Importana n organismele vii[modificare] Magneziul este important att n dezvoltarea animalelor ct i a plantelor. Clorofila const n porfirine bazate pe magneziu.

Necesarul zilnic de magneziu al unui adult este de 300-400 mg n funcie de se ! greutate i nlime. " dozare inadecvat a magneziului cauzeaz deseori spasme musculare i este asociat cu boli cardiovasculare! diabet! #ipertensiune i osteoporoz. $eficiena acut este rar i nu este niciodat datorat unei insuficiene din alimentaie ci urmare a unor boli specifice care sunt n general rare. Surse din alimentaie[modificare] %erdeurile! ca de e emplu spanacul! furnizeaz magneziu pentru c molecula de clorofil conine acest metal. Nucile! seminele i unele cereale sunt o bun surs de magneziu. $ei magneziul este prezent n multe alimente! se ntlnete n general n cantiti mici. Conform prerii multor nutriioniti! necesarul zilnic de magneziu nu poate fi asimilat dintr-un singur fel de mncare. Mncnd o mare varietate de mncruri! incluznd cinci feluri de fructe i legume zilnic i multe cereale! se poate asigura doza adecvat de magneziu. Cantitatea de magneziu coninut n alimentele prelucrate este n general mic. &pa poate fi o surs de magneziu! dar cantitatea difer n funcie de calitatea apei. 'at cteva alimente i cantitatea de magneziu aferent(

spanac )*+, cana-. /0 mg unt de ara#ide ), lingurite- . 00 mg lapte degresat )* cana- . 40 mg Calciul (Ca) Calciul este cunoscut din anul */0/ cand 1ir 2ump#ere3 $av3 impreuna cu renumitul c#imist suedez 4.4.5erzelius il obtin prin electroliza clorurii de calciu folosind un catod de mercur. 1epararea calciului metalic dinamalganul de calciu rezultat din electroliza a fost realizata printr-o distilare in vid. 6ste un metal foarte raspandit in scoarta terestra )3.78 digreutate-! dar numai sub forma de combinatii c#imice9 carbonatul de calciu CaC"3 este cea mai uzuala combinatie c#imica naturala a calciului fiind compo-nentul principal alrocilor sedimenatre. &cesta prezinta doua forme alotro-pice(calcitul, aragonitul. Cel ma i desintalnit este calcitul. Mai pot fi mentionate si alte combinatii c#imice ale calciului prezentein natura! ca( sulfatul de calciu )gipsul- Ca1"4:,2," !fluorura de calciu sau fluorina Ca;, !

dolomita )CaC"3 MgC"3-! apatita Ca0)<"4-3;! aragonita!creta.$e remarcat este si prezen tacalciului in corpul omului )*.48 din greutate- precum si in organismul animalelor fiindconcentrat in sistemul osos. $intre cumpusii c#imici naturali ai calciului! piatra de var! marmu-ra sigipsul re prezinta materiale cunoscute si folosite cu succes inca din antic#itate darcare datorita cali tatilor lor! se folosesc si astazi. &re culoarea alb- argintie pierzandu-si repede luciul metalic in aer liber! datorita formarii unui strat superficial de o id. 'n functie de temperatura prezinta trei forme alotropice( =!> si ?. Calciul = este stabil pana la temperatura de ,00oC si cristalizeaza in sistemul cubic cu fete centrate! calciul de tip > cristalizeaza in sistemul #e agonal compact si prezinta stabili-tate intre ,00400oC! iar calciul ? are domeniul de stabilitate intre 400-/40oC si se cristalizeaza in sistemul cubic cu volum centrat. Calciul este un metal moale si putin rezustent mecanic. 1e preseaza bine intre ,00 si 400oC si se poate lamina i n foi. Calciul este un metal tipic avand configuratia de gaz inert. 6ste un metal puter nic electropozitiv.$atorita retinerii slabe a electronilor de valenta! reactivitatea calciului este mare.$in acest motiv nu se gaseste in stare libera in natura. 'n contact cu aerul se o ideaza foarte usor si de aceea se pastreaza sub petrol. $in punct de vedere c#imic este un metal reactiv calciul se combina direct! react ionand energic in unele cazuri c#iar si la rece! cu #idrogenii )in special cu fluorul si clorul-! cu o igenul si sulful. Cu #idrogenul la cateva sute de grade formeaza #idruri ionice.1e combina direct cu azotul rezultand nitruri! si cu carbonul!dand carburi. @emperatura de ardere a calciului este de peste 700oC iar prin ardere in are uscat rezulta pero izi. Calciul dislocueste #idrogenul nu numai din acide ci si din apa dand #idro izi. 2idro izii calciu-lui sunt baze tari!dar mai slabi decat #idro izii metalelor alcaline.Compusii cei mai importanti ai calciului sunt(CaCl,:72,"9 Ca ;,9 Ca")greu solubil-9 Ca)"2-,9 CaC"3)greu solubil-9 Ca1"4:,2,")gipsul-. $atorita activitatii sale c#imice calciul are tendinta sa se autoaprin-da in aer libe r! din care motiv! ca metal! este folosit destul de putin. 'n metalurgie unele aliaAe de lagare cubaza de plumb contin adaosuri de calciu si sodiu. &vand o activitate c#imica este utilizat laindepa rtarea urmelor unor gaze ca #idrogenul! in scopul realizarii unui vid inaintat. Ca simagnezul este un bun reducator si in aceasta calitate este folosit in procesele de e tragere acromului! zincului si uraniului. <iatra de var se introduce in incarcatura de minereuri a furnalelor avand rol de fondant bazic )mat. folosit pentru formarea zgurei-.6a este folosita laobtinerea o idului de calciu! Ca"! care se introduce in cuptoarele de formare a otelurilor fiind necesar pentru formarea zgurei. <e langa acesta o idul de calciu mai are numeroase utilizari la fabricarea sticlei! za#arului!

in tabacarie etc.1e mai utilizeaza la obtinerea sodei pentru asigurarea de C", si Ca" )procedeul 1olva3-.Marmura! varietate naturala a carbonatului de calciu! constitue unmaterial deosebit de pretios in constructii! la fel si gipsul. Carbonatul dublu de magneziu si calciu )dolomita- este un material foarte cautat pentru realizarea captuselilor refractate a cuptoarelor care lu-creaza l atemperaturi ridicate! asa cum cele utilizate in industria metalurgica. Carbura de calciu C,Ca denumita si carbid este nelipsita la prepararea acetilenei destinata sudurii sau taierii otelurilor. 6 emplale de mai sus arata numai cateva din multiplele utilizari ale compusilor c#imici ai calciului.