Plaja Waikiki

Waikiki este un district al orasului Honolulu din insula Oahu. In acest district se afla probabil cea mai cunoscuta plaja din lume, Waikiki Beach. Plaja este de obicei aglomerata insa este un loc ideal pentru inot, surfing si scufundari. In secolul XIX aceasta plaja era preferata familiei regale. Pe atunci Waikiki era o zona mlastinoasa. acest lucru s a schimbat in anii !"#$, cand gu%ernul a decis sa construiasca ceea ce a%ea sa de%ina &analul 'la Wai, care a drenat apa si a ajutat la transformarile de mai tarziu. 'stazi, cei #,(km de nisip alb este nucleul industriei turistice din Ha)aii.

&imitirul *emorial +ational al Pacificului

,ocul de ohihna %esnica a peste -(.$$$ de americani care si au ser%it tara. *arginea craterului ser%este si ca loc de unde a%eti o panorama a orasului Honolulu

.ezer%atia +aturala /olful Hanauma

/olful Hanauma nu este un golf pentru sporturi nautice, ci este un golf format in craterului unui %ulcan stins si umplut cu recif de coral si multi pesti. 0ste un loc minunat pentru scufundari. 1rebuie sa ajungeti dimineata de%reme, deoarece numarul de %izitatori este limitat, in incercarea de a proteja reciful.

*uzeul &ontemporan Honolulu

'cest muzeu ocupa o %eche priprietate cu %edere spre Honolulu si este dedicat in intregime artei contemporane. Pe langa galerii, include si o e2pozitie permanenta de 3a%id Hockne4.

*emorialul 566 'rizona

'cest memorial construit deasupra carcasei %asului 566 'rizona comemoreaza atacul japonez de la Pearl Harbor, care a implicat 6tatele 5nite in razboi. 6er%este si ca loc etern de odihna pentru multi dintre cei !.!!7 care au murit aici.

*uzeul de 'rta Ha)aii

Honolulu inseamna 8golful protejat9, cu%inte care descriu calmul apelor adanci ale portului. &apitanul britanic :ames &ook, care a descoperit Ha)aii in numele lumii occidentale in !77;, a na%igat in jurul insulei pe timp de noapte, ratand golful si micutele sate pescaresti de alaturi. !< ani mai traziu, alt marinar englez, capitanul William Bro)n, a descoperit golful si l a numit *inunatul .ai, o traducere dupa numele dat de localnici. &and s a raspandit %estea despre descoperirea lui Bro)n, comerciantiiau fost e2taziati. &urand au sosit aici cu sutele si linistitul sat pescaresc a de%enit un port aglomerat si mai apoi capitala regatului Ha)aii in !;-(, capitala teritoriului Ha)aii in !;"; si, in cele din urma, capitala statului Ha)aii in !"(". Honolulu este un oras cosmopolitan sofisticat si un centru de afaceri, politica, educatie, di%ertisment si arta din Ha)aii. .estaurante selecte, statiuni, teatre, concerte, cumparaturi, sport, %iata de noapte si e%enimente culturale = Honolulu ofera toate facilitatile unei destinatii de rang mondial, a%and in plus temperaturile ideale pe tot parcursul anului. ,ocurile care nu trebuiesc ratate includ &artierul chinezesc, Plaja Waikiki si >alea *anoa. '%eti la dispozitie si multe acti%itati? caiac canoe, scufundari de suprafata, surfing, plimbari calare pe malul marii, cumparaturi in Waikiki sau sa cinati in restaurantele e2celente. Honolulu este sediul comitatului omonim, statul Ha)aii, 6tatele 5nite ale 'mericii. &apitala statului insular Ha)aii, a%@nd A77.$$$ locuitori, Honolulu este o importantB staiune balnearB i de agrement. Honolulu este situat Cn /olful *amala de pe Oahu, a treia insulB ca mBrime din arhipelag. Ora ul C i datoreazB numele aezBrii sale geografice a%antajoase, DHonoluluD CnseamnB Dlocul protejatD. &apitala grupului de insule, care alcBtuiesc cel mai t@nBr stat al 65', este alcBtuitB din trei pBri, dintre care Waikiki este *ecca turitilor. 'matorii de surfing, de scufundBri i de bBi de mare se Cmbulzesc Cn aceastB &opacabana a insulelor Ha)aii, situatB Cn partea esticB a oraului. En partea opusB, a%iaia americanB Ci desfBoarB acti%itatea Cn Baza 'erianB Hickam, iar marina, Cn Pearl Harbor, dei Cn realitate tot %estul oraului Honolulu este folosit de infrastructura militarB. En imediata apropiere a bazei aeriene se aflB aeroportul ci%il, care ser%ete anual apro2imati% ##.$$$.$$$ de pasageri. Entre obiecti%ele militare i plajB se Cntinde centrul oraului. 6uprafaB? !77,# kmF *eteo? ## G&, %@nt dinspre +0 cu # kmHh, umiditate de <; I Ora localB? miercuri, $;?$A PopulaJie? A7-.<(; K#$$"L .ata Momajului? -,#I Kiul. #$!AL .

&apitala statului insular Ha)aii, Honolulu are A77.$$$ locuitori si este o importantB staJiune de agrement. Honolulu este situat Cn /olful *amala de pe insula Oahu, a treia insula ca marime din arhipelag. Orasul isi datoreaza numele asezarii sale geografice a%antajoase, NHonolulu9 inseamna Nlocul protejat9. &apitala grupului de insule, care alcatuiesc cel mai tanar stat al 65', este formata din trei parJi, dintre care Waikiki este *ecca turistilor. In partea opusa, a%iatia americana Csi desfasoara acti%itatea Cn Baza 'erianB Hickam, iar marina, Cn Pearl Harbor, desi Cn realitate tot %estul orasului Honolulu este folosit de infrastructura militarB. In imediata apropiere a bazei aeriene se afla aeroportul ci%il, care deser%este anual apro2imati% ##.$$$.$$$ de pasageri. Intre obiecti%ele militare si plajB se intinde centrul orasului. 'erul cald m a izbit in plina figura, odata iesit din aeroport, erau ce%a mai mult de A$ grade celsius la ora pranzului, fata de !< !; grade cat a%usesem in ,as >egas. . Ospitalitatea este unul din caracteristicile localnicilor, fiind e2primata prin ghirlandele de bun %enit, numite NleiN, simbol al culturii ha)aiene care sunt oferite si puse la gatul turistilor. Originile acestor podoabe sunt nesigure, insa in 'sia florile au fost insirate in ghirlande ceremoniale secole de a randul si de acolo obiceiul a migrat, probabil, odata cu oamenii, in Oceania. In Ha)aii a prins cu siguranta mai bne ca in orice alta parte. O ghirlanda lei se poate face din aproape orice? flori, fructe, frunze, %ita de %ie. /hirlandele permanente sunt mestesugite din pene, nuci kukui, scoici, seminte si chiar par uman. Ino%atiile contemporane includ lei din bomboane, guma de mestecat sau, fantezia tropicala e2trema, din lichior in sticle mici pentru a putea fi consumat in a%ion. 3esi orice lei este apreciata, e2ista o subtila ierarhie florala. &ele facute din plumerias KfrangipaniL sunt cele mai comune, cele din panselute sunt printre cele mai scumpe. Probabil cele mai apreciate ghirlande facute din flori culese din chiar gradina celui care le ofera. +ici ghirlandele lei nu scapa tendintelor? lei din maunaloa si din ghimbir micronezian, ambele cununi complicat mestesugite, au fost foarte populare spre sfarsitorl anilor O"$, deoarece completau moda contemporana prin aspectul lor simplu, discret. O ghirlanda preferata de barbati a fost cea e2ecutata din flori subtiri, in forma de tigareta, de culoare portocalie si ruginie, precum si cea impletita din frunze de ti, care are a%antajul de a nu fi costisitoare.

Prin traditie, e2ista trei modalitati de confectionare a ghirlandelor lei. Prin metoda kui, florile sunt insirate pe lungime, folosind ac si ata, metoda haku prefera o baza impletita din ferigi sau tulpini de plante, iar o ghirlanda lei confectionata prin metota )ili alterneaza florile cu fibre Kpuristii folosesc des fibre moi de banan, trisorii folosesc ata dentaraL In Ha)aii, in %remuri de mult apuse, lei erau purtate de fermieri pe camp, pentru a in%oca binecu%antarea di%ina asupra recoltelor. /hirlandele lei erau de asemenea, purtate de mamale care alaptau si care credeau in puterea lor datatoare de %iata. 'numite lei erau folosite in ritualuri de %indecare de catre kahuna lapaau K preoti %raci L si, totodata, faceau parte din recuzita dansatoarelor de hula. Indiferent de scop sau de tipul de flori folosit, gestul de a oferi si de a primi ghirlande de lei a ajuns in timp sa semnifice o do%ada de pretuire intre oameni. &ostume juca un rol Cn ilustreazB interpretarea instructor Hula a *ele. 3ei e2istB o anumitB libertate de alegere, cele mai halau urmai tradiiile costume acceptate. Pemeile poartB, Cn general, fuste sau rochii de un anumit fel. Barbatii pot purta pantaloni lungi sau scurte, fuste, sau un malo Ko bucatB de p@nzB CnfBuratB Cn i Cn jurul picioareL. Pentru dansuri lente, graioase, dansatorii %or purta haine formale, cum ar fi un muumuu pentru femei i o earfB pentru barbati. 5n plin de %iaB, c@ntec rapid, DcanalieD, %a fi efectuatB de cBtre dansatori Cn costume mai re%elatoare sau festi%.Hula kahiko se efectueazB Cntotdeauna cu picioarele goale, dar auana hula poate fi efectuatB cu picioarele goale sau pantofi. Hula H hu lQ H este o forma de dans Cnso it de c@ntarea K oli L sau melodie K *ele L . 'cesta a fost dez%oltat Cn insulele Ha)aii de cBtre polinezienii care iniial stabilit acolo . *ancaruri cu specific ha)aiian? ,omi ,omi 6almon. 6e face o pasta din? sare, somon, ceapa si rosii. &eapa alba indulceste gustul 1una Poke se pregateste din? ton proaspat, marinat in sos de soia, cu ghimbir si ulei de susan, ser%it cu felii de castra%ete Poi este considerata mancarea nationala a locuitorilor din Ha)aii intrucat este gatita inca dinainte ca influentele %estice sa se faca resimtite. 6e pregateste din radacina de leguminoase, un sortiment adus din Polinezia Kfiarta, cojita si facuta pastaL paine ha)aiiana Kde fapt, paine portughezaL Rimchi K%arza si sareL Pui &har 6iu Ke Nimprumutata9 din &hina si se pregateste din coaste. O %arianta cu mai putine grasimi consta in folosirea pulpelor de puiL 'dobo de pui si porc Kcarne cu sos %inegretteL carne de porc Ralua Kporc la protapL. Iata cate%a bauturi ha)aiiene? Okolehao Klichior Ha)aiian facut din radacina plantei &ord4line fruticosaLS cocktail Blue Ha)aii Krom, lichior &uracao, suc de ananas, %otcaLS cocktail *ai 1ai Krom, lichior &uracao, suc de limeLS Ra%a Koriginar din OceaniaLS %in Ha)aii Kprodus cel mai mult pe insula *auiLS bere Ha)aii

Ha)aii nu este numai singurul stat din 65' format doar din insule, dar si cel mai nou stat dintre cele ($ care intra in componenta 65' si cel in care s a nascut actualul presedinte american, Barak Obama. 'rhipelagul Ha)aiian este cel care il gazduieste, fiind intins pe o suprafata de #-$$ de kilometri si a%and cate%a sute de insule. 3intre aceasta Ha)aiTi este cea mai mare si pentru a nu se confunda cu statul, a fost poreclita DInsula cea mareD. Hula este dansul specific insulelor Ha)aii care nu lipseste de la nicio sarbatoare sau petrecere. ,egenda spune ca Pele, zeita focului fugea de sora ei +amakaokahai, zeita oceanului si incerca sa si gaseasca un loc in care %alurile sa nu o poata atinge. 'stfel a ajuns in Ha)aii unde a gasit adapost. Pe aceasta insula, in locul in care astazi se gasesc craterele, a dansat pentru prima data hula, acest dans simbolizand %ictoria ei. 3e fapt, polinezienii au fost cei care au pus bazele dansului Hula care se practica acompaniat de cantecele DmeleD. 3e a lungul timpului s au desprins doua forma de Hula? kahiko Kforma traditionalaL si auana KHula cu influente occidentaleL. . In fiecare an, pe ! mai, locuitorii din Ha)aii sarbatoresc ,ei 3a4 Kziua siragurilorL. 1otul a inceputul de la articolul scris de 3on Blanding intr un ziar local in care propunea o noua sarbatoare creata in jurul obiceiului locuitorilor din Ha)aii de a realiza si purta lei Klei este echi%alentul siragurilor in limba Ha)aiianaL. 6criitorul /race 1o)er Warren a fost cel care a %enit cu ideea de a tine aceasta sarbatoare pe ! mai si astfel, din !"#; se celebreaza D,ei 3a4D Kziua siragurilorL. &e se intampla in cadrul acestei sarbatoriU Pe strazi se danseaza hula, se aude muzica, se fac demonstratii, concursuri si e2pozitii de lei. 0ste o ocazie foarte buna de a surprinde spiritul local, dragostea pentru culori si flori si intelesul traditional al ',OH'. Kafectiune, dragoste, pace, compasiune si milaL. Placile Tolo de heTenalu Ksau surfing, mai nouL erau rezer%ate familiilor regale. Pentru ha)aiieni, surfingul insemna mai mult decat sportul de azi. 0ra integrat in cultura lor, si era inainte de toate o arta. 'rta DheTe naluD, adica Dalunecarea pe %aluriD. &ei ce practicau surfing si au dez%oltat propriile metode de a construi placi, si procesul era un ade%arat ritual sacru.