Heinrich von Kleist (1777-1811)

In perspectiva timpului, opera romanticilor germani din epoca timpurie ne apare ca un rod al unei concepii filozofice, nsufleit de reverie treaza si onirism, de nostalgia armoniei si perfeciei absolute, expresie de mplinire ultima a propriei personaliti. Cu toate acestea, Heinrich von Kleist rmne mai greu de clasificat, in raport cu romantismul contemporan. Viaa luntric a acestuia nfieaz o necontenita lupta cu sine, o lunga succesiune de crize interioare; mnat de tulburri sufleteti si dezechilibru, de pasiuni dezlnuindu-se tumultuos, de o dezordine a vieii emotive (Gefhlsverwirrung) semnalata si in acelai timp repudiata de Goethe, Kleist a tiut sa-si converteasc drama si suprrile interioare in structura armonioasa a operei artistice. ntreaga-i activitate literara alctuiete mrturia unei sublimri a substanei de via, patetica si aventuroasa, frmntat de conflicte tragice, aflndu-si un deznodmnt firesc in gestul disperat al sinuciderii in doi, mpreun cu prietena sa, Henriette Vogel alt spirit dezndjduit in ziua de 21 noiembrie 1811, la vrsta de 34 de ani. Nelinitit si tulburat de insatisfacii, Heinrich von Kleist a cutat o limpezire de sine in cariera militara, lund parte la asediul oraului Mainz, sau, mai apoi, in studii filozofice si tiinifice, care n-au fcut dect sa-i alimenteze tumultul interior; a cutat o mpcare de sine in calatorii, ntr-o ncercare de a trai in comunitate cu natura; a suferit si o arestare, fiind acuzat de spionaj; a ntemeiat si condus mai multe publicaii periodice, printre care revista Phbus; a cutat linitea in prietenii sau legturi cu marile spirite ale epocii (Goethe, Wieland, Schiller); dar, mai ales, si-a exprimat simbolic suferinele intime in poeme, in opere dramatice de puternic interes, socotite ca cele mai mplinite artistic si mai bogate in substan si semnificaii ale literaturii germane. Spirit reflexiv, interiorizat, Kleist a avut simul suferinei; si-a trit cu acuitate drama personala, nefiind strin de drama societii timpului sau, zbuciumat de convulsii si rzboaie. Opera sa rsfrnge gravitatea unui spirit in fata vieii, nevoia de adevr, libertate si justiie, totul exprimat cu pasiune si cu simt al msurii, al conciziei artistice. Arta sa, stpnit si sobra, exprimnd o vasta dezlnuire sau tensiune pasionala, a avut o puternica nrurire asupra posteritii imediate si deprtate. Adevrul psihologic al nuvelelor sale este rodul unei instituii artistice, dezvoltnd substana de via a unor fapte aievea petrecute, sau a unor modele legendare, pe care autorul le reia, dndu-le adncime si contur. Inspirate din via, operele sale au fost restituite vieii cu vigoare si echilibru artistic.