O poveste baltic de succes

n august 1991, Lituania, Letonia i Estonia i-au declarat independena fa de URSS, imperiu pe cale de dizolvare. Douzeci de ani mai trziu, n ciuda ctorva obstacole, acestea au ntors definitiv pagina comunismului i i-au regsit rdcinile n Europa. Lituania, Letonia i Estonia sunt marii ctigtori ai cderii URSS-ului. n ciuda crudei realiti post-criz i problemelor structurale, cum ar fi corupia, influena grupurilor de interese, dar i lipsa de competitivitate la toate nivelurile, statele baltice au reuit s ias din spaiul sovietic. Ele nu mai sunt state post-comuniste, ci state occidentale puin dezvoltate, caracterizate de valori, stereotipuri, probleme, norme i chiar i obiceiuri de consum, din ce n ce mai asemntoare cu cele ale occidentalilor. A trebuit reorganizat ntreaga economie a acestor ri i creat ntregul arsenal juridic pentru a reglementa politica i viaa statelor i a societilor. Fr a mai pune la socoteal primii pai n politic extern, pentru a ancora independena n arena internaional i a se integra n instituiile occidentale. Aceste transformri au fost complet noi. Exista doar voina, cci nimeni nu avea experiena unor astfel de refo rme. Lituania, spre deosebire de surorile ei din nord, a ieit din perioada sovietic ceva mai omogen din punct de vedere etnic. Acordnd cetenia tuturor sau aproape tuturor celor care triau n ar, aceasta a evitat statutul de societate divizat, cu care ruii acum se joac n scopul de a "apra drepturile rusofonilor", pentru a discredita victoriile democrailor n Estonia i Letonia i pentru a se amesteca n treburile lor interne. n ciuda ritmului rapid de schimbare de culoare a guvernelor, statele baltice au pus n aplicare o politic socio-economic foarte liberal i capitalist, cu un ritm frenetic de privatizare, chiar dac adeseori destul de controversat. Chiar i guvernele de stnga explicau, ca i cum cutau s se justifice, c erau o bligate s finalizeze economia de pia, susinut de instituiile internaionale. ntre timp, ele cutau de asemenea s protejeze motenirea post-comunist.

Tigrii baltici
Lituania, Letonia i Estonia au fost numite tigrii baltici datorit realizrilor ec onomice impresionante. Chiar i dup ultima criz economic, regiunea recupereaz repede. Pe de alt parte, criza a ncetinit creterea economic, omajul progreseaz, emigraia important i corupia nu permit previziuni economice de viitor prea optimiste . Tranziia spre democraie i transformrile economice au avut loc simultan. Odat cu ntoarcerea independenei, a fost necesar de a face fa unor noi realiti politice i economice. Muli mntuitori politici au trecut, ca nite meteorii, disprnd dup ce au dezamgit alegtorii, dezamgii i de partidele politice n general.

Mai multe motive i-au condus s vrea s se apropie de Occident. n primul rnd, dorina de a restabili dreptatea istoric era n toate inimile. Consecinele ocupaiei sovietice i ale anexrii trebuiau s fie terse. Separarea regiunii baltice de Europa n 1940 a luat sfrit dup 50 de ani. Lituania, Letonia i Estonia au simit atunci c se ntorceau n leagnul lor, locul cruia i aparineau de drept. n plus, apropierea de organizaii care promoveaz aceleai valori a consolidat sentimentul de securitate fa de influenta Rusie. n sfrit, UE era vzut ca un nou Eldorado, deci cu utilitate economic i social.

Adio sistem sovietic, welcome unui mediu occidental

Cele trei ri au devenit membre UE i NATO n 2004. Integrarea nu s-a mrginit la att. Intrarea n spaiul Schengen sau dorina de a prinde din urm Estonia i de a adopta moneda euro sunt percepute ca o apropiere de inima continentului, pentru a nu rmne la marginea unei Europe cu dou viteze. Astzi, Lituania, Letonia i Estonia sunt nc state de la periferia Europei Occidentale, mici i lipsite de influen. Politica lor extern urmrete n primul rnd s consolideze legturile transatlantice, Parteneriatul Estic al UE, cutarea securitii energetice, apropierea de rile nordice, precum i aprecierea politic a evenimentelor recente. Ultimii 20 de ani pot fi considerai ca o poveste de succes pentru statele baltice. Libertatea i independena au fost redobndite, a fost implantat democraia, bunstarea i sigurana oamenilor a crescut. Lituania, Letonia i Estonia nu au devenit un Singapore al Mrii Baltice, dar se poate spune c au fcut un salt de tigru de la un sistem sovietic spre un mediu occidental i dinamic. Ei l-au fcut i probabil c nu se vor opri aici.

"Stalinismul" si Tarile Baltice In epoca interbelica, cele trei mici republici baltice au intrat in ceea ce s-a numit "cordonul sanitar" antistalinist. Alaturi de Romania, Polonia, Ungaria, cele trei tari baltice au constituit un avanpost al lumii occidentale in fata URSS - "Rusia rosie" (bolsevica) - si al amenintarilor expansioniste ale lui Stalin. Dar acest curs a impus si afirmarea la putere, in toate aceste tari, a unor regimuri de dreapta - de mana forte care au determinat un curs anti-sovietic si anti-Komintern, cu consecintele de rigoare. Astfel, Polonia a cunoscut in epoca interbelica regimul cvasimilitar al maresalului Pilsudski si al urmasilor politici ai acestuia. Maresalul Pilsudski - un fanatic anti-sovietic - a fost primul care a incheiat un tratat cu Hitler, semnand un pact, in 1934, cu guvernul nazist german, pact directionat contra URSS. In Ungaria, dictatura amiralului Miklos Horthy - instalata in mare parte cu aportul Armatei Regale a Romaniei, dupa intrarea in Budapesta a Regimentului 2 Calarasi, in razboiul din 1919 contra regimului bolsevic al lui Bela Kun - a fost un aliat fidel al celui de-al Treilea Reich, inca dinainte de razboi. Ungaria lui Horthy, impreuna cu Bulgaria, a participat alaturi de Germania la invadarea Iugoslaviei, in mai 1941. O luna mai tarziu, Ungaria urma cu fidelitate Germania in invadarea URSS (iunie 1941).

In Romania, dupa perioada Carol al II-lea (1930-1940) a urmat regimul de mana forte al maresalului Ion Antonescu, care s-a aliat Axei (Germania-Italia-Japonia) in noiembrie 1940, stabilind relatii economice stranse cu cel de-al Treilea Reich. In 1920 guvernul bolsevic de la Moscova - incapabil sa-si impuna autoritatea asupra tarilor baltice - a semnat tratatele prin care recunostea independenta celor trei state: Estonia, Lituania si Letonia. Guvernele din cele trei tari baltice - incercand sa se opuna "infiltrarilor" kominterniste - au promovat cu insistenta, dupa 1920, un climat politic marcat de un nationalism sovin apasat. In aceasta atmosfera de competitie cu Kominternul si cu stalinismul, elementele de dreapta, si chiar de extrema dreapta (fasciste), si-au facut loc, cu relativa usurinta, la putere. Lituania, cea mai slaba economic dintre cele trei tari baltice, a instaurat din 1926 un regim de dreapta care ulterior - printr-o lovitura de stat - a evoluat spre dictatura lui Antonas Smetova, liderul Uniunii Nationale, cu afisate simpatii fasciste. In Estonia, Liga Veteranilor din Razboiul de Independenta - o organizatie structurata pe stil nazist - intemeiata in 1928, a cutivat un anti-comunism feroce. Ceea ce l-a adus la putere, in 1934, pe unul din liderii nationalisti ai razboiului de independenta, Konstantin Pats. Letonia a urmat exemplul Estoniei: in mai 1934, Cabinetul de Unitate Nationala s-a constituit pe o baza de putere semi-dictatoriala. In august 1939 se semneaza insa la Moscova Pactul Molotov-Ribbentrop, un pact de neagresiune si de colaborare intre Germania lui Hitler si URSS-ul lui Stalin care va ramane in vigoare aproape doi ani, pana in iunie 1941, la invadarea URSS de catre Germania. Tarile Baltice au fost incorporate, in virtutea Pactului, in URSS. La invadarea URSS de catre Germania, mii de tineri baltici s-au inscris voluntari in unitatile germane, iar sosirea trupelor Wermachtului in Tarile Baltice a fost perceputa ca o "eliberare". Al Treilea Reich a putut astfel conta pe aportul balticilor, asa cum a contat si pe aportul unitatilor SS ucrainene. In 1945, Armata Rosie recucereste Tarile Baltice si Varsovia. Tarile Baltice s-au predat dupa doar cateva zile, la inceperea marii ofensive sovietice din ianuarie 1945. Declarate "eliberate", Tarile Baltice au cunoscut brutala ocupatie sovietica si stalinizarea. Anumite lucruri nu s-au schimbat, insa, in trecere de la fascism la comunism. Politica antisemita a continuat. De pilda, in Lituania, evreii reprezentau, in perioada interbelica, 6% din populatie (anul 1939). In 1945, aceasta minoritate disparuse aproape complet. In Estonia si Letonia, Stalin nu a facut decat sa continue aceasta politica, pana in 1953, cu rezultatele cunoscute. Dupa destramarea URSS, Tarile Baltice au organizat oficial comemorari naziste Reincorporarea Tarilor Baltice in URSS, dupa 1945, a insemnat o perioada de intensa confruntare intre mentalitatea nationalista, scandinava a balticilor si stalinism. Pe plan economic a fost impus cu forta modelul economiei centralizate planificate si proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie. Desi Tarile Baltice au cunoscut o intensa dezvoltare a transporturilor, mijloacelor de comunicatie si a industriei moderne, birocratia stalinista, care si-a impus elita conducatoare, a dat permanent balticilor impresia de ocupatie sovietica. La aceasta a contribuit, in mod hotarator, si masivul "schimb de populatie", care a adus valuri de rusi in Tarile Baltice, conform modelului stalinist de rezolvare a problemei minoritatilor. Acest fapt a condus insa la mentinerea unor puternice divizarii etnice, religioase si lingvistice intre rusi si baltici, care in anii '80 s-au accentuat dramatic. Dezmembrarea URSS (decembrie 1991) a insemnat si eliberarea Tarilor Baltice de ocupatia sovietica, cu exceptia orasului Kaliningrad (Konigsbergul german, orasul lui Kant), pastrat drept "enclava" a Armatei Rosii, alaturi de Transnistria si Sevastopol, contra NATO. Dar, dupa jumatate de secol de ocupatie sovietica, vechile mentalitati de dreapta, si chiar de extrema dreapta, au iesit imediat la suprafata, pe un fond comun: balticii fac parte etnic din randul popoarelor scandinave, deci apartin populatiei germanice din nordul Europei. Desi la nivel politic elita din Tarile Baltice - provenind in intregime din randul fostei nomenclaturi sovietice - aseaza pe acelasi plan nazismul cu stalinismul, in randul populatiei exista o certa simpatie fata de Germania si de epoca cooperarii Tarilor

Baltice cu Al Treilea Reich. Dupa cucerirea independentei, Tarile Baltice au tinut sa marcheze aceasta perioada prin organizarea oficiala a unor comemorari naziste. In Letonia, Guvernul si-a desemnat un reprezentant oficial la comemorarea anuala de la Riga a "Schutzstaffel" (SS, elita politica si de securitate a lui Hitler), care se serbeaza prin marsuri in uniforme specifice SS-ului. In martie 2005, la aceste marsuri ale SS-ului au participat - pe langa veteranii din al doilea razboi mondial - si tineri membri ai gruparilor de extrema dreapta din Letonia, si chiar din Rusia. Politia din Riga a arestat 20 de protestatari anti-nazisti, care se opuneau marsului. Pe 6 iulie 2004, veteranii si membrii sustinatori ai Diviziei SS 20 Estoniene au organizat parada militara traditionala la Tallin (capitala Estoniei). Organizatorii comemorau 60 de ani de la batalia dintre "Divizia SS 20 Estoniana" si Armata Rosie, precum si retragerea trupelor sovietice din Estonia, de la inceputul lui 1990. Marsurile fostilor nazisti originari din Estonia au inceput imediat dupa proclamarea independentei tarii, in 1991. Interesant ca, in 1998, veteranii nazisti din diviziile estoniene au fost rugati sa tina discursuri in fata armatei Estoniei, pentru a intari astfel sentimentul national si ura contra Rusiei. In 2002, un memorial infatisand un estonian in uniforma "Waffen-SS", cu o arma in mana, indreptata spre Rusia, a fost inaugurat la Parnu, intr-o atmosfera de delir. Au participat peste 100.000 de oameni si s-au auzit marsurile militare germane. Un eveniment similar s-a petrecut in 2004, in orasul Lihula. Un monument infatisand un estonian in uniforma germana a fost inaugurat la 20 august. Aceasta in conditiile in care Estonia - membra in UE de la 1 mai 2004 - asteapta de la comunitatea europeana fonduri importante pentru sprijinirea turismului, un sector vital al economiei nationale! Un fapt care ingrijoreaza Moscova este puternica discriminare fata de comunitatea rusa din Tarile Baltice. Mai ales in Estonia si Letonia - unde exista mari comunitati rusesti, 40 la suta si, respectiv, 25 la suta din populatie, rusii nu au voie sa voteze, nu pot ocupa decat slujbe periferice (daca vorbesc limba tarii) si nu au voie sa studieze in limba materna. Sa adaugam la sirul de discriminari ca rusilor nu li se acorda cetatenia, cu toate consecintele ce decurge de aici (inclusiv plata pensiei). Marile puteri si spatiul geopolitic baltic In ciuda dimensiunilor mici, Tarile Baltice au o importanta geopolitica speciala pentru marile puteri, care vor sa castige influenta in Eurasia. Plasate intre Rusia si Europa - debuseu pentru comertul rus, mai ales in domeniul energetic -, cele trei state fac in prezent obiectul interesului (si interventiei) Statelor Unite, Uniunii Eurpoene si Rusiei. Dupa cucerirea independentei, cele trei tari baltice au devenit membre NATO si - de la 1 mai 2004 - sunt membre ale UE. Cu toate acestea - paradoxal - Estonia, Lituania si Letonia au, in continuare, relatii economice foarte stranse cu Rusia. Mai ales Letonia.