tiparelor de gandire negative

Tehnica de Eliberare Emotionala (EFT) si schimbarea tiparelor de gandire negative

Autor: Sorina Postat in Experiente personale 4 comentarii

Dedic aceasta pagina tuturor cautatorilor de lumina

Cum am descoperit Tehnica de Eliberare Emotionala (EFT)

Absolut intamplator. Nu-mi mai amintesc daca a fost o cautare pe Google sau un lin pe unul din multele site-uri de de!voltare personala pe care le-am vi!itat in ultimii ani" important este ca am intrat pe ###.eftuniverse.com$ de unde am descarcat manualul complet$ cu descriere si instructiuni detaliate. %a vremea aceea exista doar varianta in limba engle!a" acum poate fi descarcat si in limba romana$ la aceasta adresa: pe &ttp:''###.eliberarespirituala.ro'(EE.pdf. Primul lucru pe care l-am invatat din manualul de E)( a fost ca durerile fi!ice *si psi&ice+ sunt consecinta unor bloca,e energetice$ si ca ele pot fi ameliorate sau c&iar inlaturate definitiv prin tapotarea unor puncte de pe corp ce corespund anumitor centri energetici. (e&nica mi s-a parut simpla si usor de invatat$ asa ca am &otarat sa fac o incercare. Aveam o masea care ma c&inuia de cateva !ile si$ cum nu prea sunt fan al pastilelor$ mi-am !is sa incerc prima data E)(. -e!amagire totala. Nu numai ca durerea n-a disparut$ dar au urmat si vreo trei saptamani de antibiotice si mai multe intalniri cu prietenul meu dentistul. -upa acest esec$ manualul *printat+ a !acut vreme de un an prin birou$ timp in care nu am mai avut curio!itatea sa-l desc&id . asta pana la inceputul lui /0112 3n ultimii ani$ cautarile interioare si dialogul cu un terapeut m-au a,utat sa elimin o serie de influente negative$ sa ma ec&ilibre! si sa fac multe sc&imbari in bine in viata mea" cu toate acestea$ simteam insa ca sunt lucruri care in continuare nu merg$ ca este ceva inauntrul meu care nu ma lasa sa fiu fericita si sa ma bucur de ceea ce am in pre!ent. Atunci am avut o revelatie: mi-am dat seama ca noua!eci la suta din tiparele mele de gandire sunt negative. Eram inca dominata de vinovatie$ teama de viitor$ lipsa sentimentului propriei valori$ nemultumire si frustrare. 4a concentram asupra problemelor si obstacolelor$ in loc sa ma concentre! asupra solutiilor$ asupra a ceea ce imi lipsea$ in loc sa caut o cale de a re!olva

aceste lipsuri. 5eea ce imi trebuia acum$ ca sa merg mai departe$ era o te&nica de sc&imbare a tiparelor de gandire. Pentru ca viata mea sa se sc&imbe in bine$ trebuia sa-mi transform modul de a gandi viata. Si uite asa m-am intors la manualul de E)(.

Paianjeni, serpi si lifturi

Primele exemple nu mi-au starnit prea tare interesul$ era vorba de re!olvarea fricilor legate de paian,eni$ serpi$ lifturi$ inaltime$ spatii desc&ise si asa mai departe. Nu aveam nici o problema de genul asta . poate in afara de serpi$ dar cine n-are6 5at despre paian,eni$ am avut timp de un an unul in balcon$ pe care l-am bote!at 4itica$ si ne-am inteles foarte bine. Nici cu inaltimea nu stau rau$ am trait mai toata viata la eta,ul 4. 5e mi-a atras totusi atentia$ a fost ca!ul unei persoane care incerca sa isi depaseasca teama de niste di&anii din categoriile mai sus mentionate. Prima oara persoana si-a imaginat di&ania respectiva *tarantula$ sarpe boa$ soarece cu trei randuri de dinti$ ce-o fi fost ea+$ a aplicat te&nica$ si a constatat ca teama a disparut. Numai ca$ imediat ce s-a aflat din nou in pre!enta di&aniei$ teama a reaparut7 Era de vina te&nica6 Ei bine$ nu. Si atunci care era spilul6 8mul$ cand aplicase te&nica$ isi imaginase di&ania stand pe loc. 3n realitate$ insa$ ea se misca7 Solutia6 Sa reia te&nica de la capat$ de data asta imaginandu-si di&ania in deplasare$ si nu statica. 5ele doua iposta!e ale patrupedului *sau multipedului$ sau !eropedului+ trebuiau tratate ca si cum ar fi fost doua probleme separate.

Schimbarea tiparelor de gandire

4ergand pe acest mod de abordare$ m-am &otarat sa incep prin a explora problemele mele legate de bani. Aparent$ era una singura . si anume$ ca banii nu se lipesc de mine. 4ergand mai in profun!ime$ am constatat ca asta era doar varful aisbergului. Acest gand al meu legat de lipsa banilor se spri,inea pe multe alte ganduri$ cum ar fi de exemplu ca munca mea este lipsita de valoare$ ca nu merit sa primesc bani$ ca ma concentre! prea mult asupra aspectelor materiale$ ca sunt egoista$ sau banala afirmatie ca banii nu aduc fericirea. 3n prima fa!a am umplut cinci pagini cu acest subiect$ numar care mai tar!iu s-a dublat. Am inceput prin a lua la rand fiecare punct. 3nitial$ imi trebuiau cate doua-trei sedinte pentru a re!olva un aspect" insa pe masura ce avansam$ re!ultate notabile apareau dupa o singura sedinta. 4area surpri!a a venit cand am constatat ca$ incercand sa re!olv un singur tipar prin E)($ re!olvasem simultan mai multe puncte de pe foile mele$ desi nu le abodasem in mod explicit. Pe de alta parte$ asta mi-a confirmat o descoperire mai vec&e$ si anume ca tiparele de gandire sunt ca tesatura de tricot$ si daca tragi de un oc&i$ se 9desira: o portiune mai mare. Acum$ nu trebuie sa deduceti de aici ca m-am imbogatit peste noapte si mi-am tras vila cu trei eta,e$ turnulete si coloane. Sc&imbarea considerabila care s-a produs totusi este ca sunt mult mai relaxata vi!avi de bani$ gasesc mai usor resurse financiare pentru a-mi re!olva problemele atunci cand am nevoie$ ma concentre! mai putin asupra lipsei banilor si mai mult asupra posibilitatilor de a-i castiga$ facand in acelasi timp o munca utila si placuta. (ot E)( m-a a,utat si in situatia in care am fost nevoita sa petrec trei nopti la rand singura in casa. 4i-a fost frica sa stau singura in casa de cand ma stiu$ mai ales noaptea *in privinta asta$ ferice de cei saraci cu imaginatia7+. -upa prima sedinta am obtinut o reducere minora$ de la ; la <. Nici cu a doua nu am avut mare succes$ emotiile negative au continuat sa ramana la un

nivel ridicat$ in ,ur de =-<. A treia !i$ am avut o revelatie: singurele momente cand nu mi-e frica$ sunt cele cand dorm7 Eram si destul de obosita$ asa ca nu mi-a luat mult sa ateri!e! in lumea viselor. -e data asta$ pasnice. 8 alta impre,urare in care E)( m-a a,utat foarte mult a fost cand mama mea s-a imbolnavit de cancer$ si am fost pusa in fata unor deci!ii pe care nu a trebuit niciodata sa le iau pana atunci in viata mea. Am depasit pe rand sentimente de panica$ vinovatie$ durere$ suferinta$ sentimentul lipsei de control asupra lucrurilor$ teama de a avea de-a face cu medicii si cu spitalele$ teama de boala$ teama de a c&eltui bani$ teama de a gresi luand deci!ii care afectea!a viata altei persoane.

In ce consta EFT
(e&nica de Eliberare Emotionala este o te&nica pe cat de simpla$ pe atat de profitabila$ daca este corect aplicata. Aceasta te&nica are multiple aplicatii$ putand elimina temeri$ furii$ suparari$ depresii si alte emotii negative care ne fac sa trecem prin viata cu franele trase. E)( ne poate usura de migrene$ astm$ dureri si practic o lista foarte lunga de neplaceri fi!ice. (eoria care sta la ba!a E)( este ca nu evenimentele sau situatiile in sine sunt cele care ne provoaca de!ec&ilibre si bloca,e energetice$ ci reactia noastra fata de acestea. Nu intamplator ma,oritatea scolilor de de!voltare personala insista pe importanta atitudinii in tot ceea ce facem. -iferenta intre reactie si atitudine este ca prima este adesea involuntara$ in vreme ce atitudinea poate fi considerata o reactie educata. 5eea ne invata (e&nica de Eliberare Emotionala$ este sa ne re-educam reactiile fata de impre,urarile negative ale vietii$ sa ne reorientam catre un mod de gandire si simtire mai po!itiv si catre o viata mai implinita. 3n fond$ nu trebuie sa ne sperie termenul de 9te&nica:$ ce poate suna putin prea riguros" tot acest procedeu poate fi privit ca o ,oaca . o ,oaca in care ,onglam cu emotiile$ sentimentele si imaginatia. (eoretic$ reteta consta in patru etape$ si anume: 1. Pregatirea 2. Secventa 3. Gama celor 9 actiuni 4. Secventa. 3naintea acestor etape insa eu as mai adauga una$ care dupa parerea mea este esentiala$ si nu sunt sigura ca reiese foarte clar din manual: etapa !ero . Explorarea. Asadar$ avem in total cinci etape:

0. E plorarea 1. Pregatirea 2. Secventa 3. Gama celor 9 actiuni 4. Secventa.

!" E#plorarea
Asa cum am povestit putin mai devreme$ atunci cand m-am &otarat sa imi re!olv problemele legate de bani$ am pornit de un aspect negativ . lipsa banilor . si am constatat ca el se spri,inea de fapt pe multe alte tipare negative$ precum teama de a pierde bani$ sen!atia ca resursele mele sunt limitate$ sau sentimentul ca si daca voi fi vreodata bogata$ am sa ma simt in continuare singura. 5eea ce trebuie sa retinem$ este ca orice tipar de gandire negativ este intotdeauna incon,urat si sustinut de o serie de alte tipare negative$ care actionea!a in grup. -e aceea este necesara Explorarea$ sau stabilirea tuturor aspectelor care tin de problema pe care vrem sa o re!olvam. Pentru aceasta nu este neaparat necesar sa le identificam toate tiparele negative$ ci numai pe cele importante . cele care le sustin pe toate celelalte. Nu avem cum sa stim din start care sunt cele importante$ asa ca va trebui sa le luam la rand. >om sti cu siguranta insa atunci cand$ re!olvand un aspect$ ca alte patru sau cinci au devenit brusc irelevante" nu ne mai tre!esc nici teama$ nici vinovatie$ nici durere$ nici vreun alt sentiment negativ. 5a exemplu$ dupa ce am re!olvat una din credintele mele negative legate de bani$ si anume aceea ca nu merit sa primesc bani$ alte patru s-au re!olvat de la sine: oamenii nu vor cumpara niciodata ceva de la mine$ stiind ca trebuie sa-mi dea mie bani" nu merit sa fiu platita pentru munca mea" ceilalti castiga bani mai usor decat mine" alti oameni castiga mai mult decat mine fiindca sunt mai perseverenti$ mai cura,osi si mai incre!atori in fortele lor. -upa cum s-a dovedit$ prima le sustinea pe celelalte patru" odata ce aceasta credinta s-a prabusit$ celelalte si-au pierdut forta de la sine.

$" Pregatirea
8 $ acum ca am stabilit care este problema de re!olvat$ va fi nevoie sa o sinteti!am in cateva cuvinte" dupa care$ conform teoriei psi&ologiei inverse$ despre care puteti citi in manual$ o vom insera in cadrul unei afirmatii de neutrali!are ca aceasta: 5&iar daca ?????????$ ma accept complet si profund. 3ata si cateva exemple concrete: 5&iar daca am aceasta teama de vorbit in public$ ma accept complet si profund. 5&iar daca am aceasta durere de cap$ ma accept complet si profund. 5&iar daca am aceasta pornire de furie impotriva tatalui meu$ ma accept complet si profund. 5&iar daca am aceasta depresie$ ma accept complet si profund.

Pentru ca afirmatia sa fie mai eficienta$ se recomanda ca simultan cu repetarea ei sa frecam Punctul Sensibil. 5um gasim Punctul Sensibil6 Pornind de la ba!a gatului$ acolo unde oasele se intalnesc$ formand o scobitura in forma de 9@:$ coboram <-; centimetri pe verticala$ apoi mergem alti ; centimetri spre dreapta sau spre stanga$ conform desenului. Apasand putin mai tare pe aceasta !ona$ pe o arie cu ra!a de A centimetri$ vom gasi o portiune dureroasa la atingere. Acesta este Punctul Sensibil$ care trebuie frecat in timp ce spunem afirmatia. -urerea este de mica intensitate si se datorea!a faptului ca acolo ca acolo apare o congestie limfatica . despre care eu personal presupun ca ar corespunde unui bloca, energetic. Prin frecare$ treptat durerea dispare$ semn ca bloca,ul$ de orice natura ar fi el$ se disipa.

@n alt punct sensibil ar fi Punctul de %arate$ care pare sa aiba o eficienta mai redusa$ dar totusi semnificativa. Punctul de Barate se afla pe partea exterioara a palmei$ intre ba!a palmei si ba!a degetului mic$ asa cum se poate vedea si in desen. Acest punct nu trebuie frecat$ ci tapotat viguros cu buricele degetelor de la indexul si mi,lociul celeilalte maini. Preci&ari: Afirmatia trebuie repetata de trei ori$ in timp ce frecam Punctul Sensibil sau tapotam viguros Punctul de Barate. Este de preferat ca pentru aceasta operatie sa folosim mana dominanta. Nu are importanta daca credem sau nu in afirmatia pe care o facem" important este sa o spunem. Afirmatia poate fi repetata cu voce tare$ in soapta$ sau in gand" efectul este acelasi.

'" Secventa
Secventa este un procedeu foarte simplu$ ce consta in tapotarea catorva puncte de capat ale unor meridiane energetice din corp$ in scopul reec&ilibrarii energetice a acestora. Ele sunt in numar de treispre!ece$ si anume: IS C Inceputul Sprancenei C( C Coada (c&iului S( C Sub (c&i S) C Sub )as * C *arbie CP C Capul Pieptului *capatul claviculei$ acolo unde osul iese putin in relief+ S* C Sub *rat *pe lateral$ la ,umatatea sanului pe verticala+ SS C Sub San *la ,umatatea sanului pe ori!ontala+ +, C +egetul ,are +- C +egetul -ratator +. C +egetul .ung +m C +egetul mic P% C Punctul %arate

Aceste puncte sunt destul de clar repre!entate in desene$ asa ca nu am insistat cu descrierea decat in ca!urile in care ar fi putut aparea vreo confu!ie. 4ai multe detalii pot fi gasite in manual. Preci&ari: )iecare punct trebuie tapotat in ,ur de sapte ori$ in timp ce repetam fra!a de reamintire$ care nu este altceva decat partea subliniata din cadrul afirmatiei de neutrali!are. -e exemplu$ daca afirmatia de neutrali!are suna asa: 9!"iar daca am aceasta teama de vor#it in pu#lic$ ma accept complet si pro%und:$ fra!a de reamintire va fi 9am aceasta teama de vor#it in pu#lic:. Sau$ si mai pe scurt$ 9teama de vor#it in pu#lic:. Principalul este sa insistam pe ideea de ba!a a problemei. Acelasi lucru este valabil si in acest ca! in ce priveste folosirea mainii dominante.

/" 0ama celor 1 actiuni

Poate parea destul de bi!ara" insa scopul ei este sa faca 9acordul fin: al creierului prin miscari ale oc&ilor. Se pare ca unele parti ale creierului sunt stimulate atunci cand miscam oc&ii. Partea dreapta a creierului *creatoare+ este stimulata atunci cand fredonam un cantec$ in vreme ce partea stanga *gandire abstracta+ este stimulata atunci cand numaram.

5ele noua actiuni se reali!ea!a in timp ce tapotam Punctul 0amut$ aflat pe dosul palmei$ in scobitura dintre ba!a inelarului si ba!a degetului mic$ asa cum se arata si in desen. 1. 3nc&idem oc&ii. /. -esc&idem oc&ii. D. Privim cat mai ,os dreapta$ fara sa miscam capul. 4. Privim cat mai ,os stanga$ fara sa miscam capul. A. (ot fara sa miscam capul$ rotim oc&ii in cerc de la dreapta spre stanga$ in sensul acelor de ceasornic *Apropo$ ati incercat vreodata sa rotiti ambii oc&i in acelasi timp in directii opuse6 Poate fi foarte distractiv7 Nu are legatura cu procedeul$ dar nu m-am putut abtine2+ =. %a fel ca la punctul A$ doar ca rotim oc&ii in sensul invers acelor de ceasornic. <. )redonam doua secunde dintr-un cantec binecunoscut *-e exemplu$ 94ulti ani traiasca77:+. ;. Numaram repede de la 1 la A. E. )redonam iarasi doua secunde dintr-un cantec *Acelasi ca la punctul <7 Asa ca ganditi-va bine inainte de a-l alege+.

2" Secventa
Se repeta secventa de la punctul /. 3n ca!ul cel mai fericit$ dupa aceasta prima runda$ problema se re!olva si putem sa ne oprim. 3n cele mai multe ca!uri insa$ o singura runda nu este de a,uns$ si atunci trebuie sa reluam te&nicile pre!entate la cele patru puncte. 5um putem sti daca este nevoie de mai multe runde6 8 metoda simpla poate fi folosirea scarii de intensitate emotionala de la 0 la 10$ unde 10 repre!inta intensitatea maxima a emotiei$ iar 0 absenta ei. Asadar$ primul lucru pe care il facem odata ce am stabilit tiparul negativ de corectat$ este sa aflam care este intensitatea sentimentului negativ pe care acest tipar ni-l provoaca. Aceasta masuratoare o vom relua dupa fiecare runda. (eoretic$ atat timp cat cifra indicata este mai mare decat !ero$ este semn ca mai avem de lucrat asupra aspectului repectiv. 3n practica$ am constatat de mai multe ori ca$ dupa valori sca!ute ale masuratorii$ aflate intre 1 si !ero$ inconstientul meu a gasit singur cai de a se debarasa de restul energiei negative. Acest lucru s-a produs de regula printr-o descarcare emotionala$ fie in timpul !ilei$ fie uneori c&iar in vis. Se recomanda totusi ca numarul de runde sa nu depaseasca D pe !i. 3n ca!ul in care este nevoie$ procedeul se repeta mai multe !ile la rand$ pana la eliminarea tiparului negativ.

EFT pentru intarirea unor tipare po&itive

-esi in manual E)( este abordata doar ca te&nica de eliminare a gandurilor si emotiilor negative$ am avut supri!a sa gasesc pe Foutube mai multe filmulete in care E)( este folosit pentru intarirea unor tipare po!itive de gandire. 5are este diferenta6 Primul ca! repre!inta o abordare de tip re!olvare de probleme *9ma indeparte! de:+$ in vreme ce al doilea vi!ea!G atingerea unui scop *9ma apropii de:+. Ambele procedee sunt valabile si pot fi folosite c&iar impreuna pentru reec&ilibrare fi!icG sau emoHionalG. -iferenta$ in ca!ul celui de-al doilea procedeu$ este ca scala de intensitate emotionala apare inversata" daca$ de exemplu$ o emotie sau o atitudine po!itiva precum bucuria$ increderea sau multumirea de sine mGsoarG initial 1 sau /$ este de dorit sa o aducem la un nivel de cel putin < sau ;. Apoi$ 9afirmatia de neutrali!are: devine 9afirmatia de intarire:. 5oncret$ renuntam la partea introductiva de tip 9c&iar daca:. -e ce6 Pentru ca aceasta constructie *9c&iar daca:+ anulea!G tot ceea ce urmea!G dupG ea. 9!"iar daca ma simt linistit si ec"ili#rat$ ma accept pro%und si deplin:. Suna ca si cum as avea o problema$ nu6 Asta cere un raspuns ca-n bancul ala: INu-ti face gri,i fiule$ iti trece7:. 3nteresul nostru$ insa$ este nu sa anulam sau sa neutrali!am$ ci sa intarim tiparul sau atitudinea po!itiva. Si atunci$ reformulam: 9&a simt linistit si ec"ili#rat$ si ma accept pro%und si deplin:. Jestul procedeului se pastrea!a. -esi am experimentat destul de putin acest al doilea procedeu$ inceputurile sunt promitatoare.

Conclu&ie
3n acest articol am insistat mai mult asupra experientei mele personale . modul in care (e&nica de Eliberare Emotionala m-a a,utat sa sc&imb o serie de tipare negative de gandire si sa dobandesc o mentalitate mai po!itiva. Asa cum am mai spus insa$ aceasta te&nica are multe alte aplicatii interesante care va pot sc&imba viata in bine. -e aceea$ pentru descriere

Punctele3 )iecare meridian energetic are douG capete. Pentru scopurile Jetetei de Ka!G$ e nevoie sG bateti doar unul dintre capete pentru a ec&ilibra orice Lntrerupere care poate exista de-a lungul meridianului respectiv. Aceste puncte de capGt sunt aproape de suprafata corpului si astfel sunt mai usor de accesat decMt punctele de bloca, propriu-!is$ care se pot afla Ln interior$ undeva Ln adMncul corpului. Nn continuare voi pre!enta instructiuni despre cum sG locali!ati punctele de capGt ale meridianelor importante pentru Jeteta de Ka!G. (oate laolaltG 2bGtute Ln ordinea pre!entatG2 formea!G Secventa. OO %a Lnceputul sprMncenei$ exact deasupra si Lntr-o parte a nasului. Acest punct este scris prescurtat 4S$ adicG 4nceputul SprMncenei *notat Ln desen E*+ OO Pe osul aproape de coltul exterior al oc&iului. Acest punct este prescurtat C( de la Coada (c&iului *notat SE+

OO Pe osul de sub oc&i$ cam la /$A centimetri sub pupilG. Acest punct este prescurtat S($ adicG Sub (c&i *notat 5E+ OO Pe !ona micutG dintre vMrful nasului si marginea de sus a bu!ei superioare. Acest punct este prescurtat S)$ adicG Sub )as *notat 5)+. OO Punctul de mi,loc dintre bGrbie si marginea de ,os a bu!ei inferioare. 5&iar dacG acest punct nu se aflG c&iar pe bGrbie$ e prescurtat * de la *Grbie *notat Ch+. OO Punctul de LntMlnire dintre stern *capul pieptului+$ claviculG si prima coastG. Pentru a locali!a corect acest punct$ punet degetele mai LntMi pe scobitura Ln forma de @ din partea superioara a sternului *cam pe unde-si leagG un bGrbat cravata+. -e la ba!a acestui @$ coborMti degetele spre buric cam vreo /$A centimetri si apoi mutati spre dreapta *sau stMnga+ LncG vreo /$A centimetri. Acest punct este prescurtat CP de la Capul Pieptului$ chiar dacG nu se aflG exact n capul pieptului. El se gGseste la

nceputul claviculei si e notat C* Ln desen OO Sub brat$ la vreo 10 centimetri sub axilG. Acest punct se scrie prescurtat S* de la Sub *rat

notat 5-+.

C6-%7E.E Curarea chakrelor ajut la transformarea emoiilor negative (i duntoare) precum furia, mhnirea sau vinovia, n energii pozitive Chakrele sntoase pot m!unti "starea de !ine# la nivel fizic i emoional prin curgerea continu, mprosptarea i vitalizarea energiei

1. Chakra RDCIN (Muladhara) $ste poziionat foarte aproape de coccis $ste colorat n rou i este asociat cu pasiunea, vitalitatea, dorina i energia %ceast chakra se nvrte, conferindu&ne puterea de a nfptui (a realiza) 'ezechili!rul ei se poate manifesta printr&o stare de !oal fizic i emoional, anore(ie sau lcomie (aviditate) ) persoan cu o Chakra *dcin sntoas este fle(i!il i capa!il s se adapteze schim!rilor, este echili!rat i rmne ancorat n timpul schim!rii +oi vindeca Chakra *dcin prelund controlul asupra destinului tu i lund singur deciziile ) Chakra *dcin contractat (rigid) se poate manifesta printr&o atitudine conservatoare, idei (credine) rigide, ur, prejudeci i atitudini meschine care ne conduc viaa 'e fiecare dat cnd ne cerem dreptul la viaa pe care o dorim, vom vindeca Chakra *dcin Contientizeaz c ai dreptul la !ucurie, fericire, sntate, i la o e(isten creativ, -u ai nevoie de apro!area altcuiva pentru a lua hotrri (decizii) care te vor conduce la fericire, securitate i la !ucurie, 2. Chakra SACRAL (Swadishtana) $ste poziionat n jurul osului pu!ian $ste colorat n porto aliui este asociat cu !ucuria i socia!ilitatea %cesta este centrul intimitii, al se(ului, al reproducerii

creative .uncia acestei chakre depinde de ct de !ine avem grij de noi nine /re!uie s ne cunoatem limitrile, pentru a putea folosi aceast energie att pentru activitile zilnice, ct i pentru a ne proteja n timpul perioadelor stresante Corpul are nevoie s fie rencrcat continuu, pentru a ne putea !aza pe el la nevoie 'ac aceast chakra nu este rencrcat, ea va apela la toate celelalte chakre pentru a se umple i n final va seca (va goli) ntreg corpul de energie %fl&i limitele de energie, +oi s&i risipeti energia intrnd n contact cu oameni sau situaii neplcute %flnd cum i consumi energia, poi face alegeri mai !une n legtur cu modul n care&i consumi timpul 'ezechili!rul acestei chakre se poate manifesta prin inhi!iie se(ual sau ina!ilitatea n intimitate Chakra 0acral controleaz apetitul pentru mncare, se( i plcere 'ac vom risipi prea mult energie, vom "arde# energii necesare altor sisteme din organism 'ac pstrm prea mult energie, vom deveni o!sesivi n legtur cu ceea ce nu putem s avem $chili!rul ntre controlul i consumul acestei energii este cheia care va menine aceast chakr puternic i sntoas !. Chakra "L#$%L%I S&LAR (Manipura) $ste poziionat chiar mai sus de om!ilic $ste colorat n 'al()n i este asociat cu inteligena, claritatea, fericirea i creativitatea $ste chakra puterii personale 'ezechili!rul acestei chakre se poate manifesta prin sentimentul de descurajare, incertitudine, neputin, sau prin nevoia de a&i controla pe ceilali sau de a controla toate evenimentele %ceast chakra este centrul identitii personale Chakra +le(ului 0olar guverneaz toate aspectele ego&ului i personalitii, inclusiv simul nostru de auto&apreciere i de identitate personal $a influeneaz puterea personal i li!ertatea de decizie %ceast chakr regleaz puterea voinei n legtur cu diversele situaii i oameni 'ezvoltarea puterii personale vine din sentimentul a "cine suntem cu adevrat# %ceast putere se poate ivi din orice situaie i ne ghideaz prin complicaiile vieii, complicaii care ne ajut s evolum i s ne maturizm $a nflorete (se dezvolt) atunci cnd suntem "cu picioarele pe pmnt# .r provocrile vieii, fr opoziia i rezistena din partea celorlali, determinarea noastr interioar nu se poate dezvolta -umai astfel ne putem dezvolta puterea personal

0inele nostru adevrat este o parte din noi care este mereu complet i nedivizat -u este afectat de durere, pierderi sau traume dac ne cunoatem cu adevrat %ceast contientizare a meritelor noastre, stima, auto&aprecierea i cunoaterea adevratelor noastre puteri, ne fac s radiem lumina i s strlucim n via *. Chakra INIMII (Anahata) $ste poziionat n mijlocul pieptului, lng inim $ste colorat n +)rd) i este asociat cu vindecarea, echili!rul, armonia, grija i !lndeea $ste punctul central al sistemului chakrelor i este crucial n pstrarea echili!rului 'ezechili!rul Chakrei 1nimii se poate manifesta prin neputina de a oferi2primi iu!ire, dependena de alte persoane, depresie i altfel de relaii disfucionale Chakra 1nimii nflorete prin !ucurie, ncntare, deschidere, mprtire, atingere i cone(iune 0e contracteaz prin durere, pierderi i traume 3esajul Chakrei 1nimii este acela de a&i accepta pe ceilali aa cum sunt i de a&i iu!i necondiionat, pentru c suntem cu toii unii cu 4iaa -e vom proteja inimile dezvoltndu&ne dragostea pentru noi nine, dragoste care se reflect n sta!ilirea unor legturi "de inim# sntoase i prin cunoaterea a cine i ce suntem cu adevrat, spre !inele nostru cel mai nalt )dat ce ne&am creat o astfel de protecie pentru inimile noastre, dezvoltm inocena i puritatea 1nimii nsi 4om putea apoi vedea puritatea i frumuseea fiecrei fiine !inecuvntate prin 4ia ,. Chakra LARIN-#L%I (.ishuda) $ste poziionat n locul unde gtul se unete cu pieptul $ste colorat n al(astru sau turcoaz i este asociat cu prietenia, loialitatea, deschiderea i comunicarea sincer Chakra 5aringelui ne d putere s ne e(primm pe noi nine la orice nivel +entru a onora acest dar, tre!uie s ne e(primm, n mod contient, cu claritate i integritate Chakra 5aringelui este poarta ctre sferele spirituale nalte 6n cunoaterea ezoteric ea este cunoscut su! numele de "7ura24ocea2Cuvntul 5ui 'umnezeu# ("3outh of 7od#) i este locul unde energia spiritual nalt este canalizat n corp %ceast infuzie de energie se concretizeaz atunci cnd mintea este li!er i spiritul este deschis

Chakra 5aringelui se poate nchide n urma sentimentelor de durere sufleteasc, sentimente neateptate de fric i furie, a!uz emoional i fizic, necinste, !rf, clevetire i a oricror forme de a!uz cu su!stane care trec prin gt, provocndu&i daune, inclusiv alcool, tutun, droguri, medicamente (chimice) sau insaia!ilitate alimentar /oate acestea mpiedic energiile care curg de la chakrele situate inferior ctre Chakra .runii i Chakra Coroanei /. Chakra 0R%N1II sau Al III2l)a & hi (A3na) $ste poziionat n mijlocul frunii, n punctul celui de&al treilea )chi $ste colorat n indi'o i este asociat cu meditaia, un nivel nalt de intuiie i auto&contientizarea %ceast chakr ne furnizeaz energie pentru a e(perimenta gnduri2idei concise i clare $ste centrul pentru maturitatea psihologic i pentru principiile etice i filosofice Cnd este activat complet, aceast chakr stimuleaz am!ele emisfere ale creierului $misfera dreapt controleaz intuiia i activitatea creativ $misfera stng controleaz gndirea raional i analitic %tunci cnd cele dou emisfere lucreaz mpreun, se formeaz o imagine armonioas asupra realitii, care const n gndire logic, imaginaie i intuiie Chakra .runii este puterea minii de a crea realitatea noastr la nivel fizic, emoional i mental $ste acea parte a minii unde ne transformm vieile, unde ne ncrcm cu vitalitate i de unde ne conducem visele Chakra .runii ne ajut s ne trezim mintea i s ne ntre!m dac ceea ce gndim este adevrat sau fals +entru a activa complet aceast chakr este necesar s ne e(aminm cu adevrat ideile auto&limitatoare, care ne mrginesc valoarea (devenirea) 0copul ei spiritual ne poate conferi nelepciune, imaginaie, intuiie i cunoatere +e msur ce e(tragem adevrul din e(perienele vieii noastre, vom dezvolta aceast chakr i ne vom dezvolta (ntri) spiritul $ste important s nu ignorai celelalte chakre i s nu v concentrai numai pe dezvoltarea Chakrei .runii 'ac vei face astfel, v vei simi n dezechili!ru, dezancorai i chiar deziluzionai 4. Chakra C&R&AN#I (Sahashrara) $ste poziionat pe coroana craniului, apro(imativ n acelai loc unde copiii au acel "punct moale# Culoarea cea mai adesea asociat cu acest centru energetic este

+iol)t.%ceast chakr este asociat cu realizarea (cunoaterea) spiritual, contemplarea n tcere, adevrul etern i aspectul cel mai nalt al 0inelui superior Chakra Coroanei ne aduce perspicacitate, minte ptrunztoare, o cunoatere mai e(act a ceea ce suntem capa!ili s ndeplinim i cunoaterea scopului nostru cel mai nalt +entru unii, aceasta poate prea ca o "criz a vrstei a doua#, deoarece iluminarea ne poate conduce la respingerea a ceea ce am fost i la cutarea a ceea ce dorim s devenim +entru a activa complet Chakra Coroanei, nu este necesar s renunm la lume i la aspectele ei materiale 0copul nostru tre!uie s fie acela de a vedea 0piritul n toate formele vieii i de a nelege c suntem aici, pe +mnt, pentru a fi fericii i pentru a ndeplini nzuina sufletului nostru ctre iu!ire, pace i !ucurie Cnd ne activm complet Chakra Coroanei, tre!uie s fim odihnii, linitii i mpcai, pentru a contempla minunile i misterele 'ivinului +rin echili!rarea activitilor noastre cu cutarea spiritual, vom putea rmne ancorai n viaa zilnic, aducnd adesea vindecarea i transformarea n moduri su!tile lumii noastre nconjurtoare