'oe+iei su)erea+a )estul de im'lorare catre di!initate deoarece 'oetul se a"le in cautarea drumului autentic in 'oe+ie# (oetul !a a1un)e de la o 'oe+ie intimista caracteristica e'i)onului 'ost-eminescian Re"erat#clo'otel#roGI

la o 'oe+ie cu un caracter social si national# &n 'rima stro"a 'rin meta"ore de o mare concentrare/ eul liric a'are in 'ostura de cautator al drumului autentic in arta: N&n drum mi se des"ac 'ra'astiiF Si-n ne)ura se-m0raca +area?# (oetul se simte de+orientat/ are sen+atia de )ol 'si4ic: NRatacitor/ cu oc4ii tul0uriF Cu tru'ul isto!it de cale? si ast"el se moti!ea+a meta"ora sim0ol din !ersul "inal: N(arinte - orinduie-mi cararea?# Cautaea unui drum 'ror'iu in creatie a'are ca o o0sesie mai ales datorita "a'tului ca se "olosesc multe cu!inte din s"era semantica a cu!intului drum: carare/ cale# &n stro"a a doua re!ine din nou in!ocatia catre Dumne+eu care datorita !er0ului Nindrea'ta? este ca un stri)at de durere/ crea+a o atmos"era litur)ica/ su)erind in acelasi tim' o trea'ta su'erioara in cautarea drumului s're idealul artistic# Din stro"ele urmatoare reiese ca 'entru 3o)a actul 'oetic inseamna trans"i)urarea in arta a !ietii si a na+uintelor societatii# A'ar sim0lori meta"orice care su)erea+a ideea ca o'era de arta e8'lorea+a 'rin "orme s'eci"ice tainele lumii/ ca da )las sentimentelor umane de dra)oste si ura/ de dra)oste si tristete: Nda-mi cintecul si da-mi luminaF daRe"erat#clo'otel#ro G,

i ra+a soarelui de !ara?# Colosirea !er0elor la modul im'erati! c4iar la ince'utul !ersului su)erea+a dinamica su"leteasca a unui tem'erament romantic: NAlun)a 'atimile meleF (e !eci stri)area lor o "rin)eF Si de durerea altor inimiF &n!atama 'e mine a 'lin)e?# &n ultimele stro"e te8tul are un caracter mo0ili+ator/ le8icul se incarca de o )ra!a tonalitate 'rin cu!inte ca Ndurere?/ Nlacrimi?/ Namarul?# Artistul tre0uie sa "ie deci un artist al 'atimirii unui intrea) neam# %olumul N(oe+ii? si a'oi !olumul NNe c4eama 'amintul? se constituie ca o ade!arata 'atimire# NCum tot amarul se re!arsaF (e strunele in"iorateF Si cum su0 0olta lui a'rinsaF &n smalt de "ul)ere al0astreF &nc4ea)a-si )lasul de arama: Cintarea 'atimirii noastre?# 2esterul 2anole: Drama Ntitlu? este una din creatia de re+istenta a dramatur)iei lui 5la)a si a a'arut in Si0iu in ,.;-# Este o drama de idei care 're+inta tra)edia artistului creator cu'rins de 'atima +amislirii care 'resu'une 1ert"a su'rema# (ornind de la 0alada N2onastirea Ar)esului? culeasa si 'u0licata de %asile Alecsandri in ,GE;/ mitul mesterului Re"erat#clo'otel#roG;

2anole a "ost e!ocat in di"erite )enuri si s'ecii literare culte si de alti autori# Este e!identiata in"luenta e8'resionismului asu'ra o'erei 'oetice si dramatice a lui Lucian 5la)a# El a luat contact cu acest curent in 1urul anului ,.,A la %iena# Acest curent cu centrul in 3ermania a a'arut ca urmare a atitudinii noncon"ormiste a unui tineret cu idealuri 'ro)resiste/ anti0ur)4e+e# Su0 in"luenta acestui curent "iecare 'ersona1 de!ine in 'iesa e8'resia unei idei# (rin tema 1ert"ei creatoare din drama autorul isi e8'rima conce'tia des're creatie si creator# Cele doua coordonate esentiale a e8istentei tim'ului si s'atiului actiunii nu sunt determinate 'recis deoarece sunt le)ate de s'atiul auto4ton de e'oca "ormarii natiunii noastre# Ori)inalitatea lui 5la)a consta in "a'tul ca el lea)a le)enda de acea 'arte mitica a istoriei 'entru a arata ca inca de la ince'uturile neamului nostru se 'oate !or0i de o deose0ita sensi0ilitate 'entru "rumos de demnitate umana# &n drama s're deose0ire de 0alada nu a'are acea e8'o+itiune care cu'rindea ale)erea locului 'entru +idirea 0isericii# &ntri)a dramei se conturea+a 'rin e8'unerea moti!ului 1ert"ei de catre staretul Re"erat#clo'otel#ro G@

5o)umil# 5la)a rele!a @ 'ers'ecti!e ale moti!ului 1ert"ei# Din 'ers'ecti!a staretului 1ert"a este circumscrisa do)mei/ du'a 'rinci'iul crede si nu cerceta# Credinta sa este numita de autor Nma)ie al0a? intrucit se o'une ratiunii# 3aman crede ca 1ert"a este ceruta de 'uterile sti4inice/ de nea)ra ma)ie/ deci si idea 1ert"ei este circumscrisa unui cadru limitat# Doar 'entru 2anole care as'ira la un ideal 'rin arta moti!ul 1ert"ei este res'ins ca al0a si nea)ra ma)ie intrucit este un act inuman# 2oti!ul ramine totusi o 'ro0lema desc4isa 'entru !iitor# 2esterul 2anole desi isi 'astrea+a la ince'ut s'ontaneitatea solutiei/ acce'ta in momentul culminant/ acest sacri"iciu dar 'entru un sco' mai inalt/ 'entru a o"eri semenilor sai o o'era unica in "rumusetea ei ca o marturie a "ortei creatoare/ umane c4iar si daca aceasta e8'erienta/ duce la distru)erea sa ca om si ca creator# Dramatismul 'iesei creste in momentul 1uramintului cind este e!identa sinceritatea/ "ermitatea ade!aratului creator "ata de atitudinea 0anuitoare a mesterilor# Ceilalti mesteri isi tradea+a in somn )indurile ascunse in sus'iciunea lor )indindu-se reci'roc# 2omentul culminant/ 1ert"a/ +idirea 2irei are o Re"erat#clo'otel#roGD

du0la semni"icatie/ in tim' ce in 0alada/ Ana !ine 'entru a-si !edea sotul si-si do!edeste de!otamentul "ata de acesta/ in drama lui 5la)a/ 2ira !ine cu un du0lu sco': 'entru a-si a1uta sotul si 'entru a im'iedica o 1ert"a umana care este in contradictie cu etica 'o'ulara# 2ira/ "emeia din 'o'or are un 'ronuntat stil stilistic incit 'artici'a tot tim'ul la actul creatiei alaturi de sotul ei iar 2anole tine cont de su)estiile ei# 2ira este )ata sa-l a1ute oricind si oricum asa incit +ice: N5iserica !a sta/ 2anole tu o saticulci ca'ul 'e tre'te si 'oate ai s-o iu0esti mai mult 'e ea decit 'e mine/ dar n-are a "ace?# &m'resionea+a 'uritatea si intensitatea iu0irii 2irei/ antici'area conto'irii ei cu 0iserica# 5unatatea ei da 'utere si "orta a#i# ii inseninea+a si 'e mesteri caci intuieste de+0inarea lor# 2omentul culminant este un im'erati! al c4emarii artistului si de aceea isi !a +idi sotia# L# 5la)a introduce moti!ul 1ocului 'rin care 'ractica ma)ica a sacri"iciului este incadrata in dimensiuni mitice# &dea de a introduce in drama acest 1oc isi )aseste moti!atia in a"irmatia lui 5la)a din acre reiese ca 1ocul relie"ea+a trasaturile s'eci"ice ale unui 'o'or/ in el isi dau Re"erat#clo'otel#ro GE

intilnire istoria/ meta"i+ica/ arta si tem'eramentul unui neam# Din momentul +idirii "iintei iu0ite/ 2anole s-a instrainat 'entru ca a 'ierdut i+!orul 0ucuriei !ietii sale# 2anole !rea sa s'ar)a +idurile intrucit 1ert"a adusa creatiei i-se 'are 'rea mare "ata de ce a reali+at# (utem s'une ca drama aceasta este e8'resia conce'tiei lui 5la)a des're conditia )eniului# E< N< S R&%ESC COROLA DE 2&N<N& A L<2&&: (oe+ia NEu nu stri!esc corola de minuni a lumii? a a'rut n !olumul N(oemele luminii? n ,.,.# Este o art 'oetic deose0it de ori)inal# 6n aceast 'oe+ie cu alte mi1loace dect n lucrarea N rilo)ia cunoaterii? 'oetul arat distana dintre cunoaterea 'aradisiac 9raional: i cunoaterea luci"eric 9'oetic:# Aceeai ideea a'are i n !olumul de a"orisme N(ietre 'entru tem'lul meu?# Structura i semni"icaii: (oe+ia are as'ectul unei con"esiuni n care 'oetul i e8'rim atitudinea sa "a de tainele uni!ersului# El o'tea+ nu 'entru o cunoatere 'e cale raional ci 'entru 'otenarea lor 'rin contem'larea "ormelor concrete 'rin care ni se Re"erat#clo'otel#roGA

n"iea+# 6ntre)ul discurs 'oetic 'oate "i redus la urmtorul enun: NEu nu stri!esc corola de minuni a lumiiF Cci eu iu0escF *i "lori i oc4i i 0u+e i morminte?# Atitudinea de ocrotire a misterelor se 1usti"ic 'rin iu0ire# e8tul 'oe+iei are ca i cu!nt c4eie Neu? 9semni"ic 'e 'oet:# 6ntlnim n te8tul 'oe+iei o serie de o'o+iii meta"orice# O'o+iia dintre cele dou ti'uri de )ndiri este su0liniat 'rin modul de distri0uire al !er0elor# Ade'ii cunoaterii raionale Nsu)rum? !ra1a ne'trunsului ascuns/ 'e cnd 'oetul s'orete a lumii tain# Este "oarte su)esti! com'araia cu Luna: Ni-ntocmai cum cu ra+ele ei al0e lunaF nu micorea+/ ci tremurtoareF mrete i mai mare taina no'iiF aa m0o)esc i eu ntunecata +are?# &u0irea la 5la)a nu are doar o "uncie sentimental ci este i un instrument al cunoaterii/ o cale de 'trundere a tainelor uni!ersale# 3OR<N<L: (oe+ia este inclus n N(oemele luminii? i este o ele)ie 'e tema morii# L# 5la)a este un e8traordinar 'oet al tim'ului/ a !ieii Re"erat#clo'otel#ro G-

ameninate de moarte# (entru el "iecare cli' este o trecere s're ne"iin iar !iaa noastr este o Nmare trecere?# (oe+ia N3orunul? 'oate "i com'arat cu 0alada N2ioria?B ceea ce le a'ro'ie este acea senintate n "aa morii# Senintatea cio0anului din N2ioria? este o stare constituti!/ 'e cnd senintatea 'oetului este do0ndit 'rin cu)etare# Discursul 'oetic este or)ani+at din cte!a e'isoade lirice care se or)ani+ea+ n 1urul unor cu!inte c4eie: su0stanti!ele Nlinite? i N)orunule? i !er0ul Nmi 'are? i ad!er0ul 'redicati! N'esemne?/ acestea din urm 'unnd totul su0 semnul i'oteticului sau a incertitudinii# Cu!ntul linite a'are n 'atru 'o+iii: a: linitea n care au+i 0taia clo'otului ca o inimB 0: Nstro'i de liniteF mi cur) 'rin ----/ nu de sn)e?B c: N de ce m-n!in)eF cu ari'i moi atta 'ace?B d: Ni liniteaF ce !oi )usta-o ntre scndurile luiF o simt 'esemne de acum?# Cu!ntul )orunul 'oate "i 'us n s"era cu!intelor semantice: trunc4i/ scnduri/ sicriu#

Re"erat#clo'otel#roGG

Caracteri+area lui A'ostol 5olo)a: Este 'rototi'ul )eneraiei de intelectuali ardeleni silii ntr-un anumit conte8t social-'olitic s lu'te su0 stea) duman# Autorul nsi a 'reci+at c a !rut ca A'ostol 5olo)a s re're+inte o!irile )eneraiei sale# Sinte+ de realism social i 'si4olo)ie romanul 'roiectea+ eroul n condiiile tra)ice ale omului a"lat n situaii limit# El cutndu-se 'e sine 'arcur)e un destin tra)ic# Nicolae 2anolescu arat c drama lui A'ostol 5olo)a i+!orete din ne!oia de o'iune 'ersonal i ne'utina de a re+ista unor im'erati!e e8terioare contiinei# De la nce'utul romanului 'ersona1ul se autocaracteri+ea+: Neu nsumi dei sunt o 2ire excesiv de ovitoare de data aceasta am contiin$a pe deplin mpcat, absolut pe deplin ?# 6i !or0ete lui Rla'Qa des're "a'ta lui S!o0oda ca des're o crim: Na 2ost prins tocmai cnd a vrut s treac la duman narmat cu hr$i i planuri ?# Ca mem0ru al Curii 2ariale l !a condamna i !a 'artici'a la e8ecuie# Cu!intele datorie/ ordine/ le)e sunt mereu 'e 0u+ele lui A'ostol# Lu'ttor 'e di"erite "ronturi din 3aliia i &talia se com'ort !ite1ete s!rind acte de 0ra!ur Re"erat#clo'otel#ro G.

'entru care 'irmete decoraii i este numit mem0ru al Curii 2ariale# Or)olios i am0iios 5olo)a se nrolea+ !oluntar n armat dorind s-i demonstre+e 2artei c este i el ca'a0il de "a'te eroice# 6n tim'ul studiilor la 5uda'esta se conturea+ conce'ia lui de !ia cre+nd atunci c r+0oiul este Nadevratul generator de energie ? i c N2iecare trebuie s ne 2acem datoria 2a$ de stat ?# Curnd aceast conce'ie de !ia se 'r0uete cci i d seama c ea n-a i+!ort din li0er ale)ere ci i-a "ost im'us de o anumit con1uctur# 6n acest moment se declanea+ drama lui A'ostol cau+at n 'rimul rnd de o'o+iia ce a'are ntre contiina uman i im'erati!ul datoriei e8terioare# Autorul e8aminea+ minuios cele trei i'osta+e sociale i morale n care e silit s triasc eroul n ra'ort cu statul/ naiunea i 'atria# 5olo)a se autodesco'er cnd i d seama c a "ost martor im'licat al e8ecutrii unui om# 6l o0sedea+ 'ri!irea lui S!o0oda/ simte c N2lacra din ochii comandantului ? i-se 'relin)e n inim ca o im'utare dureroas# 6l "ascinea+ 'ri!irea Ndispre$uitoare de moarte i n2rumuse$at de o iubire uria ?# Din re'licile date lui Rla'Qa Re"erat#clo'otel#ro.I

re+ult dorina eroului de a-i ntri con!in)erea c a 'rocedat corect# Conce'ia de !ia a lui 5olo)a se sc4im0# El !a e!ada din aria eroismului adolescentin din s"era 'rimei iu0iri# El nu mai este or)oliosul locotonent din armata austro-un)ar# (ri!ind s're trecut el i s'une Npn a7i am 2ost un alt om, imi 2ace impresia cnd m uit napoi c"am purtat n mine via$a unui strin ?# re+irea sentimentului naional l "ace s desco'ere ce nseamn o e8isten 'lin de sens cum a "ost cea a tatlui su i s acione+e du' cum l ndruma el: Nca brbat s"$i 2aci datoria, i s nu ui$i niciodat c eti romn ?# Reaciile lui sunt acum )enerate de contiina naional# Discuia cu Rla'Qa do!edete c 5olo)a a 4otrt s de+erte+e dac !a tre0ui s lu'te n Ardeal# Nu 'oate de+erta deoarece are loc un atac/ este rnit i du' o 'erioad de s'itali+are !a mer)e acas unde ru'e lo)odna cu 2aria# 6l roa) 'e Rar) s nu "ie trimis 'e "rontul din Ardeal dar acesta l re"u+# Este numit la un 0irou de muniii/ se lo)odete cu &lona i are re!elaia ade!ratei iu0iri# Cnd este numit n 1uriul Curii 2ariale ca s 1udece nite rani romni el de+ertea+ "r a lua msuri de Re"erat#clo'otel#ro .,

'recauie# Este 'rins de %ar)a/ 1udecat de ri0unalul 2ilitar i condamnat la moarte 'rin s'n+urtoare# Cinalul romanului construit n dimensiunile s'aiului mioritic adec!at trecerii n ne"iin este o ade!rat transcedere cosmic: N,idic ochii spre cerul $intuit cu pu$ine stele ntr7iate& )restele mun$ilor se desemnau pe cer ca un 2erstru uria cu din$ii toci$i& rept n 2$ lucea tainic %ucea2rul vestind rsritul soarelui& Apostol i potrivi singur treagul cu ochii nseta$i de lumina rsritului&<& A'ostol 5olo)a moare ca un erou# El ntruc4i'ea+ setea de li0ertate a 'o'oarelor su01u)ate din im'eriul Austro-<n)ar# EN&32A O &L&E&: A a'arut in martie ,.@G si este un roman de "actura 0al+aciana# Romaul 're+inta !iata 0ur)4e+iei 0ucurestene din 'rima 1umatate a secolului nostru# itlul ori)inal al romanului a "ost N(arintii Otiliei? scriitorul a!ind in !edere ideea 'aternitatii# Romanul de!ine o satira !e4ementa la adresa 0ur)4e+iei in care relatiile co'ii-'arinti s-au de)radat datorita 0anului# Romanul are in centru istoria lu'tei 'entru Re"erat#clo'otel#ro.;

mostenirea a!erii lui mos Costac4e# Des"asurarea e'ica este lenta/ con"lictul este determinat de incercarile mem0rilor clanului ulea de a 'une mina 'e a!erea lui Costac4e 3iur)iu!eanu# Caracteri+area 'ersona1elor: Des're Otilia/ autorul s'unea: NOtilia era eroina mea lirica/ 'roiectia sa in a"ara/ o ima)ine lunara si "eminina?# Este unul din cele mai com'le8e 'ersona1e "eminine din 'ro+a romaneasca com'ara0ila cu Sac4a Comanesceanu 9%iata la tara:/ cu Ol)uta 9La 2edeleni: sau Adela# Otilia este "ascinanta/ mereu im're!i+i0ila/ dilematica 'rin com'ortamentB iu0ita de 'arintele nesi)ur/ de Celi8 care-i in"ioara cor+ile inimii/ ocrotita de un strain/ (ascalo'ol/ ale carui sentimente 'aterne sunt su0 semnul intre0arii/ Otilia este totusi "ara cui0# Otilia traieste drama sin)uratatii !itorul ei este am0i)uu de'arte de mult !isata "ericire# Com'ortamentul "etei este derutant: ca'a0ila de emotii 'uternice trece 0rusc de la o stare la alta# Acest co'il nestim'arat de!ine "ata cu ca'ul 'relun) si tinar incarcat cu 0ucle/ ca+ind 'ina 'e umeri/ noncom"ormista/ !esnic mistuita de neastim'ar/ de dorinta de a "ace ce!a/ este co'ilaroasa si in acelasi tim' Re"erat#clo'otel#ro .@

matura do!edind o )ri1a materna "ata de Celi8 'e care-l 'rote1ea+a ca 'e un or"an# De ce l-a 'arasit Otilia 'e Celi8 si a'oi 'e (ascalo'ol de!enind: Nne!asta unui conte/ asa ce!a? de 'rin S'ania sau AmericaM Cinalul ramine ast"el desc4is# Costac4e 3iur)iu!eanu o iu0este enorm 'e Otilia# (entru N'a'a? ea ramine tot o "etita care este ca o ra+a de lumina in casa cu re"le8e de 'lum0 si totusi amina mereu in"ierea si trecerea mostenirii 'e numele ei# (entru rationalul Celi8 Otilia este o "ata su'erioara/ admira0ila 'e care insa n-o intele)e# (entru (ascalo'ol este "emeia in de!enire cu care are ra0dare nedestin)ind ce e 'atern si ce e !iril in dra)ostea 'e care i-o 'oarta# (entru A)lae Otilia este o distrata "acuta 'entru a distra 0aietii de "amilie/ care stie sa atra)a 'e 0ar0ati# (entru Stanica Ratiu/ Otilia re're+inta s'iritul 'ractic care stie sa se descurce in !iata# (entru 3eor)eta/ Otilia este o domnisoara 'e care o stimea+a c4iar "ara s-o cunoasca# Otilia re're+inta o lume/ cea care i-a dat !iata scriitorului si cine stie in care din noi traieste# CEL&$: De la ince'utul romanului scriitorul ne in"atisea+a 'ortretul tinarului de ,G ani sc4itat in linii 'ractice N"ata ii Re"erat#clo'otel#ro.D

era 1u!enila/ a'roa'e "eminina din 'ricina su!itelor mari de 'ar ce-i cadeau de su0 sa'ca?# El este "iul lui &osi" Sima/ a terminat liceul internat din &asi/ a !enit la 5ucuresti in casa unc4iului sau s're a termina "acultatea de medicina# Am0itiosul tinar !rea sa se remarce 'e 'lan 'ro"esional/ sa de!ina o cele0ritate in domeniul medicinei# El se dedica studiului si reuseste sa se remarce c4iar din 'rimii ani de "acultate a1un)ind sa 'u0lice un studiu de s'ecialitate intr-o re!ista "rance+a# De+interesul cu care cei din 1ur 'ri!esc stradaniile sale il indir1este si-i intareste 4otarirea de a de!eni un nume cunoscut# Du'a ra+0oi el de!ine 'ro"esor uni!ersitar s'ecialist cunoscut/ scriitor de memorii si comunicari stiinti"ice# Daca i+0inda in cariera de medic este 're!i+i0ila de la ince'ut nu acelasi lucru se intim'la cu dra)ostea 'e care o are 'entru Otilia# De la ince'ut/ cind a1un)e in casa lui 2os Costac4e/ simte 'entru Otilia o calda sim'atie si mai tir+iu isi da seama ca o iu0este# Celi8 asocia munca sa cu dra)ostea 'entru Otilia/ a!ea ne!oie de ea 'entru a 'utea studia si trai linistit# Com'ortarea Otiliei este derutanta# Celi8 nu-si 'oate e8'lica sc4im0arile Re"erat#clo'otel#ro .E

ei de la o stare la alta# (lecarea ei la (aris il arunca in de+nade1de# &n su"letul lui se da o lu'ta intre inclinatia de a crede 0ir"ele clanului ulea si dorinta de a-i 'astra Otiliei o dra)oste mereu 'ura# (astra in amintire c4i'ul 0lind al Otiliei si-i se 'area ca mai aude 'ianul la care cinta ea# Cind Otilia il intrea0a daca ar renunta la cariera 'entru ea el nu da un ras'uns 'entru ca nu 'oate conce'e ca cine!a i-ar 'utea cere acest lucru# El nu este un om o0isnuit care sa "aca declaratii de dra)oste in mod teatral ci 'entru el marturisirea dra)ostei tre0uie sa "ie su0lima/ unica in "elul ei# Esecul in dra)oste l-a maturi+at/ l-a "acut sa intelea)a ca intr-o societate in care totul este su'us de)radarii si dra)ostea a incetat sa "ie un sentiment netul0urat# &n "inalul romanului a"lam ca el s-a casatorit Nintr-un c4i' care se c4eama stralucit si intra 'rin sotie intr-un cerc de 'ersoane in"luente?# &n !reme de ra+0oi: (rin 'adurile Doro0antilor a'are o ceata de til4ari# (rin acele 'arti mai traia si o 'o'a 'e nume de &ancu# 5anda de til4ari l-a 1e"uit si in tim' ce acestia "urau dintr-o alta casa au omorit o 0atrina# (o'a Re"erat#clo'otel#ro.A

&ancu cind soseste ina'oi din drumul de ne)ustorie a"la ca "ratele sau mai mare/ 4an)iul Sta!rac4e/ este se"ul 0andei de til4ari# (entru a sca'a de 1ustitie &ancu se inrolea+a in armata "iind luat de un )ru' de soldati# (e noa'te s-au o'rit in 4anul lui Sta!rac4e# Du'a mult tim' du'a ce &ancu a "ost dus la armata Sta!rac4e 'rimeste o scrisoare cum ca "ratele sau a "u)it# Sta!rac4e a mers la a!ocat 'entru a 'rimi 'artea din a!ere a lui &ancu# Sin)urul care-l mai 'utea Ncalca? era c4iar &ancu# Acesta si-a "acut a'aritia de doua ori# O a'are data su0 "orma de ocnas si a doua oara su0 "orma unui ca'itan/ reusind sa 0a)e s'aima in Sta!rac4e# &ntr-o noa'te a'ar la 4an doi oameni/ unul din ei "iind &ancu# Sta!rac4e incearca sa-l omoare 'e &ancu dar 'ina la urma este imo0ili+at# 2aitreSi: A a'arut in ,.@@/ cind de1a 2# Eliade era cele0ru/ 'entru ca scrisese numeroase studii si eseuri/ studiase in &ndia si calatorise "oarte mult# Romanul este o ca'odo'era a ciclului &ndian ce cu'rinde !olumele: N&+a0ele si a'ele dia!olului?/ N&ndia?/ NSecretul doctorului 7ani)0er)er?# Re"erat#clo'otel#ro .-

2aitreSi este o e8'erienta morala si un roman care a s'orit seria miturilor umanitatii# (rota)onistii sunt misterioasa indianca 2aitreSi 9'ersona1 real/ "ica unui mare "ilo+o": si continentalul Allan/ alias 2# Eliade/ care o cunoaste in 'erioada studiilor din &ndia# (o!estea lor este No mono)ra"ie a tul0urarii? des"asurata dealun)ul a ,E ca'itole# Stilul este ori)inal/ su0ordonat autenticului/ im0inind 1urnalul/ cores'ondenta/ eseul/ re'orta1ul si 'o!estirea la 'ersoana &/ a unor amintiri a eroului# 2itul "ecioarei 0en)ale+e se constituie tre'tat si dramatic/ ince'ind cu 'rimele ca'itole unde notatiile din 1urnal sunt la'idare si reci si sunt com'lectate cu amintirile eroului# (e Allan 2aitreSi nu-l atra)e initial/ )asind-o c4iar urita Ncu oc4ii ei 'rea mari si 'rea ne)ri/ cu 0u+ele carnoase/ cu sinii 'uternici de "ecioara 0en)ale+a/ crescuta 'rea 'lin/ ca un "ruct trecut in co't?# De!ine a'oi curios 'entru ca Nnu i+0uteam sa intele) ce taine ascunde "a'tura aceasta?# O urmareste tot mai atent/ mai ales du'a ce !a locui in casa in)inerului Narenda Sen/ 'rotectorul si tatal "etei# Este 'entru el tot mai "ermecatoare/ datorita cunostintelor !aste 'e care le are/ dar Re"erat#clo'otel#ro.G

uneori ii este anti'atica din cau+a ca elita calcutei o considera c4iar )eniala# El constata cu luciditate N"ara indoiala e cea mai talentata si eni)matica "ata din cite am cunoscut/ dar eu 'ur si sim'lu nu 'ot sa "iu casatorit?# Allan o in!ata 'e 2aitreSi "rance+a in sc4im0 in!ata de la ea 0en)alea+a/ isi sc4im0a auto)ra"e 'e carti si re!iste/ isi !i+itea+a reci'roc camerele/ isi s'un istorisiri/ rid si 'lin)/ !or!0esc des're casatoria indiana# Allan este 4otarit sa renunte la celi0at/ trairile lui sunt din ce in ce mai incandescente/ asa cum este cea cunoscuta de erou intr-o seara 'e !eranda intr-un ceremonial al atin)erii 'icioarelor )oale# Oocul acesta/ cunoscut numai indienilor/ este insusit de euro'eanul Allan cu 0eatitudinea simturilor# El de!ine ast"el "ericitul 'artener al 2aitreSiei# &n co'ila indiana coe8ista ne!ino!atia !ir)inala si ra"inamentul trairii 'atimase/ co'ila de ,A ani de o inocenta 'rimiti!a/ ce traieste "ericirea 'omului ei numit N- "run+e?/ dar si eruditia/ care tine con"erinte 'ro"und a'reciate de un auditoriu select# <nul dintre momentele care ne a'ro'ie de 'unctul culminant al a'ro'ierilor este acela cind "ata ii 'o!esteste des're iu0irea Re"erat#clo'otel#ro ..

si !eneratia ei 'entru 3uru-ul ei Ro0i 9 a)ore: de la care 'rimise acea manta a'aratoare de 'acate si 'rotectoarea destinului ei# Odata cu aceasta destainuire 2aitreSi ii da si cutia cu insemnele amintirilor/ o su!ita din 'arul ei al0# Ea ii daruieste ast"el iu0itului 're+entul ei 'uri"icat 'rin ru'tura cu trecutul# Eroul este tot mai de+orientat/ se 4otareste s-o ceara in casatorie/ con!ins ca "amilia a0ia astea'ta acest moment insa a'are un nou moment de deruta cind 2aitreSi il roa)a dis'erata Nlor sa nu le s'ui ### n-au sa 'rimeasca niciodata sa "iu sotia ta?/ N tre0uia sa te iu0est tot tim'ul/ de la ince'ut/ ca un "rate?# Acest 'osi0il recurs ii re!itali+ea+a sentimentele# Allan se 4otareste sa treaca la 4induism# 2aitreSi este 4otarita sa-l in"runte 'e tatal ei si intrea)a "amilie/ raminind de!otata doar im'linirii cu'lului 'rin casatorie# <rmea+a 'a)ini 'line de 'oe+ie in care sunt descrise 'lim0arile celor doi/ 'lim0ari care !or "i 'latite scum' mai tir+iu/ cind C4a0u !a di!ul)a 'arintilor scena !a+uta in 'adure si !a determina declansarea ru'turii# La Lacuti 2aitreSi o"iciea+a miri"ica lor lo)odna/ du'a un ceremonial sacru/ ireal de "rumos/ e!eniment care Re"erat#clo'otel#ro,II

marc4ea+a 'unctul culminant al iu0iriilor# <na din cele mai "rumoase 'a)ini ale romanului 're+inta acest ritual al Nnuntii in cer?# Allan se retra)e in 7imalaSa 'entru a se N!indeca? 'rintr-o sin)uratate de'linaB din octom0rie 'ina in "e0ruarie aude si simte un sin)ur su"let/ cel al 2aitreSiei/ care ii tele"onea+a si ii scrie# Ea su"era 'ede'se tiranice de la tatal ei 'entru ca incalcase le)ile traditionale# &n numele iu0irii ei 'entru Allan incearca sa "orte+e destinul 'rin toate mi1loacele# Daruindu-se !in+atorului de "ructe s'era sa "ie i+)onita de tatal ei 'entru a-l urma 'e Allan# Ne"ericita 2aitreSi amestec de mister al eternei "eminitati/ este totodata 'urtatoarea eni)mei unei Otilii asiatice dar si a dramelor eroinelor care au de!enit si au ramas un mit 'rin marea lor dra)oste cunoscute su0 denumire de cu'luri cele0re ca ristan si &+olda sau Romeo si Oulieta# &n 7imalaSa Allan se !a !indeca doar la o a doua incercare de a iu0i o "emeie# (rima incercare il arata in relatia cu o tinara mu+icanta e!reica tinara care-l is'iteste 'rin neo0isnuitul ei idealism# Eroul se simte de+)ustat de sine du'a a!entura 'a care o are cu e!reica/ 'entru usurinta cu Re"erat#clo'otel#ro ,I,

care a a!ut aceasta le)atura# Cea de-a doua incercare este o tinara care ii o"era mincare/ ada'ost si dra)oste# De la ea do0indeste 'uterea credintei ca N!iata aceasta e o minune?# Astea'ta 'lecarea din &ndia ca 'e o i+0a!ire/ dar cu acelasi sentiment al nedumeririi in "ata 2aitreSiei/ un mit etern inc4is 'entru el# (e Allan nu-l mai atin)e !ra1a sacrei De!i/ c4iar cind il numeste soarele ei/ +eul de aur si 'ietre scum'e# Ne'utindu-se intilni in acest s'atiu/ tinarul euro'ean se des'arte de aceasta "ata cu sentimentul cul'ei/ usor de desci"rat in cu!intele ase+ate ca motto 'enttu roman: Niti mai amintesti de mine 2aitreSiM Si daca da ai 'utut sa ma iertiM?# & se da un ras'uns cele0ru du'a D; de ani cu o re'lica ce 'oarta semnatura 2aitreSi De!i/ intitulata NDra)ostea nu moare?# 2oara cu noroc: 34ita/ om ciu0otar/ im'reuna cu sotia sa Ana si soacra lui se muta la 2oara cu noroc unde se "ace 4an)iu deoarece cisti)a mai 0ine# Du'a o !reme oamenii din +ona s-au o0isnuit cu 4anul nou# &ntr-o +i a trecu 'e acolo Lica samadaul/ de care oamenii +iceau c este "oarte ru# El l-a Re"erat#clo'otel#ro,I;

ru)at 'e 34ita sa-l a1ute# %rea sa stie ce "ac oamenii care 'a+asc turmele de 'orci/ deoarece el era ras'un+ator de aceste turme# De atunci au !enit +ile )rele# 34ita i-a luat doua 'istoale si doi ciini# De atunci el nu se mai ocu'a asa de mult de sotie si de co'ii lui# &ntr-o +i a !enui Lica si inca ; oameni de-ai lui si au incercat sa-l in"ricose+e 'e 34ita/ dar nu au reusit# Lica nu-i 'lacea Anei/ care a ince'u sa 0anuiasca ce "ace 34ita# &ntr-o seara Lica a 'o'osit la 4an/ seara in care 34ita si Ana se sculara deoarece au au+it latratul ciinilor# Ei au +arit la "ereastra doi oameni# A doua +i 34ita a a"lat de la 'rietenul sau/ 1andarmul (intea/ ca a "ost 0atut si 1e"uit arendasul# 34ita si-a dat seama ca au "ost cei ; oameni ai lui Lica# Oandarmul (imtea si 34ita au 'lecat la &neu# &ntr-o seara 'loioasa s-a o'rit la 4an o caruta din care a iesit o "emeie im0racata in ne)ru# &n tim' ce Ana !or0ea cu aceasta "emeie/ "eciorul care a !enit im'reuna cu caruta/ 'e o ca'ra/ si cu !i+itiul/ au stat !or0a# Ei 0anuiau ca aceasta "emeie "ace tir) cu Lica# Du'a ce 'loaia s-a o'rit "emeia a mers mai de'arte s're &neu# La &neu 34ita si cele doua slu)i ale lui au "ost intero)ate de comisar# (intea Re"erat#clo'otel#ro ,I@

ince'use sa-l 0anuiasca 'e 34ita# 34ita a "ost lasat acasa 'e c4e+asie# &n tim' ce mer)eau s're 2oara cu noroc 34ita/ (intea si <ta au o0ser!a o trasura in mi1locul drumului# Cind au a1uns la trasura au !a+ut 'ete de sin)e si un co'il mort# (intea a mers sa caute urmele uci)asilor/ iar 34ita si <ta au mers la 4an# Cind au a1uns acasa 34ita s-a certat cu Ana deoarece ea a s'us ca 0anuieste# (intea a )asit in 'adure o "emeie moarta# Laie/ omul 'e care (intea l-a lasat lin)a caruta/ a "ost s'eriat si a "u)it la 4an# Alti ; 1andarmi au 'lecat de la 4an sa-l caute 'e Lica# Cind au a1uns in 'adure ei sau des'artit# (intea l-a )asit 'e unul din 1andarmi )ea! ranit# A doua +i Lica a "ost 'rins de (intea/ dar a "ost eli0erat 'e c4e+esie# ocmai cind iesea Lica a !enit 34ita cu inca ; 1andarmi# Au "ost 1udecati Lica/ 34ita / Raut si alti oameni ai lui Lica# 5u+a Ru'ta si Saila 5oaru au "ost condamnati la inc4isoare 'e !iata/ iar Lica si 34ita au "ost eli0erati# 34ita cind a a1uns acasa si-a cerut scu+e de la Ana# &ntr-o +i a !enit Lica si a dat 0ani lui 34ita# Din discutia celor doi reiese ca Lica a "ost cel care a comis aceste crime# 34ita a !rut sa se mute de la 2oara cu noroc/ dar Lica il ameninta ca-l 0a)a Re"erat#clo'otel#ro,ID

in 'uscarie# Ana si-a dat seama ca acei 0ani au a'artinut "emei in ne)ru si ia s'us lui 34ita# Acesta mers la (intea cu 0anii/ el sustinind ca-i 'oate sc4im0a# A doua +i a !enit iar Lica/ care du'a ce i-a "acu lui (etrisor un +0ici/ i-a mai dat 0ani lui 34ita# Acesta a mers si i-a sc4im0at 0anii la (intea si a 'romis ca-l a1uta sa-l 'rinda 'e Lica# Lica de la un tim' a de!enit "oarte !esel# 34ita a 'lanuit ca s-o trimita 'e Ana la sar0atori/ iar el sa 'lece de la 2oara cu noroc# El l-a intre0at 'e Lica daca nu are sa-i im'rumute 0ani# Acesta a s'us ca-i !a im'rumuta suma ceruta# &n +iua cind tre0uia sa 'lece "amilia la sar0atori/ Ana nu a !rut sa 'lece deoarece stia ca !ine Lica# Acesta a !enit si s-a distrat toata +iua# Seara Lica l-a ru)at 'e 34ita sa-l lase sin)ur cu Ana# 34ita a 'ro"itat de oca+ie si a mers du'a (intea/ dar cind dimineata ei au a1uns la 4an Lica a reusit sa "u)a# (intea a mers du'a el/ iar 34ita a intrat in casa si a omorit-o 'e Ana# 2ai tir+iu a !enit Lica cu Raut/ acesta din urma omorindu-l 'e 34ita# Cei doi au dat "oc la 4an# Cind (intea a a1uns la 4an/ a ince'ut sa-l urmareasca 'e Lica/ acesta 'entru a nu "i 'rins se sinucide# Re"erat#clo'otel#ro ,IE

<ltima noa'te de dra)oste intiia noa'te de ra+0oi: Romanul a a'arut in ; !oluma in noe# ,.@I# &nca din ,.;. scriitorul anunta a'aritia unor nu!ele si romane de e!ocare a ra+0oiului# &n re!istele N%remea? si NCacla? au a'arut o'ere ca NRomanul ca'itanului Andreescu?/ N<ltima noa'te de dra)oste intiia noa'te de ra+0oi? sau N(roces !er0al de dra)oste si ra+0oi?# Drama ra+0oiului 'rim mondial traita de su0locotonentul Camil (etrescu/ ranit in lu'tele de la ir)o!iste !a sta la 0a+a eroului sau Ste"an 34eor)4idiu caruia ii im'rumuta 1urnalul sau# E8'resia aceleasi e!enimente este si !olumul de !ersuri ?Ciclul mortii?# &n a'arenta romanul este li'sit de unitate dar intre)ul roman se des"asoara in 1urul unei drame de constiinta a eroului 'rinci'al# S#3# este o0li)at mai intii sa traiasca o drama a incertitudinii in iu0ire si a'oi acea a ra+0oiului# Romanul are ; 'arti care cu'rin 'o!estea ince'utului si destramarii iu0irii dintre S#3# si sotia sa Ela 'e "undalul e!enimentelor 'remer)atoare intrarii RO2 in ra+0oi# &-'arte: relatarea iu0iriiB &&-'arte: 1urnalul eroului a"lat 'e "ront# Re"erat#clo'otel#ro,IA

Structural a!em ; 'lanuri: unul su0iecti! 're+ent in am0ele 'arti a romanului si unul o0iecti!# Carac. Lui S.G.: S#3#/ 'ersona1ul 'rimci'al al romanului N<ltima###?/ este un student sarac la "ilo+o"ie/ casatorit cu o studenta in litere/ de aceeasi conditie materiala# S#3# se im0o)ateste 'este noa'te 'rintr-un sur'rin+ator testament lasat de unc4iul sau ac4e# Cei doi/ Ste"an si Ela/ reali+ea+a o !iata con1u)ala intensa armonioasa# Necontenitele atentii/ nenumaratele do!e+i de iu0ire ale sotiei sale sunt 'entru Ste"an ca un ince'ut de ase+are a lumii# Su0locotonent in armata RO2 de la intrarea tarii in 'rimul ra+0oi mondial este in 'rimele rinduri in cam'ania din ransila!aniaB eroul este un alter e)o al scriitorului/ s'irit nelinistit/ lucid si 'olemic# Drama lui 3# se consuma in doua directii: a: o drama a iu0irii inselate/ nu a )elo+iei ci a setei de certitudine 9N Nu/ nu/ nu am "ost nici o secunda )elos desi am su"eit atit din cau+a iu0irii?:# 0: o drama a inte)rarii intr-o e8istenta cotidiana in care se include si ra+0oiul/ dictata de "orte si ratiuni e8terioare care nu coincid cu idealul eroului# S#3# ca si alti eroi ai lui Camil (etrescu este un inselat de a0solut# Drama Re"erat#clo'otel#ro ,I-

eroului 'ro!ine si din incercarea de a su'ra'une un ideal cu o realitate# Eroul traieste o drama a incom'ati0ilitatii dis'ersata in tendinte si realtii# (entru Ste"an lumea inseamna dra)oste/ 'ermanenta )enerare sau autodistru)ere 'rin ea/ dar nea'arat 'e 'rinci'iul sentimentelor comunicante# (este drama incertitudinii se !a su'ra'une drama com0atantului/ drama indi!idului se estom'ea+a "ata in "ata cu ra+0oiul# El desco'era o alta realitate/ ra+0oiul in care nu sunt atacuri !ite1esti la 0aioneta asu'ra tancurilor )ermane# (RO3RA2<L DAC&E& L& ERARE 9,GDI:: &n N&ntroductia? cu care se desc4ide Dacia literara/ Ro)alniceanu isi 'ro'une sa continue/ 'e o trea'ta mai inalta acti!itatea lui 7eliade Radulescu si a lui 34eor)4e Asac4i/ ca initiator ai 'resei RO2/ editindule erorile 9'ro!incialismul/ "arimitarea interesului 'rin di!ersitatea de 'ro"il:# Dacia literara isi 'ro'une sa "aca Na0stractie de loc?/ sa "ie o "oaie romaneasca/ ocu'indu-se cu 'roductiile RO2/ din orice 'arte a daciei/ numai sa "ie 0une# Re!ista tre0uia sa de!ina/ Re"erat#clo'otel#ro,IG

'rin re'roducerea scrierilor !aloroase a'arute in alte 'eriodice un re'ertoriu )eneral al literaturii RO2 in care !or "i 'u0licate o'erele scritorilor moldo!eni/ munteni/ ardeleni/ 0anateni/ 0uco!ineni/ "iecare cu ideile sale si cu lim0a sa# Dacia literara isi "i8ea+a ca tel literatura/ "ara a 'arasi insa telurile 'olitice si nationale# (romo!ea+a 4otarit si consec!ent directi!ele nationale si 'o'ulare in literatura si sustine ca ori)inalitatea nationala este Ninsusirea cea mai 'retioasa a unei literaturi?# Dacia literara condamna imitatiile si traducerile din care s-a "acut la un anumit moment o manie 'rime1dioasa 'entru ca omoara du4ul national# Aceasta nu inseamna ca nu sint acce'tate unele traduceri !aloroase dar se critica a0u+urile si mimarea a'usului# Dacia literara se ins'ira din realitatea auto4tona/ !alori"ica "olclorul/ istoria si "rumusetile naturii# %a lu'ta 'ermanent 'entru ca RO2 sa ai0a o lim0a si o literatura comuna 'entru toti si se insista asu'ra s'iritului critic#

Re"erat#clo'otel#ro ,I.

2ORO2EL&&: a'are n ,.EE i este un roman de ins'iraie din tradiia rural/ cu o !i+iune modern asu'ra lumii satelor# Scriitorul conturea+ dramatismul satului romnesc/ dis'ariia rnimii tradiionale/ micarea acestora ctre alte surse e8isteniale/ un sat total restructurat# Aciunea nce'e cu trei ani naintea celui de al doilea r+0oi mondial/ n satul Silitea- 3umeti/ din cm'ia Dunrii# 2oromeii este romanul unei "amilii/ des"urarea e'ic se reali+ea+ n 1urul tatlui i a "iului# Ca'itolele crii urmresc irul muncilor a)ricole/ de la nce'utul !erii 'n toamna tt+iu/ "cnd de"a't o mono)ra"ie a satului# Camilia se com'unea din &lie 2oromete/ tatl/ !enit n cstoria a doua cu trei 0iei (arasc4i!/ Nil i Ac4im# A doua soie/ Catrina/ aduce n cstorie 'e "iica sa 2aria# &n urma cstoriei se nasc Niculae/ ita i &linca# Con"lictele din "amilie se isc datorit conce'iilor di"erite a 'esona1elor n con1unctura istoric n care sunt 'lasai# (rin descrierea scenei cinei din tinda casei/ unde nsi modul de ae+are a mem0rilor "amiliei indic ierar4i+area din "amilie i )ru'area co'iilor du' relaiile dintre "rai 90uni i !itre)i: arat Re"erat#clo'otel#ro,,I

animo+itile e8istente# A!nd ,D 'o)oane de 'mnt "amilia se descurca 0ine# Catrina cunotea 'e cei trei "ii a lui &lie 2oromete nc de mici/ dar du' cstorie aceti nce' s-o urasc 'e mama lor !itre)# 5ieii s'un c mama lor !itre) ine 'artea "etelor ei/ "ete care toat +iua numai Nse nolesc?# Aceast ur este alimentat i de 2aria 3uica/ sora lui 2oromete/ care era nemulumit de cstoria lui &lie 2oromete# Ea nce'e s ridice 'retenii asu'ra a!erii 'rinteti/ 'e care ar "i !rut s-l dea unuia dintre ne'oi# La dumnia m'otri!a Catrinei se mai adau) i !ecinii lui &lie 2oromete/ udor 5losu i "iul s/ care r!neau lotul din 1urul casei# Con"licte a'ar i ntre mama i tatl/ Catrina nce'e s se d'rte+e de &lie 2oromete# Ceciorii sunt din ce n ce mai nemulumii c alii cti) 0ani "rumoi/ l "orea+ 2oromete s 'lece i el la munte s !nd cerealele i 'lnuiesc'lecarea lui Ac4im la 5ucureti cu oile# C4iar cu drumurile "cute la munte/ datoriile la 0anc i 0anii necesari 'entru colari+area lui Neculae/ l su"oc din ce n ce mai mult 'e &lie 2oromete# &nele)nd c Ac4im nu !a trimite 0ani de la 5ucureti/ el !inde lui 5losu Re"erat#clo'otel#ro ,,,

o 'arte din 'mnt i o 'arte din lotul casei i cu 0anii 'rimii i ac4it datoriile# Dar aceasta este doar o re+ol!are de moment/ 'entru c rmne un necunoscut soluionarea acestor datorii 'e !iitor# ierea i !inderea salcmului este 'rimul semn al declinului "amiliei 2oromete# Dar inima ade!rat a satului este (oiana lui &ocan unde se adun cei mai dete'i oameni din sat# Deoarece situaia din "amilie de!ine din ce n ce mai tensionat (arasc4i! i Ni/ atrai de mira1ul oraului/ s-au neles s "u) la 5ucureti# Este momentul n care nce'e s se destrame "amilia# 2oromete nele)e acest lucru/ reaciile lui trecnd le la sur'rindere la mnie# Din acest moment 2oromete se sc4im0/ arat ca do0ort de o 0oal/ Nmer)ea cu "runtea n 'mnt/ nici ncet/ nici )r0it i nu se uita nicieri?# Dis'reuit i 'rsit de 0iei/ mcinat de disensiunile "amiliei/ simte c lumea din 1urul s a de!enit o ca'can# Deci nu mai este el# rei ani mai tr+iu i+0ucnete r+0oiul# %olumul al doilea 're+int eecul "amiliei# Ci)ura central este tot &lie 2oromete i "iul s Niculae# (rin Niculae autorul semnalea+ sc4im0rile ce se !or 'roduce Dei Catrina Re"erat#clo'otel#ro,,;

!nduse un 'o)on de 'mnt/ 'e Niculae tatl nu-l mai d la coal 'entru c n-a!ea nici un 0ene"iciu# Era anul cnd nce'use r+0oiul# 2oromete reuise s se re"ac economic# Se duce du' 0iei la 5ucureti/ ncercnd s le con!in) s se ntoarc n sat# (arasc4i! era sudor la tram!aie/ Nil era 'ortar la un 0loc/ iar Ac4im se ocu'a de comer ntr-un c4ic alimentar# Dei locuiau nt-o odaie strmt i mi+er/ 0ieii nu !or renuna la traiul de ora# &ncercarea lui 2oromete de ai re"ace "amilia i+!orete din dra)ostea lui 'entru co'ii/ 'entru casa lui/ care era sensul !ieii sale# Di+ol!area "amiliei continu 'rin moartea lui Nil n lu'ta de la Cotul Donului# (arasc4i! moare de o 0oal de 'ie't/ numai Ac4im se !a descurca n comer# La 0trnee Catrina l 'rsete i se mut la "ata ei din 'rima cstorie# 2oromete rmne doar cu "ata cea mic i c!a 'rieteni noi# Autoritatea lui n sat scade/ oamenii nu-l mai ascult# Nini Niculae nu-i nele)e "rmntrile/ "a'tul c n lumea satelor a'are un strat de la "und/ care nu are nimic comun cu rnimea tradiional# Ne a"lm n 'erioada anilor ,.EI cnd satul romnesc este des"i)urat de e!enimentele istorice# Re"erat#clo'otel#ro ,,@

(ro0lema cotelor ce tre0uiau date o0li)atoriu la stat/ n"iinarea colecti!elor/ aduc o lume nou n sat/ aduc in"laia/ "oametea/ aduc o 'ro"und sc4im0are i o serie de tra)edii n !iaa ranului# A'ar i la sat intri)ile mrunte 'entru a se o0ine nite a!anta1e nemeritate# Niculae/ 'asionat de n!tur/ de!ine acti!ist de 'artid i este trimis la raion s su'ra!e)4e+e seceriul i 'redarea cotelor ctre stat# Du' o serie de con"licte ce se ntm'l n sat ntre rani/ Niculae este destituit din "uncia de acti!ist de 'artid/ i continu studiile i de!ine in)iner 4orticultor# Se !a cstorii cu o asistent medical/ 2rioara lui Adam Cntn# <ltimele ca'itole narea+ moartea lui &lie 2oromete/ 0trn a'roa'e de GI de ani# C4i'ul 0trnului este conturat de cu!intele &linci Nm'uinat la tru'/ a!ea sl0iciunea de a rtci n netire/ cu cioma)ul n mn?# &n ultimele cu!inte ale este cu'rins cre+ul !ieii sale: Domnule.... eu totdeauna am dus o via independent .

Re"erat#clo'otel#ro,,D

CI!C!II "#C$I %I &!I # Nicolae Cilimon/ re're+entant al literaturii romne 'ao'tiste/ este un romantic du0lat de un realist# Romanul Ciocoii !ec4i i noi/ a'rut n ,GA@/ are un dominant caracter realist# N#Cilimon i 'ro'une s "ac o "resc a e'ocii/ s caracteri+e+e artistic o anumit cate)orie social/ caracteristic secolului al $&$-lea/ ti'ul ciocoiului# Romanul este altuit din @; ca'itole/ cu titluri su)esti!e# oat atenia scriitorului se concentrea+ asu'ra 'ersona1ului Dinu (turic# &nce'e cu o Dedicaie i un 'rolog / n care se conturea+ 'ortretul moral al ciocoiului# Scriitorul i 'ro'une s urmreasc ciocoiul n di"eritele "a+e 'rin care a trecut/ de la ciocoiul Ncu clmri la 0ru? de 'e !remea "anarioilor/ 'n la ciocoiul cu "rac i cu mnui al0e/ carcteristic e'ocii n care triete scriitorul# (rin romanul Ciocoii !ec4i i noi/ scriitorul 're+int ciocoiul doar din 'rima "a+/ cea de 'e !remea "anarioilor# Aciunea se des"oar n 5ucuretiul anilor ,G,D-,G;E/ a"lat la "inele e'ocii "eudale i nce'utul a!ntului 0ur)4e+iei/ din !remurile lui Cara)ea i 'n la 3ri)ore 34ica# Str0atem !ec4ea ca'ital ntre ulia Colii i Re"erat#clo'otel#ro ,,E

S"ntul 34eor)4e cel Nou# Sunt descrise ma4alalele/ m're1urimile/ casele/etc# (ersona1ul 'rinci'al/ Dinu (turic/ este descris n ca'#&/ ca "iind un om !iclean/ am0iios i cu o mndrie )rosolan# Acest lucru este su0liniat de scriitor 'rin trsturile "ii+ce ale 'ersona1ului: Nscurt la statur/ cu "aa oac4e/ oc4i ne)rii 'lini de !iclenie/ un nas dre't i cu !r"ul cam ridicat n sus?# &m0rcmintea i camera n care locuiete trdea+ srcia lui Dinu (turic/ condiia lui umil# Dar acest lucru nu "ace dect s-i mo0ili+e+e dorina de ascensiune# (rin descrierea 4ainelor/ 'e care le 'oart Dinu (turic/ este "oarte 0ine "i8at e'oca i !iaa social a 'ersona1lui# Dinu (turic/ an)a1at la un ciocoi 0o)at/ Andronac4e u+luc/ la nce'ut nde'linete tre0uri umilitoare/ de total ser!ilism "a de st'nul su# (rin acest ser!ilism atra)e atenia lui Andronac4e u+luc/ cucerete crederea de'lin a lui/ care rnd 'e rnd l a!ansea+# De!ine Niscoada? 0oierului 'entru a se asi)ura de "idelitatea iitoarea acestuia/ coana Duduca# A'oi a1un)e lo)o"t/ slu)er/ 'itar/ s"et0ic de tain al 'ostelnicului/ se alia+ cu C4era Duduca/ !ta" de curte# &n toat aceast Re"erat#clo'otel#ro,,A

ascensiune a sa Dinu (turic i "olosete toat !iclenia 'entru a se m0o)ii/ 'entru a 'ar!eni/ c4iar 'rin ruinarea lui Andronac4e u+luc# NAm 'us mna 'e 'ine i 'e cuit?/ scriitorul 'rin aceste cu!inte ne arat i mi1loacele 'e care le !a "olosi Dinu (turic cu r0dare/ cu 're"ctorie/ 'entru Nca mne !oi a!ea i eu case mari i 0o)ii ca ale acestui "anariot?# (entru ai atin)e sco'urile Dinu (turic utili+ea+ relaiile i alinele care i 'ot "i de "olos# &m'reun cu c4era Duduca/ o "emeie care iu0ete lu8ul/ 'une la cale ruinarea sistematic a lui u+luc# <n alt aliat este cmtarul Costea C4iorul# Ruinndu-i st'nul/ Dinu (turic/ a1un)e 'osesorul moiilor acestuia/ al !iilor din %alea clu)reasc# El "olosete toate metodele drastice 'entru a stoarce ct mai multe 0iruri de la rani# Deviza lui este( )*te om de lume nou+ s ,uri clo-ca de pe ou . Dinu (turic/ cstorit cu c4era Duduca/ duce o cas n care se adunau toi 'ara+iii 5ucuretiului# El a1un)e ca s-i rene)e i 'e tatl s/ deoarece acesta este srac# &n tim'ul micrii lui udor %ladimirescu se an)a1ea+ s-l trde+e 'e acesta n sc4im0ul 'romisiunii c !a de!eni Re"erat#clo'otel#ro ,,-

is'ra!nic 'este ; 1udee: (ra4o!a i Scuieni# El urmrete s de!in caimacamul Craio!ei i c4iar domn# (ersona1ele sunt antitetice 'ersona1e ne)ati!e 9Dinu (turic/ c4era Duduca/ c4ir Costa C4iorul: i 'o+iti!e 9!ta"ul 34eor)4e/ 5anul C#:# Se "olosete sim0olismul onomastic/ numele i denumirile utili+ate su0linia+ caracterul celui care l 'oart: nume ca - (in)elescu/ 2n Lun)/ Calice!sc4iB nume de moii (lnsurile/ C4inuielile/ Rsucita# (rin acest roman numele de (turic a de!enit sininim cu 'ar!enitul# C!&C#./ DI& 012IC3 D# 45C$. Alturi de L#Re0reanu/ 7ortensia (a'adat-5en)escu este ntemeietoarea unui roman modern/ utili+nd anali+a 'si4olo)ic# Ea este creatoarea n literatura romn a romanului citadin/ analist la su"letului "emenin# Romanul Concert de mu+ic de 5ac4 a'arine seriei de romane-cronic de "amilie/ cronica "amiliei 7alli'a# Ciclul de romane cu'rinde: Cecioare des'letite 9,.;A:B Concert de mu+ic de 5ac4 9,.;-:B Drum ascuns 9,.@;: i Rdcinile 9,.@G:# &n acest ciclu de romane se n"iea+ e!oluia mai multor "amilii din clanul 7alli'a/ Re"erat#clo'otel#ro,,G

care au reuit s se m0o)easc/ iar urmaii acestora mani"est o li's de interes 'entru acumulare/ desco'erind lu8ul i deliciile lumii mondene# Concert de mu+ic de 5ac4 're+int ima)inea 0ur)4e+iei tinere romneti/ de+!luind de"icienele ei/ 'recum sno0ismul i 'ar!enitismul# Nu sunt aciuni 'ro'riu-+ise/ ci mai mult comentarii i anali+e# &n roman este 're+entat soarta a trei )ru'uri 'rinci'ale: "amilia Elenei Dr)nescu7alli'a/ casa 'rinului 2a+eniu i cea a 'ro"esorului Rim# ema 'rinci'al n 1urul creia )ra!itea+ e8istena 'ersona1elor este 're)tirea unui concert de mu+ic/ concertul o"erit de doamna Elena Dr)nescu "amiliei/ rudelor i 'rietenilor# Acest concert este un e!eniment mu+ical dar care de "a't este 'rete8tul unei reuniuni mondene a "amiliei# &n tim'ul acestor 're)tiri se !or 4otr destinele 'ersona1elor: nce'utul iu0irii dintre Elena Dr)nescu i mu+icianul %ictor 2arcian/ sunt urmrite e"orturile de 'ar!enire a N"inresei? Ada Ra+u/ cstorit cu 'rinul 2a8eniu# Dar de"a't Ada Ra+u este atras de "armecul lui Lic ru0aduru/ dar i de ascensiunea 'olitic i material a acestuia# (ro"esorul Rim este cstorit Re"erat#clo'otel#ro ,,.

cu Lina/ care a!usese n tineree le)turi cu Lic ru0adurul# Co'ilul nscut din aceast le)tur/ Sia/ o "at urt/ )reoaie/ stn)ace/ este 're+entat ca "ala lui Lic ru0aduru i o mam necunoscut# &n tot cursul romanului se insist asu'ra e"orturilor 'ersona1elor ca "amilia s 'ar/ din e8terior/ nealterat/ cu toate c "iecare dintre ei tiu ori)inile o0scure ale unor sno0i 9Ada Ra+u/ 2a8eniu:/ 'catele morale 9Lina/ Lic ru0aduru:/ relaiile du0ioase dintre 'ersona1e/ "iliaii/ 'ersona1e )roteti i 'atolo)ice 9)emenii 2iQa-Le/ Rim:# (ersona1ele se 're+int cu o ima)ine du0l: e8terioar 9masca: 'entru a'arene i lumea interioar strati"icat# Scriitoarea descrie att su"erinele "i+ice 9tu0erculo+a lui 2a8eniu: ct i su"erinele morale ale 'ersona1elor# Concertul este 'recedat de nmormntarea Siei/ la care 'ersona1ele se ntlnesc n "aa morii/ "iecare cu )ndurile i 'reocu'rile lui# (ersona1ele sunt su'use unei adnci anali+e ale contiinei# e4nica 'ortretistic este modern - un 'ersona1 're+entat cu multi'le i !ariate ima)ini# Acelai 'ersona1 are multi'le Re"erat#clo'otel#ro,;I

i'osta+e n "uncie de situaia n care se a"l i de oamenii cu care !ine n le)tur# &ONA: 2arin Sorescu/ nascut in ,.@A in comuna 5ul+esti 91ud# Dol1: termina "acultatea de "ilolo)ie la &asi si de0utea+a in ,.E- in +iarul N%iata studenteasca? iar 'rimul !olum de !ersuri NSin)ur 'rintre 'oeti? este 'u0licat in ,.AD# 2arin Sorescu este 're+ent in literatura RO2 cu !ersuriB N(oeme?/ N2oartea ceasului?/ cu 'ro+a: N rei dinti din "ata?B cu eseuri: N&nsomnii?/ N<sor cu 'ianul 'e scari?B cu teatru: N&ona?/ NRaceala?# &n ,.., a "ost eles mem0ru al Academiei Romane si moare in ,..A# 2arin Sorescu "ace o 'oe+ie de comunicare directa si )aseste totodata o cale s're 'u0lic# &ona re're+inta drama cautarii s'irituale/ setea de ade!ar/ de cunoastere/ cai de iesire din a0surdul !ietii / 'ara0ole 'e tema destinului uman# ema este ins'irata din mitul 0i0lic unde &ona in)4itit si inc4is in 0urta unei 0alene reuseste sa iasa du'a trei +ile# Drama &ona/ scrisa in ,.AE si 'u0licata in ,.AG/ are D ta0louri cu trei 'ersona1e# (ersona1ul 'rinci'al Re"erat#clo'otel#ro ,;,

este 'escarul &ona/ celelalte ; 'ersona1e 9'escarul , si 'escarul ;: "iind doar 'ersona1e de "i)uratie# Scriitorul "oloseste te4nica monolo)ului dialo)at 'unind in !aloare miscarea ideilor# Ca orice om "oarte sin)ur &ona !or0este tare/ cu sine insusi/ isi 'une intre0ari si-si ras'unde/ se com'orta tot tim'ul ca si cum in scena ar "i doua 'ersona1e# otdeauna cauta cau+ele esecului !ietii sale# 2er)ind la 'escuit &ona isi da seama ca are )4inion si/ desi doreste sa 'rinda 'estele cel mare 'rinde doar N"a?# (entru si)uranta !a lua cu el un ac!ariu# Dramatur)ul crea+a 'rete8te 'entru meditatii asu'ra unor situatii umane: !iata/ moartea/ 'racticul !ietii# &ona insin)urat tin1este du'a comunicare/ du'a intele)erea sensului !ietii N otul cur)e asa de re'ede si noi tot mai "acem le)aturi intre su0iect si 'redicat# re0uie sa-i dam drumul !ietii asa cum ne !ine e8act/ sa nu mai incercam sa "acem le)aturi care nu tin?# &n)4itit de o 0alena i'osta+a a a0surdului 2arin Sorescu 'rin intermediul lui &ona !a adinci lu'ta cu moartea# Neacce'tind destinul ca 'e o "atalitate &ona se !a +0ate 'entru a iesi din situatie in tim' ce "ace numeroase re"le8ii la iu0ire/ 'ro)res/ con"lictul intre )eneratii/ Re"erat#clo'otel#ro,;;

incercind 'rin aceasta sa instituie o normalitate a a0surdului# &n marea sa a!entura totul ii este 'otri!nic# 2area este in Nnaruire?/ a'a circula de+ordonat si atunci isi 'une intre0area Ncine iti mai iese a"ara 'e !remea astaM?# &n aceste situatii limita dramatur)ul "oloseste calmul !er0al# &n ultimul act &ona im0atrinit in!oca semnul di!initatii Nnoi oamenii numai atita !rem un e8em'lu de in!iere/ a'oi ne !om duce linistiti 'e la casele noastre?# S'intecind 0urta 0alenei 'entru a )asi o iesire nimereste intr-o alta 0urta si )estul se multi'lica in serie Nun sir nes"irsit de 0urti?/ sim0oli+ind umanitatea 'relun)ita in tim' si s'atiu ca serie 0iolo)ica# &ona moti!ea+a e8'erienta umana: Nne sca'a mereu cite ce!a din !iata/ de aceea tre0uie sa ne nastem mereu?# Se rele!a con"lictul dintre )ind si actiune 'entru ca &ona care a 'ornit 0ine s"irseste dramatic/ )resind drumul 'rin s'intecarea 'ro'riei 0urti# Cinalul dramei a dat loc multor inter'retari: Nsinucidere sau )est delasator? "iind ca eroul a"irma Ntotul e in!ers# Dar nu ma las# (lec din nou?# Du'a ani 2arin Sorescu "iind intre0at ce sim0oli+ea+a aceasta 'oe+ie o calatorie in cosmos/ sin)uratatea Re"erat#clo'otel#ro ,;@

intrauterina sau are o conotatie mistica sau 'olitica# 2arin Sorescu s'une NNu 'ot sa !a ras'und nimic# Stiu numai ca am !rut sa scriu ce!a des're un om sin)ur/ nemai'omenit de sin)ur?# (O%ES EA L<& 7ARA(-AL5: (o!estea lui 7ara'-Al0 este un 0asm cult in care sunt !alori"icate teme si moti!e de circulatie uni!ersala# Aici sunt urmarite di"icultatile cu care se con"runta "iul cel mic al craiului/ di"icultati care contri0uie la 're)atirea lui 'entru !iata# S're deose0ire de "ratii sai/ me+inul in"runta cu !ite1ie incercarea la care il su'une tatal sau/ 'recum si 'e cele la care il !a 'une S'inul/ care i-se su0stituie: Naducerea salatilor? din )radina ursului/ a ca'ului de cer0 si a "etei im'aratului Ros# Numai du'a toate aceste incercari a1un)e 'e tronul unc4iului sau/ %erde im'arat# &+!or de ins'iratie al 'o!estirii este "olclorul RO2# Asa se e8'lica e8istenta unor elemente de "actura 'o'ulara: tema 9trium"ul 0inelui asu'ra raului: si moti!ele 9calatoria/ 'etitul/ muncile/ 'ro0a "ocului/ incercarea 'uterii/ i+0inda me+inului/ casatoria:B 'ersona1ele 9Craiul/ %erde-&m'arat/ &m'aratul Ros/ "ata acestuia/ S'inul/ 7ara'-Al0:/ Re"erat#clo'otel#ro,;D

a1utoarele acestora 934erila/ Setila/ Clamin+il/ Oc4ila/ (asari-Lati-Lun)ila/ S"inta Duminica/ a'oi calul/ re)ina "urnicilor si a'oi cea a al0inelor/ turturica: si unele elemente miraculoase 9a'a !ie/ a'a moarta/ cele trei smicele:# Dialo)ul are menirea de a de+!olta actiunea si a caracteri+a 'ersona1ele# Eroii din (o!estea lui 7ara'-Al0 amintesc de 'ersona1ele din Amintiri din co'ilarie/ 'rin com'ortare/ mentalitate/ )esturi si lim0a1ul lor# 7ara' Al0 'lin)e cind il do1eneste tatal sau/ este sla0 de in)er/ se lasa inselat de S'in 'entru ca este inca N0o0oc in "elul lui la tre0i de aiste?/ Nse 0ate cu 'alma 'este )ura?# Omeneste se com'orta si to!arasii sai na+dra!ani: cind "ata im'aratului Ros se 're"ace in 'asare/ Oc4ila ii s'une lui (asarila: N2ai/ "etisoara im'aratului ne-a tras 0utuculK?# <n element a0solut nou in 'o!estea lui Crean)a este locali+area "antasticului din 'unct de !edere istoric si )eo)ra"ic# (ersona1ele sunt niste tarani care !or0esc in )rai moldo!enesc# Rolul 'ro!er0elor/ al +icatorilor este sa s'oreasca ra'iditatea 'o!estirii si sa 'roduca e"ecte 4ilare# Crean)a este incon"unda0il 'rin lim0a1# 2a1oritatea cu!intelor "olosite sunt de ori)ine Re"erat#clo'otel#ro ,;E

'o'ulara# &n le)atura cu stilul 'utem s'une ca Crean)a este Nsin)urul scriitor din literatura noastra care nu intre0uintea+a meta"ora?# E8'resiile locutionale/ 'ro!er0ele/ +icatorile con"era "ra+ei rominesti o structura unica/ a'roa'e im'osi0il de redat in alte lim0i# (o!estea lui 7ara' Al0 este nu mic roman de a!enturi cu un su0iect "a0ulos care are un 'ronuntat caracter etic/ didactic# 5L#65&D.1 L3'1%&#5&1L. Costac4e Ne)ru++i 9,GIG-,GAG: este un desc4i+tor de drumuri n literatura romn modern/ Nun clasic al romantismului?/ ntemeietorul nu!elei istorice# riete i crea+ n aceai 'erioad cu 2#Ro)lniceanu/ %#Alecsandri/ Al#Russo# Scrierile sale/ 'u0licate n di!erse re!iste i +iare ale !remii/ au "ost adunate n !olumul N'catele tinereilor / care cu'rinde 'atru cicluri: 5mintiri de 7unee( )ragmente istorice( &egru pe al8( Scrisori de la un prieten. Nu!ela Ale8andru L'uneanul/ 'u0licat n 'rimul numr din Dacia Literar este considerat ilustrarea literar a 'ro)ramului re!istei/ ins'iraia din trecutul Re"erat#clo'otel#ro,;A

istoriei noastre# Dei n ,GDI nu "usese ti'rit te8tul cronicilor moldo!eneti/ este e!ident c autorul le-a cunoscut i s-a ins'irat din cronicile lui 3ri)ore <rec4e i 2iron Costin n reconstituirea "a'telor i n +u)r!irea oamenilor i a 'erioadei istorice/ dar de'ind sim'la 'o!estire a "a'telor din cronici 'rin dramati+area aciunii# Nu!ela re're+int un e'isod din istoria 2oldo!ei/ cei E ani al celei de-a doua domnii a lui Ale8andru L'uneanu 9,EAD- ,EA.:# ema 'rinci'al o re're+int "a'tele !oie!odului/ a1uns din nou 'e tronul 2oldo!e/ care acionea+ 'entru ntrirea autoritii domneti i sl0irea 0oierilor# Nu!ela este structurat n D ca'itole/ ca actele unei 'iese/ "iecare cu motouri cu titluri semni"icati!e/ care re+um su0iectul: Dac voi nu m vrei+ eu v vreu( 5i s dai sam+ Doamn9( Capul lui 0ooc vrem...( De m voi scula+ pre muli am s popesc -i eu / su0iect care are o des"urare ascendent# (ersona1ul 'rinci'al este Domnul 2oldo!ei/ Ale8andru L'uneanu/ celelalte 'ersona1e/ 0ine conturate/ 'artici' moti!at la des"urarea aciunii i la susinerea con"lictului 'rinci'al/ Re"erat#clo'otel#ro ,;-

relie"nd caracterul 'ersona1ului central# &n 'rimul ca'itol se descrie dorina lui Ale8andru L'uneanu de a re!eni 'e tron i aciunile ntre'rinse de el 'entru a-i atin)e acest sco'# El dialo)4ea+ cu solia de 0oieri alctuit din !ornicul 2ooc/ 'ostelnicul %e!eri/ s'tarul S'ancioc i Stroici# Acest dialo) conturea+ con"lictul 'uternic dintre domn i 0oierii trdtori# Din dialo) re+ult starea su"leteasc a 'ersona1elor# Ale8andru L'uneanu/ !rnd s-i im'un "erm autoritatea/ 'rimete solia "oarte 'rotocolar i re+er!at/ silindu-se s +m0easc# Re'licile lui 'un n e!iden trsturile sale eseniale: im'ulsi!itatea/ "irea !iolent/ "r scru'ule n 'olitic# Cu!intele sale au rmas memora0ile/ sunnd ca o sentin NDac voi nu m vrei+ eu v vreu+...-i dac voi nu m iu8ii+ eu v iu8esc pre voi+ -i voi merge ori cu voia+ ori ,r voia voastr . &n sc4im0 atitudinea 0oierilor e8'rim o oarecare inde'enden/ care dei se a'leac 'n la 'mnt n "aa domnitorului/ dar nu-i srut 'oala/ un )est semni"icati! n e'oca e!enimentelor# Dar L'uneanu do!edete o cunoatere si)ur asu'ra oamenilor/ dar i o a0ilitate 'olitic Re"erat#clo'otel#ro,;G

deose0it# El n cru 'e 2ooc 'entru c i este Ntre0uitor?# (artea a @-a este cea mai dramatic din nu!el/ este 'unctul culminant# &nce'e cu o atmos"er linitit/ cu!ioas/ la mitro'olie/ unde domnul i 0oierii ascult s"nta litur)4ie# Domnitorul cti) ncrederea total a 0oierilor care-l urau i se temeau de el# Scena mer)e ntr-o )radare ascendent i culmin cu uciderea celor D- de 0oieri# Scena uciderii 0oierilor/ a dialo)ului dintre L'uneanu i 2ooc/ retrai ln) o "ereastr/ ca't !ia ca ntr-un ta0lou# Cinismul/ luciditatea/ sn)ele rece cu care este 're)tit i e8ecutat acest de+nodmnt de+!luie o structur dia0olic/ un tiran al e'ocii medie!ale# (entru 'rima dat n literatura romn este 're+entat 'si4olo)ia colecti!# 2ulimea adunat la 'oarta curii domneti este de+orientat/ nu tie s-i "ormule+e doleanele# Se strn) n )ru'uri i/ dei n interiorul lor mocnesc mii de nemulumiri/ ei nu reali+ea+ de unde 'ro!in aceste/ se ntrea0 unii 'e alii ce s cear# La un moment dat toate )lasurile Nse "cur un )las? i el stri)a NCa'ul lui 2ooc !rem?# &n nu!el 'redomin naraiunea i dialo)ul# (rin 're+entarea unui erou e8ce'ional/ Re"erat#clo'otel#ro ,;.

'rin reconstituirea istoric/ nu!ela a'arine romantismului # (rin so0rietatea stilului/ o0iecti!itatea relatrilor/ nu!ela a'arine clasicismului& Dei aciunea nu!elei se 'etrece n sec# $%&-lea/ lim0a1ul nu!elei nu im'lic o a)lomeraie e8a)erat de ar4aisme/ doar atta ct tre0uie 'entru a o0ine o culoare de e'oc# Scriitorul le d ar4aismelor sensurile !ec4i# Ast"el N'roti? este "olosit n sensul Nsim'lu/ de rnd?B Nmoie? n seneul de N'atrie?B N!n+nd? n sensul de Ntrdnd?# Li'sa neolo)ismelor se datorea+ "a'tului c autorul i d seama de ino'ortunitatea acestora ntr-o nu!el istoric# Caracterul 'o'ular al te8tului este ilustrat i 'rin locuiuni/ e8'resii sau +icale ntlnite n !or0irea 'o'ular# ).5:II ;D#.I. 2i4ail Sado!eanu/ 'rin monumentalitatea o'erelor create a "ost denumit un ade!rat NCea4lu? al literaturii romne# O'era sodo!enian cu'rinde oameni/ "a'te/ destine a oamenilor din toate starturile sociale i din toate +onele )eo)ra"ice ale rii# (escari/ !ntori/ Re"erat#clo'otel#ro,@I

oieri/ 4aiduci/ 0oieri/ r+ai - 'asiuni/ 0ucurii/ tristei/ dorine# emele o'erei sado!eniene deri! att din s"era 'o'ular ct i din culte# &n 'rimul rnd scriitorul se o'rete asu'ra !ieii satului romnesc 9re"le8e ale semntorismului i a 'o'oranismului: - NLranul a "ost 'rinci'alul meu erou?# Lranul/ 'strtor al unei lumi !ec4i/ ar4aice i 'atriar4ale/ este n contadicie cu elementul ci!ili+aiei moderne/ cu o"icialitile statului de la ar# Lranii lui Sado!eanu/ r0dtori n su"erin/ in ascunse su"erinele lor n su"let i "ie se retra) n mi1locul naturii/ "ie r0u"nesc cu !iolen# &n 'o!estiri dramatice ca: In drum spre Hrlu= (cat boieresc= Ho$ul sunt re"lectate elemente ale uni!ersului su"letesc al ranului/ cum ar "i ade!rul/ dre'tatea/ demnitate# Lumea de altdat e reconstituit n !oulmul de 'o!estiri Hanu"Ancu$ei # (relucrea+ "enomenul micrii 'ermanente/ milenare/ a trans4umanei 9 5altagul> / ct i menicarea milenar/ cu intri) mitolo)ic 9 +op$ile de Sn7iene>& S'aiul nc4is al oraului de 'ro!incie/ tr)ul inert care distru)e su"letul omenesc este redat n 'o!estiri i romane ca: 4loare o2ilit, Apa mor$ilor& 2i4ail Re"erat#clo'otel#ro ,@,

Sado!eanu este creatorul romanului de e!ocare istoric# Reconstituie 'erioada de )lorie i 'ros'eritate din 'erioada domniei lui *te"an cel 2are - e'oc de re+isten a in!a+iei otomane 9 4ra$ii ?deri>/ decderea 1alnic a rii n tim'ul lui Duca-%od 9 @odia )ancerului>& ,omanul 4ra$ii ?deri a a'rut ntre anii ,.@E- ,.D;# (entru a se in"orma asu'ra 'erioadei i a cadrului istoric/ de ma8im sta0ilitate a statului moldo!enesc din lun)a domnie a lui *te"an cel 2are/ Sado!eanu a studiat cronicile lui 3ri)ore <rec4e i Neculce/ 'e Alecsandri/ 'e Eminescu/ 'e Dela!rancea# Romanul este alctuit din trei 'ri: -cenicia lui Ionu$ " ABCD= I7vorul Alb " ABCE= *amenii #riei Sale& /ema: &n acest roman Sado!eanu e!oc e'oca 're)tirii i a nce'erii lu'tei 'entru inde'enden "a de turci/ stare n care se a"l ara din tim'ul lui (etru Aron# %iaa "eudal este cu'rins ntre doi 'oli: 4ramul de la mnstirea Neam - sim0ol al !oinei 'o'orului de a dinui - i !ictoria de la %aslui/ din ,D-E/ sim0ol al eroismului naional# &n centrul romanului se a"l "amilia lui 2anole (r Ne)ru/ care are E mem0rii: &onu/ Simion/ Nicoar/ 2anole i Cristea# Romanul se Re"erat#clo'otel#ro,@;

or)ani+ea+ 'e dou 'lanuri - e!enimentele domnieiB e!enimentele "amiliei Oderilor# Su8iectul. <cenicia lui &onu 're+int "ormarea lui &onu Oder/ me+inul lui 2anole (r Ne)ru/ ca osta n slu10a lui Ale8ndrel%od# El dorete s a1un) Nn lume? la Sucea!a# La 4ramul de la mnstirea Neam &onu "ace cunotin cu *te"an-%oie!od# Du' 4ram *te"an cel 2are se o'rete 'e la )ra1durile domneti de la imi/ n)ri1it de comisul 2anole (r Ne)ru# &n acest )ra1d se a"l armsarul cu 'r al0/ Catalan/ adus de de'arte de 4oii de cai# Ou'nia Nasta i arat dra)oste lui &onu i 'rin le)tura lor &onu a"l c mama Nastei/ coana udosia/ se a"l n le)tur cu dumanii care 'un la cale un com'lot m'otri!a domnitorului# *tiind din tim' 'lanurile ur+ite/ &onu l sal!ea+ !ite1ete 'e Ale8ndrel-%od# &n acelai noa'te se 're)tete "urtul armsarului Catalan din )ra1durile domneti de la imi/ "urt care este o'rit de 2anole (r Ne)ru# &n lu'ta 'e care o duce *te"an cel 2are cu ttarii/ la Li'nic n anul ,DA./ "raii Oderi/ Simion i &onu se com'ort !ite1ete i i arat 'uterea de lu't i de!otamentul "a de domnitor# ot aici este descris Re"erat#clo'otel#ro ,@@

)eniul strate)ic al lui *te"an cel 2are# &n aceast lu't este ca'turat "eciorul 4anului ttar# Ou'nia Nasta este r'it de ttari/ !ndut lui Suleiman 5eS i inut ntr-o "ortrea turceasc de 'e malurile Dunrii# &onu/ cu riscul de a n"runta orice 'ericol/ 'leac n cutarea Nastei# El !a "i sal!at de 'rime1die de "raii si i de 'rintele su/ care au a'lecat 'e urmele lui# &onu a"l c Nasta se omorse/ aruncndu-se n !aluri de 'e 0arca care o ducea n ro0ie# Slu1itorul credincios al lui &onu/ 34eor)4e 5ote+atu/ ucide 'e 4anul ttar# &n al doilea !olum/ I7vorul Alb, Simion Oder se ndr)ostete de "iica lui &aco 7udici/ 2aruca# Aceasta este r'it i dus n Lara Leeasc 9(olonia:# Domnitorul i d !oie lui Simion ca s mear) s-i readuc iu0ita# Se "ac 're)tirle de nunt/ n toiul acestor 're)tiri se des"oar i o !ntoare/ unde "raii Oderi i arat !irtuile# &n scen a'ar 're)tirile 'entru 'rimirea !iitoarei soii a lui *te"an cel 2are/ 2aria de 2an)o'# &ntr-un alt e'isod al acestui !olum se 'ornete n munii Cea4lu/ n cutarea unui 0our m0ln+it de un si4astru/ care 0our ar "i 'e %alea &+!orului Al0# (rimele dou !olume alctuiesc o cronic de "amilie/ Re"erat#clo'otel#ro,@D

!iaa de +i cu +i/ 're+entnd rnduielile sociale# %olumul @/ *amenii #riei Sale, cu'rinde e!enimentele 'etrecute ntre anii ,D-,-,D-E - lu'ta de la %aslui# Se descrie nunta lui Simion cu 2aruca/ care a "ost adus la imi# urcii se 're)teau de un nou r+0oi m'otri!a 2oldo!ei# *te"an cel 2are l trimite 'e &onu n 3recia i 'e muntele At4os ca s aduc !eti# &n drumul su/ nto!rit de credinciosul 34eor)4e 5ote+atu-ttarul/ &onu se ntlnete i cu "ratele su Nicodim/ care n discuiile a!ute cu &onu i d s"aturi "oarte utile i i !or0ete des're necesitatea de a se trece 'este muni/ n ransil!ania i Lara Romneasc# &onu mai trece i 'rin alte 'eri'eii n tim' ce trece 'e 'mnt turcesc# &onu 'rimete solii !eneieni n tr) la Roman/ a'oi la curtea domneasc# Se desco'er un com'lot 're)tit de un )ru' de 0oieri trdtori/ care sunt 'rini i deca'itai# Cartea se nc4eie cu lu'ta de la %aslui/ unde *te"an cel 2are a o0inut o strlucit !ictorie/ dar cu 'ierderi )rele de !iei omeneti# oat lumea de'ln)e 'e cei dra)i/ rmai 'e cm'ul de 0tlie/ c4iar i domnitorul 'ier+nd ci!a a'ro'iai ca 0trnul comis 2anole (r Ne)ru/ Simion Oder/ toi de!otai Re"erat#clo'otel#ro ,@E

'n la moarte domnitorului# .ealitate. Legend. 0it. ema romanului de 0a+a+ 'e "a'te reale/ lu'ta domnitorului cu dumanii interni - 0oierii care se o'uneau centrali+rii 'uterii i cu dumanii e8terni - turcii i ttarii - care r!neau la 0o)iile rii# Ra'ortul ntre 0oieri i domnitor se sc4im0/ deoarece *te"an cel 2are se 0a+ea+ din ce n ce mai mult 'e 0oierimea mic/ 'e r+ei/ 'e rani/ 'turi sociale de!otate domnitorului i care nu sunt 'rinse n lu'ta luntric 'entru 'utere/ trdri/ omoruri ntre "rai i neamuri# otodat domnitorul "ace a'el la tineri/ cei care se 'ot strn)e n "ru# *te"an cel 2are 'une ordine n ar/ curm 4oia/ de+ordinea/ com'loturile/ rs'ndete credina# &n ar se instaurea+ 'acea i 0elu)ul# Acest sentiment de si)uran "ace 'e oameni s "ie unii n ca+ de 'rime1die/ s ia 'arte toi la r+0oi/ tiind c au ce a'ra# Romanul 're+int unele 'ersona1e istorice reale/ 'recum i locuri/ ceti/ mnstiri/ muni/ 'duri/ unde s-au des"urat aceste e!enimente# Deasemenea descrierea !ieii sociale i a ordinii sociale este "oarte real# La 0a+a !ieii sociale st "amilia 9ara/ clanul:/ iar n centrul "amiliei ca'ul de "amilie de Re"erat#clo'otel#ro,@A

care ascult toi# Rnduielile !ec4i tre0uie urmate nea0tut/ a!nd 'utere de le)e# &n roman sunt reconstituite s'iritualitatea str!ec4e a 'o'orului/ datinile/ credina n cau+a comun i druirea 'entru !ictoria ei# Acesta este mesa9ul romanului& Oamenii se conduc du' rnduieli !ec4i/ du' !ise/ !r1i/ descntece/ 'o!eti miraculoase/ cred n 'uteri su'ranaturale 90ourul al0:# (e tot 'arcursul romanului trmul realului se m'letete cu "antasticul/ cu miraculosul# 'ersona7ele. *te"an cel 2are 'olari+ea+ n 1urul su totul/ celelalte 'ersona1e/ 0ine conturate/ 'artici' moti!at la des"urarea aciunii i la susinerea con"lictelor/ relie"nd caracterul 'ersona1ului central# El st su0 semnul le)endei/ al mitului/ dar totodat este un 'ersona1 istoric real# (ortretul direct al !oie!odului este sumar# Are DI de ani/ scund la statur/ cu o0ra+ul ars de soare i 'urtnd musta# El este descris cltorind 'rin ar/ conducnd otirea/ e8amindu-i contiina# El sim0oli+ea+ dra)ostea de ar/ al dre'tii i al dra)ostei 'entru 'o'or# Sim0olul lu'ei 'entru inde'enden naional i 'entru ordine interioar n ar# Celelalte 'ersona1e/ Oamenii 2riei Sale/ sunt Re"erat#clo'otel#ro ,@-

de!otai domnitorului# &onu Oder este 're+entat n dou i'osta+e: ucenicia lui i mai tr+iu maturi+at# &n 'rima i'osta+/ tnrul n+dr!an/ ndr+ne/ ocrotit de nu se ie ce 'uteri su'ranaturale/ ne a'are 'e alocuri ca un 'ersona1 din 0asmele 'o'ulare/ unde me+inul/ dei o0ra+nic i cu otii/ dar n!in)e totdeauna )reutile# (erioada urmtoare ne 're+int !ocaia sa de otean/ om al "a'tei# Simion Oder este taciturn/ timid/ dar de!otat !oie!odului/ cade 'e cm'ul de lu't de la %aslui# Nicoar Oder se retra)e n c4iliile mnstirii de 'e muntele At4os/ i a1ut 'e toi cu muntea i cu su"letul# 5trnul i !itea+ul 2anole (r Ne)ru/ e"ul clanului Oderilor/ a'are a'ri) dar i co'ilros# &n descrierea i caracteri+area 'ersona1elor nu se insist asu'ra 'esona1elor ne)ati!e/ "iind i 'rin acesta dis'reuite# 50I&/I.I DI& C!'IL3.I#. &on Crean) 9,G@.-,GG.: este considerat cel mai mare 'o!estitor al romnilor# El crea+ oo'er e8trem de unitar su0 ra'ortul coninutului/ o o'er care este alctuit din 'o!eti: (ungu$a cu doi bani, (ovestea porcului, Ivan Turbinc, Harap"Alb= 'o!estiri: Re"erat#clo'otel#ro,@G

Inul i cnepa, )inci pini= nu!ela: #o +ichi2or )o$cariul i romanul Amintiri din copilrie& (a)inile scrise de Crean) constituie ade!rate modele de "olosire a lin0ii !ii a 'o'orului/ care este ridicat 'e culmi artistice "r s i se modi"ice caracterul autentic 'o'ular# Amintiri din copilrie a "ost 'u0licat n re!ista )onvorbiri literare, du' moartea scriitorului & Lucrarea +u)r!ete lumea co'ilului din satul moldo!enesc de acum un !eac/ !rsta inocenei/ dar i 'rocesul com'le8 al "ormrii umane# &n aceast lucrare autorul narea+ ntm'lri trite 9s-ar 'rea: de el nsui n co'ilrie i rememorate tot de el n anii maturitii# Aceast creaie literar este alctuit din D 'ri/ "r !reun 'lan 'resta0ilit i "r a urmri o cronolo)ir 'recis# (ersona1ul 'rinci'al/ Nic/ 'arcur)e cte!a !rste/ de la anii co'ilriei celei "r de )ri1i/ 'n la cltoria cu 4ara0aua lui mo Luca/ s're coala &ailor/ cltorie care nseamn ieirea din s'aiul 'rotector al satului natal i al "amiliei# Cu toate c a'arent nu este nici o ordine n rememorarea ntm'lrilor/ "iecare din cele D 'ri a Amintirilor din copilrie are o structur asemntorare# Autorul crea+ la nce'utul Re"erat#clo'otel#ro ,@.

"iecrui ca'itol o atmos2er / o stare de s'irit de care se las el nsui cu'rins i care declanea+ amintirile/ momente din 1urul unei ntm'lri ire'eta0ile: coala de la 7umuleti/ 'rinderea lui 0dia %asile cu arcanul/ ca'rele &rinuci/ la ciree/ 'u'+a din tei/ la scldat/ etc# Ciecare amintire are relati!a ei autonomie# &n ntroducerea primei pri accentul cade 'e reconstituirea din memorie a satului natal i a oamenilor din sat# A"lm c 7umuletii era un Nsat mare/ r+esc? cu )os'odari !estii# Aici situaia n s'aiu i n tim' este 0ine determinat N'e !remea aceea?# Este descris coala din sat la care mer)ea/ dasclu 0dia %asile/ metodele de 'ede'sire a co'iilor care nu n!au 9calul 5lan/ 0iciul s"ntul ierar4 Nicolai:/ 'rinderea dasclului cu arcanul 'entru a "i dus la oaste/ 'lecarea lui Nic la coala din 5roteni/ ca'rele riose a &rinuci# 5ine articulat e'ic este e'isodul cu ca'rele &rinuci/ n care 'asa1ele descri'ti!e/ ae+area satului 5roteni/ casa )a+dei/ 'ersona1ele care o locuiesc/ ria c'reasc i tratamentul a'licat 'entru a sc'a de 0oal/ alternea+ cu dou sec!ene dramatice: tunsul Nc4ilu)? i rsturnarea stncii care trece 'rin tinda Re"erat#clo'otel#ro,DI

&rinuci# &n partea a doua se 're+int casa i "amilia/ ca nucleu la societii/ !+ute din 'erse'ecti!a co'ilului/ care reine cu 'recdere locurile de 1oac/ 're+ena rudelor a'ro'iate i a to!arilor de 1oac# Dintre toate aceste 'ersona1e se detaea+ mama Ncare era !estit 'entru n+dr!niile sale?# Ade!rai +ei 'rotectori ai co'ilului/ 'rinii/ 'ri!esc din un)4iuri di"erite continua 1oac a co'iilor: mama era mai nendu'lecat/ ea "iind mai tot tim'ul acas i a!ndu-i mereu su0 oc4iB tatl e mai n)duitor/ ca unul care era mai mult 'lecat cu tre0uri n a"ara casei# Oocurile co'ilreti ne!ino!ate/ 'e care tatl l acce't cu ele'ciune i umor/ cu tim'ul de!in nite ntm'lri care aduce con"lict ntre !ecini/ care aduce du' sine 'ede'se: urlatul la o or ne'otri!it/ smntnitul la'telui/ "uratul cireelor/ scoaterea 'u'e+ei din cui0/ scldatul# &n aceast 'arte este rememorat cu "idelitate 'rinderea 'u'e+ei al crei cntat l tre+ea dimineaa/ 'ln)erea mtuii 2riuca lui mo Andrei/ ncercarea 0iatului de a !inde 'u'+a la tr)/ inter!enia unui cum'rtor care "ace 'u'+a sc'at/ rentoarcerea 'u'e+ei n cui0# Partea Re"erat#clo'otel#ro ,D,

treia marc4ea+ o alt !rst a eroului/ innd de "ormaia lui colar/ nti cu 'rintele &saia Du4u/ a'oi la coala de la Clticeni/ cu e!ocarea e"orturilor a'roa'e tra)ice ale cole)ilor de a n!a )ramatica 9Ncum'lit meteu) de tm'enie?:# Ca'itolul nce'e cu 're+entarea satului din care 'ornete/ ae+at la rscruce de drumuri: s're Cetatea de scaun al 2oldo!ei/ s're 2nstirea A)a'ia i %ratec/ 'recum i s're Cetatea Neamului i este "oarte mndru c muli domnitori au tre0uit s treac 'rin 7umulei n drumul lor s're mnstiri# Partea a patra nc4eie amintirile/ "r a lsa 'osi0ilitatea unei continuti/ 'entru c Nic este o0li)at s 'rseasc locurile natale/ ceea ce nseamn ieirea din co'ilrie/ 'lecarea s're o lume strin i ne'rimitoare/ des'rirea n "ond de NNic/ dra)ul mamei?/ care de!ine/ c4iar 'entru mama N&oane?# Nostal)ia cu care Nic 'rsete acest lume ne este su)erat c4iar n ntroducere# NCum nu se d ursul scos din 0rlo)/ ranul de la munte strmutat la cm'ie i 'runcul de+li'it de la snul mamei sale/ aa nu m dam eu dus din 7umuleti n toamna anului ,GEE/ cnd !eni !remea s 'lec Re"erat#clo'otel#ro,D;

la Socola/ du' struina mamei?# A'oi este redat ima)inea Cetii Neamului/ care se o)lindete n a'a O+anei i care rmne de acum n urm# %iaa satului este redat cu ritmul de !ia ar4aic/ cu ocu'aii "i8e ale oamenilor/ cu o economie nc4is# Dar de1a nce' s mi1easc i unele conce'ii noi: ranii se strduiesc s-i )seasc un rost n a"ara satului/ 'lecatul la es/ la 'dure/ ne)ustoria/ dar i n!atul de carte# 3ndindu-se la a!anta1ele materiale/ tat lui rsnea se 4otrete s i "ac "iul 'reot# Acest uni!ers 'itoresc are o muline de personaje # Cel mai 0ine conturat este N&C - sim0olul co'ilului care 'ete 'e drumul s'inos al !ieii# Deasemenea sunt redate "idel 'rinii: tatl/ *te"an/ un )os'odar 4arnic/ dar care dis'reuiete n!atul i mama/ Smrndia/ "emeie e!la!ioas/ care i arat dra)ostea "a de co'ii 'rin de!otament# Celelalte 'ersona1e sunt caracteri+ate succint: Smrndia este No +)tie de "at?B 0dia %asile este N4arnic i ruinos ca o "at mare?# Carmecul e!ocrilor din Amintiri din copilrie este dat nu numai de "a'tul ce se spune ci i 'rin "a'tul cum se spune . &n aceast carte se m0in dorul cu umorul/ nostal)ia du' 'aradisul Re"erat#clo'otel#ro ,D@

'ierdut al co'ilriei cu un comic sntos de ori)ine rneasc# (entru a o0ine e"ecte comice autorul "olosete e8a)erarea/ caricaturi+area/ autoironi+area# 7a+ul mai este strnit i de utili+area e8'resiilor onomato'eice: N'u'+a +0rr?/ Nnce'e a 4ori?# Le8icul este 'us n e!iden 'rin oralitate/ 'rinci'ala trstur a !or0irii !ii a 'o'orului# Se o0ser! li'sa neolo)ismelor# Oral este i sinta8a "ra+ei/ cu!intele se cur) du' ordinea !or0irii n 'o'or# ! SC.IS!5.# 'I#.D1/5: Ca'odo'era a dramatur)iei nationale/ NO scrisoare 'ierduta? 9,GGD: comedie in 'atru acte/ e!oca !iata 'u0lica si de "amilie de la s"arsitul secolului trecut# Actiunea se des"asoara in Nca'itala unui 1udet de munte?/ 'e "undalul unei a)itate cam'anii electorale# &ntre a!ocatul Nae Cata!encu si )ru'ul "runtas al conducerii locale 9Ja4aria ra4anac4e/ Ste"an i'atescu: i+0ucneste un con"lict datorita 'ierderii unei scrisori de amor 'e care 're"ectul i'atescu i-o adresase sotiei lui ra4anac4e/ Joe# Cata!encu/ dornic de succes/ "oloseste aceasta scrisoare Re"erat#clo'otel#ro,DD

ca element de santa1 'entru a o0tine candidatura# Cand/ in s"arsit Joe/ i'atescu si ra4anac4e se 4otaresc sa-l alea)a 'e Cata!encu 'e lista candidatilor a'are un nume necunoscut: A)amita Dandanac4e# &ntam'larile se incalcesc "oarte tare in actul al &&&-lea dar solutia !ine de la 'olitaiul (ristanda# El 'une la cale un scandal in care Cata!encu isi 'ierde 'alaria si odata cu ea scrisoarea/ ast"el de!enind ino"ensi!# Lucrurile se lim'e+esc lent si 'ina la s"irsit toata lumea se-m'aca# Scriitorul creea+a un con"lict "undamental constituit 'rin 'ierderea scrisorii# (entru a introduce din ce in ce mai multe com'licatii/ scriitorul a "olosit te4nica 0ul)arelui de +a'ada# Re'etitia este asi)urata 'rin re!enirea cetateanului turmentat# Cara)iale nu se remarca numai 'rin arta de a com'une/ el este si un mare creator de caractere/ modelindu-le 'e acestea 'rin "a'tele/ )esturile/ atitudinile si actiunile lor# (ERSONAOE: nenea Ja4aria este un !anitos inselat/ un inrait de o !iclenie rudimentara 9la santa1ul lui Cata!encu 're)ateste un contrasanta1:B 'oseda o )andire 'lata si este ca'a0il sa entu+iasme+e de o e8'resie de )enul Nintr-o sotietate "ara morala si "ara Re"erat#clo'otel#ro ,DE

'rinti'uri/ care !a sa +ica nu le are?# Are un tem'erament domol cu o mica e8'resie de siretenie care este su)erata de ticul !er0al Nai 'utintica ra0dare?# Ste"an i'atescu 're"ectul 1udetului/ este ti'ul 1unelui'rim/ dominat de un 'uternic or)oliu/ cu o )andire medie!ala# Joe ra4anac4e este cea mai destinsa "i)ura "eminina din teatrul lui Cara)iale# Este !oluntara si autoritara# Nae Cata!encu/ a!ocat/ directorul +iarului NRacnetul Car'atilor?/ dema)o) si el/ este un am0itios "ara tenacitate/ asa se e8'lica e!olutia de"a!ora0ila a situatiei lui# (e A)amita Dandanac4e il sur'rinde autorul in a"irmatia Nam )asit un 'ersona1 mai 'rost ca Car"uridi si mai canalie ca Cata!encu?# Sursele comicului sunt !ariate# Ast"el se 'ot di"erentia mai multe comice: comic al situatiilor/ comic al intentiilor/ comicul caracterelor si un comic de lim0a1# <morul este o0tinut 'rin re'etitia o0sedanta a unor e8'resii 9Nai 'utintica ra0dare?/ Ncurat murdar?/ Ncurat constitutional?:/ 'recum si din inter"erenta stilulilor#

Re"erat#clo'otel#ro,DA

.iga Cr<pto si Lapona #nigel: (oet si matematician/ &on 5ar0u/ 'seudonimul lui Dan 5ar0ilian/ s-a nascut la Cim'ulun)-2uscel/ la ,. mar# ,G.E si a murit la 5ucuresti in ,, au)# ,.A,# De0utul si l-a "acut in re!ista NLiteratorul? cu 'oe+ia Ciinta# Ri)a CrS'to si La'ona Eni)el com'letea+a ciclul 0aladesc si are o !aloare 'entru intrea)a creatie ulterioara a lui &on 5ar0u# (oema este un cantec 0atrinesc de nunta/ 'e care-l s'une un menestrel unui nuntas care-l cere Nla s'artul nuntii/ in camara?# Ri)a CrS'to este craiul care Nim'arateste? 'este 0ureti si caruia dra)ostea 'entru Eni)el/ La'ona care calatoreste cu renii ei s're soarele Sudului/ ii !a de!eni "atala# &ntim'lariile e8terioare sunt determinate de i'osta+ele naturii# rans'us in 'lan sim0olic/ 'ersona1ul 'rinci'al Ri)a CrS'to este act tainuit/ re're+entand un cu)et inc4is in sine# Eni)el/ la'ona ce 'oarta Nun nume tataresc al raului &n)ul?/ este o "iinta linistita/ mica/ intruc4i'and o lume su'erioara/ ec4ili0rata# &n drumul ei re'eta0il/ ce semni"ica trans4umanta si e8'lica as'iratia s're soare/ il intilneste 'e CrS'to: Nde la iernat/ la 'asunat/F in noul an/ sa-si duca renii/F 'rin aer ud/ Re"erat#clo'otel#ro ,D-

tot mai la sud/F ea 'o'osi 'e musc4iul crudF la CrS'to/ mirele 'oienii?# &m'lorarea la'onei de catre CrS'to este com'ara0ila cu c4emarile Catalinei din Lucea"arul# CrS'to re're+inta in 'lan uman o constiinta care 're"era sa se retra)a in sine/ intr-un uni!ers ideal# '5.5DIS I& D#S/.505.#: (oe+ia a "ost 'u0licata in re!ista N3andirea?/ in a'r# ,.;A in !olumul NLauda somnului? in ,.;.# 2oti!ul 'oemului este 0i0lic: NSi i+)onind 'e Adam/ l-a ase+at in 'rea1ma raiului celui/ din Eden/ si a 'us 4eru!imi si sa0ie de "lacara !al!aitoare/ sa 'a+easca drumul s're 'omul !ietii# 2eta"oric/ 'oetul su)erea+a destramarea mitului des're 'aradis/ care duce la 'ierderea credintei# (aradisul re're+inta in !arianta )ene+ei 0i0lice 'atria "ericita a 'rimei 'erec4i umane# (aradisul este si )radina lui Dumne+eu/ unde 'otri!it 5i0liei el se 'lim0a du'a masa si 'e care a incredintat-o omului 'entru a "i 'a+ita si culti!ata de acesta# 3radina Raiului sau (aradisul se intinde de-a lun)ul a 'atru al0ii de riu: 3i4on/ Cison/ i)ru si Eu"rat# &n )radina raiului Re"erat#clo'otel#ro,DG

se a"la 'omul !ietii/ al cunoasterii/ al 0inelui si al raului# &n aceasta 'oe+ie moti!ul "undamental este cel le)at de as'iratia la e8istenta a0soluta/ "undamentala 'entru a "i# Ciorul mortii ca'ata dimensiuni a'ocali'tice/ ca si 'ierderea credintei# Ast"el 'ortarul 'aradisului desi nu lu'ta cu nimeni se simte in!ins# Ar4an)4elii ara "ara indemn cu 'lu)ul de lemn si se 'lan) de )reutatea ari'ilor - meta"ora ce semni"ica +0orul in 1os/ caderea# (orum0elul S"antului Du4 trece 'rintre sori !ecini stri)and cu 'liscul cele din urma lumini# Este aici su)erata dimensiunea ma8ima a 'ierdearii ec4ili0rului uman 'entru ca in credinta 0i0lica/ S"antul Du4 se odi4neste asu'ra lui &sus su0 "orma de 'orum0el al0 conducand-ul in 'ustiu# &ma)inea +)uduitoare a destramarii 'aradisului atin)e a'o)eul in ultimele sa'te !ersuri ale 'oe+iei# Ast"el noa'tea in)erii )oi se culca in "in 'aian1eni multi au um'lut a'a !ie/ deci a'a !ietii si Nodata? in)erii !or 'utea "i su0 )lie# (oe+ia inc4ide in ea o meta"ora a mortii "iind in concordanta cu !i+iunea su)esti!a/ dramatica insa/ a destramarii 'aradisului# Re"erat#clo'otel#ro ,D.

L!S/.I/5: %ladimir Streinuu incearca o clasi"icare a 'ro+ei lui %asile %oiculescu 9%%:/ "ormala/ in urmatoarele cate)orii: a: anecdota sim'la 9(ro0a:B 0: anecdota ilustrati!-ideolo)ica 9Cata din Oa!a:B c: nu!ela cu semni"icatii 'ri!ind realitatile 'rimordiale 9(escarul Amin:B d: 0asmul scurt 9Lostrita:# (rinci'ala tema a 'ro+ei lui %% este moartea lumii a"lata su0 mister/ eres/ creinte ar4aice - in!adat "iind de ci!ili+atie# &n 'ro+a lui %% intilnim ecouri din 2# Sado!eanu/ L# 5la)a # 'o!estirea Lostrita a a'arut in !olumul N&u0ire 2a)ica? in ,.AA# Ne a"lam intr-o lume "a0uloasa/ ima)inata de scriitor/ sal0atica/ 'lina de !italitate/ cu eroi a"lati su0 semnul ma)iei/ ar4eti'i usor de )asit in tim'i si s'atii a'artinand trecutului inde'artat# Re+umat: <n "lacau de 'e 5istrita/ Aliman/ se indra)osteste de o lostrita care naluceste 'rin 0ul0oane# %ra1it "lacaul tan1este/ se to'este ca o 0oala si du'a ce reuseste odata s-o 'rinda/ o sca'a/ 'astrind in carne No de+mierdare/ ca un )ust de de'arte?# E8as'erat/ mer)e la un !raci si !raciul ii da o lostrita lucrata din lemn 9tema du0lului:# (usa in a'a/ 'a'usa 'roduce minuni: a'a 5istritei !ine mare si/ 'ro!ocind Re"erat#clo'otel#ro,EI

inundatii/ aduce de sus de la munte o 'luta 'e care se a"la o "ata care nu stie cum a c4eama/ un "el de sal0atica 'icata intr-o comunitate omeneasca# &ntre Aliman si "rumoasa sal0atica i+0ucneste o mare dra)oste/ intreru'ta de a'aritia mamei/ o !ra1itoare de 'e 5istrita de sus/ des're care/ iarasi/ nimeni nu stie nimic# 5istriteanca so'teste "etei !or0e adormitoare si/ in transa 4i'notica/ "ata si mama 'leaca/ lasind 'e "lacau intristat# O 'aminteanca din sat 'une oc4ii 'e el si/ cum tre0urile mer) re'ede/ se 4otaraste nunta# &n +iua cununiei/ un 0aietas aduce !estea ca area'arut lostrita si Aliman/ tre+it dintr-un somn ciudat/ !rea s-o 'rinda si s-o manince la nunta lui# A'a este mare si/ is'itit de lostrita care-l 'ri!este "i8 in oc4i/ "lacaul se a"unda in 0ul0oana si dis'are?#

Re"erat#clo'otel#ro ,E,

THE END
Re"erat#clo'otel#ro,E;

C<(R&NS Scoala Ardeleana Dimitrie Cantemir Cronicarii moldo!eni estament Lacustra (lum0 Nunta Jan"irei A'us de soare La ti)anci Cloare al0astra 3lossa , @ E . ,I ,; ,D ,A ;, ;A Re"erat#clo'otel#ro ,E@

Lucea"arul Re!edere Sara 'e deal Scrisoarea &&& Scrisoarea & Sarmanul Dionis Noa'te de decem0rie &n dulcele stil clasic Leoaica tinara/ iu0irea Caracteri+area lui &ON &n )radina 34etimani Sonetul CL$$$&&& Dorinta Ru)aciune 2esterul 2anole Eu nu stri!esc corola ###

@, DE DG E; EG A; A. -; -D -A GI G; G@ GE GG .; Re"erat#clo'otel#ro,ED

3orunul A'ostol 5olo)a N(adurea S'? Eni)ma Otiliei &n !reme de ra+0oi 2aitreSi 2oara cu noroc <ltima noa'te de dra)oste ### (ro)ramul Daciei literare 2orometii 2arin (reada Ciocoii !ec4i si noi Concert din 2u+ica de 5ac4 &ona (o!estea lui 7ara' Al0 Ale8andru La'usneanu Cratii Oderi Amintiri din co'ilarie

.@ .D .G ,I@ ,ID ,I. ,,; ,,E ,,,;; ,;A ,;G ,@; ,@D ,@. ,D-

Re"erat#clo'otel#ro ,EE

scrisoare 'ierduta Ri)a CrS'to si La'ona Eni)el (aradis in destramare Lostrita

,E@ ,EA ,E,E.

Re"erat#clo'otel#ro,EA