Sfaturi pentru bolnavii cu hiperuricemii (gut)

napoi Acidul uric este produsul final al catabolizarii purinelor din corp si a celor din alimentatie. Purinele sunt structuri proteice care intra in compozitia acizilor nucleici, deci sunt caramizile ce formeaza AND-ul. Practic, purinele exista in toate alimentele de origine animala, in special carnea si organele. Problema cu acidul uric este ca acesta nu poate fi metabolizat, ci trebuie eliminat ca atare uta apare fie atunci cand ficatul produce in exces acid uric, fie cand alimentatia este bogata in carne rosie si exista un exces de acid uric ce nu poate fi eliminat prin filtrare renala. !n ambele situatii se instaleaza "iperuricemia. . #urplusul de acid uric este implicat n apari$ia calculilor %pietrelor& 'i altor boli ale rinic"ilor. !n timp, acidul uric cristalizeaza la ni(elul articular, in special la ni(elul articulatiei metatarso-falangiene %adica degetul mare de la picior& si la ni(elul gleznei. Pe langa cauzele de natura genetica si excesul de alimente de origine animala, obezitatea, consumul de cantitati mari de alcool, unele medicamente pot fi cauze de guta, insuficienta cronica renala, "ipotiroidia,etc Simptome Aparitia bolii propriu zise apare dupa ani de zile in care cristalele de acid uric se depun la ni(elul articulatiilor si tesuturilor in(ecinate. uta prezinta urmatoarele simptome) - cresterea temperaturii locale, durere, edem si sensibilitate crescuta la ni(elul articulatiei %de obicei articulatia degetului mare de la picior, denumit si "aluce&. - durere nocturna intensa, uneori pacientul nu suporta nici atingerea articulatiei cu cearceaful - disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa cedeze in intensitate pe parcursul urmatoarelor *-+ zile - prurit tegumentar %mancarime a pielii& si exfolierea pielii aparuta dupa remitarea atacului de guta Alte simptome, pot sa includa) - culoare rosie-(inetie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate, asemanatoare unei infectii tegumentare locale - febra - limitarea miscarilor normale a articulatiei %redoare& #imptomele gutei pot (aria, astfel incat) - simptomele pot recidi(a %reaparea& dupa o boala intercurenta sau dupa o inter(entie c"irurgicala - unele persoane nu prezinta atacuri recurente de guta, dar pot dez(olta o forma cronica a bolii. uta cronica este o forma mai putin dureroasa care apare la adulti si este deseori confundata cu alte forme de artrita. - primele simptome ale gutei pot fi nodulii %tofii gutosi&, cu localizare la ni(elul mainilor, coatelor sau urec"ilor. Acesti noduli nu sunt insa caracteristici atacului de guta. !n momentul in care apar simptomele gutei, acidul uric gasit in exces in circulatia sang"ina, s-a depozitat sub forma cristalelor de acid uric la ni(elul articulatiilor. ,alucele %degetul mare de la picior&, este cel mai adesea afectat, insa pot fi atinse si alte articulatii precum articulatiile piciorului, articulatia mainii, a genunc"iului, degetelor sau a coatelor. Poate de asemenea sa apara inflamatia fluidului sacular %bursei&, cel mai adesea la ni(elul cotului %bursita olecraniana& sau a genunc"iului %bursita prepatelara&. -rebuie sa se retina ca exista multe alte afectiuni care au simptome asemanatoare cu guta. Evolutia gutei uta apare dupa ani dezile in care persoana prezinta ni(eluri serice crescute de acid uric, timp in care cristalele acidului uric se depun la ni(elul articulatiilor si tesuturilor adiacente. .n atac de guta

debuteaza deseori pe parcursul noptii, cand durerea articulara moderata incepe sa se intensifice. .n atac tipic de guta prezinta urmatoarele simptome) durere, edem, roseata si caldura locala %inflamatie& a unei articulatii, in special a articulatiei mari de la picior %"aluce&. Dupa un inter(al de cate(a zile, simptomele cedeaza sau c"iar dispar. - atacurile de intensitate medie pot sa cedeze dupa un inter(al de cate(a ore pana la /-* zile. Aceste atacuri sunt deseori diagnosticate ca tendinite %inflamatii ale tendoanelor, de cele mai multe ori postraumatice& sau luxatii. - atacurile se(ere pot dura c"iar si cate(a saptamani, cu sensibilitate persistenta pana la o luna - atacurile sunt deseori recidi(ante %reapar& si apar la un inter(al de 0 luni si * ani dupa primul atac. !n lipsa tratamentului adec(at, atacurile de guta pot de(eni tot mai frec(ente, cu toate ca exista pacienti care nu mai dez(olta recidi(e niciodata. Daca e(olutia gutei este caracterizata prin inter(ale asimptomatice si recidi(e dureroase, care insa cedeaza fara tratament si care se repeta intr-un inter(al mai mare de /1 ani, este posibil ca guta sa de(ina o afectiune cronica si sa afecteze astfel mai multe articulatii. 2ste posibil ca o data cu e(olutia bolii, perioadele asimptomatice sa se scurteze, sau c"iar sa dispara. Acest stadiu al gutei poate fi usor confundat cu alte artrite, cel mai adesea cu osteoartrita. - in acest stadiu, acidul uric formeaza noduli duri, calcarosi sau nisiposi %tofi gutosi&. -ofii gutosi sunt localizati imediat sub tegumente si sunt identificati sub forma unor depozite dure si mobile. Pielea incon3uratoare poate fi subtiata sau inrosita. !n unele cazuri, tofii care sunt localizati imediat sub piele, pot fi identificati prin culoarea lor galbuie, caracteristica. - la inceput tofii gutosi sunt identificati la ni(elul coatelor, degetelor de la picioare sau la ni(elul radacinii urec"ii - daca guta nu este tratata, tofii pot aparea la ni(elul pa(ilionului urec"ii, precum si la ni(elul articulatiilor si tesuturilor adiacente %burse, ligamente si tendoane&, cauzand diferite simptome, precum durere, edem, roseata si caldura locala %semnele caracterisice inflamatiei&. 2ste posibila de asemenea aparitia leziunilor distructi(e osoase si ale cartila3ului, cu impotenta functionala asociata. - datorita tratamentului eficient, care este inceput intr-un stadiu incipient, acest stadiu este relati( rar intalnit in clinica Optiuni terapeutice #copul tratamentului in guta este reducerea rapida a disconfortului si durerii, precum si profilaxia recidi(elor atacurilor de guta si a complicatiilor care pot aparea la ni(el articular sau renal. -ratamentul include mai multe etape care pot pre(eni atacurile recurente de guta si complicatiile acesteia. Dieta Dac4 medicul nu (4 contraindic4 acest lucru, consuma$i c5t mai multe lic"ide %ap4, ceaiuri de plante, sucuri 'i orice alte lic"ide nes4rate 'i nealcoolice& astfel nc5t s4 elimina$i aproximati( *,6-7 litrii de urin4 zilnic. Acest lucru este posibil dac4 be$i circa *61 ml de lic"id la * ore , iar seara la culcare mai ingera$i nc4 611 ml. 8onsumul de alcool este strict contraindicat %deoarece poate declan'a o criz4 de gut4& 'i la fel consumul de ceai (eritabil 'i cafea. 9ri de c5te ori a(e$i posibilitatea, urma$i o cur4 de ape minerale n sta$iunile 9l4ne'ti sau 84lim4ne'ti84ciulata, P4u'a, Piscul 85inelui, :ibor$eni, :orsec, :uzia', 8o(asna, ;alna'. <educe$i cantitatea de sare din alimenta$ie. 2=!-A>! alimentele bogate n acid uric) carnea, mai ales cea de animal t5n4r %pui, (i$el, miel, etc.& 'i de (5nat, organele %creier, limb4, ficat, rinic"i, momi$e&, pe'tele %scrumbii, sardele, "eringi, crap, somn& 'i fructele marine %scoici, caracati$a,etc&, mezelurile, supele de carne sau oase %inclusi( piftia&, cacaoa, ciocolata, lintea, mazarea, fasolea, bobul, ciupercile, sparang"elul, conopida, (arza, spanacul, nucile,

alunele, migdalele. =4 sunt P2<;!#2) laptele %preferabil degresat& 'i br5nzeturile nes4rate 'i nefermentate, carnea fiart4%de animal adult) (aca, g4ina, etc& 'i pe'tele fiert %de cel mult 7-? ori pe s4pt4m5n4 c5te /11g@zi&, ou4le %unul la *-7 zile&, p5inea alb4, pastele f4inoase, orezul, legumele 'i fructele n orice cantitate %cu excep$ia celor men$ionate anterior&, gr4simile 'i di(erse dulciuri n cantitate redus4, mai pu$in pr43iturile cu crem4 'i foieta3ele. .rma$i periodic cure de citrice %portocale, mandarine, etc.&, mai ales l4m5i iar dac4 medicul nu (4 contraindic4, pute$i s4 urma$i tratament cu bicarbonat de sodiu %/-7 linguri$e@zi&. 8iresele si unele plante %Ag"iara dia(oluluiA&, pot fi folosite ca remedii naturiste antiinflamatorii. Bn criz4 %primele ?C ore& regimul (a fi compus din orez, paste f4inoase, supe de legume, piureuri, fructe. Delurile de m5ncare (or fi preparate prin fierbere, f4r4 sare 'i gr4simi, iar cantitatea de lic"ide consumate (a fi mai mare. <e$ine$i c4 un regim predominant (egetarian, bogat n lic"ide 'i care respect4 prescrip$iile de mai sus poate duce la r4rirea sau dispari$ia acceselor de gut4 precum 'i la dispari$ia calculilor renali. -ratamentul medicamentos -ratamentul gutei foloseste medicamente care atenueaza simptomele si care elimina cauzele bolii. -ratamentul specific pentru guta depinde de stadiul bolii, pentru ca tratamentul atacului de guta este diferit de profilaxia recidi(elor. Pentru diminuarea durerii, edemului, rosetii si caldurii locale %inflamatie&, caracteristice atacului de guta, se recomanda administrarea de) - antiinflamatorii nonsteroidiene %A!N#&, precum ibuprofenul, naproxenul sau indometacinul. 2ste recomandata e(itarea aspirinei pentru ca aceasta poate sc"imba brusc ni(elurile acidului uric si poate agra(a simptomele. - colc"icina - corticosteroizi - A8-, Pentru pre(enirea atacurilor recurente de guta se pot administra anumite medicamente care scad concentratia acidului uric in sange) - agenti care grabesc eliminarea renala a acidului uric - allopurinol, care scade productia acidului uric endogen %la ni(elul organismului& - colc"icina, este deseori prescrisa de medicul specialist pentru a pre(enii recurentele in prima luna de tratament 2ste important ca orice pacient cu guta sa consulte un specialist inaintea utilizarii unor tratamente medicamentoase complementare. - exercitiul fizic regulat si e(itarea sedentarismului ;a3oritatea pacientilor cu guta necesita administrarea medicatiei care scade ni(elul acidului uric in sange Dara tratament, atacurile de guta au tendinta sa fie mai gra(e %mai dureroase si cu tendinta la complicatii& dar si de durata mai lunga decat atacurile precedente. 2xista mai multe studii medicale care au ca si scop descoperirea unor noi tratamente pentru guta. Noile medicamente tind sa fie mai eficiente si cu mai putine efecte secundare . - losartanul, este un medicament folosit in tratamentul "ipertensiunii arteriale, face parte din clasa medicamentelor care in"iba enzima de con(ersie a angiotensinei si are de asemenea si efect "ipouricemiant %scade ni(elul acidului uric in sange& - fenofibratul, este un medicament care este folosit in tratamentul "ipolipemiant %scade grasimile din sange, trigliceridele si lipidele cu densitate mica&. Denofibratul are de asemenea ca si efect si eliminarea

renala accentuata a acidului uric, scazand astfel ni(elul seric al acestuia. E *110-*1/7 8abinetele ;edicale ;!,AFA8,2 !asi G Dermatologie G ;edicina interna G ANP8