Sunteți pe pagina 1din 28

"...Niciodat nu l-am certat pe un credincios care are ndoieli ; niciodat nu i-am cerut cuiva s cread orbeste.

Dac fceam astfel, ar fi nsemnat s dau dreptate tocmai acelora care-i ceruser s creada ca ei , fr s-si mai pun vreo ntrebare. Dimpotriv, am socotit intotdeauna c discutiile, cu idei dintr-o parte si din alta, sunt ct se poate de folositoare , dac sunt purtate cu cinste omeneasc si numai din dorinta de a afla adevarul" Printele CL !P"

Despre BISERIC Arhimandrit Cleopa Ilie - "Cluz n credina ortodo "


Pricina care m-a fcut s pun aceast lucrare sub forma unui dialog cu sectarii a fost urmtoarea: nu de mult, ntr-una din zile, m-am pomenit n chilia mea cu un predicator adventist din Bacu, care, la struinta unui dascl cunoscut al meu, a venit pn aici, nsotit de dascl si de un alt om - anume lon Lazr -, care de curnd trecuse la adventisti. Pe acesta bunul dascl s-a luptat s-l aduc pn aici mpreun cu predicatorul su adventist, zicndu-i c dac predicatorul va dovedi n fata unui preot c adevrul este de partea lui, apoi omul s rmn la ei iar de nu, apoi s revin la Biserica si credinta lui ortodo!. "ntelegnd de la tnrul dascl pricina venirii lor, am nceput discutia n cele ale credintei cu predicatorul adventist, de fat fiind si omul care venise s se lmureasc. #sa c dup o discutie cu ntrebri si rspunsuri, predicatorul si-a luat geanta si plria, pregtindu-se de plecare, iar crestinul, care ascultase cu luare aminte cele discutate de noi, i-a zis: $umetre, eu nu mai merg cu dumneata, ci rmn aici, c %umnezeu m-a adus aici, ca s nu m rtcesc&' La care predicatorul i-a rspuns, iesind pe us: (u nu am cu cine vorbi aici, c nu sunt nteles&' #stfel, omul a rmas aici cu dasclul si a mers la )fnta Biseric, apoi, dup o sftuire mai cu temei, i-am dat si o brosur n care se combteau rtcirile adventiste si asa, mpre- un cu dasclul, a plecat, urmnd Biserica pe care o prsise. #sadar, aducndu-mi aminte de multele ntrebri puse de predicatorul adventist, m-am gndit ca in cele ce urmeaz, s rspund - mcar mai pe scurt -, att lui, ct si la alti sectari, sub forma unui dialog ntre preot si sectar, n acest fel: !reotul" Pentru care pricin ai venit aici dumneata* Sectarul" #m venit aici ca s-ti art adevrul& !reotul" %a, adevrul este bine de a se cuta ntru toate. %ar cam despre ce vrei s ntrebi mai nti* Sectarul" s-mi spui dumneata, mai nti, ce este Biserica* !reotul" #scult, omule. Biserica este asezmntul sfnt, ntemeiat de $uvntul cel ntrupat al lui %umnezeu, spre sfintirea si mntuirea oamenilor. Sectarul" (u vreau s stiu cum ntelegeti voi, ortodocsii, cuvntul Biseric din )fnta )criptur. !reotul" la aminte, omule, cele ce-ti spun: $uvntul Biseric n dumnezeiasca )criptur are mai multe ntelesuri si mai multe numiri. lar )fnta )criptur se foloseste cnd de un nteles, cnd de altul, cnd de o numire, cnd de alta. +

Sectarul" $are sunt acele ntelesuri si numiri diferite ale Bisericii n )fnta )criptur* !reotul" ,ai nti, prin cuvntul Biseric, )fnta )criptur a -oului .estament ntelege ierarhia superioar si conductoare a Bisericii, pe care a ntemeiat-o ,ntuitorul nostru lisus /ristos. Sectarul" $are este acea ierarhie superioar si conduc- toare pus de ,ntuitorul n Biseric* !reotul" #ceast ierarhie o formeaz )fintii #postoli si urmasii lor: episcopii, preotii, diaconii 0,atei +1, +1 2apte 3, 4-3 56, 51 loan 56, 55-54 (fes. 7, ++-+5 8 .im. 4, +-+5 7, +7 #poc. 5+, +7 (vrei +4, +9:. lerarhia bisericeasc are obrsia n nsusi %omnul nostru lisus /ristos 0,atei +6, + Luca +6, +: si n pogorrea )fntului %uh peste apostoli la $incizecime. -ici unul dintre ei nu si-a luat singur cinstea, ci cei chemati de %umnezeu, ca si #aron, zice )fntul #postol Pavel 0(vrei ;, 7:. )i (l 0lisus /ristos: a dat pe unii apostoli, pe altii prooroci, pe altii evanghelisti, pe altii pstori si nvttori, spre desvrsirea sfintilor, la lucrul slu<irii, la zidirea trupului lui /ristos 0(fes. 7, ++-+5:. $omunitatea Bisericii este organizat ierarhic. Biserica face deosebire ntre pstori si turm, cler si popor, mpreun slu<itori sau lucrtori cu %umnezeu 08 $or. 4,=:. Sectarul" cnd a pus ,ntuitorul aceast ierarhie n Biseric* !reotul" #tunci cnd a zis ctre #postolii )i: $ine v ascult pe voi, pe ,ine , ascult, si cine se leapd de voi, de ,ine se leapd 0Luca +6, +3: si iarsi, cnd a zis: Precum ,-a trimis pe ,ine .atl, v trimit si (u pe voi 0loan 56,5+ +9, +1s.a.:. Sectarul" $e puteri deosebite a dat ,ntuitorul acestei ierarhii superioare si conductoare a Bisericii* !reotul" ,ntuitorul a nzestrat cu multe puteri si daruri aceast ierarhie superioar a Bisericii )ale 08 $or. +5, 51:. Sectarul" $are sunt acele puteri si daruri de care spui* !reotul" ,ntuitorul mai nti a dat ucenicilor )i puterea de a lega si a dezlega pcatele oamenilor, n cer si pe pmnt 0,atei +1, +1 loan 56, 55-54: le-a dat puterea disciplinar n Biseric de a pedepsi pe cei vinovati de clcarea poruncilor lui /ristos 08 $or. ;, 7-; + .im. +, 56 ,atei +3, +1-+=: i-a mbrcat cu putere de sus la Pogorrea )fntului %uh 0Luca 57, 7= 2apte 5, 5-7: i-a binecuvntat pe ei cu prile<ul nltrii )ale la cer 0Luca 57, ;+: i-a trimis s propovduiasc (vanghelia la toat zidirea si s boteze n numele )fintei .reimi - al .atlui, al 2iului si al )fntului %uh 0,atei 51, +1-56:. Sectarul" $are e cea mai mare autoritate n Biseric* !reotul" $ea mai mare autoritate n Biseric sunt episcopii ca urmasi directi ai )fintilor #postoli, despre care )fntul #postol Pavel zice n )crisoarea + ctre $orinteni 0+5, 51:: )i pe unii i-a pus %umnezeu n Biseric, nti pe apostoli, al doilea pe prooroci, al treilea pe nvttori... 2ericitul .eodorit al $irului, lmurind te!tul din + .imotei 4, +4, spune c >pe cei ce se numesc acum episcopi, i numeau atunci #postoli cu trecerea timpului numele de #postol s-a rezervat ns #postolilor cu adevrat, iar cel de episcop s-a dat celor numiti odinioar #postoli?. )fntul $iprian sustine c fr episcop nu este Biseric. (piscopul este centrul puterii duhovnicesti si capul vzut al Bisericii dintr-o anumit regiune. )inodul episcopilor este autoritatea cea mai mare a Bisericii dintr-o parte a crestinttii, iar sinodul ecumenic este autoritatea cea mai nalt a Bisericii @rtodo!e. Sectarul" %ar cum se mai ntelege cuvntul Biseric n )fnta )criptur* !reotul" Prin cuvntul Biseric n )fnta )criptur se mai ntelege si totalitatea credinciosilor care sunt botezati n numele Preasfintei .reimi 0al .atlui, al 2iului si al )fntului %uh:, care se mntuiesc prin pzirea si lucrarea tuturor poruncilor lui /ristos si care urmeaz ntru toate asezmntul pus de ,ntuitorul si de sfntii si apostoli n Biseric 0,atei +3, +1 (fes. 5, +=-55 7, ++-+; $ol. l, +1-56:. Sectarul" $are sunt mrturiile din )fnta )criptur care adeveresc numirea Bisericii sub acest nteles* 5

!reotul" Biserica ca totalitatea credinciosilor 0pstor si turm la un loc: are prea multe mrturii scripturistice, ntre care este si aceasta: $i precum ntr-un singur trup avem multe mdulare si mdularele nu au toate aceeasi lucrare, asa si noi, cei multi, un trup suntem n /ristos si fiecare suntem mdulare unii altora 0Aom. +5, 7-;:. #cest trup' este Biserica, iar /ristos este $apul .rupului, adic al Bisericii 0$ol. +, +1 +, 57 (fes. +, 55-54 7, 5; ;, 54 8 $or. +5, 59 s.a.:. Sectarul" $um se mai ntelege cuvntul Biseric n )fnta )criptur* !reotul" Prin cuvntul biseric, n )fnta )criptur se mai ntelege si biserica 0material: ca lcas de nchinare. Sectarul" $e ntelegeti prin biseric - lcas de nchinare* !reotul" Prin biseric - lcas de nchinare se ntelege locul )fnt menit cultului divin public, precum era templul din Bechiul .estament. -umele de >biseric? n acest nteles l ntlnim n multe locuri ale )fintei )cripturi. ,ntuitorul a cinstit nc de copil acest loc )fnt, adic biserica - lcas de nchinare, cci de la vrsta de +5 ani a venit cu printii Lui s se nchine n templu 0Luca 5, 73-71:. #ceast biseric - lcas de nchinare ,ntuitorul a numit-o >cas a ,ea? 0,atei 5+, +4: si n fiecare zi nvta poporul ntr-nsa 0loan +1, 56:. -umele de biseric n ntelesul de lcas de nchinare public l gsim iarsi n 2aptele )fintilor #postoli, unde se spune c Pavel si Barnava, a<ungnd n #ntiohia, ...au stat acolo un an intreg, adunndu-se n biseric si nvtnd mult popor 02apte ++, 53:. %e asemenea, #postolul Pavel zice, referindu-se tot la acest nteles: $ci mai inti aud c, atunci cnd v adunati n biseric, ntre voi sunt dezbinri si n parte cred 08 $or. ++, +1:. $ n toate Bisericile sfintilor 0crestinilor:, femeile voastre s tac n biseric... cci este rusinos ca femeile s vorbeasc n biseric 08 $or. +7, 47-4;:. "n toate te!tele de mai sus, ntelesul cuvntului biseric este clar si el arat lcasul de adunare pentru cultul public. Sectarul" )i care alte nume se mai dau Bisericii n )fnta )criptur* !reotul" Biserica se mai numeste si ogorul lui %umnezeu 08 $or. 4, =:, casa %omnului 0(fes. 5, +=-55:, ,ireasa lui /ristos 088 $or. ++, 5 #poc. 5+, 5, = 55, +9 s.a.:, adunarea cuviosilor 0Ps. +7=, +: sau a oamenilor drepti 0Ps. ++6, +:, adunarea celor nti nscuti 0(vrei +5, 54:, turma lui /ristos 0loan +6, +3:, sfesnic de aur 0#poc. +, 56 5, +:, cetatea lui %umnezeu 0Ps. 13, 5 #poc. 4, +5:, cetatea %umnezeului celui viu 0#poc. 5+, 5 55, +=:, stlp si temelie a adevrului 08 .im. 4, +;:, sfatul sfintilor 0Ps. 11, 3:, trupul lui /ristos 0(fes. +, 55-54 $ol. +, 57:, zidire dumnezeiasc 08 $or. 4, =:, Biseric slvit 0(fes. ;, 59:, ,ireasa ,ielului 0#poc. +=, 9 5+, =: patria lui %umnezeu pe pmnt 0(fes. 4, +;: casa %umnezeului lui lacov 08saia 5, 4:, casa lui /ristos 0(vrei 4, 3:, lerusalimul cel -ou 0#poc. 4, +5 5+, 5:, casa lui %umnezeu 08 .im. 4, +; (vrei +6, 5+: s.a. Biserica se nftiseaz ca un cer nou si pmnt nou, cum a vzut 8saia 03;, +9:, Petru 088 Petru 4, +4: si loan n #pocalips 05+, +:. Biserica este deci o lume nou. Sectarul" %ar cte Biserici aveti voi, ortodocsii* !reotul" Biserica lui /ristos este una, deoarece ,ntui- torul a ntemeiat o singur Biseric 0,atei +3, +1:, nu mai multe, pentru c Biserica are un singur $ap, pe lisus /ristos, ea fiind nftisat ca o singur ,ireas a lui /ristos 0(fes. ;, 59:, ca o cas a lui %umnezeu si a lui /ristos 0(vrei 4, 3 +6, 5+:, ca un trup unic al lui /ristos 0Aom. +5, ;:, ca o singur turm 0loan +6, +3 5+, +;:. Biserica se numeste )fnt pentru c )fnt este $apul ei, ,ntuitorul nostru lisus /ristos 0(fes. ;, 5;, 59:, si n ea locuieste %uhul )fnt. Sectarul" %ar cum poate fi Biserica voastr )fnt, dac la voi se adun prin biserici tot felul de pctosi si nelegiuiti* !reotul" 8ntelege, omule, c pctosii nu ating sfintenia Bisericii. ,isiunea Bisericii tocmai aceasta este, de a face ndreptarea pctosilor. .oti oamenii sunt pctosi, asa c nici unul nu poate spune c e lipsit de pcate 02ac. 1, 56 Pilde 56, = lov +7, 7 lacov 4, 5 8 loan +,1:. )tiu c voi, sectarii, aveti pretentia c n comunitatea 4

voastr se adun numai oamenii sfinti. %ar s stii c nu aveti dreptate. Bezi pe marele #postol Pavel, care era vas al alegerii 02apte =, +;-+3:, si care zice despre sine c este cel dinti pctos ntre pctosi 08 .im. +, +;:. ,ntuitorul a asemnat Biserica )a, n diferite pilde, cu tarina care cuprinde gru si neghin 0,atei +4, 57-46, 43:, cu nvodul care prinde si pesti buni si pesti ri 0,atei +4, 79-;6:, iar marele #postol Pavel spune c Biserica este cas n care se gsesc vase de cinste si vase de necinste 088 .im. 5, 56:. ,ntuitorul nu a venit s cheme pe cei drepti, ci pe cei pctosi la pocint, cci nu cei sntosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi 0,atei =, +5:. Sectarul" %ar de ce ziceti voi, ortodocsilor, c Biserica voastr este soborniceasc si apostoleasc* !reotul" Prin cuvintele >Biseric sobomiceasc?, noi artm c Biserica noastr are menirea de a se rspndi n toat lumea, cuprinznd pe credinciosii din toate locurile, din toate timpurile si de la toate popoarele, ca o ncununare a poruncii ,ntuitorului, $are a zis: ,ergnd, nvtati toate neamurile... 0,atei 51, +=:. )fntul #postol Pavel spune galatenilor si colosenilor c n Biserica lui /ristos nu se face deosebire de neam ntre credinciosi: -u mai este elin si iudeu, tiere mpre<ur si netiere mpre<ur, barbar, scit, rob ori slobod, ci toate si ntru toti /ristos 0$ol. 4, ++ Cal. 4, 51:. Biseric sobomiceasc nseamn unirea tuturor cu totul. 2iecare membru si toti la un loc stau n unire cu Biserica ntreag si aceasta cu fiecare membru. 8 se mai spune soborniceasc pentru c nvttura ei este conform cu ntregul adevr primit de la /ristos, spre deosebire de sect sau de erezie, care are numai o parte de adevr. (a este soborniceasc sau universal 0catolic: pentru c detine adevrul unic si universal. @rtodo!ia nu este numai dreapt credint, ci si deplin credint, adic adevrul ntreg. %e aceea i se spune soborniceasc. $u acest nteles gsim cuvntul prima dat la )fntul 8gnatie purttorul de %umnezeu, care zice c: Dnde este /ristos, acolo este si Biserica soborniceasc'. lar >apostolic? se numeste Biserica @rtodo! pentru c ea a fost ntemeiat de ,ntuitorul prin )fintii #postoli 0(fes. 5, 56: si a fost rspndit n lume si organizat de la nceput tot prin )fintii #postoli. #poi, pentru c pstreaz neschimbat nvttura dat de lisus /ristos si de %uhul )fnt prin )fintii #postoli. )i, n sfrsit, pentru c pstreaz darurile )fntului %uh de la )fintii #postoli prin succesiune, adic pstreaz legtura harului nentrerupt, de la apostoli si pn astzi, succesiune numit apostolic. #postolicitatea Bisericii este mrturisit att de )fnta )criptur, ct si de )fnta .raditie ei i se mai zice apostolic si pentru c ea este zidit pe temelia apostolilor si a proorocilor, piatra din capul unghiului fiind nsusi lisus /ristos, ntru $are toat zidirea bine alctuit creste, ntru lcas sfnt, n %omnul 0(fes. 5, 56-55 + Petru 5, 7 #poc. 5+, +7:. (a trieste viata n /ristos, asa cum a nvtat de la )fintii #postoli, care sunt cei mai autorizati interpreti ai cuvintelor ,ntuitorului. #celasi apostol ndeamn pe credinciosii si s se deprteze de nvttura si de nvttorii care nu se spri<in pe )fintii #postoli. (l scrie tesalonicenilor: %rept aceea, fratilor, stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati nvtat, fie prin cuvnt, fie prin epistola noastr 0++ .es. 5, +;:. .ot )fntul #postol Pavel spune lui .it: %e omul eretic, dup ntia si a doua mustrare, deprteaz-te 0.it 4, +6:. Sectarul" $e ntelegeti voi, ortodocsii, prin Biserica biruitoare si lupttoare si de ce ziceti voi c sunt dou Biserici, una n cer si alta pe pmnt* !reotul" -u ai dreptate, omule, n cele ce zici si nu ntelegi cele ce ntrebi. -oi nu zicem c sunt dou Biserici, ci una, dup cum ti-am artat mai sus. %ar noi mrturisim c Biserica cea una a lui /ristos se mparte n dou prti: una vzut si pmnteasc, a celor vii, si alta nevzut sau a celor adormiti. #mndou acestea alctuiesc o singur Biseric, avnd acelasi $ap, pe /ristos 0Aom. +7, 9-= (fes. +, +6 ,atei 55, 45 51, +1 Luca +;, +6 2ilip. 5, +6 (fes. 5, += $ol. 5, +6 (vrei +5, 54:. #sadar, ntelege c Biserica celor vii sau pmnteasc, vzut, se mai numeste si Biserica lupttoare, fiindc membrii ei sunt nc n lupt cu puterile vr<mase ale rului 0(fes. 3, ++-+4 Cal. ;, +9 + Petru 5, ++ s.a.:. lar prin Biserica biruitoare, noi ntelegem Biserica pe care o formeaz toti ngerii si sfintii din ceruri, care au biruit puterile celui ru si au trecut n lumea cea nevzut si cereasc 0(vrei +5, 54 (fes. ;, 59 #poc. 5+, l@s.a.:. 7

Biserica este una singur, dar ea cuprinde pe cei vii de pe pmnt, ct si pe cei care au adormit n dreapta credint, care si ei sunt vii cu sufletul si slvesc pe %umnezeu alturi de ngeri, si se roag pentru mntuirea lumii ntregi.

DES!RE S#$%&A &RADI'IE


Sectarul" $e este )fnta .raditie, pe care voi, ortodocsii, o socotiti al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si o puneti n egalitate cu dumnezeiasca )criptur* !reotul" )fnta .raditie sau )fnta Predanie este nvttu- ra dat de %umnezeu prin viu grai Bisericii, din care o parte s-a fi!at n scris, mai trziu. $a si )fnta )criptura, )fnta .raditie cuprinde descoperirea dumnezeiasc trebuitoare mntuirii noastre. (a este viata Bisericii n %uhul )fnt si curentul viu al vietii Bisericii, fiind al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si, ca atare, avnd aceeasi autoritate ca si )fnta )criptur. %e la #dam si pn la #vraam au trecut 4419 de ani0/ronograful de la -eamt:, si cu 746 de ani ct au stat israelitii robi n (gipt 0Cal. cap. 4:, fac 41+9 ani. 8n acesti ani, nici )fnta )criptur nu a fost si nici smbta nu s-a tinut ca sarbatoare de vreun popor. .imp de attea mii de ani, oamenii cei credinciosi si alesi ai lui %umnezeu s-au povtuit pe calea mntuirii numai prin )fnta .raditie, adica dup nvttura despre %umnezeu nsusit prin viu grai si numai vreme de +966 de ani - ct a fost de la ,oise pna la venirea %omnului - s-au cluzit si de )fnta )criptur a Bechiului .estament. %upa cum mai nainte de a se scrie cartile Bechiului .estament lumea s-a povatuit la cunoasterea lui %umnezeu si la calea mntuirii numai prin )fnta .raditie 0predania prin viu grai:, tot astfel, mai nainte de a se scrie cartile -oului .estament, )fnta .raditie a fost dreptarul dup care primii crestini s-au povtuit la calea mntuirii. Primul care a semnat nvtturile -oului .estament prin viu grai n urechile oamenilor a fost nsusi ,ntuitorul nostru 8isus /ristos, $are, trei ani si <umtate ct a vestit (vanghelia )a, nu a scris nimic, ci nencetat n aceast vreme a nvtat poporul. 8ar dupa ce )i-a mplinit ascultarea ctre Parintele )u, pe apostolii )i nu i-a trimis s scrie, ci s propovaduiasca la toat lumea (vanghelia, spunndu-le: %rept aceea, mergnd, nvtati toate neamurile, botezndu-le n numele .atalui si al 2iului si al )fntului %uh, nvtndu-le sa pazeasca toate cte v-am poruncit voua. )i iat, (u cu voi sunt n toate zilele, pna la sfrsitul veacului. #min, 0,atei 51, +=-56:. %in ziua ntemeierii ei, anul 44 d./r., si pn n anul 77 d./r., cnd )fntul ,atei a scris prima (vanghelie, Biserica s-a condus fra )criptura -oului .estament, s-a condus prin )fnta .raditie, din care o parte va fi consemnat mai trziu n scris. %e asemenea, au fost multe scrieri despre care s-a pretins c sunt inspirate si scrise de )fintii #postoli, dar Biserica a fost aceea care le-a admis, le-a recunoscut sau nu ca fiind inspirate, deoarece ea tria adevrul (vangheliei mai nainte ca el s fi fost scris, l traia prin .raditie. #sadar, iat ce este )fnta .raditie: izvorul si rdcina ambelor .estamente - al celui Bechi si al celui -ou - si de aceea noi o numim al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si o socotim ca avnd aceeasi autoritate si nsemntate ca si )fnta )criptur. Sectarul" )fnta )criptur este cuvnt dumnezeiesc si nu este iertat a o nlocui sau a o schimba cu .raditia, care este cuvnt omenesc, pentru c scrie n (vanghelie: %e ce si voi calcati porunca lui %umnezeu pentru datina voastra* 8ar apoi: ...ati desfiintat cuvntul lui %umnezeu pentru datina voastra. 2tarnicilor, bine a proorocit despre voi 8saia, cnd a zis: >Poporul acesta... zadarnic ,a cinstesc ei, nvtnd nvtaturi ce sunt porunci ale oamenilor? 0,atei +;, 4, 3-= ,arcu 9, +4:. %e aceea nu este voie s nlocuim si sa schimbm sau s adugm noi la Legea lui %umnezeu, cuprinsa n )fnta )criptur, prin cuvntul omenesc al .raditiei. !reotul" -u este deloc adevrat ceea ce spui dumneata, cci Legea lui %umnezeu nu este cuprins toat numai n )fnta )criptur. #uzi ce spune dumnezeiescul (vanghelist 8oan, c sunt si alte multe lucruri pe care le-a facut 8isus si care, daca s-ar fi scris cu de-amnuntul, cred ca lumea aceasta n-ar cuprinde crtile ce s-ar fi scris. ;

#min 0loan 5+, 5;:. 8arsi, acelasi (vanghelist 8oan scrie n una din epistolele sale: ,ulte avnd a va scrie, nam voit sa le scriu pe hrtie si cu cerneal, ci nada<duiesc s vin la voi si sa vorbesc gura ctre gura, ca bucuria noastr sa fie deplin 088 8oan +, +5:. #sadar vezi c dumnezeiescul evanghelist mai mult se bucura cu ucenicii si cnd avea posibilitate s le vorbeasc prin viu grai 0predanie:, dect atunci cnd le trimitea ceva n scris, iar voi, sectarii, tineti orbeste si nebuneste numai la cele scrise si nu bgati de seama c att ,ntuitorul ct si multi dintre apostoli n-au lsat nimic n scris, ci au propovduit prin viu grai. $red c despre voi a proorocit marele Prooroc 8saia c uitndu-va, va veti uita, dar nu veti vedea 08saia 3, =:. Sectarul" $restinii nu trebuie s se lase ademeniti de alte nvtturi omenesti nseltoare, deosebite de cele dumnezeiesti ale )fintei )cripturi, cci asa ne ndeamn apostolul: Luati aminte s nu va fure mintile cineva cu filosofia si cu desarta nselaciune din predania omeneasc, dupa ntelesurile cele slabe ale lumii si nu dupa /ristos 0$ol. 5, 1:. #sadar datoria noastr este s ne ferim de nselciunea predaniei 0traditiei: omenesti. !reotul" %umneata, dup ct vd, esti prea sucit la minte si la ntelegere si nu poti face nici mcar aceast deosebire, de a ntelege care sunt nvtturile cele cu predanie omeneasc si care sunt cele cu predanie apostolic si evanghelic. #i adus aici un citat al )fintei )cripturi care se refer la predania nvtturilor omenesti si la filosofia cea desart a veacului de acum, si care nu are nici o legtur cu )fnta .raditie cea evanghelic si apostolic a Bisericii lui /ristos. #poi n dosul acestui citat, ru nteles de dumneata si de cei cu aceeasi ntelegere asemenea dumitale, ti ascunzi viclenia si otrava eresului care te stpneste si te nvat a te mpotrivi Predaniei celei apostolice a Bisericii celei dreptmritoare. )fnta .raditie nu este predanie omeneasc, nici filosofie si nici desart nselciune, ci este $uvntul lui %umnezeu care s-a predat nou prin viu grai. ,arele #postol Pavel ne nvat si ne ndeamn s tinem cu trie predaniile, zicnd: %eci, dar, fratilor, stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati nvtat, fie prin cuvnt, fie prin epistola noastra 088 .es. 5, +;:. 8ar voi, sectarii, ndemnati pe crestinii cei nentriti sa huleascasi s lase predaniile apostolesti si bisericesti, nentelegnd ca nsasi )fnta )criptur este un rod al %uhului )fnt, care a crescut din rdacina si din pomul )fintei .raditii. Sectarul" )fnta )criptur ne este de a<uns pentru credint si pentru mntuirea noastr si deci nu avem nevoie si de .radi- tie. #sa rezulta din cuvintele #postolului Pavel ctre .imotei: %e mic copil cunosti )fintele )cripturi, care pot s te ntelep- teasc spre mntuire, prin credinta cea ntru /ristos 8isus. .oat )cripura este insuflat de %umnezeu si de folos spre nvttur, spre mustrare, spre ndreptare, spre nteleptirea cea ntru dreptate... 088 .im. 4, +;-+3:. $uvintele sunt limpezi oricare adaos la )fnta )criptur este de prisos. !reotul" #ici este vorba numai de )criptura Bechiului .estament, cci cea a -oului .estament nu era nc scrisa. Pavel i scrie lui .imotei c Bechiul .estament i poate servi ca cel mai bun nvttor pentru ntrirea credintei n /ristos si pentru educarea n crestinism. %upa tlcuirea voastr, a sectarilor, ar urma ca nici crtile -oului .estament - care n marea lor ma<oritate aveau s fie scrise n perioada ce a urmat acestei scrisori adresate de #postolul Pavel lui .imotei - s nu fie primite, ci s ne tinem numai de cele ale Bechiului .estament, despre care aminteste aici ,arele Pavel lui .imotei. Sectarul" -u putem admite .raditia, pentru ca n ea au intrat cu vremea multe elemente false si astfel, mai ales astzi, nu mai putem deosebi .raditia cea adevrat si apostolica de cea falsa. !reotul" #scult, omule& -u crede n aceasta privint mintii tale, nici celor ntunecati la ntelegere asemenea tie. $rede cele ce auzi de la noi, c Biserica lui /ristos a statornicit adevarurile de credint - dezvoltate de-a lungul .raditiei - prin canoanele #postolice, prin canoanele )fintelor )inoade ecumenice, ale celor locale, ale cartilor simbolice, prin marturisirile de credinta, ntocmite de sfinti arhierei fcatori de minuni, statornicind dreptarul sfintei credinte ortodo!e, care era atacat de multe cete eretice e!istente n acele vremuri. $t priveste neschimbarea si nealterarea )fintei .raditii, aceasta se poate controla n baza urmatoarelor conditii: +. )a nu cuprinda n sine contraziceri s nu se contrazic cu .raditia apostolic sigura sa nu se contrazic cu )fnta )criptura. -umai fra astfel de contraziceri este posibil ca o nvattur oarecare din .raditie sa provin de la ,ntuitorul sau de la )fintii #postoli, care au fost sub nrurirea direct a )fntului %uh. 3

5. ) fi fost tinut de Bisericile apostolice si sa aib continuitate nentrerupt si controlat pn astzi. 4. ) fi fost recunoscut si urmat totdeauna de ntreaga Biseric ecumenic. 7. ) fie n perfect acord cu toti, sau daca nu, cel putin cu cea mai mare parte a printilor si nvttorilor bisericesti. $nd o traditie nu mplineste aceste conditii, ea nu poate fi adevrat si sfnta, deci nu poate fi admisa sau urmat. Sectarul" $u toate aceste verificri pe care ziceti ca le-a facut si le face Biserica @rtodo! referitor la adeverirea .raditiei, noi mai siguri suntem pe nvtturile cuprinse n )fnta )criptur. $ci primii crestini primeau numai cele scrise n )fnta )criptura, dup cum este scris: #cestia 0iudeo-crestinii din Bereea: erau mai buni la suflet dect cei din .esalonic ei au primit cuvntul cu toata osrdia, n toate zilele, cercetnd )cripturile, daca ele sunt asa 02apte +9, ++:. %e aici urmeaz ca noi trebuie s tinem numai nvtturile pe care le gasim scrise n )fnta )criptur. !reotul" %umneata si cei asemenea dumitale ntelegeti sucit si cu rtcire si va laudati c tineti numai nvtturile scrise n )fnta )criptur. 8ar marele #postol Pavel va rusineaz pe voi, cci el laud pe crestinii din $orint nu pentru c tineau nvtturile cele scrise, ci pentru ca si aduceau aminte de el si tineau cu trie la nvatturile cele nescrise pe care le primiser prin Predanie 0.raditie: de la el, scriindu-le: 2ratilor, va laud ca n toate v aduceti aminte de mine si tineti predaniile cum vi le-am dat 08 $or. ++, 5:. @are cum este bine: s facem ca voi si s tinem numai nvtturile scrise, sau s urmm pe marele #postol Pavel, care lauda pe cei ce tin predaniile nescrise* Ba mai mult, noi v dovedim c )fintii #postoli si (vanghelisti au crezut si au predicat multe din )fnta .raditie pe care o mosteniser din vechime si care lucruri nu se gsesc scrise n )fnta )criptur. Boi v ludati c tineti numai cele scrise, ns #postolii propovduiesc si din cele nescrise n )fnta )criptur. Sectarul" Dnde se vede c #postolii ar fi predicat afara de cele ce sunt scrise n )fnta )criptur* !reotul" 8at cteva dovezi: )fntul #postol 8uda, n epistola sa cea soborniceasca, printre altele zice: %ar ,ihail #rhanghelul, cnd se mpotrivea diavolului, certndu-se cu el pentru trupul lui ,oise, n-a ndrznit s aduc <udecata de hul, ci a zis: >) te certe pe tine %omnul&? 0+, =:. 8a caut dumneata n toat )fnta )criptur si vezi daca vei afla scrise aceste cuvinte. %ar si mai <os, n aceeasi sfnt epistola, acelasi apostol aminteste de proorocia lui (noh, zicnd: %ar si (noh, al saptelea de la #dam, a proorocit despre acestia, zicnd: 8at, a venit %omnul cu zecile de mii de sfinti ai Lui, ca s fac <udecata mpotriva tuturor si s mustre pe toti nelegiuitii de toate faptele nelegiuirii lor, n care au fcut fardelege, si de toate cuvintele de ocar pe care ei, pctosi, netemtori de %umnezeu, le-au rostit mpotriva Lui 0luda +, +7-+;:. %ar nu numai 8uda #postolul vorbeste din .raditie, ci si marele Pavel, n epistola a doua ctre .imotei, iata ce zice: %up cum 8annes si 8ambres s-au mpotrivit lui ,oise, asa si acestia stau mpotriva adevarului, oameni stricati la minte si netrebnici pentru credinta 0++ .im. 4, 1:. )i iarsi, marele #postol Pavel, adresndu-se preotilor din (fes, le zice: ...sa va aduceti aminte de cuvintele %omnului 8isus, cci (l a zis: ,ai fericit este a da, dect a lua 02apte 56, 4;:. #cum te ntreb pe dumneata, care crezi numai cele scrise, de unde au luat acesti doi apostoli - 8uda si Pavel - cuvintele de mai sus, caci nicieri n )fnta )criptura nu le vei afla scrise* Bezi cum #postolii au vorbit si au folosit )fnta .raditie si cum gresiti voi, hulind nvattura cea nescris a )fintei .raditii* Sectarul" .otusi, nu este cu putint ca )fnta .raditie s se fi putut pstra pn astazi n ntregime si n toata curatenia ei de la nceput si de aceea noi avem garantie mai mult in nvataturile scrise din )fnta )criptur. !reotul" @mule, nu fii surd la ntelegerea celor bune. #i vzut n cele de mai sus c marele #postol Pavel lauda pe crestinii din $orint pentru c au tinut cu tarie predaniile cele nescrise asa cum le primiser din gura lui. #i auzit ca #postolii nsisi au folosit n propovduirea lor cuvinte direct din )fnta .raditie, cum sunt cele cu proorocia lui (noh si celelalte ti-am artat nc si prin ce mi<loace s-a pastrat de-a lungul veacurilor )fnta 9

.raditie si care sunt semnele care garanteaza nealterarea si curtenia ei, si totusi dumneata la toate ai ramas nentelegtor si nesimtitor, spunndu-mi c nu ai garantie dect n cele scrise. #cest lucru ma face sa-ti spun: %eschide, omule, urechile tale cele de gnd si auzi pe acelasi mare #postol Pavel, care ndeamna si sfatuieste pe crestinii din .esalonic sa fie foarte atenti si vigilenti n pastrarea )fintei .raditii, zicndu-le: 2ratilor, stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati nvatat, fie prin cuvnt, fie prin epistola noastra 088 .es. 5, +;:. 8ar n alt loc: $hiar daca noi sau un nger din cer v-ar vesti alta (vanghelie dect aceea pe care v-am vestit-o, sa fie anatema 0Cal + 1: ntelege deci ca anatema este tiere de la trupul tainic al Bisericii lui /ristos si pogorre de viu n iad cu dracii, si sub aceasta nfricosata osnd esti tu si toti ereticii sectari, care asemenea tie nu voiesc a crede nvatturile cele propovaduite si vestite de apostoli prin viu grai. Sectarul" $um a putut a se pastra vreme de mii de ani aceeasi norm a )fintei .raditii n Biseric, de vreme ce preotii si scriitorii vostri bisericesti schimba de la zi la zi adevarul )fintei )cripturi si predaniile apostolice, care la nceput au e!istat curate si nealterate* %up cum, daca iei n mana o Biblie chiar de acum ;6 de ani si o pui alaturi cu cele de azi, nu mai seamn nicidecum, tot asa au fcut arhiereii si preotii vostri si cu alte carti sfinte si cu )fnta .raditie, pe care voi, ortodocsii, v ludati c o tineti asa cum ati mostenit-o de la apostoli. !reotul" -u este deloc adevrat ceea ce sustii dumneata. Biserica lui /ristos este ocrotit de %uhul )fnt si nu poate gresi 0,atei +6, +9-56 8oan +7, +3-53 +;, 53 +3, +5-+7 8 .im. 4, +; s.a.:, fiind condus n chip nevzut de nsusi ntemeietorul ei, 8isus /ristos, pna la sfrsitul veacurilor 0,atei 51, 56 s.a:. %aca unii scriitori bisericesti, fie arhierei, preoti sau laici, au tradus Biblia din alte limbi sau au ndreptat vreun cuvnt nvechit n felul lui de a se e!prima, n limba de azi a poporului nostru, apoi aceasta a fost o ndreptare si corectare de e!primare, iar nu o schimbare de fond a te!tului biblic. %ac ar nvia astzi un romn de pe vremea lui ,ircea cel Btrn sau a ,arelui )tefan si ai vrea s vorbesti cu el, aproape c ti-ar prea c este din alt natie, cci nu se mai vorbeste azi ntocmai limba poporului nostru cu cea care se vorbea atunci. .ot astfel si crtile de pe atunci, trecnd vremea, s-au corectat de scriitori dup vorbirea de azi, dar nu s-a schimbat ntelesul lor scripturistic si tainic. .i-am spus mai nainte c temeiurile pe care se reazem )fnta .raditie si prin care se asigur pstrarea curteniei ei originale si transmiterea ei peste veacuri au fost: simbolurile vechi de credint, canoanele apostolice, definitiile dogmatice ale celor sapte )inoade ecumenice s.a. #ici mai adaug c n pastrarea neschimbat a )fintei .raditii avem si alte mrturii de mare important, precum sunt: +. Literatura patristica. )crierile )fintilor Printi si ale apologetilor din vechime sunt pline de astfel de mrturii, care dovedesc c )fnta .raditie s-a bucurat totdeauna, n Biserica crestin, de aceeasi nalt pretuire: - )fntul 8gnatie .eoforul, Printe #postolic, ucenic al apostolilor 0f +69 d./r.:, dupa cum ne mrturiseste istoricul (usebiu dm $ezareea, ndemna pe credinciosii de pe vremea sa s se fereasc de nvtturile ereticilor si s pzeasc numai .raditia apostolic - )fntul Policarp, episcop al )mirnei, tot un Printe #postolic 0f +;3 d./r.:, dup mrturia aceluiasi istoric, a predat credinciosilor si aceleasi cuvinte 0nvtturi: pe care le-a auzit el direct de la apostoli - /egesip, ne mrturiseste tot (usebiu de $ezareea, s-a srguit s adune la un loc toate traditiile apostolice, si a adunat mai multe din ele n cinci crti, care ns cu timpul s-au pierdut - )fntul 8rineu 0f 565 d./r.: mrturiseste pentru traditie n scrierile sale: .oti care voiesc s cunoasc adevrul, trebuie s se ndrepte ctre .raditia apostolica, n toat lumea cunoscut' - @rigen 0E 5;7 d./r.: scria: ) fie pstrat .raditia bisericeasc predat prin ordinea succesiunii de la apostoli, care e!ista n biserici pn n ziua de astzi'.

- )fntul Basile cel ,are 0f 49=: mrturisea: %intre dogmele si propovduirile pastrate n Biserica, unele le avem din doctrina cea scris, iar altele le-am primit din .raditia apostolilor, prin succesiune, n tain, nescrise si acelea si acestea au aceeasi putere ctre evlavie'. - )fntul (pifanie 0f 764 d./r.: zicea: .rebuie pstrat .raditia, pentru c nu este cu putint a afla toate n )fnta )criptur )fintii #postoli au depus unele n scrisori, altele n .raditie...'. - )fntul 8oan Cur de #ur 0f 769: scrie: %e aici 0din 88 .es. 5, +;: se vede c #postolii n-au predat toate prin scrisoare, ci multe far scrisori, dar si acestea nescrise sunt demne de crezare. %ac este .raditie, atunci nu cuta nimic mai mult'. - )fntul Crigorie de -Fssa 0E 4=7: scria: #vem .raditia a<uns la noi de la printi, ca o mostenire prin succesiune de la apostoli, transmis prin sfintii ce au urmat . - $lement #le!andrinul 0f 5+; d./r.: zice: #ceia care e!plic )criptura contra .raditiei bisericesti, au stricat norma adevarului. - .ot asa de hotrt n aceast privint scria si )fntul $iprian 0E 5;1:: %ac ne vom ndrepta noi la izvorul .raditiei dumnezeiesti, atunci se va curma rtcirea omeneasc'. 5. Practica veche a Bisericii este, de asemenea, o impor- tanta mrturie despre valoarea )fintei .raditii si despre pretuirea pe care a avut-o ea de la nceput pna astzi. 4. "n Biseric, nca de la nceput s-au ivit eretici, care, pentru a-si sustine prerile 0rtcirile:, sustineau ca practicile lor fac parte din .raditia apostolic, socotind-o si ei ca avnd aceeasi autoritate ca si )fnta )criptur. $ei care i-au combtut, nu au negat valoarea .raditiei, ci au dovedit numai ca practicile si traditiile ereticilor erau false si nu puteau avea autoritatea .raditiei adevrate apostolice. ) nu se uite c mrturiile de mai sus oglindesc n ele credinta din vremea apostolilor si imediat urmtoare pna n secolul al 8B-lea. Practica veche a Bisericii este, de asemenea, o importanta mrturie despre valoarea )fintei .raditii si despre pretuirea pe care a avut-o de la nceput pn azi. #sadar trebuie tinut cu mare sfintenie )fnta .raditie, deoarece n )fnta )criptur nu este cu putint a afla toate cele spre mntuire. )fnta )criptur ne nvat multe s facem, dar nu ne arat cum. %e e!emplu, ne cere s ne botezam, dar nu ne arat si cum s ne mrturisim, dar nu si cum s ne mprtsim, dar nu si cum s ne cununm, dar nu si cum s ne rugm, dar nu si cum, si unde, si cnd s facem semnul )fintei $ruci pe fata noastr, dupa cea scris: )-a nsemnat peste noi lumina fetei .ale, %oamne 0Ps. 7, 3:, dar nu ne arat si cum. %ar cine ne-a nvtat pe noi, prin scriere, s ne nchinm spre rsrit* $are )criptur ne arat graiurile chemrii )fntului %uh de la sfintirea Preacuratelor %aruri, adic la sfintirea pinii si a paharului euharistic* $are nvttur din )fnta )criptur ne arat sa facem binecuvntarea apei botezului si sfintirea /rismei 0)fntul si ,arele ,ir:* $are )criptur ne nvata despre ntreita afundare a celui ce se boteaz si lepdrile de satana de la Botez* Augciunea de do!ologie catre )fnta .reime 0adica >)lava .atalui si 2iului si )fntului %uh?: din care )criptur ne-a rmas nou* )i apoi acelasi mare )fnt Basile, dupa ce ne arat acestea, zice ca: %aca ne-am apuca noi a lsa cele nescrise, din obiceiuri, ca pe unele ce nu ar avea putere mare, am gresi la nsesi cele mai de frunte, pagubind (vanghelia. #sadar obiceiul ce-+ tine Biserica nescris, ca unul ce este de origine apostoli ca si folosit de )fintii Parinti ca Predanie ramasa de la ei n Biserica lui /ristos, are putere de lege'. #sadar trebuie retinut ca importanta si folosul )fintei .raditii provine din raportul strns ce e!ista ntre ea si )fnta )criptur, cci ntr-adevr, ele stau ntr-un raport de strnsa legatura si de ntregire reciproc, bazat pe faptul ca amndou cuprind n ele )fnta %escoperire si sunt pentru noi izvoarele acesteia. Prin urmare: a: este cu neputinta s se contrazica ntre ele si b: este cu neputint sa nu e!iste ntre ele raporturi de reciprocitate. =

)fnta )criptur are numai n )fnta .raditie mrturia cea mai sigur pentru canonul crtilor ei si pentru caracterul ei dogmatic 0inspiratia ei divina:, iar )fnta .raditie numai prin )fnta )criptur si poate dovedi curatenia adevrurilor ei.

DES!RE C()&() S#I%&E)*R IC*A%E


)fnta )criptur opreste nchinarea la chipuri cioplite si la alte asemnri vzute 0les. 56, 7 Lev. 53, + %eut. ;, 1 2apte +9, 5=:. %ar prin aceasta opreste numai nchinarea ntemeiat pe socotinta c nssi aceste chipuri trebuie cinstite ca dumnezei, adic opreste nchinarea la idoli. -u opreste ns cinstirea unor semne si nftisri ale lui %umnezeu si ale sfintilor, cnd aceast cinstire nu rmne la materia din care sunt fcute, ci duce gndul nostru la %umnezeu sau la sfntul nchipuit prin ele. #m vzut la capitolul despre cinstirea sfintelor moaste cinstirea ce se ddea unor brie si stergare de pe trupul #postolului Pavel. 8n Bechiul .estament ni se spune despre doi heruvimi sculptati, asezati deasupra chivotului Legii, sau de heruvimii brodati n catapeteasma din lcasul sfnt 0les. 5;, +1-55 53, 4+ etc.:. 8naintea lor se tmia si se faceau nchinciuni 0losua 9, 3 les. 46, +, 9, 1:. Precum ne a<utm de cuvnt ca s ne ridicm la cele mai presus de cuvnt, tot asa ne folosim si de icoan, ca s ne ridicm mai presus de icoan. )i precum %umnezeu vrea ca auzul nostru s se sfinteasc prin cuvinte curate, asa vrea ca si vederea noastr s se sfinteasc prin icoane cuvioase, ca prin amndou aceste simtiri superioare, s ptrund n suflet gnduri curate. Sectarul" -u trebuie s ne nchinm icoanelor, pentru c %umnezeu este cu totul diferit de icoane, orict de pretios ar fi materialul din care sunt fcute si orict de artistic ar fi e!ecutate. #postolul %omnului grieste lmurit: %ac suntem neamul lui %umnezeu, nu trebuie s socotim c dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite de mestesugul si de iscusinta omului 02apte +9, 5=:. !reotul" #ici nu cultul sfintelor icoane se nltur, ci ntelegerea gresit a pgnilor de a confunda pe %umnezeu cu materia cioplit artistic a chipurilor de idoli, reprezentnd pe zeii pgnilor atenieni. #postolul Pavel tocmai vrea s le arate nvtatilor atenieni n cuvntarea sa din #reopag, c dac noi, oamenii, - dup cum si ei nsisi credeau - >suntem neam al lui %umnezeu?, adic avem suflet imaterial, care este chipul lui %umnezeu n noi, de aici putem deduce c %umnezeu este si (l imaterial ca si sufletul nostru pe care l avem de la (l si dup care suntem nruditi cu (l si deci %umnezeu nu poate fi socotit identic sau confundat cu materia statuilor de zei din templele pgne ale #tenei. Pe baza acestei deductii a mintii trebuie s spunem c %umnezeu este eterogen 0de alt natur: fat de materia statuilor, si de aceea este absurd a-L confunda cu o statuie oarecare, orict de pretios este materialul din care este turnat si orict de genial este creatia artistului care a e!ecutat-o. 8n @rtodo!ie sustinem ntocmai acest adevr. #vem icoane sfintite din aur si argint etc., e!ecutate cu miestrie si cu talent, dar nu sustinem defel c %umnezeu este identic si omogen 0de aceeasi natur: cu aurul si argintul icoanei care-8 reprezint chipul. -oi nvtm c e!ist un singur %unmezeu, iar sfintele icoane au cu totul alt semnificatie dect aceea de a fi confundate cu %umnezeu sau cu sfntul al crui chip l reprezint. $a urmare, nvttura noastr cu privire la sfintele icoane este identic cu cea din citatul de mai sus si nicidecum n contrazicere cu el, anume c dac si cel din urm om este mult superior si eterogen tuturor statuilor si icoanelor care-i reprezint chipul, cu att mai putin %umnezeu ar putea fi omogen cu icoanele chipului )u. %ar prin aceasta nu se stirbeste cu nimic cinstirea sfintelor icoane. Sectarul" 8coanele, ca si idolii, sunt simple obiecte mate- riale, neputincioase, iar %umnezeu a osndit pe cei ce nda<du- iesc vreun a<utor de la ele, cci zice psalmistul: 8dolii neamuri- lor sunt argint si aur, lucruri fcute de mini omenesti. Cur au si nu vor gri ochi au si nu vor vedea urechi au si nu vor auzi, c nu este duh n gura lor. #semenea lor s fie toti cei ce-i fac pe dnsii si toti cei ce se ncred n ei 0Ps. +47, +;-+1 ++4, +5-+3:. !reotul" $itatul acesta al )fintei )cripturi se refer numai la idoli si n nici un caz la sfintele icoane. lar dac sfintele icoane sunt idoli, atunci si cei doi heruvimi din Bechiul .estament, precum si chipurile de heruvimi, cusute pe catapeteasma de acolo, sunt idoli. #devrul ns este c nici unele, nici altele nu sunt idoli. %ac chipurile de heruvimi au fost poruncite s se fac chiar de %umnezeu, nu este cu putint ca sfintele icoane s fie +6

oprite de (l. )i dac cei ce le-au cinstit si li s-au nchinat n .estamentul Bechi, la porunca direct a lui %umnezeu - n timp ce idolatria era foarte aspru interzis -, n-au putut cdea nicidecum sub osnd, atunci nu pot fi osnditi nici cei ce cinstesc sfintele icoane. 8dolii, ntr-adevr, sunt neputinciosi, dar sfintele icoane adeseori au dat dovada c au n ele putere dumnezeiasc de a face minuni, punnd n uimire uneori o lume ntreag. #cest fapt este foarte gritor n sine nsusi privitor la atitudinea pe care trebuie s o avem fat de sfintele icoane. Sectarul" $instirea lui %umnezeu n icoane si mai ales cinstirea icoanelor cu chipul lui %umnezeu pe ele, este ceva pgnesc, pentru c numai pgnii si-au fcut asemnri ale lui %umnezeu n diferite feluri si li s-au nchinat, dup cum ne mrturiseste #postolul Pavel: 0Pgnii: au schimbat slava lui %umnezeu $elui nestriccios cu asemnarea chipului omului celui striccios si al psrilor si al celor cu patru picioare si al trtoarelor 0Aom. +, 54:. @r, este absurd s ne ntoarcem la idoli sau la un astfel de pgnism. !reotul" #ici este vorba de idoli si de rtcirile pgnilor relativ la credinta n %umnezeu, iar nu de sfintele icoane ale crestinilor, care sunt cu totul altceva. n sfintele icoane, crestinii niciodat nu L-au nchipuit pe %umnezeu n asemnarea omului striccios, sau ca animal cu patru picioare, sau ca trtor, ci, dimpotriv, L-au zugrvit asa cum )-a descoperit (l oamenilor. Prin aceasta, crestinii si-au fcut o idee mai clar, mai intuitiv si mai precis despre adevratul %umnezeu. .ocmai din acest motiv, sfintele icoane au fost ntotdeauna un mi<loc foarte potrivit pentru adncirea evlaviei, mai ales la nestiutorii de carte, dar si la oricare om. Prin aceasta si artistii pictori si-au pus talentul n slu<ba si spre mrirea lui %umnezeu, $are i-a nzestrat pe ei. Sectarul" %umnezeu nu poate fi vzut de oameni de aceea nimeni nu stie cum este (l si nu-8 poate zugrvi fata n icoane si a face o asemnare a chipului )u adevrat, cci %omnul a zis: ...nu poate vedea omul fata ,ea si s triasc 0les. 44, 56:, iar (vanghelistul loan, la fel, a zis: Pe %umnezeu nimeni nu L-a vzut vreodat 0loan +, +1 + loan 7, +5:. #postolul Pavel a zis, de asemenea: $el ce singur are nemurire 0%umnezeu: si locuieste ntru lumin neapropiat pe $are nu L-a vzut nimeni dintre oameni, nici nu poate s-L vad a $ruia este cinstea si puterea vesnic. #min& 08 .im. 3, +3:. !reotul" (ste adevrat c pe %umnezeu nimeni nu-L poate vedea n fiinta )a, asa cum este, deoarece (l este %uh 0loan 7, 57:, nevzut ochiului material al omului si este nemrginit, nct nu numai ochiul, dar nici mintea sau priceperea omului nu-L poate cuprinde, pentru c ar rmne coplesit de maiestatea infinit a fiintei Lui. %e aceea, nu este de mirare dac este cu neputint s-L poat vedea cineva asa cum este. #rhiereii Be- chiului .estament, cnd intrau o dat pe an n )fnta )fintelor, unde )e arta n lcasul )u vzut 0n templu:, tmiau mult, potrivit unei rnduieli dumnezeiesti, ca s nu vad cumva pe %umnezeu si s moar 0les. 46, +6 Lev. +3, 5, +5-+4:. %ar trebuie stiut c icoana are ca model pe "nsusi 8isus /ristos, $are la ai )i a venit 0loan +, ++: si n mi<locul lor si cu ei a trit. $ei trei apostoli au czut la pmnt cnd 8isus /ristos, pe ,untele .abor, )i-a artat strlucirea dumnezeirii n trupul )u 0,atei +9, 3: str<erii de la ,ormntul %omnului au czut la pmnt si ...s-au fcut ca niste morti, cnd au vzut trupul ndumnezeit al lui 8isus /ristos nviat din mormnt 0,atei 51, 7: #postolul Pavel a czut orbit la pmnt, cnd i )-a artat /ristos-%umnezeu pe drumul spre %amasc 02apte =, 4-1 s.a.:. #stfel, vederea lui %umnezeu a rmas, pentru oamenii muritori si mrginiti, ceva cu neputint. .otusi Biblia - si chiar istoria - ne mrturisesc c au e!istat adeseori teofanii, hristofanii sau pnevmatofanii 0cazuri cnd %umnezeu-.atl, /ristos ori %uhul )fnt )-au artat:. -u cumva este o contrazicere ntre aceste artri si cele spuse mai sus, c %umnezeu nu poate fi vzut de oameni* -u& $ci dac oamenilor le este cu neputint a vedea vreodat fiinta lui %umnezeu, n schimb, %umnezeu )e poate face vzut ochiului si mintii omenesti n diferite chipuri sau sub diferite forme, far ca omul s moar. #stfel: +. Pe %umnezeu-.atl L-a vzut #vraam n chipul a trei cltori la ste<aml ,amvri 02ac. +1, +-4: L-a vzut 8acov, care a zis apoi: #m vzut pe %umnezeu n fat si mntuit a fost sufletul meu 02ac. 45, 46: L-a vzut ,oise tot n chip de om, grind cu el >fat ctre fat?, cum ar gri cineva cu prietenul su 0les. 44, ++: tot ,oise L-a vzut n ,untele /oreb, n rugul ce ardea. si nu se mistuia. 0les. 4, 5-7: L-a mai vzut apoi 8saia Proorocul, dup cum nsusi mrturiseste: ...am vzut pe %omnul... Bai mie, c sunt pierdut& )unt om cu buze ++

spurcate si locuiesc n mi<locul unui popor cu buze necurate. )i pe %omnul )avaot L-am vzut cu ochii mei& 08saia 3, +, ;: L-a vzut )fntul Prooroc %aniel n chip de om btrn si ntr-un cadru foarte minunat 0%an. 9, =+6:, iarsi, #mos Proorocul ne mrturiseste zicnd: Bzut-am pe %omnul stnd lng altar 0=, +:. )i tot asa ,iheia zice: #m vzut pe %omnul stnd pe tronul )u, si toat ostirea cereasc sttea lng (l, la dreapta si la stnga Lui 0888 Aegi 55, +=:. "nsusi %umnezeu a anuntat c )e va arta unora n chip vzut, dup cum spune )fnta )criptur: #poi a zis 0lui #aron si surorii lui, ,ariam:: #scultati cuvintele ,ele: %e este ntre voi vreun prooroc al %omnului, , art lui n vedenie si n somn vorbesc cu el. -u tot asa am grit si cu robul ,eu ,oise... $u el griesc gur ctre gur, la artare si aievea, iar nu n ghicituri, si el vede fata %omnului... 0-um. +5, 3-1:. 5. Pe %umnezeu-2iul L-au vzut n chip de om preamrit: %aniel Proorocul 0%an. 9, +4-+;: diaconul )tefan 02apte 9, ;;-;3: #postolul Pavel, pe drumul %amascului 02apte =, 4-;:, precum si dumnezeiescul (vanghelist 8oan 0#poc. +, 1, +5-+4, 56 s.a.:. 4. Pe %umnezeu-%uhul )fnt L-au vzut multimile att la Botezul %omnului, n chip de porumbel 0,atei 4, +3 Luca 4, 5+-55:, ct si #postolii la primele Ausalii crestine, n chip de limbi ca de foc 02apte 5, +-7:. %up toate acestea este usor de nteles c nu este cu vreunei Persoane a )fintei .reimi, asa cum fiecare dintre aceste Persoane a binevoit a se descoperi oamenilor. Sectarul" nchintorii la icoane sunt sub puterea diavolului si vor primi de la %umnezeu pedeapsa cea mai mare, cci scris este: )i i s-a dat ei s insufle duh chipului fiarei, ca chipul fiarei s si griasc si s omoare pe toti cti nu se vor nchina chipului fiarei 0#poc. +4, +;:. #poi mai departe: )i fiara a fost rpus si, cu ea, proorocul mincinos, cel ce fcea naintea ei semnele cu care amgea pe cei ce au purtat semnul fiarei si pe cei ce s-au nchinat chipului ei. #mndoi 0fiara si proorocul cel mincinos, care este fiara a doua: au fost aruncati de vii n iezerul de foc, unde arde pucioas. 8ar ceilalti 0nchintori la chipul fiarei: au fost ucisi cu sabia care iese din gura $elui ce sade pe cal, si toate psrile s-au sturat din trupurile lor 0#poc. +=, 56-5+:. #stfel de pedepse vor primi toti cei ce se las amgiti nchinndu-se la icoane. !reotul" -u sunt deloc adevrate cele ce ai urzit n desertciunea mintii tale, cci nu nchintorii la sfintele icoane vor fi pedepsiti de %umnezeu, ci nchintorii diavolului, care sunt sub puterea lui si i s-au nchinat si i-au slu<it. #cestia mpreun cu cel cruia i s-au supus vor lua o dreapt pedeaps de la %umnezeu. $ci n citatele de mai sus, chipul fiarei' nu nseamn chipul lui %umnezeu, al 2iului sau al sfintilor )i zugrviti n icoane sfinte, ci nseamn chipul diavolului sau al lui antihrist, iar acesta este o persoan puternic 0mai probabil o colectivitate de astfel de persoane n colaborare:, care, nainte de venirea a doua a %omnului, va actiona cu furie mpotriva lui 8isus /ristos si a Bisericii )ale, fiind n slu<ba si puterea diavolului n acesta va predomina un caracter bestial de fiar, n locul simtmintelor omenesti. 2iara dinti este antihrist 0om diavolesc sau diavol ntrupat:, aprut in lume sub aspect politic de stpnitor 0#poc. +4, +-+6:. 8ar fiara a doua este antihrist sub o aparitie religioas, de profet mincinos 0#poc. +4, ++-+1:. %iavolul, prin antihristul, sub o form sau alta, caut s ntoarc pe oameni de la nchinarea la chipul lui %umnezeu, ctre nchinarea chipului su. #cesta este ntelesul citatului de mai sus, si este de la sine nteles c nchinarea din urm, si nu cea dinti, este oprit cu amenintarea celor mai cumplite pedepse. Sectarul" %ac icoanele sunt plcute lui %umnezeu si sunt nvrednicite de puterea harului dumnezeiesc, de ce nu pedep- seste %umnezeu pe cei ce le hulesc, le profaneaz si le distrug* !reotul" %umnezeu nu pedepseste ndat pe pctosi si pe hulitori. (l i rabd ndelung, pentru c nu vrea moartea pctosilor, ci ntoarcerea si ndreptarea lor. %e aceea le d timp de pocint. -ici chiar pe cei ce hulesc sau distrug Biblia nu-i pedepseste ndat, dup cum nici pe cei ce au rstignit pe 2iul )u nu i-a pedepsit ndat. "ns i asteapt pe toti, n viata de dincolo, si numai la Gudecata cea de apoi va rsplti fiecruia dup faptele lui 0lov 47, ++ Aom. +7, +6 88 $or. ;, +6 Ps. 3+, ++ Pilde 57, +5:.

+5

DES!RE !REACI%S&IREA S#I%&EI #ECI*ARE +ARIA


Sectarul" %ar pe ,aria, ,aica lui 8isus /ristos, de ce voi, ortodocsii, o cinstiti att de mult si v nchinati la ea ca la %umnezeu* !reotul" -oi pe Preasfnta 2ecioar ,aria si -sctoarea de %umnezeu o cinstim mai mult dect pe toti sfintii si ngerii, dar totusi nu-i aducem slu<ire ca lui %umnezeu. $instirea ce i se d ei se numeste preacinstire 0supravenerare:, si ei i se cuvine aceast preacinstire pentru c ea este ,aica lui %umnezeu, nu numai o HHprietenHH a Lui, asemenea celorlalti sfinti. %e aceea se spune n cntarea bisericeasc 0a!ionul:: HH$eea ce esti mai cinstit dect heruvimii si mai slvit fr de asemnare dect serafimiiHH. (a este mai presus dect sfintii si ngerii, deoarece si ngerii si oamenii i se nchin. #stfel, i s-a nchinat ei arhanghelul Cavriil, la Buna Bestire 0Luca +, 51-5=:, si n acelasi chip i s-a nchinat ei si )fnta (lisabeta, maica )fntului 8oan Boteztorul 0Luca +, 76-74:. nssi )fnta 2ecioar, prin %uhul )fnt, prooroceste c pe ea o vor ferici toate neamurile: $, iat, de acum m vor ferici toate neamurile, c mi-a fcut mie mrire $el Putemic... 0Luca +, 71-7=:, adic cinstirea ei este voit de %umnezeu. Sectarul" -u trebuie s dm prea mult cinstire 2ecioarei ,aria, pentru c nici nsusi 2iul ei, 8isus /ristos, n-a cinstit-o. #ceasta se vede din cuvintele ,ntuitorului, redate de )fntul (vanghelist ,atei n te!tul urmtor: $ineva 8-a zis: lat, mama .a si fratii .i stau afar, cutnd s-ti vorbeasc. 8ar (l i-a zis: $ine este mama ,ea si cine sunt fratii ,ei* )i, ntinznd mna ctre ucenicii )i, a zis: lat mama ,ea si fratii ,ei. $ oricine va face voia .atlui ,eu $elui din ceruri, acela "mi este frate si sor si mam 0,atei +5, 79-;6:. %eci faptul c 2ecioara ,aria 8-a fost mam nu are nici o important. 8n fata Lui, legturile )ale de snge sau de rudenie trupeasc n-au nici un pret si nici o precdere fat de legturile )ale spirituale cu cei ce fac voia .atlui, oricine ar fi acestia. !reotul" #ici este vorba de altceva si anume c, n afar de nrudirea trupeasc, mai e!ist si o alt nrudire cu /ristos, mult mai mare si mai important, nrudirea sufleteasc, ce const n a face voia lui %umnezeu. #ceast nrudire ns nu desfiinteaz si nu micsoreaz pe cea trupeasc. %eosebirea st numai n aceea c nrudirea sufleteasc si-o poate cstiga oricine, mplinmd voia .atlui. nrudire nseamn nu numai o legtur de snge, trupeasc, ci si o legtur de dragoste si de unitate sufleteasc. $el ce face voia lui %umnezeu, acela devine sufleteste nrudit cu %umnezeu, deoarece i este cu totul atasat lui %umnezeu. #stfel, prin cuvintele de mai sus, ,ntuitorul nici n-a nlturat nrudirea )a cea trupeasc cu ,aica )a, nici n-a micsorat cinstirea ce i se cuvenea unei mame de la fiul ei, ci numai a cutat s accentueze c cealalt nrudire cu (l, cea sufleteasc, desi este de mai mare pret, o poate realiza totusi orice credincios 0 ,aica %omnului a fost si singura care a mplinit desvrsit voia lui %umnezeu :. #sadar, a fost un cuvnt de ndemn si de ncura<are la adresa multimii, iar nu unul de dispret la adresa ,aicii )ale. ,ntuitorul nostru 8isus /ristos, ct a fost cu ,aica )a pe pmnt, pururea o asculta si o iubea si era supus fat de ea 0Luca 5, ;+: si oricnd i cerea ceva, nu se arta neasculttor fat de ea. #stfel, vedem c la nunta din $ana Calileii, la cererea ,amei )ale, (l a fcut prima minune, prefcnd apa n vin 08oan 5, 4-+6:. #poi a avut mare gri< de ,aica )a, chiar si cnd era rstignit pe $ruce purtndu-i de gri<, a dat-o spre ngri<ire celui mai iubit dintre toti ucenicii )i, )fantului 8oan (van- ghelistul, dup cum este scris: %eci 8isus, vznd pe ,aica )a si pe ucenicul pe care l iubea stnd alturi, a zis mamei )ale: HH2emeie, iat fiul tu&HH #poi a zis ucenicului: HH8at mama ta&HH )i din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine 08oan +=, 53-59:. Bezi c ,ntuitorul, nici n vremea cea grea a suferintelor )ale de pe $ruce, nu a negli<at purtarea de gri< fat de ,aica )a, care L-a nscut si L-a crescut* )i cum oare ar fi putut s dispretuiasc pe ,ama )a, cnd nsusi %umnezeu a dat porunc s cinstim pe tat si pe mam, dup cum s-a scris: $insteste pe tatl tu si pe mama ta 0%eut. ;, +3:* Sectarul" %ar de ce voi o numiti pe ,aria pururea 2ecioar, de vreme ce nsusi 2iul su a numit-o femeie, ceea ce nseamn c a fost cstorit, iar nu fecioar, cci asa se adevereste din cuvntul )cripturii: %eci 8isus, vznd pe mama )a si pe ucenicul pe care l iubea stnd alturi, a zis mamei )ale: 2emeie, iat fiul tu& 08oan +4

+=, 53:. .ot asa o numeste, dispretuitor, si la nunta din $ana Calileii: # zis ei 8isus: $e ne priveste pe mine si pe tine, femeie* 08oan 5, 7:. n acest caz, nici nu o putem socoti mai de cinste si nu i putem aduce un cult deosebit. !reotul" "n primul citat, nicidecum nu este vorba de dispret, ci, dimpotriv, se vede cum ,ntuitorul s-a ngri<it de soarta ei, ncredintnd-o spre purtare de gri< #postolului 8oan, stiind c (l se va nlta la cer, pentru ca s o ngri<easc la btrnetile ei. #cest lucru nu este o necinstire, ci, cu adevrat, o mare cinstire si respect fat de ,ama )a, creia nici n chinurile de pe $ruce nu uit s-i poarte de gri<, datorit dragostei celei mari pe care o avea fat de ea, ca mam. 8ar dac o numeste HHfemeieHH, nicidecum nu o face n nteles de femeie cstorit sau n semn de dispret, ci numai n nteles de gen. $ci tot asa s-au adresat si cei doi ngeri ,ariei ,agdalena la mormnt: 2emeie, de ce plngi* 08oan 56, +5- +4:. 8ar cei doi brbati, care s-au artat la 8nltarea la cer a %omnului, au zis ctre apostoli: Brbati galileieni, de ce stati privind la cer* 02apte +, ++:. -ici ngerii, nici cei doi brbati n-au adresat dispretuitor cuvintele HHfemeieHH sau HHbrbatiHH, ci dimpotriv, n chip mngietor. Sectarul" %ar unde spune n )fnta )criptur c ,aria, mama lui 8isus, a fost fecioar si pururea fecioar, asa cum o numiti voi, ortodocsii, pe ea* !reotul" $ a nscut fiind fecioar, )fnta )criptur ne arat n acest fel: $nd arhanghelul Cavriil a venit n -azaret si i-a binevestit ei c va naste pe 2iul lui %umnezeu 0Luca +, 4;:, intrnd la ea, a numit-o: plin de har si binecuvntat ntre femei 0Luca +, 51:. 8ar ea, vzndu-l, s-a tulburat de cuvntul lui si cugeta n sine: $e fel de nchinciune poate s fie aceasta* )i ngerul i-a zis: -u te teme, ,arie, cci ai aflat har la %umnezeu. )i iat, vei lua n pntece si vei naste 2iu, si vei chema numele lui 8isus. #cesta va fi mare si 2iul $elui Preanalt se va chema si %omnul %umnezeu i va da Lui tronul lui %avid, printele )u. )i va mprti peste casa lui 8acov n veci si mprtia Lui nu va avea sfrsit. )i a zis ,aria ctre nger: $um va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de brbat* )i rspunznd, ngerul i-a zis: %uhul )fnt se va pogor peste tine si puterea $elui Preanalt te va umbri pentru aceea si )fntul $are se va naste din tine, 2iul lui %umnezeu se va chema 0Luca +, 5=-4;:. #i auzit, omule rtcit, cum arhanghelul s-a nchinat 2ecioarei ,aria numind-o pe ea plin de har si binecuvntat ntre femei si c ea a aflat mare har de la %umnezeu, c n-a cunoscut brbat, c a fost umbrit de puterea $elui Preanalt si c a zmislit si a nscut din %uhul )fnt pe 2iul lui %umnezeu* #poi ai mai auzit c, desi era fecioar nestiind de brbat, ngerul %omnului nu i-a zis HHbinecuvntat esti tu ntre fecioareHH, ci ntre femei, prin aceasta neartnd dispret fat de Preasfnta -sctoare de %umnezeu, cea HHplin de harHH, ci descoperind o veche tain: HHzdrobirea capului sarpelui prin femeie' 02ac. 4, +;: si c ea va fi acea tainic si duhovniceasc (v care va naste pe -oul #dam, /ristos, $are va aduce viata n lume* %umnezeiestii Printi ai Bisericii zic c /ristos )-a tiumit smnt a femeii 02ac. 4, +;:, ca $el ce nu )-a nscut din smnt de brbat, ci de la %uhul )fnt si din Preacuratele sngiuri ale Preasfintei 2ecioare Ii-a luat trup. #sadar, ct nebunie si rtcire este n capul sectarilor care hulesc pe Preasfnta si Preacurata 2ecioar ,aria, cea neispitit de brbat, punnd-o pe ea n rndul femeilor celor mritate, pe cea plin de dar, pe cea care a aflat har de la %umnezeu si este binecuvntat ntre femei 0Luca +, 51:& Bor vedea acesti hulitori si stricati la minte si la ntelegere sectari n ziua cea mare a Gudectii de apoi, cnd aceast 8mprteas si 2ecioar ,aria va sta de-a dreapta tronului 2iului su cu mare si negrit slav, dup cum Psalmistul a artat, zicnd: )ezut-a tmprteasa de-a dreapta .a, mbrcat n hain aurit si prea nfrumusetat... Pomeni-vor numele tu n tot neamul... 0Ps. 77, ++, 56-5+:. )i ce zici tu, ereticule, oare pentru c arhanghelul Cavriil a numit-o pe ea femeie, zicnd: binecuvntat esti tu ntre femei, apoi pentru aceasta zici c 2ecioara ,aria era femeie cstorit, asa cum o numiti voi cu hul si nebunie ereticeasc* @are n-a zis ea la nchinarea ngerului c HHnu stiu de brbatHH 0adic este fecioar:*

+7

)au cnd %umnezeu a zidit-o pe (va din coasta lui #dam 02ac. 5, 5+-55: si a adus-o la el, iar el a numit-o pe ea HHfemeieHH - oare si atunci (va era femeie cstont, fiindc o numise #dam HHfemeieHH* @are nu era atunci (va fecioar zidit din trupul cel feciorelnic al lui #dam, fr de mpreunare de femeie* #sadar, dac (va a fost zidit de %umnezeu fecioar, iar 8nsusi %umnezeu si #dam pe aceast fecioar, (va, o numesc HHfemeieHH 02ac. 5, 55-54:, apoi nu o numeste pe ea HHfemeieHH, n nteles c era femeie cstorit, cum ru si nebuneste ntelegeti voi, sectarii, cuvntul HHfemeieHH. $i att %umnezeu, ct si #dam, au zis (vei HHfemeieHH - atunci cnd ea era fecioar -, ca s arate prin acest cuvnt c ea era parte femeiasc, nu brbteasc, si prin cuvntul femeie a artat genul ei feminin. %eci nicidecum nu se ntelege c %umnezeu si #dam, pe cea luat din coasta lui #dam - si care atunci era fecioar - au numit-o femeie n nteles de femeie mritat 0cstorit:, asa cum voi rtcit si ru ntelegeti cuvntul femeie n )fnta )criptur. $ci precum (va era fecioar, atunci cnd i s-a zis HHfemeieHH, tot astfel (va cea tainic si duhovniceasc, Preacurata 2ecioar ,aria, care a nscut pe -oul #dam, /ristos, fecioar este n vecii vecilor, cu toate c )fnta )criptur o numeste pe ea HHfemeieHH, artnd prin aceasta genul ei feminin. #tunci #dam, prin lucrarea lui %umnezeu, a nscut ntru feciorie din trupul su femeie fr de femeie 0adic fr a se mpreuna cu femeie:, iar la plinirea vremii, firea femeiasc, prin lucrarea )fntului %uh, a nscut brbat fr de brbat, n feciorie nscnd 2ecioara si rmnnd fecioar, precum si la nceput a nscut #dam ntru feciorie femeie fr de femeie, rmnnd ntru feciorie. $ci asa a binevoit %umnezeu, ca ntru 2ecioara ,aria s dea mprumut firii lui #dam celui vechi prin -oul #dam $el nscut din 2ecioar, $are a venit n lume si )-a mbrcat n firea noastr din negrita )a mil si buntate, pentru ca s izbveasc pe vechiul #dam, cu tot neamul lui, din osnd si din moarte. $ci precum ntru #dam toti mor, asa ntru /ristos toti vor nvia 08 $or. +;, 55 Aom. ;, 1 8oan 4, +3 ;, 57:. %eci ia aminte, omule rtcit - tu si cei asemenea tie -, c )fnta )criptur nu numeste pe ,aica %omnului HHfemeieHH 0Luca +, 74: n sensul de femeie cstorit, cum ru si sucit ntelegeti voi, ci, prin cuvntul HHfemeieHH, )fnta )criptur arat numai genul feminin al )fintei 2ecioare ,aria si totodat arat n chip umbros si tainic c ea este femeia aceea prin care se va zdrobi capul sarpelui 02ac. 4, +;: si prin care va veni mntuirea neamului omenesc. La cele de mai sus trebuie adugate si urmtoarele: +. 2iind ,aic a ,ntuitorului, 2ecioara ,aria a fost si este mi<locitoare a mntuirii. 5. Jmislind de la %uhul )fnt pe ,ntuitorul n pn- tecele ei, a fost cu totul curtit de pcate, ca nici un alt om, orict de sfnt ar fi fost. 4. 2iindu-i prezis de %umnezeu cinstirea ei - ca nici o alt cinstire a vreunui om -, )fnta 2ecioar ,aria trebuie socotit ca cea dinti dintre sfinti, asa cum 8oan Boteztorul este cel mai mare ntre prooroci 0Luca 9, 51:, deoarece venirea lui a fost profetit de alti profeti 0,al. 4, + 8saia 76, 4:. Pentru toate acestea, )fintei 2ecioare ,aria i se cuvine o cinstire mai mare dect altor sfinti, o preacinstire, ea fiind mprteasa si cununa tuturor sfintilor. 8ar cum c si dup nastere a rmas fecioar, citeste si vezi cele proorocite despre ea de Proorocul lezechiel 077, +-4:. Sectarul" -u trebuie s dm prea mult cinstire 2ecioarei ,aria, si nici nu poate fi preavenerat ca fecioar, pentru c a mai avut si alti copii, care sunt numiti de )fnta )criptur HHfrati si suroriHH ai lui 8isus, iar 8isus este numit HHntiul nscutHH 0,atei +, 5;:, de unde urmeaz c ,aria a mai avut ulterior si alti fii. )i ntr-adevr Biblia ne vorbeste de niste HHfratiHH ai %omnului si, de asemenea, despre HHsurorileHH Lui, cnd red cuvintele iudeilor, nedumeriti de persoana minunat a %omnului: #u nu este #cesta fiul teslarului* #u nu se numeste mama Lui ,aria si fratii Lui: 8acov si 8osi si )imon si 8uda* )i surorile Lui au nu sunt toate la noi* 0,atei +4, ;;-;3 ,arcu 3, 4:. #tunci de ce s falsificm adevrul numind-o pe ,aica %omnului HHPururea 2ecioarHH si venernd-o ca atare*

+;

!reotul" "n citatul prim, e!presia HHntiul nscutHH nu nseamn numaidect c trebuie s presupunem si e!istenta altora nscuti ulterior 0al doilea, al treilea etc.:. #cesta este un fel de a vorbi al Bechiului .estament, unde HHntiul nscutHH se numeste cel ce deschide nti pntecele, indiferent dac va mai avea si alti frati sau nu 0les. +4, 5: si unde adeseori numeralul cardinal 0+, 5, 4 etc.: este nlocuit ori ntrebuintat amestecat cu cel ordinal 0ntiul, al doilea, al treilea:. (braismul acesta a intrat si n felul de vorbire al -oului .estament. "n cazul de fat HHntiul nscutHH nseamn HHunul nscutHH, n sens de HHunicul nscutHH. #lt nteles este e!clus, deoarece, dac ntr-adevr 8isus ar mai fi avut si alti frati naturali 0fii ai ,ariei: n-ar fi lsat-o pe ,aica )a n gri<a unui apostol, ci n gri<a vreunui frate al )u. 8n citatul al doilea, se spune de HHfratiHH si de HHsurori' ai %omnului. HH2rati' sunt chiar amintiti cu numele si sunt n numr de patru, iar HHsurorile' 0la plural: trebuie s fi fost cel putin dou. 8n )fnta )criptur sunt amintiti de mai multe ori 0vezi ,atei +5, 79-;6, ,arcu 4, 4+ Luca 1, += 8oan 5, +5 9, 4 2apte +, +7 8 $or. =, ; CaL +, +=:. (i ns n nici un caz nu au putut fi frati naturali ai lui 8isus /ristos si fii ai ,ariei, mama lui 8isus, pentru c: +. %up o veche si unanim traditie, ,aria, mama lui 8isus, a rmas dup nastere fecioar, asa cum a fost prefigurat n vedenia Proorocului lezechiel 077, +-4:. 5. ,ama acestor asa-zisi frati ai %omnului este o alt persoan dect 2ecioara ,aria, cci este numit n )fnta )criptur ,aria sau cealalt ,arie 0adic deosebit de ,aria ,aica %omnului, si de ,aria ,agdalena: sau sora mamei Lui ,aria lui $leopa, fiind amintit chiar alturi de ,aica %omnului si n apropierea ei. 8at te!tele biblice lmuritoare: )i erau acolo multe femei, privind de departe... ntre care era ,aria ,agdalena si ,aria, mama lui 8acov si a lui 8osi, si mama fiilor lui Jevedeu 0,atei 59, ;;-;3:. 8acov si 8osi sunt doi din cei patru HHfrati' ai %omnului 0,atei +4, ;;:. ,ama lor asadar este o alt persoan dect ,aria, mama lui 8isus. (vanghelistul continu apoi: %up ce a trecut smbta..., au venit ,aria ,agdalena si cealalt ,arie, ca s vad mormntul 0,atei 51, +:. #ici iarsi este vorba de HHcealalt ,arieHH, care nu poate fi alta dect mama HHfratilor' %omnului si despre care a fost vorba si n te!tul precedent. "n chip asemntor scriu si ceilalti evanghelisti: )i erau si femei care priveau de departe ntre ele: ,aria ,agdalena, ,aria, mama lui 8acov cel ,ic si a lui losi si )alomeea 0,arcu +;, 76:. 8ar ,aria ,agdalena si ,aria, mama lui 8osi, priveau unde L-au pus 0,arcu +;, 79:. #celasi evanghelist scrie apoi: )i dup ce a trecut ziua smbetei, ,aria ,agdalena, ,aria, mama lui 8acov, si )alomeea au cumprat miresme, ca s vin s-L ung 0,arcu +3, +:. #poi, n alt te!t: 8ar ele erau: ,aria ,agdalena si 8oana si ,aria lui 8acov si celelalte mpreun cu ele, care ziceau ctre apostoli acestea 0Luca 57, +6:. )i, n sfrsit, altul: )i stteau lng crucea lui 8isus, mama Lui si sora mamei Lui, ,aria lui $leopa, si ,aria ,agdalena 08oan +=, 5;:. "n toate te!tele de mai sus este vorba de aceleasi femei care au luat parte la evenimentele Patimilor si ale "nvierii %omnului. .oate sunt pomenite cu numele, numai ,aria, mama lui 8acov si a lui 8osi 0doi din HHfratii' %omnului - ,atei +4, ;;: este numit n ambele locuri ,aria, mama lui 8acov apoi alteori mama lui 8osi, sau cealalt ,arie, iar n alte locuri, sora mamei Lui, ,aria lui $leopa. %ar dup adevr este vorba de aceeasi persoan, cci totdeauna este numit HH,ariaHH. %eci HHfratii %omnului', avnd alt mam dect pe ,aria, mama lui 8isus, nu pot fi fii ai 2ecioarei ,aria si frati naturali ai lui 8isus. 4. HH2ratii %omnului' nici ei nsisi nu se numesc HHfratiHH, ci HHrobiHH si HHslu<itori ai lui 8isusHH, anume dup toat probabilitatea - cci certitudine deplin nu e!ist - doi dintre ei, 8acov si 8uda, sunt autorii celor dou epistole sobornicesti, numite HHa lui 8acovHH si respectiv HHa lui 8udaHH. @r, acolo ei se numesc fiecare HHrobHH 08acov +, +: si HHslu<itorHH 08uda +, +: ai %omnului 8isus, iar nu HHfratiHH. 7. %ac ar fi fost frati naturali ai )i, /ristos i-ar fi fcut apostoli ori ei n-au fost dintre cei doisprezece apostoli. %esi multi presupun c acestia doi dintre HHfratii %omnului', anume 8acov si 8uda, ar fi identici cu cei doi apostoli dintre cei doisprezece care poart acest nume 0#postolul 8acov, connumit la fel cu HHfratele %omnului' cel ,ic, n toate listele apostolilor, iar 8uda HHfratele %omnului' ar fi fost #postolul 8uda .adeul:, totusi, aceasta este o simpl presupunere, nendestultor de ntemeiat, mai ales c ei nsisi nu se numesc HHapostoliHH, dup cum nu se numesc nici HHfrati ai %omnuluiHH iar despre apostoli vorbesc la persoana a treia 08uda +3

+, +9:. %espre 8acov, HHfratele %omnului', se stie numai c a fost dintre cei saptezeci de apostoli si cel dinti episcop al 8erusalimului si c se bucura de cea mai mare autoritate, att n fata credinciosilor, ct si n fata apostolilor 02apte +5, +9 +;, +4:, n timp ce #postolul 8acov al lui Jevedeu fusese ucis 02apte +5, 5: iar despre cellalt 8acov nu mai putem sti nimic. ;. /ristos ar fi ncredintat n gri<a lor pe 2ecioara ,aria, iar nu n gri<a #postolului 8oan, care, oricum, era mai strin acesteia dect un fiu al ei. 3. HH2ratii %omnului' nu pot fi nici mcar frati vitregi ai lui 8isus sau fii ai lui 8osif dintr-o cstorie anterioar a acestuia, deoarece: a: -icieri nu se spune si nicieri nu se poate presupune c 8osif ar mai fi fost cstorit si nainte si c ar fi devenit vduv prin divort. )tim din .raditie doar att, c era HHdreptHH. b: ,ama HHfratilor %omnului', dup cum s-a vzut mai sus, tria si era n apropierea intim a ,aicii %omnului, ceea ce ar fi fost e!clus - pentru motive lesne de nteles - dac ea ar fi fost cndva sotia lui 8osif, acum divortat. 9. .innd seama de faptul c peste tot n @rient, dar n special la iudei, cuvntul HHfrateHH se ntrebuinta si n nteles mai larg, de HHvrHH sau de alte rudenii mai apropiate sau mai ndeprtate, ca de e!emplu la 2acere 0+4, 1:, unde #vraam l numeste pe Lot HHfrateHH, desi i era numai nepot de frate 02ac. ++, 59:, trebuie s admitem c si HHfratii %omnului' au fost - probabil - veri ai lui 8isus, dar nu veri primari, pentru c desi mama lor este numit HHsorHH a ,aicii %omnului 08oan +=, 5;:, ea nu putea s fi fost sor bun a acesteia, deoarece purta acelasi nume cu ,aria, si foarte rar se obisnuia n vechime ca dou surori sau doi frati s poarte acelasi nume. $i cuvntul HHsorHH trebuie s aib aici, de asemenea, ntelesul de var, probabil var primar. "n acest caz, fiii ei, numiti HHfratii %omnului', ar putea fi cel mult veri secundari ai lui 8isus /ristos. Sectarul" %in cele artate pn aici, s-ar putea crede c 2ecioara ,aria, ,aica lui 8isus /ristos, a rmas pururea fecioar si nu a mai avut alti copii n afar de 8isus, dac nu ar fi scris n )fnta )criptur c 8osif n-a cunoscut-o pe ea, numai pn ce a nscut pe $el nti -scut, pe 8isus /ristos, lsnd astfel a se ntelege c apoi ea ar fi putut avea si alti copii. !reotul" )fnta )criptur zice ntr-adevr: )i n-a cunos- cut-o pe ea pn ce a nscut pe 2iul su $el Dnul -scut, $ruia 8-a pus numele 8isus 0,atei +, 5;: dar luati aminte si ntelegeti c, n )fnta )criptur, e!presia pn cnd nseamn vesnicie. $ci zice %omnul: lat, (u sunt cu voi n toate zilele, pn la sfrsitul veacului 0,atei 51, 56:. @are aceasta n- seanm c se va desprti de noi dup sfrsitul veacului acestuia* @are nu zice dumnezeiescul #postol Pavel: )i astfel 0dup obsteasca nviere: pururea vom fi cu %omnul 08 .es. 7, +9:* 8ar n alt loc al )fintei )cripturi este scris: Jis-a %omnul %omnului meu: sezi de-a dreapta ,ea pn ce voi pune pe vr<masii .i astemut picioarelor .ale 0Ps. +6=, +:. @are aceasta nseamn c dup aceea ,ntuitorul nostru 8isus /ristos nu va sedea de-a dreapta .atlui spre a mprti cu (l peste toate veacurile, stiind bine c mprtia Lui nu va avea sfrsit 0Luca +, 4;:* 8ar dac n alt loc al )fintei )cripturi se zice c -oe a dat drumul corbului din corabie spre a vedea dac a sczut apa, si zburnd corbul nu s-a mai ntors pn cnd s-a uscat apa pe pmnt 02ac. 1, 9:, aceasta nseamn c s-a mai ntors la corabie vreodat* 8arsi se arat n dumnezeiasca )criptur c ,icol, fata lui )aul 0sotia lui %avid:, nu a nscut fiu pn n ziua n care a murit 088 Aegi 3, 54:. @are nseamn c a mai nscut fii dup ce a murit, pentru c se zice HHpn cndHH* #sadar deschide ochii mintii asupra acestor mrturii, alese din multe altele ale )fmtei )cripturi, si ntelege c cuvntul pn cnd n )fnta )criptur nseamn vesnicie si, dup cum ,ntuitorul /ristos vesnic va fi cu apostolii )i si cu toti cei ce mplinesc poruncile Lui, dup cum (l vesnic va sta de-a dreapta .atlui mprtind n mprtia )a cea fr de sfrsit, dup cum corbul n veci nu s-a mai ntors pe corabia lui -oe si dup cum n veci ,icol, fiica lui )aul, nu a mai nscut fii dup ziua n care a murit, tot astfel 8osif cel drept si temtor de +9

%umnezeu, vesnic 0n veac: nu a cunoscut-o pe aceea care a fost fecioar nainte de nastere, a fost fecioar n nastere si a rmas pururea fecioar, Preasfnta si Preacurata 2ecioara ,aria, -sctoarea de %umnezeu si ,aica Luminii, mprteasa ngerilor si a oamenilor. La acestea s mai adugm si observatia c e!presia HHpn cndHH nu limiteaz nicidecum durata strii de feciorie a ,ariei, ci, dimpotriv, este folosit tocmai s accentueze faptul c 8isus /ristos )-a nscut din fecioar fr de brbat. %e aceea unele editii ale -oului .estament folosesc si traducerea: fr s fi cunoscut-o pe ea 8osif, ,aria a nscut pe 2iul su $el Dnul -scut,.., ceea ce nseamn acelasi lucru, asa cum am artat mai sus. Sectarul" "n )fnta )criptur ni se spune, n mai multe locuri, c noi crestinii nu avem dect un singur ,i<locitor al mntuirii, pe 8isus /ristos. @r voi, ortodocsii, v adresati ,aicii %omnului, zicnd: HH--avem alt a<utor afar de tineHH si ziceti: HHPreasfnt -sctoare de %umnezeu, mntuieste-ne pe noiHH, ceea ce este o mare greseal, c puneti pe ,aica %omnu- lui ca si pe ,ntuitorul, mi<locitoare a mntuirii voastre. !reotul" n aceast privint ti-am dat lmuriri pe larg, cnd am vorbit despre cultul sfmtilor. 8ar n ce priveste adresarea noastr ctre ,aica %omnului n acest chip: HH-u avem alt a<utor n afar de tineHH, prin aceasta noi nu tgduim unicitatea lui /ristos ca ,i<locitor al mntuirii noastre obiective, dar nu negli<m nici folosul oricrui alt a<utor n legtur cu mntuirea noastr subiectiv . "ntelesul acestei adresri este urmtorul: HH.u ne poti da cel mai mare a<utor la mntuirea noastr subiectiv un alt a<utor mai mare nu gsim la nici un alt sfnt'. )au: HH-u avem pe altcineva care s ne poat a<uta att de mult ct ne poti a<uta tu, ca ,aic a ,ntuitorului nostru'. 8ar cuvintele de rugciune adresate ei: HHPreasfnt -sctoare de %umnezeu, mntuieste-ne pe noiHH nseamn: HHnduplec pe 2iul .u s ne mntuiascHH, sau HH8zbveste-ne pe noiHH. n limba greac, limba n care au fost scrise toate crtile -oului .estament, ca si crtile de cult ortodo!, verbul HHa mntuiHH nseamn si a izbvi de ru, de necaz, de ispit, de strmtorare. %eci, HHPreasfnt -sctoare de %umnezeu, mntuieste- ne pe noiHH nseamn: HHa<ut-ne cu rugciunile tale s ne izbvim de rele, de necaz, de lucrrile diavolului, de patimiHH. #sadar, prin HHmntuieste-ne pe noiHH nu ntelegem HHiart-ne pcateleHH, ci HHroag-te 2iului tu pentru mntuirea noastrHH. $u neputint este ca preacinstirea ,aicii %omnului s supere pe 2iul ei, $ruia prin aceasta nu-8 scdem nimic din adorarea ce 8 se cuvine, ci, dimpotriv, toat preacinstirea ,aicii %omnului trece de partea 2iului su, $are a ales-o si a sfintit-o pe ea spre a-8 fi Lui ,aic. %eci ia aminte, omule ncurcat la ntelegere si rtcit de la adevr, cele ce am a-ti spune. n cele de pn aici tiam artat, cu mrturii din )fnta )criptur, cinstea, slava si darurile date de %umnezeu Preasfintei )ale ,aici si ai auzit c %umnezeu, nc ndat dup cderea lui #dam si a (vei, a prevestit c ,aica %omnului va fi acea HHfemeie-fecioarHH care va zdrobi capul sarpelui 02ac. 4, +;:. #poi, despre ea s-a proorocit c va fi acea fecioar care va naste pe (manuel- %umnezeu 08saia 9, +7: ea va fi mi<locitoare a intrrii n lume a ,ntuitorului nostru 8isus /ristos 0ler. 4+, 5+-54: ei i s-a nchinat arhanghelul Cavriil si a numit-o pe ea HHplin de harHH si HHbinecuvntat ntre femeiHH 0Luca +, 51: ei i s-a nchinat (lisabeta, maica )fntului 8oan Boteztoml, numind-o HHcea binecuvntat ntre femeiHH si HH,aica %omnului meuHH 0Luca +, 76-74: fericit este pntecele si snul ei, c a purtat si a alptat pe ,ntuitorul lumii, /ristos 0Luca ++, 59-51: ,ntuitorul, ca 2iu al ei, o asculta si-i era supus 0Luca 5, ;+: prima minune a fcut-o ,ntuitorul la nunta din $ana Calileii, la rugmintea ei 08oan 5, 4+6: ,ntuitorul )-a ngri<it de soarta ei, chiar si atunci cnd (l suferea nfricosatele chinuri pe $ruce, ncredintnd-o spre purtare de gri< celui mai iubit dintre toti apostolii )i 08oan +=, 53-59: ea nssi, prin %uhul )fnt, a proorocit c toate neamurile o vor ferici si-i vor aduce cult pentru mrirea cu care a nvrednicit-o %umnezeu pentru smerenia ei 0Luca +, 71-7=: nsusi numele ei nseamn HH%oamn, )tpnHH n limba ebraic. #ceast %oamn si mprteas-2ecioar va sta de-a dreapta tronului 2iului su n ziua Gudectii de apoi 0Ps. 77, ++: ea a zmislit si a nscut din %uhul )fnt pe 2iul lui %umnezeu 0Luca +, 4;:, fiind umbrit de puterea $elui Preanalt 0Luca +, 4;: si rmnnd fecioar si dup nastere 0lez. 77, +-4: ea este HHmai cinstit dect heruvimii si mai slvit fr de asemnare dect serafimiiHH 0#!ionul:. (a n-a mai avut si alti fii n afar de 8isus /ristos, ,ntuitorul lumii 08oan 56, +5-+4 2apte +, ++:, iar mama asa-zisilor HHfrati si surori ai %omnuluiHH nu este ,aica %omnului, ci ,aria lui $leopa 0,atei 59, ;;-;3 ,arcu +;, 76, 79 +3, + 8oan +=, 5; s.a.: HHfratii +1

%omnului sunt numai rudenii cu (l, iar nu frati naturali ai Lui, cci n vechime la iudei, rudeniile de aproape se ziceau frati 02ac. +4, 1:. ,ama HHfratilor %omnului', ,aria lui $leopa, se numeste sor cu ,aica %omnului, tot n acest sens de rudenie apropiat 08oan +=, 5; s.a.:. #sadar, dup ce ai vzut mrturiile )fintei )cripturi despre aceste adevruri privitoare la ,aica %omnului, dac ai avea mintea ta curtit de ntunericul ereziei si de pcate, ai putea ntelege prealuminat, pentru care pricin noi, crestinii ortodocsi din Biserica lui /ristos cea dreptmritoare, aducem preacinstire Preasfintei 2ecioare ,aria. Augndu-ne ei, o punem pe ea mi<locitoare ctre 2iul su si %umnezeul nostru, spre a ne a<uta prin mi<locirea preaputernicelor sale rugciuni, pe care le face pururea ctre %umnezeu pentru tot neamul omenesc si mai ales pentru toti cei binecredinciosi. %ar fiindc ochii mintii voastre, a sectarilor, de mult i-a nchis satana ca s nu vad lumina adevrului si v-ati fcut asemenea psrilor si corbilor de noapte, care la ntuneric vd, iar la lumin orbesc, asa si voi, avnd ntunecate mintile voastre de duhurile nselciunii, ntunericul l socotiti lumin, iar lumina ntuneric. 8ar c adevrul acesta este, ascult ce-ti zic: %e ce nu cinstiti voi, sectarilor, pe ,aica %omnului, cnd nssi dumnezeiasca )criptur v arat c si #rhanghelul Cavriil a cinstit-o pe ea cu nchinciune 0Luca +, 5=:* %e ce n-o cinstiti voi, sectarilor, pe ,aica %omnului, care este Biserica mpratului slavei, cea mai desfatat dect cerurile, cci ea pe %umnezeu, a $rui slav nu o cuprinde nici cerul, nici pmntul, L-a purtat n pntece* 088 Paral. 5, 3:. Pentru care pricin voi, sectarilor, nu cinstiti pe ,aica %omnului care, dup mrturia )fintei )cripturi si a arhanghelului binevestitor, este HHplin de harHH 0Luca +, 51:* Pentru care pricin voi, rtcitilor cu mintea, socotiti pe ,aica %omnului ca pe o femeie de rnd, pe aceea care a aflat HHhar de la %umnezeuHH si care este HHbinecuvntat ntre femeiHH 0Luca +, 51-46:* Pentru care pricin voi, sectarilor, sunteti att de mpietriti si orbi la ntelegere si nu cinstiti pe ,aica %omnului, pe care, prin )fntul %uh, a mrturisit-o (lisabeta c este ,aica %omnului si binecuvntat ntre femei 0Luca +, 76-74:* %ac voi ziceti c credeti cele scrise n )fnta )criptur, apoi de ce nu preacinstiti pe ,aica %omnului, cnd )criptura v arat c pe ea HHo vor ferici toate neamurile', pentru mrirea pe care a facut-o %umnezeu ei 0Luca +, 71-7=:* Pentru care pricin voi, sectarilor, si cei asemenea vou eretici, ati a<uns la atta ntuneric de nentelegere, c n loc de a cinsti si a venera pe ,aica %umnezeului $elui viu, voi o huliti, si n nebunia voastr o socotiti ca pe o femeie de rnd* )fntul %uh o arat pe ea n psalmi ca pe o mprteas a ngerilor si a toat fptura, stnd de-a dreapta scaunului 2iului ei n hain aurit si prea nfrumusetat 0Ps. 77, +6:, iar voi, sectarilor, o numiti c este o femeie oarecare de rnd, ca toate femeile. %uhul )fnt arat n )fnta )criptur c ,aica %omnului va fi pomenit din neam n neam si popoarele o vor luda pe ea n veacul veacului 0Ps. 77, 56-5+:, iar voi, blestematilor sectari si prooroci mincinosi, pe care v-a orbit satana, nu voiti s o ludati si s o preacinstiti pe ,aica %omnului. %uhul )fnt arat c toat slava fiicei "mpratului 0a ,aicii %omnului: este nluntru, mbrcat cu testuri de aur si prea nfrumusetat 0Ps. 77, +;:. Prin slava dinluntru arat c ea este cmara %uhului )fnt, Preacurat, iar voi, sectarilor nebuni, o huliti pe ,aica %omnului si o necinstiti. ,aica %omnului este acea fecioar care a nscut pe (manuel-%umnezeu 08saia 9, +4: si voi, ntunecatilor, ziceti c este o femeie oarecare ca toate femeile. %uhul )fnt prin gura Proorocului lezechiel o arat pe ,aica %omnului ca HHus ncuiat', prin care nimeni nu va trece dect %umnezeul lui 8srael, si dup trecere, ncuiat va rmne 0lez. 77, +-4:, adic 2ecioar va f nainte de nastere, 2ecioar n nastere si dup nastere pururea va rmne fecioar, iar voi, ntunecatilor la minte si la ntelegere, orbiti de satana, ziceti c ,aica %omnului a mai avut si alti fii n afar de 2iul lui %umnezeu, pe $are L-a nscut. ,ai bine ar fi ca voi, toti ereticii si sectarii, s v legati cte o piatr de moar de gruma<i si s v aruncati n mare 0,atei +1, 3-9 ,arcu =, 75 Luca +9, +-5:, dect s se sminteasc sufletele bunilor crestini cu minciunile si hulele voastre cele drcesti si blestemate. $um ar fi putut oare 8osif cel drept si temtor de %umnezeu 0,atei +, +=: s ndrzneasc a se atinge de Preasfnta 2ecioar dup nasterea lui /ristos, mai ales dup ce el a primit descoperirea de la nsusi %umnezeu, prin ngerul )u, c $el ce )-a zmislit n pntecele 2ecioarei este de la %uhul )fnt 0,atei +, +=-5+: si c $el zmislit din %uhul )fnt va fi ,ntuitorul lumii, /ristos 0,atei +, 5+:* +=

@are dreptul si temtorul de %umnezeu 8osif - cruia i se descoperise de la %umnezeu c 2ecioara ,aria, logodnica sa, a zmislit de la %uhul )fnt si a nteles c prin ea %umnezeu va lucra la mntuirea neamului omenesc, la zdrobirea capului sarpelui 02ac. 4, +;: si c ea este 2ecioara cea proorocit de %uhul )fnt prin )fntul Prooroc 8saia, care va naste pe (manuel, %umnezeul si ,ntuitorul lumii 08saia 9, +7: - mai putea el cugeta ceva din cele omenesti asupra ei* .ocmai de aceea 8osif cel drept si temtor de %umnezeu 0,atei +, +=: s-a artat att de osrduitor si asculttor si a slu<it cu atta osteneal att Pruncului %umnezeu, de la nastere la fuga n (gipt si la ntoarcerea de acolo 0Luca 5, +, 7-3 ,atei 5, +4-54:, precum si n ceilalti ani ai vietii sale, ct si ,aicii %omnului, pentru c si ddea desvrsit seama de chemarea ce o avea el de a slu<i Preasfintei 2ecioare, prin care %umnezeu a venit n lume cu trup, s mntuiasc neamul omenesc. %eci, mute s fie gurile tuturor ereticilor si ale sectarilor care aduc hule asupra "mprtesei ngerilor si a ,aicii lui %umnezeu si asupra dreptului si temtorului de %umnezeu 8osif, n cele ce ru si nebuneste socotesc c a mai avut si alti fii Preasfnta si Preacurata 2ecioar ,aria, -sctoarea de %umnezeu, cea HHplin de harHH 0Luca +, 51-5=:.

Despre cultul s,inilor -i al n.erilor

Sectarul " Pentru care pricin voi, ortodocsii, v nchinati la ngeri si la sfinti si i puneti pe ei mi<locitori ctre %umnezeu pentru mantuirea voastr* $ci nu e!ist decat un singur ,i<locitor ntre %umnezeu si oameni, lisus /ristos. #postolul ne nvat clar n aceasta privint: Dnul este %umnezeu, Dnul este si ,i<locitorul ntre %umnezeu si oameni: omul /ristos 8isus 08 .im. 5, ;:. %eci nici ngerii, nici sfiitii, nimeni n afar de /ristos nu poate mi<loci de la %unmezeu mantuirea noastr. !reotul " #scult, omule, noi nu ne nchinm la sfinti si la ngeri ca si lui %unmezeu. nchinarea pe care o aducem noi sfintilor si ngerilor este numai o cinstire 0venerare:, iar lui %umnezeu ne nchinm si i slu<im cu desvarsit nchinare, care se mai numeste si latrie' sau adorare'. -oi venerm pe sfintii lui %umnezeu pentru ca ei sunt prieteni si casnici ai lui %umnezeu, dup cum este scris: Boi sunteti prietenii ,ei, daca faceti ceea ce va poruncesc 0loan +;, +7:. lar despre #vraam citim de asemenea: )i a crezut #vraam lui %umnezeu si i s-a socotit lui ca dreptate si a fost numit prieten al lui %umnezeu 0lacov 5, 54:. )i marele #postol Pavel scrie efesenilor: %eci, dar, nu mai sunteti strini si locuitori vremelnici, ci sunteti mpreuna cetateni cu sfintii si casnici ai lui %umnezeu 0(fes. 5, +=:. #sadar, ca pe niste prieteni ai lui %umnezeu si casnici ai Lui i cinstim 0venerm: pe sfinti. nc mai stim c sfintii sunt proslaviti de %umnezeu n ceruri 0Luca 56, 43: sfintii vor <udeca lumea 08 $or. 3, 5 ,atei +=, 51 (vrei +5, 55-54: sfintii, nca pe pmant fiind, aveau darul proorociei 0888 Aegi +7, +-+9:, vezi si proorocia lui (lisei asupra lui Chiezi 08B Aegi ;, 5;-59:. )fintii, nc n viata aceasta fiind, se rugau lui %umnezeu pentru oameni. #stfel, #vraam s-a rugat pentru #bimelec 02ac. 56, 9:, ,oise s-a rugat lui %umnezeu pentru popor s.a. Sectarul " %ar cum pot sfintii si ngerii sa fie mi<locitori la %umnezeu pentru mantuirea oamenilor, de vreme ce noi trebuie sa asteptm mantuirea numai de la /ristos, ,antuitorul si ,i<locitorul mantuirii noastre, dupa cum este scris: )i ntru nimeni altul nu este mantuirea, cci nu este sub cer nici un alt nume, dat ntre oameni, n care trebuie s ne mantuim noi 02apte 7, +5:* #sadar nu este nevoie s ne adresam sfintilor, cand vrem sa dobandim mantuirea. !reotul " %impotriv, acest lucru este prea de nevoie, cci sfintii lui %umnezeu au posibilitatea, n cer, de a mi<loci la %umnezeu pentru oameni si de a contribui la mantuirea acestora. #ceasta se arata luminat din cuvantul #pocalipsei, care.zice: )i cand 0,ielul: a luat cartea, cele patru fiinte si cei douzeci si patru de btrani au cazut naintea ,ielului, avand fiecare alut si cupe de aur pline cu tamaie, care sunt rugciunile sfintilor 0#poc. ;, 1:. #sadar rugaciunile sfintilor sunt duse la %umnezeu, iar sfintii nu se roaga numai pentru ei, ci si pentm oameni, dupa cum am aratat mai sus ca s-a rugat #vraam pentru #bimelec, ,oise pentru popor 56

si dupa cum se ruga marele #postol Pavel pentru crestinii din 2ilipi, catre care scrie: ,ultumesc %umnezeului meu, ori de cate ori mi amintesc de voi, caci totdeauna, n toate rugciunile mele, ma rog pentru voi toti, cu bucurie 02ilip. +, 4-7:. )i iarasi: ,ultumim lui %umnezeu totdeauna pentru voi toti si v pomenim n rugciunile noastre, aducandu-ne aminte nencetat, naintea lui %umnezeu, .atal nostru, de lucrul credintei voastre... 08 .es. +, 5-4:. )i iarsi: Pentru aceasta, ne si rugam pururea pentru voi, ca %umnezeul nostru s va fac vrednici de chemarea )a... 088 .es. +, ++:. )i iarasi: -u ncetez a multumi pentru voi, pomenindu-v n rugciunile mele, ca %umnezeu... sa va dea vou duhul ntelepciunii... 0(fes. +, +3-+9:. )i iarsi: #ceasta si cerem n rugaciunea noastra: desvarsirea voastr 088 $or. +4, =:. lar lui .imotei i scrie: ,ultumesc lui %umnezeu, $aruia ii slu<esc din srmosi, cu cuget curat, c te pomenesc nencetat, zi si noapte, n rugciunile mele 088 .im. +,4:. %e asemenea, n Bechiul .estament este scris: ...iar robul ,eu, lov, s se roage pentru voi din dragoste pentru el, voifi ngaduitor, ca sa nu , port cu voi dupa nebunia voastr, ntrucat n-ati vorbit despre ,ine asa de drept cum a vorbit robul ,eu, lov 0lov 75, 1:. %eci iat, din cele de pana aici se vede clar c sfintii au posibilitatea s mi<loceasc la %umnezeu cele spre mantuirea noastr, precum si faptul c ei si n viat, cat si dup moarte, se roag n cer pentru cei de pe pmant, mi<locind pentm ei cele spre folos, dup cele scrise n )fanta )criptur: #cesta este iubitorul defrati, proorocul lui %umnezeu, leremia, care mult se roag pentru popor si pentru sfanta cetate 088 ,ac. +;, +7:. )i %aniel prin vedenie se ruga lui %umnezeu 0%an. +6, ++5+:. %e asemenea, %umnezeu trimite pe ngerii )i n a<utorul celor ce se roag Lui 02ac. 57, 9:. %umnezeu trimite pe ngerul )u la %aniel si l scap din gura leilor 0%an. 3, 54:. )i marele #postol Pavel arat c ngerii sunt slu<itorii lui %umnezeu, pe care (l i trimite spre a<utorul celor ce vor s mosteneasc mantuirea 0(vrei +, +7:. $ine primeste pe sfinti, primeste pe /ristos 0,atei +6, 76-7+:. #sadar, din mrturiile scripturistice de mai sus ti-am artat c sfintii si ngerii pot s mi<loceasc la %umnezeu pentru noi, oamenii, prin rugaciunile lor, ca niste prieteni ai lui %umnezeu 0loan +;, +7:, ca niste iubiti ai lui %umnezeu 0%an. +6, +=: si ca niste casnici ai lui %umnezeu 0(fes. 5, +=:. Sectarul " Boi, ortodocsii, prin nchinarea si slu<irea la ngeri si la sfmti, umbriti slava si cinstea ce + se cuvine numai lui %umnezeu. #postolul Pavel mustr si opreste cu asprime pe coloseni, care faceau asa, cci, lsand nchinarea la %umnezeu, se nchinau si slu<eau ngerilor, scriindu-le: -imeni s nu va smulga biruinta printr-o prefcut smerenie si printr-o fatamica nchinare la ngeri..., n loc sa se tina strans de capul 0/ristos: de la care trupul tot - prin ncheieturi si legaturi, ndestulandu-se si ntocminduHse -, sporeste n cresterea lui %umnezeu 0$ol. 5, +1-+=:. !reotul " -ici o umbrire sau micsorare nu se aduce slavei lui %umnezeu prin venerarea si cinstirea slugilor Lui. ,ai ntai, c una este nchinarea 0adorarea: pe care o aducem noi lui %umnezeu, cum mai sus am artat, si alta este cinstirea 0venerarea: pe care o aducem noi ngerilor si sfintilor lui %umnezeu, ca unor slugi si prieteni iubiti ai lui %umnezeu. #poi, nsusi %uhul )fant ne ndeamn s ludam pe %umnezeu prin sfintii Lui, zicand: Laudati pe %omnul ntru sfintii Lui 0Ps. +;6, +:. -oi, cand cerem a<utorul si mi<locirea sfintilor si a ngerilor n rugciunile noastre, tot pe %umnezeu l slavim, deoarece si sfintii la randul lor duc cererile si rugciunile noastre, mpreun cu rugciunile lor, la %umnezeu 02apte =, 45-75 56, =-+5, 43 51, 4-= #poc. ;, 1:. nsusi %umnezeu a proslvit pe sfintii )ai 0Aom. 5, +6: si i-a mbrcat pe ei cu slava )a: )i slava pe care .u ,i-ai dato, le-am da-o lor, ca sa fie una, precum -oi suntem una 0loan +9, 55: si le-a zis lor: $el ce v asculta pe voi, pe ,ine , ascult, si cel ce se leapd de voi, se leapd de ,ine 0Luca +6, +3:. )au: $ine v primeste pe voi, pe ,ine , primeste, si cine , primeste pe ,ine, primeste pe $el ce ,-a trimis pe ,ine. $ine primeste prooroc n nume de prooroc, plata de prooroc va lua, si cine primeste pe un drept n nume de drept, rasplata dreptului va lua 0,atei +6, 76-7+:. #ceste marturii dovedesc pana unde a<unge hula si rt- cirea tuturor celor care, lepdandu-se de cinstirea sfintilor si a ngerilor - care sunt slugi iubite ale lui %umnezeu -, nu-si dau seama c, de fapt, ei se leapad de nsusi %umnezeu, Jiditorul tuturor. Bai de hula si de nebunia voastr. Sectarul " )fintii, chiar daca pot, nu vor s mi<loceasca la %umnezeu pentru mantuirea noastr. $ci iat, #vraam n-a vrut sa mi<loceasca la %umnezeu pentru bogatul nemilostiv, desi acesta l rugase struitor 0Luca +3, 57-4+:. !reotul " --a vrut, cci nu era cazul, deoarece pcatul bogatului nemilostiv era mpotriva %uhului )fant, care nu are iertare nici n veacul de acum, nici n cel viitor, pentu c, pcatuind mereu cu ncredere prea mare n mila lui %umnezeu si nepocaindu-se, a murit n aceast stare 0,atei +5, 4+-45:. 5+

Sectarul " )fanta )criptur ne arat c sfintii si ngerii resping nchinarea fat de ei, spre a nu fi stirbit si umbrit nchinarea fat de %umnezeu, $ruia )ingur 8 se cuvine cinste deosebit si nchinare. n )fanta )criptura ni se spune despre #postolul Petru: )i cand a fost sa intre Petru, $orneliu, ntampinandu-l, i s-a nchinat, cazand la picioarele lui. lar Petru l-a ridicat, zicandu-i: )coala-te. )i eu sunt om 02apte +6, 5;-53:. lar despre Pavel si Barnava: lar preotul lui Jeus, care era naintea cetatii, aducand la porti tauri si cununi, voia sa le aduca <ertfa mpreun cu multimile. )i auzind #postolii Pavel si Bamava, si-au rupt vesmintele, au sarit n multime, strigand si zicand: Barbatilor, de ce faceti acestea* %oar si noi suntem oameni, asemenea ptimitori ca voi... 02apte +7, +4-+;:. #semenea se ntampl si cu ngerii, cum este de pild ngerul care i-a fcut #postolului 8oan descoperirile din #pocalips: )i am cazut naintea picioarelor lui, ca sa ma nchin lui. )i el mi-a zis: Bezi sa nu faci aceasta& )unt mpreuna-slu<itor cu tine si cu fratii tai, care au marturia lui 8isus. Lui %umnezeu nchin-te, cci mrturia lui 8isus este duhul proorociei 0#poc. +=, +6:. lar alt dat: )i eu, loan, sunt cel ce am vazut si am auzit acestea, iar cand am auzit si am vzut, am cazut sa ma nchin naintea picioarelor ngerului care mi-a aratat acestea. si el mi-a zis: Bezi sa nu faci aceasta& $aci sunt mpreuna-slu<itor cu tine si cu fratii tai, proorocii, si cu cei ce pastreaza cuvintele cartii acesteia. Lui %umnezeu nchina-te& 0#poc. 55, 1-=:. %eci atat sfintii, cat si ngerii, refuz orice nchinciune ce li se aduce, stiind c ea se cuvine numai lui %umnezeu. !reotul " n 2aptele #postolilor cap. +6, vers. 5;-53, #postolul Petru respinge nchinarea ce i-a adus-o $orneliu, sub cuvant c el este om, deoarece $orneliu l socotise c este mai mult decat om, adic zeu. )utasul roman era familiarizat cu notiunea de zei, ca unul ce fusese pgan. %eci, socotind pe Petru ca pe un trimis al lui %umnezeu, el era foarte nclinat a-+ socoti ca zeu - iar dac nu ca zeu, cel putin ca pe un om superior celorlalti oameni sau semizeu -, cruia el credea c i se cuvenea nu venerare, ci adorare, ca zeilor, ceea ce Petru a refuzat s i se aduc. "n citatul din 2aptele #postolilor 0+7, +4-+;:, Pavel si Barnava resping nchinarea ce li s-a adus pentru acelasi motiv ca si mai sus, cci erau socotiti ca zei si li s-ar fi adus adorare, nu venerare. $onte!tul ne spune clar c locuitorii pmantului din Listra, uimiti de minunea vindecrii ologului din nastere de ctre Pavel, n vzul tuturor au strigat: Jeii, asemanandu-se oamenilor, s-au coborat la noi. )i ziceau de Barnava ca este Jeus, iar de Pavel c este /ermes, de vreme ce era >purtatorul cuvantului? 02apte +7, ++-+5:. #stfel, este lesne de nteles refiizul apostolilor de a fi adorati ca niste zei, de vreme ce ei tocmai mpotriva zeilor predicau ntoarcerea la Dnicul %umnezeu 02apte +7, +;-+9:. )i acestea zicand, abia au potolit multimile, ca sa nu le aduca <ertf 02apte +7, +1:, se spune n continuare. "n al treilea citat 0#poc. +=, +6:, ngerul descoperitor al vedeniilor apocaliptice respinge nchinarea ce i-a adus-o #postolul si (vanghelistul loan. Aespingerea este motivat: )unt mpreuna-slu<itor cu tine..., adica sunt egal cu tine, ca slu<itor al lui %umnezeu, cum esti si tu, deci suntem n raporturi de egalitate si nu se cuvine s primesc de la tine nchinare, mai cu seama c si tu esti aici, nu n trup, ci n >duh? 0#poc. +, +6:, adica n stare ngereasc si n plus, si tu ca mine esti n >duhul proorociei?, care const n a marturisi pe 8isus. #l doilea motiv al refuzului este e!primat n cuvintele: >Lui %umnezeu te nchin?. %umnezeu era de fata si ngeml descoperitor 8-ar fi adus o <ignire daca ar fi primit pentru sine, chiar n fata lui %umnezeu, nchinare de la loan. $hiar si ntre oameni este <ignitor a respecta prea mult pe un nalt slu<itor al unui conductor de tar, cand acel conductor este de fat. .otdeauna, toat atentia si toat cinstea se ndreapt ctre cel ce este mai-marele tuturor, atunci cand el este prezent. %ar aceasta nu nseamn c cei din <urul lui nu ar fi si ei oameni de mare cinste. n citatul din urma 0#poc. 55, 1-=:, de asemenea, ngerul e!prim chiar mai limpede decat n citatul dintai, egalitatea sa cu #postolul loan si necuviinta ce ar face-o primindu-i nchinarea. #stfel, n toate citatele de mai sus invocate de voi, sectarii, n motivarea nvtturilor voastre gresite, refuzul sfintilor si al ngerilor de a li se aduce nchinare si are e!plicatie proprie si particular: #postolii Petru, Pavel si Barnava au refuzat a li se aduce adorarea ca unor zei, iar nu cinstirea sau venerarea pe care sfintii o primesc iar ngerul descoperitor a respins nchinarea lui loan, pentru egalitatea pe care o avea cu el, ca mpreun-slu<itor al lui %umnezeu. 8ns n ce priveste cinstirea si venerarea pe care oamenii o aduc sfintilor si ngerilor lui %umnezeu, acestea sunt primite de ei, dup cum se poate vedea n diferite locuri ale dumnezeiestii )cripturi. Dn prim e!emplu se poate vedea atunci cand a treia cpetenie trimis de mpratul @hozia, cu cei cincizeci de oameni ai lui, venind si cazand n genunchi naintea lui 8lie, l-a rugat, zicand: >6mul lui %umnezeu, sa nu fie trecut cu vederea de ochii tai sufletul meu si sufletul acestor cincizeci de robi ai tai? 08B Aegi +, +4:. )i iarsi: ...fii proorocilor cei din lerihon... au iesit naintea lui 0(lisei: si i s-au plecat pana la pamant 08B Aegi 5, +;:. )i iarsi: #tunci mparatul -abucodonosor a cazut cu fata la pamant si s-a nchinat naintea lui %aniel... 0%an. 5, 73:. )i iarsi, vedem c Balaam s-a nchinat si a cazut cu fata la pamant... naintea ngerului %omnului 0-um. 55, 4+:. larasi vedem ca ngerul %omnului a primit nchinare de la 8sus al lui -avi, care a czut cu fata la pmant si i s-a nchinat 0losFa ;, +7-+;:. ngerii au primit nchinare de la Lot 02ac. +=, +:. ngerul %omnului a primit nchinare de la ,anoe si femeia lui, care i s-a 55

nchinat lui pan la pmant, iar ngerul %omnului s-a nltat cu para focului de pe <ertfelnic 0Gud. +4, +1-5+:. ngerul %omnului a primit nchinare de la %avid si de la btranii poporului 08 Paral. 5+, +3-+1:. ngerul %omnului a primit nchinare de la %aniel Proorocul 0%an. 1, +1 +6, =-+;:. lat ca n cele de pan aici ti-am rspuns la cele ce ai afirmat dumneata, c ngerii si sfintii lui %umnezeu nu voiesc a primi nchinare de la oameni. $iteste cu atentie locurile indicate din )fanta )criptur si vei ntelege destul de clar c nu ai dreptate n cele ce sustii, si c atat sfintii lui %umnezeu, cat si ngerii Lui, primesc cinstire si venerare de la oameni, far ca aceast venerare a lor sa aduc vreo mahnire lui %umnezeu. $aci cum )-ar putea supra %umnezeu cand vede pe prietenii Lui cei iubiti si pe casnicii )i ca se slvesc n numele Lui, cand (l nsusi i-a proslavit pe ei 0Aom. 5, +6: si i-a nzestrat cu puteri minunate si cu daruri deosebite* Sectarul " $are sunt aceste daruri si puteri deosebite cu care %umnezeu a nzestrat pe sfmtii )i* !reotul " ,ai ntai de toate sunt puterile date lor de a face ,inuni, dup cum scrie: ,inunat este %umnezeu ntru sfintii Lui, %umnezeul lui 8srael 0Ps. 39, 43: si iarsi: )fintii care sunt pe pamantul Lui, minunata a facut %omnul toat voia ntru ei 0Ps. +;, 4:. @are nu prin mana proorocului )u, ,oise, a btut %umnezeu (giptul 0les. 9, +6-+5:, a prefacut apa n sange 09, 56-5+:H. a adus broaste 01, 3:, tuni 01, 57:, ciuma vitelor 0=,4:, basici usturtoare , grindin si foc 0=, 1, +1, 44:, lcuste 0+6 , 7-3:H ntuneric 0+6, 5+:, moartea primilor nscuti 0+5 5=46:, i-a trecut pe evrei prin ,area Aosie 0+7, +;-+3: +-a pierdut pe faraon si pe ostasii lui 0+7, 59:* )i nu tot prin mana lui ,oise a nvins pe #malec 0les +9:, a mdulcit apele ,erei 0les. +;:, a scos apa din piatr la /oreb 0les. +9, 3:, a facut s nghit pmantul pe $ore si %atan 0-um. +3, 51, 44:, a vindecat prin sarpele de arama 0-um 5+:, a izvorat ap din piatr la $ades 0-um. 56:* #poi prin 8osua -avi: oprirea apelor lordanului 0losua 4 ++-+9:, cderea zidurilor lerihonului 0losua 3, 3-56:- prin Chedeon: nimicirea madianitilor 0Gud. 9, +3-54: prin )amson: leiri sfasiat 0Gud. +7:, filistenii ucisi, portile Cazei luate si daramarea templului lui %agon 0Gud. +3, 514+: prin )amuel- tunet si ploaie peste seceris 08 Aegi +5, +3-+1: prin 8lie Proorocul: seceta cea mare 0888 Aegi +9, +:, nmultirea fainii si a untdelemnului vaduvei 0888 Aegi +9, +7:, nvierea fiului vaduvei dim )arepta )idonului 0in Aegi +9, +9-54:, coborarea focului din cer peste <ertfe 0888 Aegi +1, 43-41:, deschiderea cerului si ploaie mare 0888 Aegi +1, 7+-75:. )e mai arat prin 8lie: @hozia, pedepsit cu moartea 08B Aegi +, +3:, desprtirea apelor lordanului cu co<ocul 08B Aegi 5, 1: prin (lisei: desprtirea apelor lordanului 08B Aeei 5 +7: curatirea apelor lerihonului 08B Aegi 5, +=-54:, copiii din Betel sfasiati de ursi 08B Aegi 5, 54-57:, nvierea fiului sunamitencei 08B Aegi 7, 45-4;:, vindecarea lui -eeman 08B Aegi ;, +6-+7: Chiezi lovit cu lepr 08B Aegi ;, 59:, omul nviat prin oasele lui (lisei 08B Aegi +4, 5+: iar prin 8saia, vindecarea lui lezechia 08B Aegi 56, +-9:. $ei doisprezece sfinti apostoli au svarsit diferite vindecri 0,atei +6, + ,arcu 4, +7-+; 3, 9, +4 Luca =, +-5, 3: cei saptezeci de ucenici au facut diferite minuni 0Luca +6, =, +9:. #poi, alte nenumarate minuni ale apostolilor 0,arcu +3, 56 2apte 5, 74 ;, +5, +3:, vindecarea ologului 02apte 4, 5-1:, moartea lui #nania si a )afirei 02apte ;, +-+6:, vindecri de bolnavi 02apte ;, +;-+3:, vindecarea slbnogului (nea 02apte =, 47:, nvierea .avitei 02apte =, 43-7+:, minuni mari 02apte 1, 9, +4:, redarea vederii lui )aul 02apte =, +9-+1 55, +++4:, orbirea lui (limas 02apte +4, ++:, nvierea lui (utih 02apte 56, =-+5:, vindecarea tatlui lui Publius 02apte 51, 1: si alte nenumrate minuni si puteri pe care nu este nici vreme, nici loc a le pomeni. lat dar, omule, cu ce puteri si cu ce daruri a mpodobit %umnezeu pe sfintii )ai, atat n Bechiul, cat si n -oul .estament. Pentru aceasta, voi ncheia cuvantul despre minunile sfintilor lui %umnezeu cu ce zice %uhul )fant: ,inunat este %umnezeu ntru sfintii Lui, %umnezeul lui 8srael 0Ps. 39, 43:. lar dac venerm si pe ngerii lui %umnezeu ntocmai ca pe sfmti, apoi trebuie artat c multe si preaslvite minuni a facut %umnezeu n lume prin mi<locirea sfintilor )i ngeri, ca de pild: ngerul %omnului a condus pe israeliti din (gipt 0les. +7, += 54, 56 45, 47 44, 5 -um. 56, +3: nimicirea )odomei si a Comorei, de asemenea, s-a facut prin ngeri 02ac. +=, +4: molima n lerusalim 088 Aegi 57, +;-+9 + Paral. 5+, +7-+3: nimicirea ostirii asiriene 08B Aegi +=, 4; 88 Paral. 45, 5+ 8saia 49, 43: 8rod lovit de moarte 02apte +5, 54: vestirea zmislirii lui 8isus /ristos 0,atei +, 56-5+ Luca +, 4+: vestirea nasterii lui /ristos 0Luca 5, +6: nvierea %omnului 0,atei 51, ;-9: nltarea, si tot prin ei se va face vestirea celei de a doua veniri a %omnului 02apte +, ++: zmislirea )fantului loan Boteztorul 0Luca +, +4-43: ngerii slu<eau lui 8isus /ristos 0,atei 7, ++ ,arcu +, +4: ei au vestit pstorilor -asterea %omnului 0Luca 5, =: ei au vestit sfintelor mironosite 8nvierea %omnului 0,atei 51, +-9: ei vor desprti pe cei drepti de cei nedrepti n ziua Gudecatii celei de apoi 0,atei +4, 4=-75 57, 4+: si nc nenumrate minuni si puteri ale lui %umnezeu s-au facut, se fac si se vor face prin sfintii Lui ngeri, pan la sfarsitul veacurilor. #ceste binefaceri ale lui %umnezeu fcute de (l prin sfintii )i ngeri ne oblig s-i cinstim, ca pe cei ce slu<esc cu mil si cu blandete la mantuirea noastr 088 Petru 5, ++- luda + = Ps.39, +9 =6, ++ +65,5+s.a.:. 54

DES!RE /E%ERAREA S#I%&EI CR(CI

)fnta $ruce este altarul pe care s-a adus <ertfa cea adevrat pentru oamenii din toate timpurile. 8isus /ristos a fost si <ertf adevrat si preotul care a adus-o, cstignd prin ea mntuirea noastr, dup cum ne adevereste )fnta )criptur, zicnd: 8ar /ristos, venind #rhiereu al bunttilor celor viitoare..., nu cu snge de tapi si de vitei, ci cu nsusi )ngele )u, si a dobndit o vesnic rscumprare. $ci dac sngele tapilor si al taurilor si cenusa <unincii, stropind pe cei spurcati, i sfinteste spre curtirea trupului, cu ct mai mult )ngele lui /ristos, care, prin %uhul cel vesnic, )-a adus lui %umnezeu pe )ine, <ertf fr de prihan, va curti cugetul vostru de faptele cele moarte, ca s slu<iti %umnezeului $elui viu 0(vrei =, ++-+7:. )fntul $hiril al 8erusalimului zice: ,ntuitorul a suferit toate aceste patimi ca s mpace prin )ngele $rucii pe cele din cer si pe cele de pe pmnt 0cf. $ol. +, 56:. %in pricina pcatelor eram dusmani ai lui %umnezeu, si %umnezeu hotrse ca pctosul s moar. .rebuia s se ntmple una din dou: sau %umnezeu, ca Dnul ce-)i ndeplineste spusele, s-i omoare pe toti, sau s anuleze hotrrea, ca Dnul ce este iubitor de oameni. .otusi, priveste la ntelepciunea lui %umnezeu& # mentinut cu adevrat si hotrrea si )i-a artat cu putere si iubirea de oameni& "n trupul rstignit pe lemnul $rucii, /ristos a luat pcatele, pentru ca prin moartea Lui noi s murim pentru pcate si s trim pentru dreptate 08 Petru 5, 57:. -u era om de rnd $el ce a murit pentru noi. -u era oaie necuvnttoare. -u era nger, ci %umnezeu ntrupat& -u era att de mare nelegiuirea pctosilor, pe ct de mare era dreptatea $elui $are a murit pentru noi. ) se mai stie si aceasta, c n )fnta )criptur cuvntul $ruce are dou ntelesuri: a: un nteles spiritual 0ntrebuintat mai rar: ntelesul spiritual al cuvntului cruce este redat n cuvintele ,ntuitorului: @ricine voieste s vin dup ,ine, s se lepede de sine, s-si ia crucea si s-,i urmeze ,ie 0,arcu 1, 47:. )i cel ce nu-si ia crucea si nu-,i urmeaz ,ie, nu este vrednic de ,ine 0,atei +6, 41:. b: un nteles material, propriu sau obisnuit, nsemnnd lemnul $rucii sau crucea de lemn, compus din dou lemne puse de-a curmezisul, cum au fost cele pe care a fost rstignit ,ntuitorul. "ntelesul material este folosit mai des n )fnta )criptur. (l este evident n te!te precum sunt urmtoarele: )i, ducndu-)i crucea, a iesit la locul ce se cheam al $ptnii, care evreieste se zice Colgota 0loan +=, +9:. )i iesind, au gsit pe un om din $irene, cu numele )imon pe acesta l-au silit s duc crucea Lui 0,atei 59, 45 ,arcu +;, 5+:. )i stteau lng crucea lui 8isus mama Lui si sora mamei Lui, ,aria lui $leopa, si ,aria ,agdalena 0loan +=, 5;:. ,ntuieste-.e pe .ine 8nsuti coborndu-.e de pe $ruce 0,arcu +;, 46 loan +=, 4+:. "n ntelesul obisnuit, n vorbirea de toate zilele 0nu si n )fnta )criptur:, cruce mai nseamn si semnul crucii facut cu mna dus la frunte, la piept si la cei doi umeri 0vezi capitolul urmtor:. $rucea, ca mi<loc de mntuire a oamenilor, a fost prefigurat si n Bechiul .estament, prin HHsarpele de aramHH 0-um. 5+, =: si artat de ,ntuitorul n -oul .estament 08oan 4,+7-+;:. Sectarul" $rucea este o spnzurtoare si este cu totul nefiresc s cinstim un obiect care a servit drept spnzurtoare unei persoane iubite de noi. $um este posibil s cinstim noi obiectul care a servit ca instrument de chinuire pentru ,ntuitorul nostru* !reotul" -oi trebuie s cinstim )fnta $ruce ct se poate mai mult, deoarece 8isus /ristos a iubit $rucea si a mbrtisat-o cu iubire si a ars pe ea pcatul nostru, ca pe un altar. $rucea arat rusinea noastr, iar nu a %omnului din partea %omnului arat iubire. %eci gndul la ea ne face, pe de o parte, s ne rusinm si s ne cim de pcatele noastre si s luptm mpotriva lor, mbrtisnd si noi $rucea cum a mbrtisat-o %omnul iar pe de alt parte, s ne nduiosm de dragostea Lui cu care ne-a mntuit prin ea de pcatele noastre si s o 57

slvim. #sadar, desigur c obiectele care ne aduc ntristare si durere pentru pierderea unei persoane scumpe, noi nu le cinstim, dar $rucea %omnului nu ne-a adus ntristare, ci bucurie si mntuire. $ci ea n-a fost, cum socotiti voi, sectarilor, o simpl spnzurtoare, ci a fost altar de <ertf pe care s-a adus cea mai mare si mai pretioas <ertf cu putint, pentru mntuirea noastr. Sectarul" .rebuie s cinstim pe /ristos, iar nu $rucea Lui, pe care (l a murit. !reotul" %ar si n Bechiul .estament a fost cinstit nu numai %avid, ci si sabia cu care a ucis pe Coliat, cci si ea a fost tinut cu mare cinste n cortul sfnt lng efod, dup cum spune: )i a zis %avid ctre #bimelec: HH--ai cumva la ndemn vreo sulit sau vreo sabie* $ci eu nu mi-am luat nici sabia, nici alt arm...HH. Preotul ns a rspuns: HH8at sabia lui Coliat filisteanul, pe care l-ai ucis n Balea )te<arului ea este nvelit ntr-o hain, dup efod...HH 08 Aegi 5+, 1-=:. %eci cu att mai mult trebuie s cinstim noi )fnta $ruce, aseznd-o n biserici, fiindc alt arm ca ea, mpotriva celui ru, nu e!ist, ea fiind o sabie neasemnat mai puternic dect sabia lui %avid, cci prin ea a fost biruit puterea satanei. %e aceea si ,arele #postol o numeste puterea lui %umnezeu, zicnd: $uvntul crucii, pentru cei ce pier, este nebunie iar pentru noi, cei ce ne mntuim, este puterea lui %umnezeu 08 $or. +, +1:. Sectarul" %ac este vorba s cinstim $rucea, atunci trebuie s cinstim nu numai $rucea, ci si piroanele, cununa de spini, pe Pilat si pe 8uda, pe arhiereii #na si $aiafa, pe ostasii bat<ocoritori, pentru c tot att au contribuit si acestia, ct si $rucea, la mntuirea noastr. !reotul" -u trebuie s cinstim pe Pilat, pe 8uda, pe arhierei, pe ostasii bat<ocoritori si ucigasi ai %omnului, pentru c trebuie s tinem seama de intentia pe care au avut-o ei cnd au contribuit la patimile si la moartea %omnului. )copul lor era de a-L bat<ocori, de a-L rusina si de a-L chinui, omorndu-L ca s nu mai fie. $t priveste cununa de spini, piroanele etc., noi le cinstim si pe acestea, dar nu ca pe $ruce, pentru c nicieri n )fnta )criptur nu ni se spune c am fi fost mpcati cu %umnezeu prin ele, si nici n-au fost prefigurate n Bechiul .estament precum a fost $rucea. 8at deci pentru ce cinstim )fnta $ruce mai mult dect pe acestea. Sectarul" %ac este vorba s cinstim $rucea lui /ristos, atunci trebuie s cinstim numai $rucea cea adevrat, pe care a fost rstignit %omnul 8isus, iar nu si toate crucile fcute de oameni, pentru c acestea, fiind lucrate de oameni pctosi, nu pot fi sfinte si vrednice de a fi venerate. !reotul" %ar atunci si cu Biblia ar trebui s facem tot asa. #stzi avem foarte multe Biblii si, prin asemnare cu cele ce spui dumneata, ar trebui s o respectm numai pe cea original, iar nu si pe toate celelalte tiprite de culegtori si de tipografi pctosi sau necrestini. #ceasta ar fi ns ceva de nenteles pentru un om cu mintea ntreag, cum de nenteles este si obiectiunea de mai sus a dumitale. Sectarul" $rucea nu trebuie pstrat n afar, pe piept, n biserici si n case etc., ci nluntrul nostru, n suflet. !reotul" $ine o are n suflet, cnd o vede n afar se bucur. $ea din afar ntreste pe cea dinluntru, cci totdeauna obiectele din afar trezesc si ntresc sentimentele cele dinluntru. %e altfel, si crucea dinluntrul nostru, ca simtmnt de evlavie, a fost produs tot prin cea din afar. %ac nu este n afar, nu poate fi nici nluntrul nostru. $ine este urmtor al $rucii lui /ristos, iubeste si crucea cea dinluntru si cinsteste cu evlavie si semnul ei din afar.

Credinciosul" %ar care a fost scopul %omnului de a binevoit s moar pe $ruce* !reotul" La aceast ntrebare ne rspunde dumnezeiescul Printe ,a!im ,rturisitorul, zicnd: #cesta a fost asadar scopul %omnului, ca pe de o parte s asculte de .atl pn la moarte, ca un om, pentru noi pzind porunca iubirii, iar pe de alt parte s biruiasc pe diavolul, ptimind de la el prin crturarii si fariseii pusi la 5;

lucru de el. #stfel, prin faptul c )-a lsat de bun voie nvins, a nvins pe cel ce nd<duia s-L nving si a scpat lumea de stpnirea luiHH. Credinciosul" ,ai este vreun loc n )fnta )criptur care arat despre puterea $rucii si c de ea s-a slu<it ,ntuitorul spre mntuirea noastr* !reotul" %a, este. #uzi pe marele #postol Pavel care se laud cu $rucea %omnului si o socoteste pe ea putere a lui %umnezeu, zicnd: $uvntul $rucii, pentru cei ce pier, este nebunie iar pentru noi, cei ce ne mntuim, este puterea lui %umnezeu 08 $or. +, +1:. )i iarsi zice: 8ar mie, s nu-mi fie a m luda, dect numai n $rucea %omnului nostru 8isus /ristos, prin care lumea este rstignit pentru mine, si eu pentru lume 0Cal. 3, +7:. 8ar cum c prin $ruce s-a omort vra<ba si cum c prin $ruce a mpcat ,ntuitorul pe oameni cu %umnezeu, ascult cnd zice: $ci (l este pacea noastr, (l care a fcut din cele dou - una, surpnd peretele din mi<loc al desprtiturii..., ca, ntru )ine, pe cei doi s-i zideasc ntr-un singur om nou si s ntemeieze pacea, si s-i mpace cu %umnezeu pe amndoi, uniti ntr-un trup, prin cruce, omornd prin ea vr<msia 0(fes. 5, +7-+3:. )i iarsi zice: $ci n (l a binevoit 0%umnezeu: s slsluiasc toat plinirea. )i printr-"nsul toate cu )ine s le mpace..., fcnd pace prin (l, prin sngele crucii )ale 0$ol. +, +=-5+:. )i iarsi zice: )tergnd zapisul ce era asupra noastr, care ne era potrivnic cu rnduielile lui, si l-a luat din mi<loc, pironindu-l pe cruce. %ezbrcnd 0de putere: nceptoriile si stpniile, le-a dat de ocar n vzul tuturor, biruind asupra lor prin cruce 0$ol. 5, +7+;:. Prin cruce )-a nltat 8isus /ristos la mrire 02ilip. 5, 1-= Luca 57, 53 loan +9, +:. %ac crucea ar fi fost lucru de rusine pentru (l, nu )-ar fi nltat pe ea.

DES!RE SE+%() S#I%&EI CR(CI


@rice crestin care este adevrat fiu al Bisericii celei dreptmritoare a lui /ristos si care trieste n viat cu evlavie si fric de %umnezeu, cnd ncepe o sfnt rugciune sau o termin, la nceputul citirii unei crti sfinte, la nceputul si sfrsitul unui lucru, la plecarea n cltorie si la ntoarcerea din ea, cnd este tulburat de vreo fric, de vreo veste rea sau de oarecare gnduri rele, cnd se scoal si se culc, cnd st la mas si cnd se ridic de la mas, se nsemneaz pe sine cu semnul )fintei $ruci, pe care l face cu mna pe fata sa, aducndu-si aminte de puterea cea nemsurat a $elui ce a sfintit $rucea cu Preacurat si Preascump )ngele )u si ne-a lsat-o nou ca pe o arm nebiruit mpotriva diavolului si ca pe un semn dumnezeiesc, dup cum scrie n )criptur: %at-ai celor ce se tem de .ine semn ca s fug de la fata arcului 0Ps. ;=, 7: si iarsi: .. .nsemnatu-s-a peste noi lumina fetei .ale, %oamne 0Ps. 7, 3:. -oi stim c la rugciune trebuie s ia parte si trupul nostru, cu toate mdularele sale. ntre acestea, minile au un rol important n e!primarea rugciunii. 8at cteva mrturii din )fnta )criptur: +. 8acov a binecuvntat cu minile sale 0asezate n chipul crucii: pe fiii lui 8osif, dup cum este scris: ...lund 8osif pe cei doi fii ai si, pe (fraim cu dreapta sa n fata stngii lui 8srael, iar pe ,anase cu stnga sa n fata dreptei lui 8srael, i-a apropiat de el. 8srael ns si-a ntins mna sa cea dreapt si a pus-o pe capul lui (fraim, desi acesta era mai mic, iar stnga si-a pus-o pe capul lui ,anase. nadins si-a ncrucisat minile, desi ,anase era ntiul nscut. )i i-a binecuvntat... 02ac. 71, +4-+;:. 5. /ristos a binecuvntat cu minile pe copii si pe apostoli. %espre binecuvntarea copiilor ne vorbeste )fnta )criptur astfel: )i, lundu-i n brate, i-a binecuvntat, punndu-)i minile peste ei 0,arcu +6, +3:. 8ar despre binecuvntarea apostolilor ne spune: ...i-a dus afar pn spre Betania, si, ridicndu-)i minile, i-a binecuvntat 0Luca 57, ;6:. 4. #postolii au asezat diaconi, preoti si episcopi prin rugciune si punerea minilor 02apte 3, 3 +7, 54 8 .im. 7, +7:, fapt pentru care taina preotiei era numit HHpunerea minilor preotieiHH. .ot prin rugciuni si punerea 53

minilor mprtseau #postolii )fnta .ain a )fntului ,ir 0a mprtsirii )fntului %uh celor botezati: 02apte +=, ;-3 1, +7-+9 s.a.:. "mprtsirea )fntului %uh n aceast .ain se numea, de asemenea, HHpunerea minilorHH, spre deosebire de cea de mai sus care se chema HHpunerea minilor preotieiHH. Prin urmare, la rostirea rugciunii, trupul ia si el parte ndeosebi prin acest mdular al su care este mna. .rebuinta de a lua parte si trupul sau cel putin un organ al trupului, la rostirea rugciunii, rezult din ndemnul apostolului: )lviti, dar, pe %umnezeu n trupul vostru si n duhul vostru, care sunt ale lui %umnezeu 08 $or. 3, 56:. )i n alt loc: Breau deci ca brbatii s se roage n tot locul, ridicnd mini sfinte, fr de mnie si fr sovire 08 .im. 5, 1:. "n .estamentul Bechi, de asemenea se practica rugciunea prin participarea trupului, ca, de pild, prin ngenunchere, plecarea capului, lovirea pieptului cu mna, ridicarea minilor s.a. Psalmistul zice: #sa .e voi binecuvnta n viata mea, si n numele .u voi ridica minile mele 0Ps. 35, ;:. )emnul $rucii n Bechiul .estament a fost prefigurat n binecuvntarea lui 8acov 02ac. 71, +7:, n minunea desprtirii apelor ,rii Aosii si a necrii lui faraon, n tinerea minilor lui ,oise n chipul $rucii n timpul luptei cu #malec 0les. +9, ++-+5:. "n -oul .estament, semnul $rucii se face astfel: se mpreun primele trei degete de la mna dreapt simboliznd )fnta .reime - 0degetul mare, arttorul si cel mi<lociu:, iar celelalte dou degete se tin strnse n palm - simboliznd cele dou firi ale ,ntuitorului, firea dumnezeiasc si omeneasc. #poi se duc la frunte, la piept si la umrul drept si la urm la umrul stng, rostind cuvintele: "n numele .atlui 0la frunte: si al 2iului 0la piept: si al )fntului %uh 0de la un umr la altul:, dup care zicem HH#min&HH HH"n numele .atluiHH nseanm cinstirea lui %umnezeu- .atl, )tpnul tuturor. $oborrea minii la piept rostind cuvintele HHsi al 2iuluiHH nseanm coborrea 2iului lui %umnezeu pe pmnt pentru mntuirea noastr. 8ar ducerea minii de la umrul drept la cel stng, rostind cuvintele HHsi al )fntului %uhHH, nseamn mpcarea noastr cu %umnezeu si mpreunarea cu (l, prin harul )fntului %uh adus nou de %umnezeu- 2iul. Sectarul" -u avem trebuint de semnul $rucii fcut cu mna, pentru c %umnezeu nu cere slu<irea minilor omenesti, cci cei ce se nchin lui %umnezeu trebuie s 8 se nchine n duh si n adevr si nu n trup, dup cuvntul apostolului: %umnezeu... fiind %omnul cerului si al pmntului, nu locuieste n temple fcute de mini, nici nu este slu<it de mini omenesti, ca si cum ar avea nevoie de ceva, (l dnd tuturor viat si suflare si toate... 02apte +9, 57-5;:. 8ar ,ntuitorul a vorbit femeii samarinence: %ar vine ceasul si acum este, cnd adevratii nchintori se vor nchina .atlui n duh si n adevr, c si .atl astfel de nchintori "si doreste. %uh este %umnezeu si cei ce 8 se nchin, trebuie s 8 se nchine n duh si n adevr 0loan 7, 54-57:. %eci, nchinarea trebuie s fie n duh si nu n trup, cu duhul, iar nu cu mna, n semnul $rucii. !reotul" 8n citatul prim nu este vorba de semnul )fintei $ruci fcut cu mna. #ici se spune numai c pe %umnezeu nu trebuie s-L slu<im cu ostenelile minilor noastre, cum am slu<i pe oarecare om mai mare al nostru. %umnezeu nu are nevoie de asemenea slu<itori, omul fiind att de mic fat de (l, nct n privinta aceasta, ca si de altfel n orice privint, nu-L poate a<uta cu nimic. "n citatul al doilea, de asemenea, este vorba de cu totul altceva, si anume, c n curnd se va ncepe o epoc nou, n care nchinarea lui %umnezeu 0cultul dumnezeiesc: va fi mai aproape de desvrsire, mai adevrat 0luntric si spiritual:, iar nu ca pn atunci, aproape numai formal 0e!terioar si material:, legat de un anumit fel de lcas 0templul:, de o anumit localitate 08emsalim, respectiv Carizim:, de o anumit natiune 0iudei, respectiv, samarineni:. $ci %umnezeu este %uh si ca atare nu poate fi cuprins ntre zidurile unui templu oarecare, fie n 8erusalim, pe ,untele )ion, fie n )amaria, pe ,untele Carizim, si monopolizat acolo. (l este pretutindeni si de aceea nchinarea nu trebuie s fie legat de ceva material sau mrginit, ci trebuie s se fac HHn duhHH, adic s fie intem 0spiritual:, cum nici la samarineni, nici la iudei nu fusese pn atunci. #ceast nchinare HHn duhHH este o nchinare HHn adevrHH sau adevrat - si aceasta va trebui s fie cutat si practicat. %ar prin aceasta nu nseamn c se nltur cultul e!terior, ci numai c se pune mai mult baz pe cel interior, att de nesocotit mai nainte cci si cultul e!tern este necesar, dat fiind natura dubl a fpturii noastre, trupeasc si sufleteasc 0,atei 3, ;-3 Aom. +5, + + $or. 3, +;:.

59

%ac voi, sectarii, cereti de la noi numai nchinare n duh, pentru ce voi, cnd v rugati, plecati genunchii, v plecati capetele, v bateti piepturile, v ridicati minile, v mpreunati minile amndou si alte multe manifestri de acestea aveti n vremea rugciunii* Pentm c si acestea sunt asemntoare cu facerea semnului $rucii cu mna, fiind participri ale trupului vostru la rugciune. @are credeti voi c v puteti ruga vreodat fr ca trupul vostru s ia parte la osteneala rugciunii* %ac ati fi niste duhuri fr de trup, v-am crede, dar nefiind, niciodat nu vom crede aceste afirmatii nentemeiate pe adevr. $a si ngenuncherea, ca si plecarea capului, ca si metania sau ca si ridicarea minilor n sus la rugciune, tot asa si semnul )fintei $ruci fcut cu mna, este un semn care arat o tinut religioas sau o stare sufleteasc de evlavie n fata lui %umnezeu, $ruia trebuie s-8 slu<im si cu sufletul si cu trupul nostru 08 $or. 3, 56 2ilip. +, 56:. Potrivnicii $rucii si ai semnului ei sunt vr<masii $rucii lui /ristos 02ilip. 4, +1-+=:. )emnul )fintei $ruci va vesti venirea a doua a ,ntuitorului nostru 8isus /ristos, dup mrturia )fintei )cripturi, care zice: #tunci se va arta pe cer semnul 2iului @mului si vor plnge toate neamurile pmntului si vor vedea pe 2iul @mului venind pe norii cerului, cu putere si cu slav mult 0,atei 57, 46-4+:. #cel semn este $rucea, deoarece ea este semnul puterii si al biruintei lui /ristos 08 $or. +, +1 $ol. 5, +;:. $u adevrat atunci se vor rusina cu rusine vesnic si cint toti vr<masii si hulitorii )fintei $ruci dar atunci cinta lor nu le va mai folosi. )atana urste foarte mult semnul )fintei $ruci, cci este arma cea nebiruit cu care /ristos a biruit si a prdat iadul, si de aceea ndeamn pe toti cei rtciti de la adevr si care i slu<esc lui, s huleasc si s vr<mseasc $rucea lui /ristos, cci, dup cum cinele fuge de btul cu care a fost lovit, tot asa si diavolul fuge de $rucea care i aminteste c prin ea a fost biruit.

Credinciosul" %ar prin care semn a mai fost prefigurat $rucea %omnului nostru 8isus /ristos n )fnta )criptur* !reotul" $rucea a fost nchipuit cu tain n Legea Beche prin semnul HH.' 0.au:, care-i apra pe cei ce l aveau pe frunte 0lez. =, 7-3:. Pentru noi, crestinii, crucea este pecetea lui %umnezeu care pstreaz nevtmati pe cei ce o au nsemnat pe fruntile lor 0#poc. 9, 5-4:. Bezi si la #pocalips =, 7.

51