Beta): =) BARBATUL 31 PEMEN IN VIZIUNESI OPANTULCI losin Cans DE Hur “ “Ase oh ie. rca Crean OO. y = I, ES EGS He ms RUS SI EA poursDavid C. Ford BARBATUL SI FEMETIA in viziunea Sfantului Joan Gura de Aur Traducere din limba engleza de Luminita Irina Niculescu Bucuresti, 2004Redactor: Blen# Marinescu Coperta: Mona Welsiov Seminary Press Copyright © St. Tikhor an 1949 de St. Tikhon’s Paina edijie # fost PUD ‘seminary, Press © Editura Sophia, pense prezenta editic fineascd S- it editia David veiunea-ramégeascd)s;a,folosit edifia Davi ie CE ome al Men in the Early Church: The Full Fiewe of Ste soln Glirysosions Si. Tikhon’s Seminary Pres P.O. Box B, South Canaan. Pennsylvania, 1996. pescricrea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei FORD, DAVID C. pagbatul si femeia in viziunea Sfantului Toan Guri de Aur / David C. Ford: trad. din Ib. engleza de Luminija Trina Niculeseu - Bucuresti: Editura Sophia. 2004 Bibliogr. ISBN 973-7740-42-4 I. Niculescu. Luminita [rina (trad.) §21,000-97-135.1." Cuyant inainte Aceast& carte demonstreaza o data pentna scriitorii ctestini din vechime nu erau defe| totdeauna ck aga cum pretind unele cercetitoare ult ultramisogini, ej ne ofera o analiza textuala mi afeministe. Autorul tului Ioan Gur de ee Se toare la feciorie, casatorie, familie, ea ease cliereine adulter, castitate, supunere, conducere, paling eae Au existat relatii de intimitate in gradina Edenului? fost Eva principala vinovata de caderea in ‘picat? ay S a - 1 Este se- xualitatea expusa in mod intrinsec distorsionarilor? Este trupul rau in sine? Care sunt objectiile rationale fata de egalitatea absoluta dintre femei si barbat? Exista o oa na cresting privitoare Ja supunerea barbatului fata de fe: meie? Au femeile un rol public? Cum pot aduce ele glorie barbatilor? Care sunt responsabilitatile specifice barbati- tor? Este trebuinta de femei-preoti? fn sccolul al 1V-lea, Sfantul loan Gura de Aur, comen- tatorul biblic cu cea mai raspandita sferd de influent in crestinismul antic risdritean, s-a ocupat detaliat de toate aceste chestiuni intens dezbitute si in zilele noastre — cu sau fara infelepciunea scriitorilor erestini din yechime, [ata asadar aceasta lucrare, intitulata Barbatul si feme- ja in viciunea Sfantului oan Gura de Aur, in care, pen- tru prima oara in istoria studiilor de specialitate, David C. Ford deschide larg o fereastra de acces inspre ceste ches- tiuni, Va indemn staruitor si priviti pe aceasta fereastrs, astfel inca intelepciunea aflata dincolo deea sa poata cla- rifica actualele dileme legate de casatorie, familie, sexua- Titate. Inalt rugiciunt pentru ca aceast& carte sa devina un 3)osii,ivgredineioasele care ost S umnezeu in relatiile orl I ene a ani proiectl! (0 ra Te oan ‘Guna de Aur in acest su- gpoi de-a Lungul pe- rreyare, si pot afirma cl izare pana am fostangajat 1a Univer niet fn care mai mare satisfactie. Stu: siatea Drew 12 7 ig mu numa de student teologl 9 jl met ee exec a arate se de prea. de a presus de toate, Ce cuplurile care se femmiistey SF anduiasc’ in fata 1 Dummnezeu viata de coraduiese #51 Patime din cadrul acestela ilie si i e din cai z " ‘avid st Mary Ford: 3 t autorii unui studiu - Gfintul Tihon, sum Teologic Oriodox de exceptie privitor 12 vietil yind mvarau ca di le sfintilor casatoriti. Thomas C, Oden Profesor de Tevlogie, seminarul Teologic Drew, ‘Madison, New Jersey Prefata Teologia si misi et it eieuasiaiiae femeilor in crestinism reprezinté it de important, cu neue dees in CU un amplu econ in zi re, Angajati in aprofundarea acestul allele ne8 p “A aCeStUi subiect, in e mai multi exegeli contemporani se interesea 24 de Biserica primelor secole dupa Hristos, si < c astfel ne vor fi descoperite concepiir ee fel_ ne vor f sitoare gi au. inceput s& cerecteze scrierile teologilor din acea vre- me, inyestigind, printre altel, felul in care eran prvite femeile in Biscrica Primara. Din nefericire, unii teologi si istorici contemporani ti eficheteazi pe tol SFinji Paninfi ai Biscrci dept .miso- gini”| — opinie frecvent imbratigetd de lumea occidental Un exemplu griitor in acest sens ni-l oferi un manual universitar de larga risplindire care se ocupa de istoria ci- vilizatici apusene. Citém: ,Neindoiclnic, Parinfii Biscricii erau toti barbafi. Misoginismul a patruns in gindi tind [..]. deoarece multi dintre ci constientizau faptul cd rezenta femeilor le destepta simjurile ti. Cregtinis- mul a devenit astfel 0 teligie masculina, misogina, o reli- ————— 1 Blizabeth Schissler Fiorenza, spre pild&, se referd 1s ,asa numifil Parinti [ai crestinismului primar] a} ciror misoginism este foarte bine ‘cunoscut” (in memoria ei, New York, Crossroad, 1985, p/ 106). Uavalt exemplu de acest gen ne este oferit in Dicylonarul enciclopedic al religitlar (Washington, D.C., Corpus Christi Publications, 1979), in ‘rticolal intitulat ,Femeile in tradifia crestind”, de MFR. Caston and J. Morgan: ,Datortl faptului 8 Paring Biseriei locuiaw in reluni 1» care femeile-eraut denigrate, adeseorierau si ci la fel de misogit {cx tmajoritatea barbatlor din respectivele zone}” (vol. 3, p-3769): 7gic care respinge fot ce fine de sexualitate”’. Studiuy g. fafa isi propune sa demonstreze ca o atare Seneralizare categorica si o atare acuzatie extremista adusi Sfinfilo, Paringi —accea de ,,a fi detestat femeile”” — reprezinta grava denaturare a invataturilor acestora in ansamblul lor. Referindu-se la scrierile Sfintilor Pirinji ai Biserici, unii Comentatori folosesc termenul de ,misoginism’ penin, @ puncta o atittidine mai mult sau mai putin’ denigratoare 4 acestora fata de femei, in timp ce majoritatea reprezentan- telor miscarii feministe pretinde ci acestia pur si simply _detestau femeile”) dupa cum ariitam mai sus. Astfel, teun articol publicat de Mary Ann Rossi intr-o renumita revista de studii feministe, autoarea afirma urmatoarele: Adept hirotonirii femeilor atrag atentia asupra discre- ditarii sildetestani femeii de-a lungul istorici Bisericii' ih fapt, conceptiile Sfintilor Parinti despre femei varia- za considerabil: Am gresi daca am evalua drept uniforme atitudinile sau convingerile lor, nediferentiindt-le in’ nici un fel. Scrierile fiecaruia dintre ei trebuie studiate fn an- samblul lor si intelese in contextul istoric $i teologic pro- priu. in plus, in cazul in care unii dintre ei ar fi manifestat in anumite privinte o atitudine neg totu! de- preciativa la adresa sexualitatit simplu detestau femeile inseamna impinge lucrurile ‘ John P. McKay, Bennett D. Hill, si John. Buckler, Istoria socie- 4afit occidentale, editia a 1V-a, Boston, Houghton Mifflin Company, 1991, vol. A.p-202), * Misogir _cel care uraste femeile". Aceasta este singura definitie pe care 0 g&sim in Edifia abreviata a Dictionarului Oxford al limbit engleze, Oxford, Oxford University Press, 1987, vol. 1, p. 521, * Mary Ann Rossi, ..Preotia ~precedente:siprejudecti: despre re- descoperirea femeilor-preoti in crestinismul primar”, in Revisia de studii religtoase feministe, vol. 7, nr. 1, martie-mai, 1991, p, 73, 8 mult prea departe; au existat, desigury ici si colo, grupari care desconsiderau femeile, dar aceste grup au fost condamnate de Biserica Primara drept eretice. in studiul de fay vom prezenta $1 analiza conceptiile privitoare la femei ale Sfantului loan Gura de Aur (347-407 d.Hr.), unul din cei mai-ilustri parinti-ai Biseri- cii, vestit preot si predicator al Antiohiei, iar ulterior Pa- triarh al Constantinopolului. Sa fie oare luminoasele ¢i pozitivele sale conceptii despre femei defavorabile aces- tora, dupa cum sustin Elizabeth Clark, Peter Brown si alti citiya cercetaton contemporani?..Nu cumya sunt cle con- ceptii absolut inaltatoare (in pofida unor sporadice opinii negative de sorginte retorica ale Sfantului Parinte la adre- sa femeilor), dupa cum sustin, in mod constant, scriitorii crestini de traditie ortedoxa si multi alti cercetatori ai al- tor traditii crestine’? Presupunand ca unii dintre dumnea- voastra nu ar accepta nici-una din variantele acum pome- nite, sé nu fie totusi aceste conceptii deloc semnificative gi relevante pentru noi, cei care, traind cu saisprezece se- cole mai (arziu, ne zbatem sa intelegem ce inseamna a fi parbat si ce inseamna a fi femeie, si cum putem convietul ‘én duhul unei mai profunde intelegeri intreolalta si al res- pectului reciproc? 11 oath teat a Pentru a ne lamuri asupra atitudinii Bisericit Primare fata de femei, este necesar sa studiem scrierile Sfantului Joan Gura de Aur, personalitate-cheie a patristicii oriodo- ee ee ‘Di i gett ortodoxk contemporan’, Eva Cata- Din pacate, cel putin o exegetd : fygiotw Topping, si-a insusit o viziune eronata despre Sfingii PA: “Pentru a justfica asuprirea femeilor in societate sin Biseric®, PANY e ‘ini ) per: t gativa asupra crestini_au_adoptat_o pe el negati b erasth teologie indreptaté impotriva femeilor gia aflat crore cst ‘ca in elocinta de exceptic a Sfantului loan Hrisostom’ ny Ortodoxie, Editura , Lumina st Via(i", Minneapolis, 1987, p-49)- 9xe, atSt pentns cd el sia dedicat o mare parte a operei sale acestui subiect, cat si pentru ci a fost si continua sa fig unul din cei mai iubifi $i tespectasi Paringi ai traditie; crestine ortodoxe, bucuraindu-se de o faima deosebita si jn Biserica Apuseana, unde este indragit si prejuit de secole intregi. Una din marturiile edificatoare ale iubirii si res. pectului care i se nutresc in sanul traditici ortodoxe ne este oferiti de Sfantul Dimitrie al Rostovului, din Rusia secolului al XVIC-lea, care, in’ prestigioasa sa antologie a vietilor sfintilor, isi incepe expuncrea despre Viata Sféntul Joan Hrisostom astfel: , Sfaintul Loan Gura de Aur, calauzg juminoasa a lumii, invatitor universal, stalp si temelie a Bisericii, predicator al pocaintei””'. O alté marturie este ceca a renumitului patrolog Johannes Quasten: ,.Dintre Sfinfii Parintii greci, nici unul/nu ne-a lasat o mostenire literara atat de bogati precum Sfantul Ioan Gura de Aur [1 Nici unul din seriitorii bisericesti rasariteni nu a atins cote 1a fel de tnalte de dragoste si admiratic din partea posteritatii precum Sfantul Toan Gura de Aur’*. Mat pre- sus dé toate ins, din moment ce numerosi crestini se in- dreapta spre Sfinta Traditie pentru a afla calauzire in via- ta de zi cu zi, se cuvine si cercetdi cele spuse si intre- prinse de Sfantul Ioan Hrisostom, reprezenitant de marca al Sfintei Tradifii, relativ la tema studiului nostru, cu sco- pul de 4 evalua importanta opiniilor sale — opinii care ne pot infrumuseta viata. | Vietile celor Trei lerarhi: Vasile col’ Mare, Grigorie Téologul si ‘Sfantul loan Gur de Aur, traducere de Isaac E, Lambertsen si Xenia G- Endres, Editura ,Schitul Adormirea Maicii Domnului”, Buena Vise, Calera. 1985, p. 96. fohannes Quasten, Patrologia, Editura Clasicti Crestini, Westmin- ter, Maryland, 1984 (reeditare a editiei din 1959), vol. If], p. 429: 10 Vorn incepe cu © schita bio; Me Schi{A biografica @ Sfay a Gurs de Aur, dupa care yom compara eae mai cunoscufi Parinti risk 7 bite Telleetit ale celor. Tecan eet i amen comes dinaintea si din timpul vie}ii Sfamtului loan Hieongn continuare, vom discuta despre teologia hrisostomnen wa feritoare la cisitoric si sexualitate; despre atitudinea ca fata de femei, in general, despre viziunea sa tosis asupra relajici ontologice dintre barbat gi fermeie, preeay si despre felul in care trebuie pusd in luerare aceage sone fie in viaja cotidiana, in special pe tard familial, social bisericesc. Aceste aspecte ale giindirii hrisostomice vor i studiate din perspectiva unor factori esentiali care ne vor ajula si nfelegem c pocitia sa priviteare la femei este mult mai favorabilé. decét se presupune in mod obisruit [atd acesti factori: 1. In ceea ce-i priveste pe cei mai renumiti Pacin{i ai Bisericii rdsaritene, concepiiile referitoare la problematica sexualitafii sunt in mod evident mult mai constructive de- cit cele ale celor mai renumiti Périnfi ai Bisericii apu- sene; 2. Ansamblul etosului teologico-spiritual al SFantului Toan Gur de Aur, 3, Modificarea csenfiald a idcilor sale despre cAsitorie, modificare survenit dupa hirotonirea sa ca pret; 4, Hiperbolizarea retorica, o particularitate specifica a discursului hrisostomic; 5, Profunda sa admiratie fay de principalele figuri fe- minine spiritualizate ale Vechiului si Noului ‘Testament; 6. Devotata: sa asociere cu femeile spiritualizate din yremea sa si alesul respect pe care-1 purta acestora, inde- osebi Sfintei Olimpiada diaconita si grupului de monahii aflate sub conducerea ei si afiliate Marit Biserici a Con- stantinopolului. dLMetodologia folosita in elaborarea acestei earti’ a con. stat, pe de o'parte, in studierea fiecdreia din luerarile hy_ sostomice traduse in englez& sau franceza (textele traduse in aceste doua limbi Sunt considerate de’ specialist drept scrierile de referina ale Sfantului Parinte si constituic doua treimi din corpus-ul operelor complete), iar, pe de alta parte, din consultarea textelor-cheie tn original. Din aceste serieri, in majoritatea lor omilii exegetice, eseuri si sctisori, am incercat s@ extrag conceptiile teologice ale ‘Sfantului loan’Gurd de Aur relativ ta femei i atitudinea lui faja de acestea, sistematizindu-le intr-un cadru logic 5j plasinda-le in contextul ansamblului gandirii sale si al specificitatii biografiei sale. Nu am dorit si abat defel atenfia cititorilor de la sursele’ primare, de origine, pentru a-ida Sfantalui prilejul sdva vorbeasca ,in direct”, daca pot spune estfel, acesta fiind motivul pentru care-nu am recurs decit foarte rar la surse ‘sccundare. In anumite puncte ale expunerii mele exist’ trimiteri detaliate la c&- teva din afirmatiile lui Elizabeth Clark, si aceasta din wei motive: este vorba despre cercetdtoarea femninista care a seris cel mai mult despre Sfantul Ioan Gura de Aur; opi- tiiile ei pot fi considerate tipice pentru abordarea feminis- t@ a textelor hrisostomice de cAtre exegetii contemporani; reliefarea preocuparilor ei faciliteaza o clarificare temei- nic4 a gandirii hrisostomice: Am introdus in studiu! de fata citate cuprinzatoare’ din scrierile Sfantului Parinte pentru a oferi cititorilor posibi- litatea de a intra in universul gandiriisale.In majoritatea cazurilor,"am modificat intrucdtva traducerile’ citate: in limba engleza, straduindu-ma sa ofer o versiune moderi- zata a textelor traduse din greaca si latina; ori de cate ori am efectuat o astfel de modificare, am specificat mai fntai sursa greacd sau latina, iar apoi, intre paranteze, traduce- tea care imi apartine. >» 12 Unele citate includ termenti grecegt si latinesti folosith in original, pentru a inlesni o infelegere mai exact a in- tenfiilor autorilor respectivi. Acesti termini sunt explicats in notele de subsol, pentru ca si cititorii neavizati si bene- ficieze de o injelegere mai nuantata a substratult textelor respective Doresc si multumese prof, dr. James Pain si prof, Dr. Thomas C. Oden, de la Universitatea Drew, Madison. New Jersey, precum si regretatului parinte profesor John Meyendorff, fost decan al Seminarului Teologic Ortodox Sfantul Viadimir din Crestwood, New York (fei memo- ria binecuvantata), pentru revizuirea manuscrisului studi- lui de fafa; sfaturile lor mi-au fost de'un real folos. Adre- sez recunoscatoare multumiti pirintelui Thomas Hopko, profesor de teologie sistematicd si decan al Seminarului Teologic ,Sfantul Vladimir”, primul daseal eare m-a in- cuirajat sa scriu despre concepfiile Sfantului loan Guré de ‘Aut despre femei. De asemenea, muljumirile mele se tn- dreapta atre tofi prietenii si rudele care m-au sprijinit in mod constant de-a lungul elaborarii acestei cart Calde mulfumiti sotiei mele, Mary, care a intrat in via- {a mea in perioada in care scriam prima yersiune a ma~ nuscrisului cArtii de fata si datorité careia ma impartasesc de luminoasa frumusete a vietii de familie — asa cum este ea infatisata de Sfantul loan Gura de Aur. Dragostea, vit tutea si intelepciunea ci au fnnobilat aceasta carte. Nu mai putin pe autor. David C. Ford Seminarul Sfantul TikonPrecizari suplimentare Gitatcle scripturistice folosite in acest studiu, cu excep fia celor care apar in scrierile diversilor autori mentionay, de-a lungul expunerii mele, au fost luate din noua versi- une biblica King James, copyright © 1979, 1980, 1982, Thomas Nelson, Inc: Fragmente din Capitolele al U-lea si al VIl-lea au a rut in articolul intitulat Crica cdsatoriei si infelepciunea Sfantului Ioan. Gura de Aur, in publicatia teologica Alive in Christ (Viata in Hristos), yol. VI, nr. 3 (1991), pp. 43-49. Acest articol a fost retipi in publicatia Sourozh, nr, 51 (Februarie, 1993), pp: 9-23. Fragmente din Capitolul al X-lea au aparut in articolul intitulat Interrelajiile dintre clerici si mireni in cadrul Bi- sericii in viziunea Sfantului Ioan Gura de Aur, in publi- cajia teologica St. Vladimir’s Theological Quarterly, vol. 36, nr. 4, 1992, pp, 329-353. SCA PAN CSEL PB PNPN PG PL sc Abrevieri Scriitori crestini Parinji Ante- Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Latinorum Parinji Bisericesti Parinji Niceeni si Post-Niceeni Patrologiae Cursus Completus, seria graeca (ed. J.P. Migne) Patrologia Cursus Completus, seria latina (ed. JP. Migne) Sources chrétiennesSchita biografica Sfiintul Toan Guri de Aur-s-a niscut in jurul anuluiagy GHr., in metropola Antiohiei, unul din cele trei vy rage mari din Mediterana nisariteana = celelalte doua find Constantinopol si Alexandria. in studiul sdu inticulat Rp. cul sfant; Istoria Sfintilor Périnti ai Bisericii Reser, tene!, Robert Payne ziigraveste Antiohia din acea perioa. di in culori din cele mai stralucitoare: »Aici Zeul-Soare atinsese pimantul si totul scanteia in lumina Tui, Aici erau palate mari, teatre, grajdurj pentru cai de curse, piete unde sc cumparau matasuri din China, blanuri din Rusia si chihlimbar din Tarile Baitice. De la rasanit la apus, orasul cra strabatut de un bulevard lung de patru mile, avind coloane de marmu- Ta pavate cu granit rosu si o multime de statui placate cu aur /...]. Mareata Antiohie, brazdata de apele de un yerde-pal ale raului Orontes, ocrotita de munti inalti, stralucind in lumina soarelui, bogat mai presus de ori- care alt oras al lumii de atunci, cu exceptia Seleucici de pe Tigru, era locul in care trona istoria pagina”. Tatal sau, Secundus, un distins ofifer superior ~ ma- sister militum —in armata imperiala din Siria, a murit pe eae eee a * Editura St. Vladimir's Seminary Press, Crestwood, New York, 1980. Lucrarea este 0 excelenta colectie de biografii vibrante ale cc. {or mai mari teologi si corifei ai Bisericii Rasfritene (denumiti Pa- inti bisericesti)— Biserica regiunilor grecesti din Imperiul Roman de Rasirit, in care sunt incluse Patriarhiile lerusalimului, Alexandrici, Antiohiei si Constantinopolului, *Thidem, p. 195. >» 16 cfind Joan. eta inca prune. Mama's na/,inflorire]), a refuzat categorie. sa se desi era foarte tinira si avea doi copii.-Libaniu, renumitul relor agin, care a fost o vreme profesonil de retoric’ al Jui Toan, 0 luda. dupa douazeci de ani de vaduvie,-astfel: »Zeilor, ce femei exista printre erestini!”™ ‘TAnara vaduva s-a dedicat intrw totul cresterit lui/Toun si @ surorii sale mai mari. Deoarece familia apartines mi cii aristocratii, Antuza'a avut posibilitatea de ai oferi fi- lui sat 6 excelent educatie clasicd: Se pare’ ea biiatul si-u petrecut copilaria si adolescenta tn liniste sf bucurie, irdind pe o mosie Mntinsé si flind instruit dé profeson par- ticulari*?. Tot mama sa a fost aceed care i-a asezat tn su flet sAm&nta unei profunde evlavii crestine. Cand Joan avea paisprezece ‘ani, Tulian (.,Apostatul”), devenit imparat, si-a stabilit cartierul general de rasarit in ‘Antiohia, ca baza de operatii militare pentru luptele impo- triva imperiului persan. Neflind thea intru tow! afierosit crestinismului la acea varsta, tanarul va fi cazut si el pra- @& temerilor care. cuprinsesera inuegul orag antiohian, provocate de nesabuinja insolenta si de grosolaniile tani rului tmparat, care, teneeindu-si propria educatie rest. ni; se ambitiona sa restaureze faima Romei aniice, opiand pentru yechea viata religious pagina, De aceea, dot ani mai tarziu, in 363, cAnd Tulian si-a pierdut viataint-una din bataliile cw persii; crestinii antiohieni nu i-alr deplans al(eare inseam- TecdsAlorcasca, ' sfaintul Joan Gur de Aur, ,Scrisoufe c&ire 0 tana vadu aa Paint Nicceni si Post-Niceon, editor Philip Schatt (Grand Rapiés Michigan, Wm. B, Eerdmans Publishing Co,, 1983), prima serie, vol IX, p, 122. * Robert Payne, op. cit.. p. 196: 7moartea; doar Libaniu, dascalul lui foun, a tinut un jy, discurs clogios tn memoria imparatului'. B La varsta de opisprezece ani, Ioan se rizvrite itiva invataturilor sofistice pagdne ale dase cum ne descrie biograful sau, episcopul Paladie al Helenopo. lisului, aceasta schimbare de atitudine: ,Ajuns la. varsta my. turitatii, insetat de cunoasterea cea Vic, s-a tevoltat Impottiva sofistilor, care nu erau decat niste comercianti de cuyinte™® Toan a aflat aceasta cunoastere vie la Hristos Domnul, cary Ea inchinat intreaga sa viafi. Curind, tnarul a inceput si.) viziteze frecvent pe marele Diodor’, unul din numerosi; mo- nahi care locuiau in pesterile din munfii cei inalfi, nu depane de oras; de acum inainte, Diodor ii va fi povatuitor duhoyni- cesc si invapitor teologic, Cand Libaniu, maestrul retoricij antiohiene, este intrebat, pe patul de moarte, pe cine doreste si lase drept urmas al siu, rispunsul sau es acela, daca nu ni [-ar fi ripit crestinii™. " Oratia 18, in Serierile lui Libaniu: selectie, vol..l, Loeb Classi- cal Library, Cambridge, Massachusets, Harvard University Press, 1960, pp. 279-487. Pentru mai multe detalii despre imparatal fulian (ineluzind cumplita distrugere a templului lui Apollo-in Daphne, la cinci mile distanta de Antichia, in timpul sederii, sale in acest oras), a si despre omiliile hrisostomice de mai tarziu care relatcazi acest €veniment, vezi Samuel N, C. Lieu (editor), Jmiparatul Tulian: Pane- Bitte $i Polemici, Liverpool, Liverpool University Press, 1989, editia aidoua: pp-41-58, Palladius, Dialog despre viata Sfantului loan Gurdi de Aur (5), taducere de R. T. Meyer, in Scriitori crestini timpurii, vol. 45, New ‘York. Newman Press, 1985, p. 35. Palladius a fost un bun pricien al Sfintului loan Hrisostom, care l-a gi hirotonit preot. Este vorba despre celebril Diodor din Tarsus (310-390), unul din Fei mai de seama exegeti ai Sfintef Scripturi din epoca sa. Relataree fi/apartine uj Sozomenjistoric bisericesc crestin din Yechime, si este inclusA in opera sa, Istoria hisericeasca, VIL (PNPN, seria a douta, vol. Il, p. 399), » 8 Dupa ce primeste botezul crestin, Ioan, plin de rayna, nutreste nazuinja de a-j urma lui Diodor si de aimbratisa © viata de rugiciune si contemplatie ascetic’ in pesterile muntilor de deasupra orasului. Mama sa insa il implosa sa ramana alturi de ea, convingandu-1 cd a.0 paris wa oard'. In urmAtori noua le, Survenité tn 374, tanarul in primii trei ani i asista pe arhiepiscopul Meletic, iar apoi este numit cite} bisericese. Dupi mutarea Antuzci la cele vesnice, Athiepiscopul Meletie i-a ingaduit lui loan s4 devina\anahoret sis pust- niceasca sub ascultarea unui staret sirian cu numele: de Jsihic. La inceput, Ioan a dus 0 viati ascetic’ moderati alaturi de un grup de monahi, dupa care's-a izolat de aces- tia, vietuind in conditii de riguroasa ascezA, citind fara in- trerupere Sfanta Scriptura, fara si-si ingaduie odihna mai deloc. Din cauza frigului si a posturilor foarte severe, si- natatea i s-a subrezit mult: a contractat'o boala digestiva gi renala care il va chinui tot restul viefit. ‘Tanarul monah iubea cu ardoare acest mod de vist’ as cetica, pe care o sustine cu dirzenie in primele sale scri- eri, Totusi, boala agravandu-i-se, in jurul anului 377 este nevoit sa se intoarca in Antiohia’. lata ce ne spune Pa- ladie despre aceastd perioad’ a vietii marelui dascél $i predicator crestin: Si aceasta a fost o dovada a Iuerari proniei dumnezeicsti, caci, find el obligat de boala sa re- ' gfaintul Ioan Hrisostom descrie aceasta induiosétoare bee in serierca sa de inceput, Despre preofie, 1.5.. raducere in limbaengle2i de Graham Neville, Crestwood, New York, St. Vladimir's, Seminary Press, 1977, pp. 38-40. (PNPN, 1 IX. P-34). : . * Sfaintul Dimitrie al Rostovalui relateaza diverse mind statis Sfantului loan Gur de Aur in acesti ani. de viati: monahals (Vefi Sfimilor Trei lerarhi, pp. 101-104). 19nunjé 1a aspra-i Viaja’pustniceasea, a parasit pestera g castigul Bisericii"!. Dupa toate probabilitatile, Toan 4 yenil curand diacon secund, iarin 381 d fost hirotonit gj. conde care Arhiepiscopul Meletic. ae in anul\386, Yoan primeste hirotonia intrw sfanta fie — cel care I-a hirovonit fiind de data aceasta Arkin. copill Flavian, succesorul lui Metetie, Imediat dupi hire, tonire, arhiepiscopul I-a insarcinat cu misiunea dea go ocupa de actiyitatea omiletica in marea biserica antiohige na, Educafia oratorica dob: in perioada cand Libaniy ii fusese daseal s-a dovedit a-i fi de folos; la scurta yreme dupa preluarea insarcinarii incredintate, multimi de. oa. meni se adunau-si-1 audi vorbind. Elocventa sai uimea gid incanta pe toti: dar ceea ce ii uluia cel mai mult era faptul c& tanarul parinte Joan. predi de insemnari scrise! ‘Vocafia sa preoteasca urma sa primeasca.o confirmare dramatica la inceputul anului urmitor. In ziua de 26 fe- bruarie 387, a fost promulgat in Antiohia un edict impe- rial care proclama cresterea taxelor, promulgare urmati deo reyolta in masa a antiohicnilor, Multimea dezlanjuita @ profanat statuile imparatului Teodosie sivale familie! sale”. Dupa trei ore de yacarm devastator, ordinea a fost in sfargit restabilita si o liniste spectrala a invaluit oragul in, asteptarea ineyitabilei replici imperiale, locuitorii dandu-si seama,ca orasul lor merita sa fie aspru pedepsit, chiar dupa ce instigatorii si cei direct raspunzatori de hao- sul provocat fusesera judecati si executati, rnd pe rand. SS ee 8a sc foloseasca Taine i ee Dialog despre viaga Sfantului loan Gurd de Aur (5), p-35. dis peta rie sub numele de Tendosie ce! Mare, el a con- ae ae Rasarit intre anii 379 si 383, si intregul impe- ‘erica Onoda I# marie sa(395 d He.) A fost canonizat de Bi- ~ ». 20 De la inaljimea amvonului, loan fi indeamna pe-oa- meni cu elocventa sa caracteristica sa se roage ca Dum- nezeu si impiratul Teodosie s8se-milostiveasca deci. Fl deplange starea oragului, dareste in acelasi timp bucuros cA, in astfel de zile extraordinar de sumbre; crestinii/antio- hieni frecventeazi mai des biserica, sporind in viata de rugiciune. El nidajduieste ci efectul acestei perioade de certare din partea lui Dumnezeu ya fi o simtitoare imbo- gatire a vietii duhoynicesti dim cetate. in urmatoarea sa predica, loan mediteaz asupra calatoriei Arhiepiscopulut Flavian la Constantinopol, pentru a cere indurarea tmpa- ratului ‘Teodosie; la varsta de 80 de ani, arhiepiscopul avea de infrurtat neajunaurile iernii, strabatand 800 de mile dus-intors, animat de ravna implinirii misiunii sale; Sfantul Ioan Hrisostom le cere stiiruitor tuturor credincio- silor s& se roage pentru reusita acestei misiuni: Apot, in siptimianile care se succed, el continua 2 intretina si sa intensifice flacdta credintei pastoritilor ‘sai, printr-o sene de inca optsprezece predici'. In biografia Sfantului loan Hrisostom, Sfantul Dimitrie al Rostovului face urmatoa- rea precizare: .Poate ci niciodata n-a fost respectat Postal [Sfintelor Pasti] cu alata stricteje si niciodata n-aul fost. Cuprinsi credinciosii de un simt al pocAinfei alat de intens precum in acea perioada de timp” Le Pe la sfargitul' Postului Paresimilor, Athiepiscopul Fla- Vian revine tn Antiohia, aducdnd vesti imbucuratoare: mania imparatului fusese Tmblanzitd, iar oragul scutit de consecinfele nefaste ale unei declangari razbunatoare, In tot acest ristimp de.criz, parintele loan isi castigase dra- O22 SSS = is ' Acesie predici sunt umite|Omili Ta starai"j vextal in linsba en sleza este cuprins tn PNPN 1, IX, pp. 317- 2 vieile Sfingilor Treé Terarhi, p. 109. atgostea credinciosilor pentru) taria si infelepciunes sq pentru felul in care-i incuraj oat De Dummezeu daruitul graitor 2 rimas in: Antion pani in anul 398, cuyantand de cateva-ori in fiecare sa; ar uneori chiar in fiecare zi,-spre pilda in timpyy Sfantului si Marelui Post. De-a lungul activitatii sale dg predicator, el a impartasit credinciosilor numerozse cy vinte de invajiturd asupra unui numér substantial de cary scripturistice, pe care le-a analizat si comentat verset cy verset. Aceste predici/omilii au fost notate de tahigrafi iar apoi organizate in comentarii considerate a fi cele mai yaloroase talcuini scripturistice din istoria Bisericii Rasa- ritene!, Tat& cum sintetizeazi Episcopul Paladie aceasta perioada a vietii Sfantului loan Gurd de Aur: " Aceste comentarii includ Evangheliile dup Matei si loan, inte- grala epistolelor pauline, Psalmii si fragmente din carjile vetero-tes- Tamentare. Dupi toate probabiliafile, Sfantl foan Gurd de Aur a fos Primal predator care. imbinat propoviduirca cu scrierea [H.W.G. Liebeschuetz observa ca, spre deosebire de retorica filoso- fica greco-romana a acelor vremuri, in Onmilile SfantuluiToan Hrisosiom ,ceea ce era cu totul nou erau ritmicitatea predicilor, pasi- tinea eu care preceptele morale erau expuse drept porunci dumneze- ia svete cuprindeti Io (Barbar! episcap iserica $f statul in epoca lui Arcadie si a Sfintului loan Hrisostom, Oxford, Clarendon Press, 1990, p. 172). Sfintul Dimitrie al Rostovu- {uL-cnsemneaza vielnes Sfnnulul Poli, Geeicul Sfénulu Tan eee etree a Mnchinovierii sale si ulterior arhie} g Seon: es Seafa, a intamplat ca Proclu sa priveasca ae @ usr chilie} Sfanfului loan; in timp ce acesta scria uni din comentanile sale la epistolele pauline, Proclu la vazut pe ‘ posal Payel insusi aplecat asupra lui,-soptindu-i \e; Proclu erates ‘poxolal Pave dupa chipul-din icoana pe care San Toan Gur de Auro avea pe perce. Cénd ia ceatat Sfintuli esta: -a FAspuns CA nu sesizase 0 astfel de prezent’ in incapere (Vietile Sfintitor Trei ferarhi pp. 120-121). > 22 ., Apoi a petrecut doisprezece ani in Antiohia, re sand glorie asupra preotiei locului prin strictetea si dis- ciplina stilului sau de viata. Pe unii [eredinciosi] ta pus la punct prin cumpatarea sa, pe alti i-a luminat cu jnyataturile sale, iar altora le-a ostoit setea dandule sa bea din fantana Duhului. Dupé adormirea intru Dom- nul a binecuyantatului Nectarie, towl a fost navigare lind cu Hristos la cfrma corabiei.” fn anu) 397, cand Patriarhul Nectarie al Constantino- polului a trecut la cele vesnice, Ioan, predicator yestit al ‘Antiohiei, a fost invitat de proaspatul imparat Arcadie sa-1 urmeze in scaunul patriarhal. La urma urmei, se gandea ‘Arcadie, nu trebuia care impodobita Biserica Hagia So- phia (Sfanta infelepciune) — cea mai mare biserica a capi- talei imperiale — cu prezenta celui mai mare predicator al imperiului? Asadar, loan este luat la Constantinopol de garda imperial, dupa ce fusese ,ademenit” ou subtilitate sa paraseasc Antiohia, stiind bine Arcadie ca aprinsii pa- triofi antiohieni nu L-ar fi lasat niciodaté sa plece de bund- voie din mijlocul lor. Tnitial, a fost primit cu mult& bucuric in capitala impe- riala. Imparateasa Eudoxia insasi a partcipat la o proce- siune bisericeasca (unde toti credinciosit au mers desculti, tn frunte cu imparateasa), iat apol S-a {ntretinut cu proas- patul patriarh jn ample discutil legate de subiecte duhov- nicesti; numai Ca, 0 data ce loan incepe sa insiste, in-pre- dicile sale, asupra pericolului excesului'de lux yi al bose ne 1 Paladiu, op. cit, Sy p. 36> Sfantul Dimitrie ‘al Rostovului con- semneaza si cl cateva minuni atribuite Sfantului loan Guré de Aur de-a lungul acestor ant de preotic in ‘Antiohia (Véepile Sfinlor Tret Terarhi, pp- 110-112) n Sfici etalate cu ‘ostentatic, Eudoxia ajunge sa se conside, personal:vizata si lezaté. Nou! patriarh traia in condi’ de maximd austeritate, manca singur si refuza'sa ofere clase; aristocratice ospitalitatea la care se asteptau reprezentangi aCesteia; ospitalitatea abundent-risipitoare cu care~j Obis- nuisé antecesorul sau si/pe care 0 considerau un compor- fament firese din partea patriarhului capitalei'imperiale. Imediat dupa inscaunare, Patriarhul Joan incepe sz aplice masuri reformatoare: se ridicd impotriva practicij ,Sineisaktismului”', ii sanetioneaza pe preotil’ tranday; Sal Zearciti, alocé o'suma-mai ‘mare din fondurile’biserj- cesti activitatilor de caritate, modifica normele de vietuire a femeilor vaduve, nu inainte’ de a'se asigura ca acestéa sunt cu-adevarat vaduve, cle urmand’sé vietuiasca fn so- brietate si SA nu frecventeze baile publice; pe vaduvele tj nere care considerau ce nu-si pot indura vaduvia, Je in: Curajeaza sa se recasatoreasca. Dinamicul pairiarh condiice privegheri de noapte, ru- gaciuni i procesiuni, pentru a le contracara pe cele ale anenil . care ‘mai traiau inca in capitala. Acest lucru ji deranjeaza pe unii dintre preoti, mai ales pe cei care nu fusesera obisnuiti cll indatoriri profesionale suplimenta- Te. Femetlor insa li S€ recomanda Sa se roage acasa si si mu participe la astfel de activitati duhovnicesti, pe dé o parte pentru a respecta buna cuviinta, pe de alta parte, * Aceasta e z irtReare joc ASR ete practicd in vinta cireia cougar §i calugarivle oa ae 5 acreagt cladire; a fost condamnata de Primul Si- Soe imenie de la Niceea (325), Canonul 3. In limba Tatin8, femcile 2G letuiau astfel erall numite subintroductae. iit sos 7 : ienil sustineau ca-Hristos nu‘este pe deplin Dumnezeu: \conceptiea fost condamnat de PrimulSined beuneme — % pentru a le fi asigurata.protectia: Nesinformeaza Episco- pul Paladic: _Unmare a tuturor acestor reforme, Biserica tnflorea gi se infrumuseta pe Zi ce trecea. intregul oras straluces Ue evlavie: toti [crédinciosit] erau luminosi si plini de prospefime in urma cantani Psalmilor 91 a vietti sobre pe care o duceau, Numai ca diayolul, dusmanul bine- lui, nu putea suporta indepartarea acelora pe care el ti jnrobise oarecind, a acelora care-i eral rapifi de. cu- ‘Yyantul Domnului, cuyant impartasit lor prin invajatun- Je Jui Joan. Acum tofi acesti fosti pasionapi ai curselor de cai si ai salilor de spectacole, parasisera curtile dia; volului si se-gribeau cu dragoste spre pasunea duhoy- niceascd.a. Pastorului care-si iubeste ile Sale, si le cheama la El.” fn anul 402; Patriarhul Toan este invitat s@ participe 1a hirotonirea noului episcop al Bfesului. © data ajuns acolo, él convoacd un sinod format din 70 de episcopi; in tocul celui vizat, este ales in scaunul episcopal un diacon din Constantinopol; apoi, loan demite fntre 6 (cel putin) si 16 (cel mul) episcopi din cei 70,-deoarece acestit fuseserd condamnati pentru luare de mi (adceptasera sa’ primeas- ca bani in schimbul hirotonini unor preoti). atragindu-st astfel furia acestora si.a sustinaterilor lor’: See ' Paladie, op. cit.. 59p.A0-. 5 2 Th aceasté perioada nu era clar daca. Arhiepiscopul Constanti= nopolului ayea sau nu jurisdictie administrativa asupra Efesului, Cel FeAl Patrulea, Sinod Ecumenicy-care s-a,desftsurat-in_Caleedon. it nul 431,,a,precizat- urmatoarele> Constantinopolul exereita contro} suministraiv asupra.,diecezelor pontice:asiatice [din partea de-vest a ‘Asici Mici] si tracice” (PNPN 2, XIV. p:287)) 25Teofil, Arhiepiscopul Alexandriei, fntronizarea lui [oan din ordinul imparatului, dar jy, ya propriei sale voinfe, si care il ura pe Toan ~ icc find prada unor puternice resentimente de gelozic jc Pet: Commantinopolulit = aflé acum prilelide aso ca ca impotriya acestuia, legandu-se de chestiunea celor ait tru frafi inal’. Era vorba de patru calugari din dese ‘i egiptean, pe care Teofil ij alungase din Egipt, ae de erezie origenista, ind cei patni ajunsesera tn Con. stuntinopol, Patriarhul Toan le oferise gizduire thtr-ung din bisericile constantinopolitane, manifestand insi a Eaapatce a rlonenesetitlcaiiaeascd Sfantd Cuthinecs. tura inainte de rezolvarea cazului. = i Dupa ce fratii respectivi si-au expus cazul in fata auto- nitatilor constantinopo e, Teofil a fost somat prin or- din imperial si se prezinte in capitala, drept acuzat, la procesul intentat lui de catre acestia. Sosind insa la Con- stantinopol insotit de 29 de episcopi egipteni si incarcat de darun, Teofil a inceput sa organizeze petreceri (la care @inyitat membri ai clenului local si ai nobilimii), chiar in care Iuase parte jg "in parte; aceasta rivalitate izvora din cel de-al trei celui de-Al Doilea Sinod Ecumenie din anul 381, Seeeeiaae or eniseopul Constatinopolu va define prerogative de onoare reel Bed Constantinopolul este o a doua ise pt aasieagartena Datiea poe ea oe ee d.Hr.), care a trait in Alexandria, a fost un stra- Hat teolos,exeget biblic si traduetior,tnsa unele din speculate ies See eae suite: Perenitatea sati vesnicia lu- aan ap tes real in nimi; si a anumitl denigrare «trupuli Seale oti srs nora din miscrileerstice care au apart in ‘ont sale. Origen si opiniile sale indoielnice’au fost condamnate de catre il é Al is 7 TnConstantnecol ats Af Cinclea Sinod Ecumenie, care a avut loo : 26 palatul imperial, care-i fusese. pus la dispozitie de cite impirdteusa Eudoxia, decisé si-l sprijine impotriva: lui Joan, Reprezentan{i marcanti ei nobilimii: capitalei s-au alaturat imparatesei in demersul acestcia Impotriva Patri- arhului Ioan — in parte deoarece se simfeauamenintati gi se infuriasera pe e] din cauza ca le ineurajase pe unele fe- mei din aristocratia local, printre care se numara diaconi- ja Olimpiada, sa-si doneze averile saracilor si Biserici in parte displicindu-le implicarea patniarhulu in diplomatia Imperiala: pe la sfarsitul anului 400, acesta participase cu succes 1a 0 misiune diplomatica privind rebeliunea condu- catorului militar Gainas'. Pe. deasupra, mai) existau in Constantinopol unii calugari recalcitrant, care duceau 0 viata intru totul dezordonata si nesupravegheata, si asupra cirora, Ioan isi exercitase cu severitate autoritatea sa patriarhala, straduindu-se s&-i disciplineze. Pe toti accsti nemultumiti de austeritatea patriarhului, manifestata in predicile sale, in stilul sau de viata sf to chestiunile legate de administratia bisericeasca, Teofil ti stranse treptat-treptat in jurul lui, adundnd astfel tot atatea capete de acuzare impotriva patriarhulul — st anume: Ps nerea in vanzare a proprietatilor bisericestt (vanduse ma- si soli agers Seto Tati ce aflam de 1a Sfantul Dimitrie al Rostovului despre acest incident: ,,imparatul, nedorind s4 se verse singe, i-a cerut Sfantului reas Gurd de Aur si mearga la acesta [Gainas] si sil imblanzeascd, ‘adresindu-i cuyinte pline de smerenic. Desi I! amintea prea bine cA il updrase pe Gainas atunci cdnd fi interzisese st yind adunfrs ane in bras, loan a mers la orgoliosul barbar fiind gata sB-si puna in primej- dia propria via{é pentru oile sale, $i Dumnezeu 1a ajut Pe slujitorul Sau, cdc! loan a smerit bestia cu chip de om prin cuvintele blande pe ware { le-a-adresat, preffcandurl din lup in miel; apoi, dup&ice la ini pacat pe acesta cu, imparatul, s-« intors [ls Constantinopol]” (Wierile Sfinjilor Trei lerarhi, p. 119). 7tefiale de constragjie ramase nefolosite pentru ajutorang: Siracilor), disereditarea clericilor' (it eriticase pent nu-si luau in serfos tndatoritile pastorale), Totetinerea fe discutii particulare cu femei (Olimpinda fi servea zilfic me sele tn particular), desttuireailegala de opiscopi th Asia fe allingase pe episcopii care Iuaseri mit in regiunea efe, siand), ultragiu la adresa imparatesei Eudoxia (spusese odg. {8 c& unii dintre’preofi erau intocmai ,preotilor care ian, cau la masa/lui Jezébel”)', gi alte asemenea acuzatii. Bucurandu-se de sprijinul imparatesei, Teofil conyoa. c&- un sinod format din 36 de-episcopi (29 dintre acestig fiind insadin Egipt, nu aveau autoritate legitima in Con. stantinopol), reusind uimitoarea performanta de a obfine inléturarea lui Toan din scaunul patriarhal constantinopo. litan?, Ferm | in convingerea ci Dumnezeu face dreptate celor nevinoyati in feluri cunoscute!doar de Bl, Toan’nu opune nici‘o rezistenta, drept urmare este exilat. Supunan- du-se ofiferilor imperiali, el este urcat fntr-o corabie'cu destinafia Bitinia. ‘Dupa aceasta, aflam din relavarile biografului sau, Pa- ladie, & nu trecea nici o singura zi fara sa se tntample o Cui toate e& Sfantul foan Gura de Aur este uneori acuzat de lipsa de tect si impolitefe in privinta criticilor sale indreptate impotriva impa- ratesei Eudoxia, Lieheschuetz subliniaz’ faptul c& ,,admonestirile aces- ‘uid erau iniotdeatina de ordin general, arareori vizdnd anumite persoa- ne De asemenea, el afirma c& ,atnci cand se referea la imparat sau la Impiriteas2, Sfintul loan Hrisostom folosea termeni generali, dovedind cinste i inlegritate, Sfantul {can Hrisostom avea mare grija si evite Grice formulare care ar fi putut fi interpretata drept comentarit politic” (arbor si episcopt:armata, Biserca si stand fn epoca lui Arcadi¢ ya Studi loan Hrisostom, pp. ¥76%i 174). z ue ee denumirea de Sinodul dela Stejar, aes on uurbie'a Constantinopolului, in vara saul Tn : 28 calamitate (thrausis = x Zguduiturs, o zealiaitura sau um eutremur) in dormitorul imperial”! Istoricul bisericese Teodoret al Cirului sustine ca sensul acestui termen se ro- ferea la cutremute, dar exist speculati in privinta unei pierderi de sarcina a imparatesei*. Oricare-ar fi fost reali- latea, Cert este cf imparateasa, ingrozitd, a dispus intour- cerea lui Loan din exil i reintronizarea lui ca patriarh. Desi revenirea sa era 0 biruinta, loan refuza sa inte in Catedrala, cernd ca'membrii sinodului care-| destituisers 4 confirme reintronizarea sa. Deoarece Teofil fugise ina poi in’ Alexandria, are loc intocmirea unui alt sinod, for- mat din 60 deepiscopi, care vor anula deciziile sinodului jatranit anterior, cunoscut sub numele de |Sinodul de la Stejar”. Patriarhul si impardteasa se salut cu cordialitate. Cw toate acestea, pacea este de scurta durats; existau prea multe impotriviri la adresa patriarhului. Doua luni mai tarziu, Teofil trimite’cAtiva episcopi: la Constantino pol, cu misiunea dea declansa din now ostilitatile impotri- ya acestuia. Intervine apoi un alt factor. imparateasa ceru- seca o statuic de argint a sa sa fie asezatavizavi de Cate- drala Sfanta Sofia, lucru care a stamit profunda indignare a patriarhului. La putin timp dupa accasti intimplare, fntr-un cuyant de inyatétura prilejuit de comemorarea Sfantului Ioan BotezAtorul, pattiarhul spune: Din nou danseaz’ Trodiada, din nou se infurie, din nou fi cere ca- pul lui Joan”. vr: Considernd cd aceasta afirmatic fi era adresata ei Eu doxia se hotaraste sa-] distruga pe patriarh. [si reinnoieste presiunile exercitate asupra: sofului ei, ca'sa actioneze 1m- \ Paladiu, op. cit., 9. p: 57. 5 2 Teodoret, , {storia ecleziastica”, V.34, PNPN 2, III; p. 154 * Referire la Matei 14, 6-8. 28riya acestuis, Ca urmare, Ja inceputul anului 404 me piratul Arcadie dispune caterisirea patriarhului. De q.,, aceasta tsi Sfantul Joan Gura.de Aurnu se mai supg afirmand c& vor trebui s8-1 izgoneasca cu forta din Cate, dala, unde-si- mutase resedinja. In noaptea Sfintci fnyiex a aceluiasi an, trupele imperiale intra in Catedrala,, im, prastie credinciosii si devasteaza biserica, intrerupang cu yjolenta slujbele Botezului, slujbe care erau in pling des. fasurare. Patriarhul mai rimane in regedinta sa, Catedral timp de-doua luni, dar, in'cele din urma, se preda gar; imperiale, dupa un sfasietor ramas bun pe care si-l ia de jg prietenii sai cei mai apropiaji. In timpul confuziei gene. fale iseate — insofitorii Iui asteptandu-se ca el sa iasa pe usa din partea de vest, iar el iesind pe cea din partea de est =se declanseaza un incendiu care distruge atat catedrala, ct si clidirea Senatului, aflata vizayi desea’. Acuzati de provocarea incendiului sunt susfinatorii patriarhului, acu- zajie care se ya adauga la persccutiile ulterioare suferite de acestia. Inaintea exilului su, Patriarhul loan ii:implorase in ne- numérate rinduri pe sustinatorii: sai si nu provoace o _* Sfintul’ Dimitric al Rostovuli istoriseste urmatoarele: -Dupa exilarea Sfantului loan’ Gura de Aur, in Catedrala Constantinopolului aizbucnit un incendiu, ceea ce.2 reprezentat o expresie clard a maniei ummezeiesti. Raspandite de un vant puternic, flacarile au iesit din biserica, s-att indltat cu putere in aer sub forma unui pod inclinat in- thee pall unde avuseserd loc adunérile impotriva sfingitului foan, si A estnstuit intra totul, S-2 putut vedes atunci o:minune’ ca gi cum ar fost viv, focul S:a.rsucit, capatind forma unui sarpe, sia cuprins aes cele mai indepartate; doar cele asezate in jurul biscricii-cate- Faseac a cpunss nestinse. Acest fapt a dovedit tuturor c&-incendiul mu ie sia inspire, of se iscase in urma maniei lui Dumne~ i 7 nm ed Cites fen ela ‘Sfantului Ioan Hrisostom’ 30, *» schisma in sanul Bisericit din cauza lui, indiferent de ce svar fi intimplat. Cu toate acestea, unit dintre ei nu Lan putt aecepta pe cel care i-a Iuat locul, pe Athiepiscapul Arsacie. Et s-au facut cunescuti sub numele de .ioanit”s multi au fost crunt torturati, uneori pana si-au dat sufletul De data aceasta, Sfantul Ioan’ Gura de Aur nu s-2 maj intors', petrecandu-si cea mai mare parte a ultimilor iret ani ai victii in Cucusus, un sat obscur din Armenia; aici a fost vizitat de numerosi pastoriti ai sai din Antiohia sia soris'o mulfime'de scrisori. Dintre acestea, scrisorile adre- sate Olimpiadei sunt deosebit de fnduiosstoare, demon- strand grija pe care'i-o purta; o indemna stariitor si nu se descurajeze in fafa persccutiilor, singuratatii si mahnini produse de nedreapta sa alungare; in toaté aceasta perica- da de timp, ea @ fost persoana in care Sfantul Parinte a avut cea mai mare ineredere. Sfantul Ioan Gurd de Aur a trecut la celé vegnice in exil, in timpul unui mars fortat catre 0 alta localitate de surghiunire, in ziua de 14 septembrie a anului 407 A adormit intra Domnul in Comana, un oras mic, in Bise- rica Sfantului Basilise, in fata raclei sfantului_ marir, care-i aparuse in vis cu 0 noapte in urma, consolaadu-| si spundindu-i ca ziua urmatoare vor fi impreuna ih rai. In consonanta cu tot céea ce predicase de-a lungul vietii = si anume ca omul trebuie s@ suporte incercanile, cu, demni- 1 Refatarea intoarcerii curentului politic impotriva Sfintulut loan Hrisostam, care culmineazA cu declaratia sa finala gi surghiunitea'Sa, este minutios si impresionant descrisa de Licbeschuetz in op. cits PP 189-227 Eat 2 Deoarece: in: Biserica Ortodord, aceasta este: data Praznicultt {nalgarit Sfintei Cruci; pomenirea sa nu este in aceast 21, ci In rua de 13 noiembrie. 31tate, ew noblefe si fata si se plangi, ultimele sale cuyinte ‘au fost: ,,Slava Jui Dumnezen peniru toate!" Seriindu-i biografia'la scurtd vreme dupa moarte, Epis, copul Paladie « prezis ca nu ya tece mult si Sfantul Jou Gura de Aur-ya fi preacinstit: ,,Veti vedea ca, dupii trece, reaunei generatii, Ioan va fi'cinstit‘ca un manir, in tim, ce aceia care i s-au impotrivit yor putrezi””'..Intr-adevar. miulji dintre cei care-| persecutasera. au sfarsit mizerabil |, pufin timp dupa el, inclusiv imparateasa Eudoxia, th anul 438, pe cind Sfantul Proclu, unul din discipolij Sfantului Parinte, era arhipastor al Constantinopolului, 13- misitele pamantesti i-au fost aduse intr-o corabie la Con- stantinopol cu mare fast; urcfndu-se in, barci, mii.de oa ‘meni i-au iesit in infmpinare in larg. A fost inmormantat in Biserica Sfinfilor Apostoli numai dupa ce imparatu Teodosie al l-lea”, fiul lui Arcadie si al Eudoxiei, i-a ce- gut iertare in numele parintilor sai. — 'Patadi, op. cit, 19, p-127. 2 Imparatul Teodosic al U-lea.e domnit intre anii 408 $1450 d.Hr. Potrivit tradifiei Bisericii, in momentul in care garda tmparatulut 4a fncercat prima data Fericitul Icronim fi indeamna chiar si pe mirenii casa- toriti si se infraneze: Daca ne infranam, aducem cinstire sofiilor noastre; daci nu ne infranam, este limpede cA le necinstim, [deoarece] necinstirea (contumeliam)> este opusul cin- stiri [...]. Daca omul din afara este intinat (corruptus), pierzand astfel binecuvantarea curatici trupesti caracte- Ss 1 Serisoarea CXXII1. 13, CSEL 56, p, 88 (NPN 2, VI, p. 235). De asemenea, in aceeasi scrisoare, partea a 6-a, CSEL 56, p. 88 (PNPN 2, VL, p. 232), referitor la atitudinea potrivnica a Sfantului Pavel fata de ya doua cAsétorie”, feronim sustine urmatoarele: ,Dac& ai (sotil] tot rebuie sa se balaceasca in mocirla (voluptentur)”, este ‘mai bine ,s& faca aceasta cu un Singur partener, nu eu mai mult” * Impotriva lui lovinian, 1.34, PL 23.257B (PNPN 2, Vi, pp- 31322). > Contumeliom, ofensa, afront, ultragiv (Cassell, p- 135): 45ristice fecioriei, cel puin si incerce S¥imite neiniiny, fea duhului proprie infranarii jn continuare, Ieronim susjine © pingitinea (sordes) ntului casitoriei nu poate fi stearsa nici de mary. Ae Concepiile sale despre 0 a doua cAsatorie nu syn Tpnimie mai tolerante decit cele ale lui Tertulian; cee eq Sfmt el este GA, »potrivil Apostolului, cea de-1 doug 9. stone le corespunde doar femeilor desfranate (malis)™ g; sc intreaba: , Este oare loc pentru. o a doua casatorie {jp sata unui erestin]? Nu! Nici nb se pune problema! Ase. fnenea buruieni nu pot creste intr-un pamant roditor, i fumai prinire spini $i maracini, in vizuinile acetor yutp) cy care Domnul T) aseamin pe Trod cel nelegiuit”™ “Si ne amintim, totusi,.ca in majoritatea lor, scrisorile Fericitului Jeronim se adresau monahilor pentru a-i incu- raja si se afieroseasca celibatului, sau vaduvelor, pentru a le indenina si nu se recisAtoreasca. In lucrarea sa Fmpo. triva tui Tovinian®, el sustine cu mult ze! superioritatea intru vrednicie a fecioriei fata de cAsatorie, deoarece calu- anil Iovinian avea convingeri pelagiene’, condamnate de \ fmpotriva Wi loviniar:, 1.7, PL 23.220D-221.A (PNPN 2, VI, p. 351). Cuplurile care traiesc ,ca frate si sora” sau care se despart pen- tnia Vietui in mindstiri sunt ludate atat de Biserica Apusean’, cit si e cea Rastriteand; o serie de sfinfi ai Bisericii Primare au ales una din aceste cli. + Sondes, tiedlosie, josnitie (Cassell, p. 532). pionriva tt Tovinians1 26, PL.23.2478 (PNPN 2, VI. p: 366), ‘ Wbid. 1.89, PL 23.2828 (PNPN 2, VI. p. 380) 4 Serisoarea CXXII7, 9, PNPN 2, VI, p. 233 (CSEL 56, p. 82). “inpotriva {wi Tovinian. PNPN 2, VI, pp. 346-416. __ Pelagienii eau o secti de eretici care exazerau importanta bundté- Hi naturif: urmane “dupa eSderea in pacar a protoparintilor nostri: parfinatoriiradicali ai acestui grup ayeauconvingerea c& orl s€ poate ‘mantut singur $i poste deveni desavarsit fara sa alba nevoie de ajutorul 46 sinoadele bisericesti din Roma cand Sfantul Ambrozic era episcop al loculnn es tele, lovinian afirmase despre casitorie ok anette ia fel de neintinata si nobila ca si fecioria!. Fiind mon, nu episeop, Fericitul leronim nu a predicat si nisi ney pastorit comunitati formate din credinciogi cisstont prc, fom Sfantul Ambrozic sau Fericital Augustin, Se Fericitul Augustin’ (354-430), renumitul Episcop de Hippo, din partea nord-vesticd a Afvici, Impanageste conc ceptiile lui Terulian privind pacatul originar tansmas prin actul sexual (matrimonial 3i Milano (Gn anu 393, pe Ste 0 Vocatie Drept aceea, vrijmesul sustine 4 noii-niscuyi poarti stigmatull vinovajiei [pacatului stEmosesc] nu — harului divin, prin propre sale eforuri de @ face binele. Ese gi mofivul pentru care in detaliatul si remarcabilul su studiu intitulat Trupul si societaea, New York, Columbia University Press, 1986, Peter Brown afirma concis: in scrierile sale din anal 415 impotriva pe. Iasienilor, Ieronim a facut tot ce a putut pentrt a nut orice nadeide a omului de’a atinge perfectiunea pe pimant. Faptele care tin de viala intima cuplurilor pledau impotriva tnei atari perfeetuun!(p. 386). ' fn scrierile sale, leronim a mai combatut doi aparatori atini ai casétorici, pe Helvidiu si Vigtlantiu, care sustineau c& aceasta repre- Zin un stadiu mai elevat decat celibatul (PNPN 2, VI, pp. 334-346 si4}7-423). Augustin este unanim considerat drept cel mai de seamé plrinte al Bisericii Apusene inainte de Toma d’Aquino. Spre pild4, in ariico- jul sau despre Augustin din Enciclopedia Britanicd, John Burnaby 71 rumeste ,personalitatea dominant& a Bisericit Apusene a epocii sale” [ulin general recunoscut drept cel mai mare ganditor al antichitati erestine” (Nowa Encicopedie Britanica, Chicago, Encyclopedia Bri- tannica Inc., 1986, vol, 14, p. 386). in Ortodoxia Rastriteana, Aupus- tin este cinstit ca sfint, ilustru episcop 9i parinte bisericese, Cu toate acestea, in lumina invaggturilor PArintilor Bisericii de Rasirt, unele din ideile sale doctrinare, cu osebire cele legate de harul divin si libe- rularbitru al omului, sunt considerate intru totul eronate, 47fa ira binelui-rezultat din cAsatone, ct ca 0 conseciy, ea raului provocat de pofta trupesscd (ex malo oe. Eupiscentiae), care, desi (ine de cele: ale’ cAsatoric; poate rusina sat {jena [pe soti] (erwbescunt).”! Poate of aceasif viziune se datoresza m parte fapiuty; Augustin, ca gi Terulian, Ambrozie sau Teronim, erg Snvins ci nu exista relapi matrimoniale Ard pots yyy pesca feoncupiscentiay- waugustn tsi detaliaza acest punct de vedere Tntr-o ly crare imitulata Despre cisatorie si pofia trupeasca, pe SS * peyre edstiorie $i pofia trupeasce, L27.CSEL 42. (PNEN 1, V, p.274). Vezi si 18-9, PNPN 1. V_ pp. 285-28 (era: pp. 255-234 (PNPN 1, V. p. 272), in lewaturd cu ti copii “prin urmare cel ce senaste din poft8 (concupiscentia)trupeasc8 este ‘qu sdevirat (uique) nascut din lume, nu din Dumnezeu; se naste din ‘Domnezeu atunci cénd se naste din now din apa si din Duhul [prin "Vinovatia (rearun) acestei concupiscente este absolvits in sine, chr daca se contracieazA (irahi) din nastere |]. Cel care se “asie nu este picdtos cu lucrul fin fapta], cAci este nou prin nasterea ‘33, dar vinovajia (reatu) ii este veche [ancestral8]". 7 Initial, concupiscentia insemna orice =dorint® aprins& sau,dor fesbinie”, iar in latina tarzie, jconcupiscenta [dorinjé sexuala)” (Chathion T. Lewis $i Charles Short, Nowl dicfionar latin, New York, eee Seek Com 1907, p: 404. In scrierile lui Tertulian si apoi in le ale Parmtilor Apuseni, cuvantul a dobandit conotatia de =pofié mupeases”, deci 1.C. O'Neill face urmatoarea remat- a\iguaea sane eau -Concupisbentaia. Un nox dictianar de teologie cresting, Alan Ri- chardson si John Buwde, editori, Londra: SCM Press, 1983, p. 116). 48 -greva scris-o in perioada 418-420) « ee Be paperrarioe acme ee We, dedicat in exclusivitate binefacenlor cistiamey oy gfirma urmatoareie: ,.Cand vorbim despre waimistires e prunci. unirea trupease’, care este legiuita (licitus) Semmna de cinstire, nu te 1Otupi SAvargi in afara foes. fui poftei trupesti (libidinis)" Aceasta donnts qu vine de la sine, ci ea trebute trezit pant-un mee 3 tual al seducfici (inlecebroso), care ii poale susina sau jena (pudendum) pe soft Desi Ferictul Augustin ename- srei dintre binefacerile cisitoriei — .pruncii, fidelitarea, Fantenia legimantulut matrimonial™, cl pune un accent Se 1 jn Retractarile sale (11.53). Augustin afirma ca aceste luerSri au fost scrise cind’2 aflat c2 -pelagienii au adus diverse vagi acuze im- va noastra = spre pildd, c& noi condamnim cacttoria im temeiul Eisdnerit pacatuloi originar” (PNPN 1. V. p.258). {Despre casitorie si pofta trupeasc’ 127, CSEL 42..pp.239-280 (PNPN 1. V, p- 275). Yezi si 11.37; Nici nu imi arata yreun caz-de Teeiturd sexuala lipsiit de dezordine (confusione)” (CSEL 42, p. 291: PNPN 1, V, p: 208); de asemenea. 1.19. CSEL 42. p/252. PNPN 1. ¥,-p 271 —Pofta:rupeasca nu irebuie s8 fie considerata drept-un auibut al cSsatoriel; e2 trebuie sf fie tolerat® doar {non.impuzanda Ned roleranda) tn cAsStorie. Nu este un bine care decurge din esenja ‘Gsitorieiy cin iu'Lmafum] care este un accident al pacaiul origi- far”, Aceastd afirmatie.se-intemeiaza pe convingerea nestrimuiatd a jh Augustin c& nu este posibil ca vreo faprura umand si se angajeze in reletii sexuale, pastrdnd totodatS un control rational si volitiv de- plin aupra trupului siu. Astfel, referindu-se la organele sexuale mas- fuline, spune: ,Chiar dac& acestea sunt teriperate sau infranate, a le schimba funcjille i a le controla (mors) nu std in puteres niet unui babar” (Despre casdrorte si pofta trupeased. T.18. set a2, p27, PNPN 1. V, p. 290: vezi si “bide, 11.26, 53, 55.59, PNPN 1. V. pp 293, 305-3065, 308 si Cerarea'luf Diennezet, XIV-16-17, PNPN 1, H, pp. 275-276). "le ‘ 1 > Despre cisttarie $i poftatrupeased, 1:19sPNPN.Le Vp. 271, CSEL 42, p, 231. 4 49deosebit pe nasierca de prunei: Astfel, unirea trupeasos Shire barbat si femeie in scopul zimislirii de prunci ag binefacerea fireascd a casatoriei”'~Cu toate acestea, dog; ‘pamislirea de pranci este considerata benefica, modalitg, tea prin care ea Se SAvaryeste pourté in mod inevitabj tamprenta Tnfinart provocate de pofta upessca (libido) 5 deci amprenta picatului foriginar]. lata ce afirma Fericiny, ‘Augustin in aceasta privinta: _ Allfel, de ce se ferese $i Se ascund parinfi de oo. pill lor atunct cfind au relatii conjugale intime (conju. {garorun), dacd nu din cauza faptului & nti se pot an- gaja in asemenea relatii menite procrearii (commiy. fione), Far a se rusina de pofta trupeasca (pudenda libidine)?” Fericitul Augustin nu. considera dorinfa sexuala un pj. cat decd ea are drept scop unic zamislirca de prunci ~ ‘aceasta aplicdndu-se in mod evident doar crestinilor. _Pofa trupeasea (carnis concupiscentia), care ni mai este Sooaiita (deputerur) un pacat (peccatunt) in cazul crestini- Jor imbunditajiti, nu se produce niciodata dupa fire decat cd urmare 4 pacatului (peceato)”™: .,Ceva este atunei cfind sotii intretin relatii trupesti in scopul zamislinit de prunci, caz in care niu Se poate vorbi ~Whid 1S, BNPN 1.) p. 265, CSEL 42, p. 215. : 2 Despre ctstiorie $i pofta rupeasca, M.14, CSEL 42,,p. 266, ENED sae seaniees abseil ENP Vino pli Dunmnezeu, X1V:18-19, PNEN 1. II, pp: 276-277) Se pare fa Aeron iesicea faptul c& nevoia de izolare tn relafile ma- trimoni oes din pudoare mai degraba decdt din jen’. Te ie RE Re ea 240, 50 despre pacat sau: Vinovajie(enlpam), si cei doi sf doreasca meee este ca nis voltiptatem) prin intermediul actului sevct (car Gumbendo), ca2:n care este vorba de comiterea umsing ¢at-scuzabil sau motivabil (venéalem exlpam: unui pa- Prin urmare, chiar alunci cand princit stnt 2imistit unul eredinel crestine sub SDMA See qasttoriei, find Astfel candidati la cetatenia cereasea, re fa trupeasca (care, la Augustin, este echivatenta cu es A Hitatea gi cu pacatul) este att de puternieS in aaa onoeperii, ICAL patrunde tn fiinfa pruncului — fapt care olillieste pe acesta cu stigmatul pacatuluiy de care nu se poate curaiti decat prin Sfantul Botez®. Ne putem lesne SSS 1 phidems 1.17.-CSI (NPN 1, V. p-270);,venia = “grate, Yalesnie, favoare” (Cassell, p. 610); ea stare, un pacat sours. fil este un plcat care poste fi iertat. 2 ypidem, 11.56 i 60, PNPN 1, V, pp. 306 si 308; veri i Doua serisori serise de Augustin lui Valentin si cilugitilor din Adrumen- fmf (expediate impreund cu versiunen originals. a: lucranii Despre har siliberul arbitru), Serisoarea'a I-a-PNPN 1, V, p-439 (,Pranci, care nw au Inca nici 0 lucrare propric, fic ea bund sau rea, vor fl osin- digi numa’ din cauza pacatului originar, dac& Méniuitoral na ti dez= tenga prin harul Lui in baia regenerarit"). Aceast® opinie.imoderaia jnteo oarecare masuri de conceptul de limbo al lui d? Aquino, a fost adoptati de Biserica Apuseana, In Biserica Resirittan§ nv 2 fost nk Ciodath prevalent, considerindu-se ca pruncii morti nebotezati sunt jn mod automat primiti in rai, deoarece nu au pate personale pentm care trebuie'sa dea seama. In Biserica’ Rasiriteani, Botezul nw are principala menire de a pila picatele, aga\cum se evidentiaz8 in Biss: rica Apuseantci aceea de'a-| inyin in Hristos'pe cel care se boteazt gi de a-1 umple'de Duhul Sfint.Acesta este motiyul pentru care se toteaza pruncit in Biserica’ Rasfriteana, nupentru-a Ti se ierta\ptea- tele personale sau ,originare”. In Biscrica Rasiriteana, pacatul origi: St- plecdnd de Ia'aceasta yiziune sumbra asupra j fe eairistiriontas cu ce-ochi mat pot fi prvite feme ife, i general, sau sexualitatea si cAsdtoria, in special2! ae acricrea sa, Despre hinefacerile citsttoriei, elatvoray, jn anul 01, cu aproximativ saplesprezece ani inai ctani Despre casatorie si pofta trupeased — deci, Tnainte ca polemicile sale antipelagiene” st-1 fi determinat s8 adopte g tritudine atat de yadit extremist privind pervertirea post). apsariana [de dupa cAdere] a omului ~ Fericitul Augustin igi expune conceptiile despre casatorie intr-o maniera mult tai permisiva, Studiul sau intitulat Despre foloasele casa. foriei ne confrunta cu modul in care infelegea Augustin casétoria, si anume, Ca pe o reflectare a unitatii conditie; mane: , Caci primul si cel mat trainic legamant al societa- fii umane este cuplul barbat-femeie”, care ,,fiind un singur trup, mere impreuna pe acelasi drum s1 privesc fmpreuna in acecasi directie". De asemenea, el mentioneaza in trecere nar nu este considerat drept vinovatia adamic&:transmisa tuturor oa- merilor, cio ticlinatie puternicd spre pacat si conditia de muritor pe care atras-o dupa sine caderea adamica. fn uimitoarea sa lucrare intitulata Crastinism si eres (Londra, SPCK, 1976), Philip Sherrard descric detaliat aceste aspecte ale wiin- dirit augustiniene $i influenta lor asupra crestinismului apusean pana in secolul al XX-lea (pp. 8-37). Vezi si Peter Brown, Trupul si soci- tated, pp- 387-427. * Ceea ce este ironic este faptul c& ereticii pelagieni au incercat sa apere, desi intr-un mod dezechilibrat, castitatea fundamentald a rela- fillor matrimoniale, considerand c& dorinta trupeascd este .0 pornire fiteasca (nanurati adpen)” (Despre casatorie si pofta, trupeasca, IL17, CSEL 42, p. 269 [PNPN I, V, p. 289}); vezi $i 11.18, 23, 26, gi 34, PNPN I, V, pp:289-293, 296-297. * Despre foloasele casatoriei, 1, CSEL 41, p: 187 (PNPN 1, Til, 32 @ adragostea dintre sofiise poate uneor manifesta cu de- plind interstate”. Tn continue; l dotaiard tent proble. Mele legate de 2Amislirea pruncilor —unicul rod care leg timeaza nu atat impreunarea bérbatulut cu femeia, ct actul. texual matrimonial in sine” — precum si cele legate de gofrinarea senzualitatil.,Acesta este scopul cdsitoriel, st. fal incat pofta trupeasea (concupiscentia) s& fie intra totul fegiuita [1 Evident, totr-un atare context, relatie ini- me dintre sofi vor fi din nou stigmatizate: |,Una din binefacerile c&sdtorici este aceea ca nein- franarea trupeasca a tinerilor [sofi], desi [poate fi privi ta ca fiind] libertind (vitiosa)’, se doyedeste a fi zidi- toare, deoarece duce la 2imislirea de prunci. Astfel, re- {afiile matrimoniale pot genera binele din raul provocat de pofta trupeasca (ex malo libidinis) jn termeni apropiati celor folositt in tratatul sau antipe- Jasian de mai tarziu, Augustin declarz urmatoarele: _insofirea trupeasca a sotilor in scopul zamislirii de prunci nu atrage asupra sa stigmatul plcatului sau al vinovatiei (culpam), iar satisfacerea poftei trupesti (concupiscentiae), cate se petrece in cadrul casatoriei si al indatoririlor conjugale, constituie un pacat scuza- bil sau motivabil (verialem culpa) [...]. A-si indepli- ni indatoririle conjugale nu este un act culpabil, dar a 2S 1 pbid., cap. 3 (PNPN 1, I11, p. $00). 2 jpid., cap. 1, CSEL Al, p. 187 (PNEN 1,111, p.399). 3 jpid.. cap, 5, CSEL 41, p, 194 (PNPN 1, ILL, p. 401); veri si cap. LL,PNPN 1, IIL, p. 404. + Vitiosa, cronat, deficient, stricat, rau, sau corupt moral, degradat (Cassell, p. 623). 5 Despre foloasele easdtoriei.3.CSEL 41, p. 191 (PNPN 1, IL, p. 400). 53sista asupna lor in/afara scopulll Procreari nseq acomite un pa ming. ups cim S poute constala, Allgustin stiiuie acy picatulut care Tineuza. relatiile intime de cuply, qt Pion nw av dept finlitate zamislirea de pronci: se upessci In scopul procreani nu constithie ee (inculpabiis), ch este Un dat firesc al cisatoriei, To (ey fara acest cada iese din Uparele retin o jr poftei trupesti (libidini)”~. In tratatul su inka Despre foloasele vadaviei, scris in anul 413, e| Shite t acestor convingen, potrivit carora numai bineface. vic césstoriei pot ateriua excesele poftelor trupesti man fesute ce partenorit de cuplti in afurd acestela, cist, i ferinduci astfel de raul cel mare [al pacatului): 3 _Vedeti, pudoarea (pudicitam) si fidelitatea conjy. salt sunt darun ale lui Dumnezeu astfel met tn eazy fn care pofta trupeasca (concupiscentia) ar depasi litri. tele zimislirii de prunci, raul (malwn) sa fie scuzabil sau motivabil (veniale), intruct relatiile dintre barat agg SS 1 (oid, cap. 6, CSEL 41, p. 195 (PNPN 1, TH, p. 402). In legiturs acest lurusi pe care membrit unui cuplu matrimonial Ie sdatorea- 22° unul estat Corinleni 7, 3-3), vesi Despre foloasele caste. jiet’6, CSEL 41, pp. 194-195 (PNPN 1 {Il p. 401), tm care antoral afirmdl unmitoarele: Pe deasupra, chiar in cazul in care avem deat face eu pomiri sou datoriitrupesti mai necontrolate, Apostolul nu le inlerice prin ponunci, ct le inziduie considerandu-le scuzabile (ve. ea a ea pine infime nu numnai atu’ card Se rere ia Cay indeamn’ ee aoe ae de adulter si de preacurvie” eps et eins ras saul Ineoreet moral, pervers, bid. cap. 1, CSEL, 41, p. 203 (PNPN, HI, p-404). 54 { femeie se desfagoard sub obladuires FT ec ecpriuir oh paca jn ceen ce priveste cea de-a doua casa demonstreazi mai multi ingiduints TR (eonitm. In Onuilia la I Corinteni 7, 39-40, el alms: M[Apostolul] aratd deslusit c& femeia credincioasa Bei pera intru Domnul si se marite din nou dupa nate. patului ei" Tar in continuare, adresindu-se vaduvelor eare avales celibatul dupa decesul sotiler, spune: “in primul rand, trebute sa stiti c& desi afi ales bine hotarind s4 ramaneti aga [necasatonte], totusi nici o a __ T Despre foloasele vaduviel, 5, CSEL 41, pp. 308-3 . ini, p- 442). Dupa curm demonstreaza pe larg Blaine eo ee ful eiu inttulat Politica Paradisului: exegerd augustniand si exezeza risostomicd la Facerea 1-3" (Revista de saudif teologice a Univer- Sarit Harvard, vol. 78, nr. 1-2, lanuatie-aprilic, 1985, pp. 78-83). ‘Augustin recurge la aceleas] argumente in Cartile 13 si 14 ale monu frenialei sale lucrari Cerarea lut Diunnezed, scrise inise anil $13 31 1196. Totodata, autoarea evidentiaza similitucinile dintre aceste susti- wari auguistiniene gi Cele expuse tn Confesiuni (pp. 75-76). tn celasi rjcol, Elaine Pogels contrasteaza expresiv viziunea augustinian’ in- art otul newativa despre picatul originar echivalat eu totals desfrana- fe [a omului] cu viziunes Sfintului Yoan Hrisostom care considera ups eaderea in pleat, liberul arbitra al omulul este capabil 8 alcash binele. In continuare, ca ne prezinti modul in care viziunea lui Au- gustin a dus la justificarea feologicd a autoritaransmulul abt 12> Eetarea civilf, cAr si tn cea eclezialé (a papalitayii). Din cele Cunos- tute de mine, Elaine Pagels este singura cereetatoare feminisia.¢&1= = see eE gceasta deosebire fundamentald dintze Augustin yt Sfartul rea Hrisostom si consecintele el asupra vieti (eivite si eclezate} Ne mira inet faptul cf autoarea nui ne of@r4 nici o documentare @ Iricoetomice pocitive asupra sexualitair umane, care intdemal opi forsale despre guvernare, este cu mult mai favorablls desst cea °° 4, in pare daiorit faptului 8 Sfantul Toan ru fmpsrises le iui Augustin despre totala desfranare & omulu. S5doua casatoric nu ede condamnat, isa este maj f (anferins) onorabild. Tot asa precum binele sfints} Ae er alese de flicele Voustre nu sanctionea7a cagy, 3 slope, nici vaduyia Nu sanctioneaz’ o a doug cine 2p een poirivit careia 0 2 dous cisatorie este “ie te Fesanat a ampliftcat ereziile cataltigicnilor (spre Be mmontanisti) si ale novatentlor . In timp ce Tertuliag’ plin de vanitatea sonoritatii afirmatiilor sale, dar fipsit Ty injelepeiune, a alacat cea de-a douut Cisatorie, con, i ferand-o nelegiuita (Wlicitas), Apostolul Pavel, avin cinte wear (avand Dohul Tui Dumnezeu, 0 As {ca fiind] dupa lege (icitas)." fn Cetatea Iui Dumnezeu (XIV, 24). Augustin se pro, nunta in favoarea casitoriei dintre Adam gi Eva, insis. tind asupra ideii ca pastraindu-se in starea lor primordj- alaide puritate, e} ar fi putut si alba relafii intime pentny a zamisli pranci, fari ca acestea si implice vreo pofig trupeasca. Astfel, ,organele lor reproducatoare ar fi fost activate de vointa, iar nu de senzualitate sau de pofta tmpeasc®?*. Aceasta speculajie privind un Paradis care nu mai existd in zilcle noastre nu.este in-masura sé alun- ge noni intunecatei perspective augustiniene:privind se- xualitatea si casatoria’. i ' in alt grup schismatic rigorist arc exista in Roma la inceputul amubii250.0 as 4 peice vaduviei, 6, CSEL, 41, pp. 309-310 (PNPN 1, . Neca ‘lui Dumnezen, X1V.24, PNPN 1,11, p- 280: -vezi sicap. v} 16-26 (pp. 275-282). in care se afd intreaga argumentare. _ ! Cand Elizabeth Clarks ceamai cunoscula exegeta feministi.com- ‘temporand a scrierilor hrisostomice, sustine c& ‘Augustin avea con cepfic mai favorabila deca? Sfantul Toan| Hrisostom despre! casator'e, 56 fn Biserica Apuseand un existar div. tuale fata de abordarile:pelagiene i eae Jeronim si Augustin, coca ce inseamnd cd opinitle tae ae ative despre dorinia sexuala si despre casatorie nu aan ee pu au (Tecut neobservate, dar au s\imit reacts total ne- favorabile, In fupt, cu cAleva generatii in urma, ae at (010-320, Africa de Nord), pirinte al Biseticit Apusene, Susfinuse binefacerile dorinelor sexuale {matrimoniale} fn eclebrul sau tratat Institugile divine: 8 Amologie de scriert patristice. IULi4, PG 8.1104C [Cla Feneile in Biserica Primard, pp. 48-49); veri si Antologie de sara) ‘pauristice, Xx Casctoria in Biserica Primaré, p. 47, PG 108 arja i tunel sotii si profunzimea devotamentu. ‘ui ci sunt mai man decét ale rudclor sau prictenilor, ind ascinenea mai imlens4 decat a lor, Mai presus de orice, « ae enisi d Br orice alatur de ef [soful ei, fi ? iit pert eb, a5 Gi spune Scrilura [Facerea 2, 8)" “Clark adimite ©& acest rationament al Sfantulut Clement este cel msi pputemic argument in fevoarea cAsdtorici din toate scrierile primelor tei secole crostini” (op, eit, p. 47). Ironia face’ ca Susanne Heine Sate faptul c& Sfintul Clement era un partizan al vietii traditio- eas Si familie drept un lueru ymaiidaundtor-intereselor feminist desat abordarenlut Terulian (Femeilesin crestinismul primar? or luare, Minneapolis, Aupsburg, 1988, p.35)~ 2 4 uplu, nici nu le considera impure: , F iin oneness pun nage ge Referindu-se la cei eae sustin contranul, el se 4 3: Din moment ce [acest ie Guplu] sunt impure, d esi sis cise qrestor rela, nu rezulta [din aceastd afirmatiel ca ei ae ‘aceig care) sur Pirerea mea este ci pink oe ninta acelora care au fost sfinjifieste sfamta™ Pe deasn- ra, Clement precizeaza c& partenerii de cuplu tsi pow pasira 27 gemnitaled si punitatea in tot ceex ce fine de cisatorie eu juloral_ rugaciunilor sia stGpinini_de sme, Astfel, in Miscellanea I, 7.58, cit: , Barbatul c&satorit testes se stipaneascd in_timpul actului_procreani, astfel ieat sa nu simta impatimire fafa de sofia lui, ci s- iubeasca sisi ‘ousieasca [fmpreund-prunci in dubul'sfinjeniei si al cas- fii. fn sprijinul acestor sustineri ale sale, Clement argumenteaza ci Apostolul Pavel insusi a fost casitorit, nUARUL, el se intres Rit ee SS Ypedlagogul 11x, PG 8 517A (PAN Il; p-263). in legatur’ cu siunea Sffintulr Clement, Peter Brown observa urmitoarel favea sexual jn. sine-nu-confine-o-stigmatizare-care si impiedice pe ) creini sh tings désAvarsirea in Hristos” (op. ci. pp. 134-135). *Aniologie de scrieri patristice, 1.6.46, Hunter, op. cit., p. 51. + Antologie de scrieri patristice, 117-58, Hunter, op. cit., p. 54. jeri patristice, U.xxiii, PG 8.1096A-B (PAN Il, p. 378: ,Prin urmare, césAtoria ca imagine sacr& [agalma), trcbuie fie pastrata curata, feritt de'cvea ce ar putea-o pangari, SB ne tre- zim din/somn [diminefile] eu Domnul {in inimi], si'si adormim cu rugiciuni de mulfumire [in minte] ‘marturisindané- Domnulisi toat& viata, pAstrand evlavia [rlizosebein] in suflete $i luand aminte ta jnfranarea (sophron) trupului”. \ Referitea este Ta interpretarea versetului 3 din Filipeni 4 de catre Sfaintul Clement (Anitologie de scrieri patristice, 111:6.53; Clark- op- Hepes): ica esses ene ret eee smouall-Tlseopul prosresit( lagogul, 11-10-83 § [Desf uratea relailor intime fArd intenfia de a zamisti prune esté 0 violare 65L eboots fn tratatul sau intitulat Symposium, Sfantul Metogiy Olimpului (+311, vestul Asiei Mici), Episcop al Lehi pronunta in favoures cAsttoriei, desi tema principatg « falatului este un clogiu adus fecioriet, Legat de acest n° tat, David G. Hunter precizeazii urmatoarele: Cel de-al doiles discurs (1 este [o pledoatie jp) apararea cAsa(orici sustinutd de fecioara Teofila, genta uhei asemenea pledoarii inti-un tratat dedicat fe cioriei este deosebit de important, demonstrand vigi. Jenta manifestata de Metodiu in privinia entuziasmujy [exogerat] al crestinismului fata de ascezi [entuziusm) SS ‘airit” — Hunter, Casatoria in Biserica Primard, p. 44), si Antologie deserieri parnstice, i117 58; ef. Donald Kinder...Clement al: Alexay. drici: concepfii contradictorii despre femei™, in Secolul al doilea, yo), 7, ar, lami, 1989-1990, pp. 213-220). Asa cum vom vedea, viz. hea hrfsostomicd este In aceasta privinta (ca si fn alte privinte, de altel) mai cuprinz8toare. Un alt exemplu al inaltei cinstiri aeordaie de Sfantul Clement cisitoriei gi procrearii este afirmatia sa potriyi, careia cuplurile care concep copii fac aceasta ,.pentru Dumnezeu, casi El Insusi.a spus «dnmultiti-va» [Facerea 1, 28], iar noi trebuie si ne supunem, Asifel, prin conlucrarea in. zSmislirea unci alte. fine, fap- ‘ura umand devine chipul lui Dumnezeu”” (Pedagogul, 2.10.83, Hun. ter, op. cit. p. 41), Inconeluzie, opiniile Sfantului Clement sunt pozi- tive in comparatie cu cele ale lui Tertulian. De aceea, ne mira faptul ci Ben Witherinzton, in studiul su intitulat Femeile tn Bisericile Pri- ‘mare (Cambridge, Cambridge University Press, 1988) afirma cb ‘Sfintul Clement, deopotriva cu Tertulian, ,demonstreazA. concepii incorecte despre sexualitatea umana” (p. 186). De asemenea, este cil care aprecia c4 diferentierile sexuale au aparut dupa ca. ca si de viziunea origenisti negativa despre cAsitorie 5 Citéndu-1 pe Witherington, .Sfantul Clement respinges ideea c& relatiile matrimoniale intime sunt un rezultat al c&derii in pa ‘cal, eXplicdnd c& o asemenea idee este o blaster mie indreptata impo- {rive creatiei" (Femeile in Bisericile Primare, p. 181). ‘ive eae” (Fle sericile Prinaré, p. a 66 care ducea adescori la respingerea ideii de casgior Pentru ca tratatul Su SH nu Tie interpretat in acest mea, Metodiu susfine cu Insufletire binefaccrile casatoriei ale proctearil; drept aceea, lucrarea poate fi interpretary ca fiind «un manual impotriva eneratismnlui si gnost- Gismului» (H. Musuritioy”!. sfintul Metodiu merge pana intr-acolo, inedt deciars of nici_pruncii ilegitimi nu sunt fntinati, desi sunt rod al pacaulor adulteruluis Nu Simints este acece pe care 0 javinuim, ci mai degraba pe cel care o asaza intealt pa- mint [decat cel Tegitim matrimonial) printr-im act sextal_ jrafara cisatorici [..]. Lutul nul gresit ou nimic; el tre- jute doar modelat si prec o s e eaa "Aidoma lui Clement si Metodiu, nici Sfantul Chirit, = episcop al Jerusalimulul (315-386), nu afirma'sau nu su- cereazai in vreuna din scricrile sale’c& relatiile intime de yplu intr automiat si iremedtabil in sfera pacatulut: Sufletul este nemuritor, si toate sufictele se asea~ mand intre ele (homoiai) — 2tat cele ale barbatilor, cat sicele ale femeilor; numat madularele trupului sunt di- ferite. Nu exista 0 categorie (tagma) de suflete care sa picdtuiascd din fire, nici macar soi, si o alld categorie care sa fie in afara pacatului; atat uni, cat si altii isi manifest propria voin{i (proaireseos), esenta (hypos- taseos) sufletului lor fiind una singura (monoeidous) si identica (homoias) pentru tofi. ‘Op. cit..po17. 2. Discursul 2.4", Hunter, op. cit. p-67. * Cuyinte caiehetice, 1V.20, PG 33.480C-4814 (PNPN 2. VII. p.2%)) orontrar opiniei conform cdreia femeile ar f isp ae fre, Chir insist asupra foloaselor maps pee auph deci $i asupra Foloaselor trupului femeii; Mt Omg. \Nusmi spunefi e@ trupul este cauza . catului [.}, Daca dinaintea unui pe ion) ciint tree frumuseti [trupesti] din cele mai varie nui se-vatrezi nici o dorinia de impreunare (ep porneias) De ce aceasta? Pentcu ci nu try jeela care pacituieste, ci sufletul. Trupul este instrument, un vesmant, un acoperamant al suflcty) in daca pot spune astfel, care devine impur (akatha, Mh, atunci cand este subjugat patimii impreunarii Be fast silasluicste intr-un suflet sfGnt, el se transforma femplu al Duhului Sfant”- rm ‘Asernenea lui Clement, Chiril sustine'ca este posibils de asteptat pentru cei care se cAsatorese pottivit vine {ui Dumnezeu, fara si fie Impinsi de frivolitate (aseler sau robifi desfraului neraasurat (ametron)', 3isi mae uratia trupeasca”. , Trupul trebuie sa ramang put (kath. 1° Aceasta viziune optimist’ despre posibilitatea de a duce o vist conjugala cu adevarat sin. @ reflecta concepjiile mai putin negative ale Rasaritulu crestin privind efectele caderii tn plicat asupra firii ome- Late yj ith nig Pul es ‘i Spre pilda, Tertulian considera ca din moment Ge Oamenit sunt os: meni si/nu ingeri, singura ,intrebuintare si rodire a frumusetii (femeil sie volipiated” (Despre vegmintele fomeilor, ILPAN IV, p.20). * Sensul literal este ,dorinia de impreunare”. saat tee} eee 33.485A (PNPN 2, VIL, p. 24). : a sura, dincolo de iF anit, di portionat” (Liddell si Scott p. ae ede J sy 1V.25.26, PG)33488A-489A (PNPN 2, Vil, 68 Iaeclogierineieues ae ae Giipdeal, firea_omencisca — inclusiv dorinta trupeacca iia fire —a rimas fundamental bun, iar dua mami harului divin la Botez, exist posibilitatea de a trai in’afa- fa pacatulti, posibilitate valabila arg peniny sot, cat st venir cei care au ales celibatul sae preludnd concepfiile Sfintilor Urineu si Atanasic refeni- |» rare la binefacerile intrinseci ale intrepii Creatii si ale efit omenesti!, Sf@ntul Grigorie: Teologil (329-380, ‘Asia Mica), un alt reprezentant de seama al Parintilor Ra- sariteni, subliniaza puterea harului divin de a-iferi_pe Grestinii clsdtoriti_ sau necdsdtoriji de pacat, putere irans- rnisgprin_Santul Botez. st pon vials Gtmmnezeiase dumnezeiasca inst. flats permanent in_om de. catre Duhul Sfant. Astfel, cl Gonsiderd casdtoria benefica prin excelenta si nu conte neste Si=1 Taude ma ia specifica: | Nu te-ai unit (synezeuchthes)’ cu femeia? Nu | teme de o astfel_de insotire-sfint (teleiosin) — {cum » este spre pilda, [si] Botezuly vei ramane pur. (katha- | yos) chiar si dupa cAsatorie. imi asum riscul de a fi-ala- {uri de tine fa cAstoria ta, Voi imbrica [eu] mireasa. Nu vom necinsti casitoria pentru simplul motiv c& cin- | stim (timiotera) fecioria mai mult. Voi proceda intoc~ \. qmai lui Hristos, Mirele, si [intocmai) Prietenului Mire {ui: din moment ce El a infaptuit minunea de Ja nunta esti. Notiunea de 5 parte din discui SSS ' in legaturt cu viziunea Sfantului Atanasie (sia Sfantului Anto- cel Mare) despre binefacerile sexualitiiizumane, vezi Tim Vivian. \ = Tot cea facut: Duminezi este bun: 0 senisoare despre sexuaiizte _sGrasathsde S fantul Atanaste parintelui Amoun’ Eglise et THEOUEIS: vol, 24,1993, pp. 75-108 ‘Sensul literal este ,,injugat la". 69din Cana Galilei, 2 si cinsti-o cu prezenta Sa, 45, ‘orifi sicti pastrezi casttoria_pura_si neamesteoaa™ ecurtiia poftei rupesti (pothois rhyparais), Ny ge —deoat un-singur Tucru; coeptat darul Boteziul Jentfa casuitaty (hagneian)' la timpul potrivi ‘vremea rugaciunii.”” Li 51 of bs adicg |, ‘Atunei clind Sfintul Grigorie Teologul 71 thdeamng | si-si pastreze CAsatoria’ ,.neamestecata cy = Be sol pest" ol nue refer la elaile lor incimese® | quite, of Ja excesele neinfranarii patimilor trupesa, Spr deosebire de Augustin, el nu SUsfine Ci aceste relating See ee eae era tiie ile cal care poste fi fertat doar atunci cand impreunarca so, Re eS aoa: Pe de alta pare, dlimitindu-se de Ambrozie si Teronim, Sfantul Grigon, Teologul nu cere sofilor, inclusiv preoti Aloriti, Si se ecloe eens eral ee ares “Wren | carese dedic# mugaciunii’. Cisatoria parinfilor sai, Grigorie din Nazianz. si Nona’, a reprezentat pentru Sfantul Grigorie Teologul un model | Hagneian, .puritate, castitate™ sau ,.respectare stricta’a indstor. rilor religioase” (Liddell si Scott, p. |1). aul * Cuvant despre Sfantul Botez, XVII (Cuyantarea XL), PG 36.381B-C (PNPN 2, VII, p. 365). In acest citat, ,castitate” se refera Is abstinen(a temporard de fa relatiile matrimoniale intime de-a lurgul tune anumite perivade de rugaciune (insotita si de post), in general, in traditia crestina rAsiriteand ,castitatea conjugala” nu inseamn§ abji- nere de fa relafile intime, ci fidelitate fata de cAsStorie gi bund cwvi- inf® in relatite intime de cupli. * Amandoi parinjii Sfantului Grigorie Teologul au fost canonizat de Biserita Rasariteana (1 Tanuarie), Biografia lor, completa de ct ‘ate ample din serierile fiulut Jor, este inclusi in Ford, Casaioria— ale spre sfinjenie: vielile sfintilor edsatoriti, pp: 89-95, . 10 emarcabil [de comportament matrimonial) lat ce dectara Shin orafia funebra rostitd Tn faja mormantulu tatu sau: sirans uri = Tumai un legimdi cat i un legima Virtute, $i cu todte c& thine eau [in virtute} pe tofi ceilalfi [Sof], nu se-puteay intrece iunul pe celal, deoarece améndoi erau la fel de echilibrat (isorhopan) side cinstiti (homotimon).”" ‘Tot el vorbesle deosebit de frumos despre treptele co- muniunii pe care o pot atinge soft, utunci end afirma ca Momma sa, mainte de convertirea (la cfestinisml a soqulut civera Q fiinta [doar] pe jumétate uniti cu Dumnezeu, da- (a instrainanii_ [de Dummnezeu) a aceluia care era parte din ea insisi, dat fiind e& (din aveastd pricins] ei nu pu teau sa adauge insotirii trupesti pe cea duhovniceasca!>. 1 Despre moartea taralui sau, 7 (Cuvantares XVIU), PG 35.9958 (NPN 2, Vik p. 256). Roberta C. Bondi observ unrttosrle: Defi Gm nn adept convins-al feciriei, Grigorie de Nazianz a zugriyt &- Strona erestind in termeni de o rard frumuse(e, iar Grigori al Nise {630:395, Asia Mict) deserie:0 elsitorie ili la incepul eseah Su despre fecioi (,Citeva chestunt seleyane pena inesresre tnodemi a limbajuli Crezulat Niceeans cu referii distinse es, Gajul wsexisto", Revista irimesirial de studs teologice a Seminarului fe 3 (1985), p. 221 ; Eis eae aoe eeone ef fasese mémbu aunt grap ic denamit hypsist “ Despre teaver dag sii, 1V (Cuvantarea om EN 3: Vil, p. 258 (PG 35.9970), Referitor Ia acest pasa), Verna Hare face urmatorul comentariu: ,Remarcati solida vi ; = uit 2 fiigh. spiritual si ontolozica a cAsStorie crestine exprimatt a acest text, viziune.pe care Crigore (de Nazing] o imparisesic aog Sin scriecle ilusinului stu frate, vezi > potrivit spuselor Sfintului, mama sa'tmpley cu aefiunea, disigostea pentru castitate cu ribdarea con at jndatoririle matrimoniale, supunerea cu autoritat ‘pilurd cu diceasta ultima virtute, el sustine ci Nonna a ju mumai factoral esential al convertirii (atalui sau la cree rom, ei si aceon care Ka condus pe caile crestinismulgi Ea, ced care i-a fost daruita tatilui meu de og Domnul, a devenit nu numai colaboratoarea tui (gyi gos) ci si aceea care I-a condus (archegos) prin fy re $1 cuvant spre cele mai inalte culmi ale desavarsin, (kratista). In celelalte privinte, ea a considerat ci ae mai bine sé lase [pe tata] sa o conduca (krateisth, a) potrivit rinduielilor casatoriei, insa al ind ne r i alunei cind Corbadespre evlavie (eusebeias), nu se fetea sili struiasca (didaskal peel™ Observam in acest text reciprocitatea relatiilor maty- moniale, care va fi expusa pe larg de Sfantul Ioan Gurd de ‘Aur, dupa cum vom yedea in cele ce urmeazi* ceilalji doi capadocieni [Sfantul Vasile cel Mare si Sfantul Grigorie a) Nisei], in Barbatul iain teologia capadaciand, p. 454. | Despré ‘moartea tatdlui sau, 8-9, PNPN 2, VII, p. 257. 2 Sensul literal este wimpreund-lucrator". Despre moartea taidlui su, 8. PG 35.993A (PNPN 2, Vil, p, 257), Tot in astfel de termeni o elogiaza Sfantul si pe sora sa, Sfanis Gorgonia (care era cAsatorit cu Alipius), in panegiricul stu, Cuvan- tarea VIII, .Despre sora sa, Gorgonia”, in PNPN 2, VIL, pp. 238-245; pentru amanunte despre viata Sfintei Gorgonia, imbogatitd cu citate fra nee finilor citsatoriti, pp. 147-151. illiam Phipps observa: .Probabil cB Augustin a fost cel care 2 eet {in traditia crestind] viziunea mai varstnicului su contem- mn, Grigorie de Nazienz, pentru care nutrea un deosebit respect” In continuare, Phipps il citeaza pe Sfamtul Grigorie indemnandu-i pe i ‘se remarcii, de asemenen, deosebitul respect acordat de sgistrica Rasariteand femeilor eviaviouse, considerate mo- Bhe desSvaryite de vriule si dascall-de Inala competen- I coast aitudine a fost cea care a condus la institutio M yizerea hirotoninil diseoni(elor in Biserica Rastritcan Joan L Roccasalve preeize.28 vin tadifia viewa Biserict ice Risisitene, diaconitele hirovonite au indeplinit um rol tet fide slujire imp de unsprezece veacuni™, © asemenca He are nu S-aivit n Biserice Apuseand, Tap cae reflec ig opiniile mai putin favorabile ale Apusului la adresa fe- 1s Sjor, in general - Mai mult chiar, atunci cand diaconite- Sproat ea acorde fener acesagi demmitate [pe care 9 acordau be. Dart amintndu-ie c6 Adam 51 Eva a fost i egal masurt rsp. baller Fentn cAderea tn pleat (Teologi prastiiosi despre fer, p a Toda, Siental Grigorie demaselegsats imperial din acea To cae aplica pedepse aspre femeilor adulterine, ,intimp ee bat- vier re este nectedincios sojiel sale rimne nepedepsi” (Cuvénta- \ ba SOWIE, acest fragment ne est oferit in intregime de Gerard H. Eelinger in escul sfu, intitulat ,Cuvanirile Sfantuhii Grigorie de Titan un studiu de retoricl si personalitate” si inclus in antologia Merrearori epocit patrstice, editata de David Hunter, New York, Paatst Press, 1989, pp: 106-107; vezi i PNPN 2, VII, pp, 339-340) Hades fapt este recunascut Side teologi apuseni vezi, spre pilda, clogile aduse de $fantul leronim Stine} Paula, vaduva romana arisio- cot care Fa ajutatsX fntemieieze comunitati monahile in Tare Stan. “Femei-slujitoare ale Biscricfi in antichitatea crestin’ rasiritea- niin Diakouia. vol. 21, nt. 3, 1987, p. 172. 3 Desi unora dinire femei li se spunea ,diaconife” tn Biserica apa scand primarl, se pare e& aceasta denumire era onorificd si se aplica tioar viduyelor evlavioase, fard a indica o functie ecleziastie& obtinu= tipprin hirotonie. Dup& cum/arati Roger Gryson, .in sursele canonice spusene uninttoare secolului al 1V-lea exist’ dese referiri la «diaconi- je>, insa aflam imediat [din context] c& aceastdl demnitate nl repre- ‘eno fete tention, precum era in Rast, muri up alone ific acordat «vduvelor recunoscute ca alarey” (STujirea femetlor in Bigerica: Primara, p. 100), ———— 73Je s-av rispandit fn Rasirit, in secolul al 1V-lea, dele bisericesti upusenc s-au ridicat yoci care mS on tu vehementa [hirotonirii diaconitelor]”. nea, Probabil ca aceasta opozitie fafa de institutia diac, lor a fost partial alimentatd de putemica reactie > reniifian fata de ideea de femeie-dascal, idee e; i Hie: yi xDusS + ‘ratatul su Despre Bolez: Cat de credibi! poste Be in {euival ca el (Apostolull, care nu le-a inedut femeiionyss macar si aiba cutezanta de a thvafa singure [T Corinten} a 435], sa le ingaduie sé aiba autoritatea de a Tnvata pe agi de ai boteza pe acestia?”” Tot in acest tratat, Tertulin discrediteaza si respinge lucrarea deutero-canonica Fapio, Apostolului Pavel si ale Teclei, care 4 fost $i continu fie deosebit de pretuita in Ortodoxie si potrivit careig Sfanta Tecla era considerata .,egala cu apostolij” — dat. find eforturile ci misionare in secolul I, in. Asia Mica. Rugiciunea de hirotonire @ diaconijelor, asa cum ay ea in tratatul Rauduielile apostolicesti (sfarsitul secoluly, al 1V-lea), cuprinde referiri pline de respect Ia adresa ca, fitapilor de conducstoare ale femeilor: ,O, Dumnezeule yesnic, Parinte al Domnului nostry Jisus Hristos, Ziditor al barbatului si femeii, care ai re- yarsat Duhul Tau asupra lui Miriam $i Deborah si Ana si Huldah, care ai tngaduit ca Fiul Tau saise nasea din | Herbert Frohnhofen, ,.Diaconitele in Biserica Primara’, Com. pendix teologic, vol. 34, nr. 2, Vari, 1987, p. 151; yezi si Arlene Swidler, editoare, Nowa Phoche: perspective asupra femeilor romma- ug-catolice si diaconia permanentd, New. York: Sheed si Ward, 10 83: ,Conciliul din Nimes (Franta, 394) prevede ca femeile st ‘nu facd parte din cler, iar Conciliul din Orange (441) imterzice hiroto- Aires diaconitelor”, Bete Despre Botez, xvii, PAN III, p- 677. 74 remeie, care sin conul manunei, runeit femeilor Si-Ti pazeasca portile Tale shinte poaré-Ti acum privirea ctre slujitoarea Ta, Gua mea7a si fie hirotonita ca diaconia gi daruiese 4 Stay fu} Tau Duh si Sfantul Toan Hrisostom: Indruméri baptismale”, traducere de Paul W. Harkins in Serittori crestini antici, vol. 31, Westminster, Md, The Newman Press, 1963,"p. 5; de- acum fnainte vom folosi abrevicrea SCA. Sau, dupa cum ne informeaz’ Aueuste Piédagnel: .Mai mult decat zidi- rea morala,‘el doreste cu ardoare ca sufletele s& se mlintuiasca” (,Plus que l'édification morale, c'est le salut des ames qu'il désire: avec passion”), in Jean Chrysostome, Panégyriques de S. Paul, Auguste lagnel, edi, SC 300, Paris: Les Editions du Cerf, 1982, p.31. ’ Despre neputinta de a-L intelege pe’ Duimnezeu, VIL3, PB 72, p.185. © Omilia XXXVE la 1 Corinteni, PNPNOT, XU, p: 220. Vedi si Onitia X ta Stari, PNPN 1, IX, p. 406; Omilia XIV la Evrei, PNP 8! a —— ————gilor li se Tmparaseste \jay, te locul unde credincio f esevdral lui Dumnezeu ~ unde S© UNeSC CU Ott cg a and cu walipirea” lor de Trupul say 0 ca Sei potell ) si_unde primese dre gt Trupal Sau trnc pe Cruce st Sansele Sak! VArSat pening dineoa mai adancs smerenie st dragoste 185 cum dese, sia al toan Guré de Aur Stanta Euharistic: Vi se aga dinainte 0 masa sue Ingerit Tnsisii VA slujese, a il este de fata lume, unde Dumnezcu insusi {$1 Adaposteste turma de fy, donne fveste!viefi,purtand-o spre portul cel Sigur si linisy gl Ratu, precum igi conduce un pilot corabia sa incgrcayg de comoni spre liman. Potrivit Sfantului loan Hrisostom ; fi ti ip ee am taditei, Biserica, ,mmireasa lui Histos” (ef, Ere Seni 5, 23-32), este de asemenea maica noastra: ,.Biserica, Fiaica noastra, a tuturor, ne adund la snul-¢i si ne leaging in brajele ei, mngdindu-ne ziide zi”. : Nizuinta lui era aceea ce a-i vedea pe tofi crestini, special pe cei pe care-i pistorea, sporind intreolalta tn virtufi dumnezeiesti si in sfinfenie: ,Nimic altceva nu.t, bucura mai mult pe Dumnezeu decit sine vada unit 5 infrétiti intre noi”. Sfantul Toan-ti vedea pe toti oamenij 1, XIV, p. 434, in care: precizeaza cd toate cele care se leagh de liturghia bisericeasca sunt in adevar, qlucruri ceresti”; Omiliq tI! ta Tesaloniceni, PNPN 1, XIll, p. 387,,unde afirm c& in:Biserica sm vorbim despre-ale noaste, ci despre cele ale lui Dumnezeu; in fiecare zicitim scrisori venite din ceruri” | Omilia HI la Efeseni, PNPN 1, XUIL, p, 64. * Onnilia.V ta Statui, PNPN 1, p. 380, Yezi Omilie lita Eutropity 3, PNPN 1, IX, .p,.250/si dndrumdri baptismale, TVA, NI.20. [X5 (SCA\31, pp. 66, 101, 133). a pf meeterin ta Evanghelia dupa Mavet, Omilia XH, EEN |.X, 82 5 InfrSfiti Intre ei Ah temeiul acele ; ae 9 impartasesc!.Cu cat mai profunda ene at Mritates mAdulzselor Bisericti ~eare este Trup ah jar get Domnul!:Sfantul Parinte’ indragea comparayia prefer ostolului Pavel referitoare la accasta alipite inueat a ATredinciosilor, Aceasti.minuneta impletie dine ge je parti aloatuitoare ale trupului omenese fccare in ce find prefiousé si-absolut necesard, fiecare fiinjind wy os aseziiri i functionalitatii proprii: moni ain trupul omenese exista un duh care tine 2 olaltd, facind ca diferitele sale parti sa fic a Agee si aici [in Biserica, Trup al lui Hristos). Acesta este soo- pul intru care ne-a fost dat Duhul, pentru a3 uni Pe cei desparfiti de culoare §i datini; pentru ca batrini $i tinen, bogati si siraci, prunci si flacai, barbati si femei — toate sufletele sa fre una, mai deplin chiar decat trupurile. Duhul doreste sa ne uneasca intre noi [1], ca in toate <% fim un singur suflet (mian psychen)?* aS eS ' Vezi, spre pilda, Comentariu la Evanghelta dupa loan, Omilia XV, PNPN 1, XIV, p. 54 (EI nu Tti este parinte, nu este prietenul ti, idar este om’de aceeasi natura ca sf tine”); Comentariu la Evanghelia dupa loan, Omilia XXV/I, PG 59.156D-158A (PNPN 1, XIV, p. 93 “Cu toate of nu este decat siujitorul tuy totodat’ el este om, inzestrat cu un suflet nemuritor si cinstit cu aceleasi daruri ca si noi de catre Stapanul nostru comuin. [...] ayand acecasi naturé omencasca [10 koinon tes anihropines physeosy"; Omilita XXXIV la 1 Corintent PNPN 1, XII, p: 204 (..Dint-un singurcap [Adam], El a intoemit tregul trup al neamulut omeneso”); si Omilia I fa:Statui, PNPN 1, 1X. p/343 (Aven multe {ucruri in’ comun eu tof oamenii, céci si et Se ‘impéartasesc din acceagi natura cu noi”). 2 Omilia IX a’ Efeseni, PG 62.72C-73A (PNPN 1, XU. p. 97). Veri de usemenca Omilifle IX-X1 la Efeseni (msi ales la-4. 1-16), PNPN/ 1. XIII, pp. 94-108; Omilitle XXX-XXXI la | Corintent ( ales Ta 12, 12g 13,3), PNPN 1, XIL) pp. 175-194 si Omilfilé 83 [ReenaPentru Sfintul loan Gura de Aurnu exist crestinj jy, is tofi trebuie si se unease Intre et, TnE Atif in inten Tatil armonioase si echilibrate, avand in comun ace mostenire spirituala si impartindu-si bunurile intre gj gy generozitate. Adcscori el isi indemna credinciogit sa tyes fnilostenie: si fi lduda penta aceasta, in multe privin consideraind actele de milostenic ale unui om drepy cq, nui mare viriute sa‘, Idealul sau cel mai inalt a fost ge 5 vedea pe tofi [credinciosii] imparrindu-st bunurile ma. feriale intre ef; in aceasta privinfa, ne oferd drept pigs modul de via care tocmai se infiripa atunci in sanul Bj. sericii din Ierusalim: ,Era 0 comunitate Tngereasci aceeq in care nimeni au pastra nimic pentru sine”. Dandu-si ins seama cd majoritatca, credinciosilor pe care-i plstorea nu puteau si nici nu voiau si nazuiascg spre un atare ideal, Sfantul Ioan Hrisostom le ingaduig aceasta slabiciune, indemnandu-i ca macar sa se lipseascx de ,,tot ce le prisosea”, si se mullumeasca cu. strictul ne- cesar [fraiului] si s4 imparta cu ceilalti orice surplus’, Fj- ind convins cA viefuirea in saracie voluntara sau cel putin SSS XXL-XXII la Rowant (12, £21), PNPN 1, XI. pp. 501-S08. In Capiz tolul V, vor dezbate acest subiect pe larg. " Vezi Omilia XX! la Romani, PNPN 1, XI, pp.-502-506; Omi Villa Romani, PNPN 1, XJ, pp. 382-385, unde afirma c& milostenia f} face pe Dumnezeu Datornicul nostra; Omilia Vila Tit, PNPN 1, XI, P, S42 (,CAci milostenia este maica iubiri, [..) mai mare decat tome ‘minunile, [-}, leas peninu pacatele noastre, [..J, scara indreptata spre ccenuci”); Omilia XX la I Corinteni, PNPN 1, XII, pp. 123-124; Onilia VU la Colaseni, PNPN 1, XU, pp, 292-293 §] Conentariu la Evat- Shelia dupa toan, Omilia XIX, PNPN 1, XIV, p. 69, ; Omilia VU la Faptele Apostolitor, PNPN 1, XI.p.47. Ve2i Omilia XIX la ll Corintent, PNPN 1, XI, p. 370; Omilia XXVI la Evrei, PNPN 1, XIV. p. 495; Omilia X la Filipeni, PNPN 1, XIll, p. 232 si Omilia 37 la Facere, 14, PB 82, pp. 350-351 84 ceptaté duce Ia dobindirea spirituatia acer decit ucumularea de avutie Heer nvingere- in Omilia XT la Colos revoricl sicu elocinta sa caracteristica: _Sufletele celor bogali si cu functi Thalte (archon. jon) sunt mai neputincioase (astenesterai), rai deda- fe maniei si mai schimbitoare, astfel ineat ele cet ma veka ingaduin(a (synkatabarikon) din partea noasne gn timp ce sufletele celor siraci si supusi (archomenon) unt miai puternice (sterrhoteral) si mai laminate (oy, petaterai), si de aceea arata 0. mai’ mare indrazneala (parrhesia) in vorbire”'. Elii indemmna maj ales pe sofi sf nu foloseascé cuvinte- Je al meu” si yal tau” cand era vorba despre avuliile lor ti cresting mai 1 ©Xprimi aceas- ‘ené Cu amplitudine SS ‘ milia XI ta Colosenis BG 62.376C, PNPN 1, XIE, p, 311. Vezi 4 Onilia LIV la Fapiele Apostolilor, PNPN \. XU p. 323; Comenta- * i la Evanghelia dupa Matei, Omilia XLVI, PNPN 1, X, pp. 95.296 (in eare compari sufletele ,putrezite si roase de plate” ale iozatilor avari cu sufletul ,stralucitor ca aurul” al unui om care ac- coptt saracia de bunivoie); Orilia XII la Faptele Apdstolilor, PNPN 1, XI, pp- 84-86 (Cum deci sa fie altfel [...), cdei sufletul celui bogat este plin de rele; nebunic, slava desarti, pofte nesfarsite, manic si pa- tima, lcomie, firadeleze” [p86]. Descoperim in acest comentariu fnclinatia hrisostomicd de a+i partini pe cei sBraci si umili th defavoa- tea celor bogati 51 puternici. El considera ca a fi supus si smerit este 0 calitate esentiala:a spiritualitatii crestine, in timp ce exercitarea aulo~ ‘titi este plina de primejdii si extrem de dificil de realizat in mod crestinese. Vom trata detaliat aceasta chestiune deosebit de impor- tanti in Capitolulal Vi-lea. * Omilia XXXUE lar Corinteni, PNPN 1, XIL, p. 197; Omilia XH la A Tinatet, PNPN. |, XIU, p. 448; Omilia Vil la Faptele Apostolilor, PNPN 1, XI, p.47; si Despre natura incomprehensibila a lui Dumme- 22th, V4, PB 72, p: 166 (..Aceste cuvinte reci wce-i al meu» si «ce-i al ‘at») nu vor mai exista in ceruri ca sa nu mai aduca tn viefile noastre rele Ingpaimantoare gi si. nu mai provoace conflicte nenumarate"). 85pe de alld parte 11 Indurera saricia care continua s nese orasele deoarece simfea CB aceasta ar fe infaturata cu usurintd, daca crestinii (instarigi impirfit averile cu cei saraci'. 4 In acelasi timp, Sfantul loan Gur de Aur i tnetoge, pe deplin si pe accia asupra cérora ayutiile isi exerc & putere deosebita, Tnrobindu-i. In virtutea exper sale monastice din tinerefe (cei, cativa. ani Petrecuti cezé. prinire pustnici, in pesterile din muntii de de Antiohici), el pastra convingerea ca despatimirea (apg. theia) = care presupune infrinarea acincetatii de la tratq. yea bogitillor materiale rept scop in sine si desprinderey de ele ~ constituic cheia vielii individuale si comunitare crestine™. Sfantul Parinte considera, de asemenea, cop crestinit, indiferent de modul lor de viaj@, nu numai ¢ erau in stare sa posede o asemenea infelepciune duhovii. ceascl, dar trebuiau s& si tréiased in duhul ci, pundind-o in a Tost, Putes 55 1 5icarg Naser Fientej Tn as. aSUpra \ Asupfa acestui punct al discutiel, vezi Omilia XI la Fapiele Apostolilor, PNPN 1, XI, p. 74; Comentariu la Evanghelia dupa Ma. tei, Omilia LXV, PNPN 1, X, p. 407 (,C8ci multumita iui Dunne. zeu, orasul riostri ar putea hrani siracii din zece orase); Comentariy la Evanghelia dupa Matet, Omilia LXXXV, PNPN 1. X. p. 510. Peter Brown descrie cu elocventa grija pe care o arata Sfantul loan Hirisos- tom stracilor (Trupul sf societaten, pp. 309-313) si 321); si Rowan Greer, in eseul stu intitulat .,Cet2{eni strAini: un paradox minunat”, in Yolumul Civitas: imerpretari religioase ale cetéti, cditat de Peter $, Hawkins, Atlanta/Scholars Press, 1986, aratd cd ingrijindu-se de cet Streci pinefériciti, Sfantul loan Gura de Aur aduce in mijtocul comtinitatea lui Hristos si cetajenia preschimbata‘a acestei lumi * Spre pilda, vezi Omilia XXII la Kfeseni, PNPN 1, XIIL, p. 162; Omilia X01 ta Filipeni, PNPN 1, XIU, pp. 241-242; Omilia XXIX la} Corinreni' PNPN-A, XUL, pp. 174-175; si Despre Providenfa, X19-XIU.21 "SE 79, pp. 162-201, unde Sfntul Ioan Hrisostom ii Infltiseaz® pe losif (Fiul ui tacov), David, Avram, Noe gi Tov — toti cisdtorifi ilustrand aceasta virtute. 86 4 la fiecare pus. in Comentariu Ja Evanghet oan 4 12 (wi celor ci L-au primit, care Seat, uP si, le-a dat putere ca si se-facd fi ai lui Duran wi), Skantul Parinte exclama: © ie robi, fie Tiberi, Tle greci, fie barbati, fie seit, fre autor, fie nestiutori, fle barbat, fie femei, neat pis fe batidn, fic einstil, fic dispretui, fe bopas, fe Frock, fie imparaji, fie oameni obignuiti: tot, vice Dommal nostru, se invrednivese de acecasi cinste. Cre. dina si harul Duhului Sant ridicand inegatitatea (ance malian) strilor omenesti, 7? pun pe toti in aceeas for. mf (morphen) (urnané], pe toti fasemandici cu ace. asi pecete (charakterd) imparateasca.” Bineinfeles, expresia desavarsita a unet vieti crestinest autentice, C4 Si experierea acesteia nu sunt privilegiu| ex. clusiv al monahilor!” Cea mai inalta aspiratie pe care o es) V Gomentariu la Evanghelia dupa Ioan, Omilia X, PG 57.75C, PNPN 1, XIV, p. 36. Vezi si Comentariu ta Evanghelia dupa loan, Outilia Vl, PNPN.1, XIV, p. 29; si Omilia 17 la Romani, PNEN 1 Xi, pp. 346-348, unde ne incredinjeaea c& propovaduirea raulina ‘cate oferitS tuturop oamenilor, fara deosebire de pozitie social, pre- Grinenfé nafionald sau altele de acest gen” (p, 347). In legaturd cu in- araturile hrisostomice, Lieberschutetz declara 4 ,n ele se subliniaz& nnereu acest fapt: crestinismul este pentru tof, iar in Biserick se sere toate deasebirle sociale. Crestinismul nu 2 fost inifiat de esi bogati si instruifi, Biruinfa lui semnifica biruinta pesearilor esupra filosofilor” (Barbari si episcop!, p. 173). Vezi. de asemenca, Omilia fa sjfntul sfinit. mmicenic Ignatie, Purtatorul. de: Dumnezeu, |. PNPN IX, 135, unde vorbeste despre faptul ca atat barbafii, cat si femelle sunt in ‘egal6'masura-chemati lao viafi duhovniceasca si deopotriva capabili dev infaiptui. tn Capitolul al 1V-lea'ne yom ocupa de acest aspect deosebit de important. * Comentariu fa. Evanghelia dupa Matei, Omilia Vil. PNPN 1X. p49. Vezi si Comentariu la Evanghelia dupa Maret, Omilia.t a7uitrea'Sféntu! Toa Gur de Aur pentru’societatea din vig moa sa era-aceea deat viewur intru dragostes de Hysi,, Domnul si Mtru rayne pentru virtute specified monahige faaga fel incat SH se ajungd Ta'stadiul in care si nu mai pg heveie de mindstiri ,M-am rugat adescori s4 nu maj je febuinja de mandstin, iar in Orage SA Se instapincasca « gsemenea ordine, incat nimeni SA nu mai fic nevoit sje eased”! In acelasi duh, ilustrul ierarh exclama oda indu-se la: monahii retrasi in pustie, ,Drept.urmare, yBimplor, lasafi-ne sii stabilim si aici disciplina (philoso. phia) pe care 0 au.ei acolo, astfel incat orasele s& deving fitradevar orase”. Crezind din tot sufletul in puterea SSS 5-6; Cuvint de leridé la sfantul apostol Pavel, WV, ou e 203, unde il elogiaz’ pe Sfintul Pavel ca’ pe unul ene pis in practica .o asemenea filosofie mireata (erestinismul}” in timp fe confectiona corturi in-mijlocul pietii publice (traducere in'limba englez de Thomas Halton in Blogiu Sfanuului Pavel de Sféntul toan Hrisostom. Boston, St. Paul Editions, 1963, p. 61; de acum inainte, ‘yom folosi’preseurtarea Halton); si Oruifia VI la Eurei. PNPN |, XIV, p. 402 (Caci daca in casatorie nu este posibila izotarea [nece! sari righciunii], totil se va narui si va pieri"). Vorn discuta pe larg despre acest subiect in Capitol al I1-tea. ; Catre cet care ataee viafa’ manahalé, V7; in’ Comparotie titre inpirat si monah/Cétre cei care atacé viata monahala: dows tratare hiisostomice, traducere dé David G. Hunter, Lewiston, N-Y., Edwin ‘Mellen Press, 1988, p. 90; de acum inainte, Hunter. Vezi’si 11.19 ,1r acelasi studiu (p-169), si Omilia XLII la Facere, 5. PB 82, p. 438, seetiunea despre Lot (rept aceea, a5 dori sz fie in jurul oraselor eu osebire Gameni Virtuogi, asa cum este gi acest barbat binecuyaniat, pentru a fi asemenea droydiet pentru ceilalti gi'sd-i ereasca pe multi mila XXVI ta Romani, PG 60.644. PNPN , XI. p-533. Ro Wan Greer inféligeaza cu insufletire viziunea hrisostomica despre 0 Via lrban& purificata si transformata de idealurile’ monabale” in Cetajent siraini- um paradox mimmat; p. 51, iar Robert Wilken amin- {este c2 Sfantul loan Hrisostom:,simfea ced mai mare responsebili- pomulot Hrisios de a schimba viefile oamenilor, Stuy Hrisostom ist Mchipuia cA societatea din accle tim: Joa? utes fi transformata intr-o Comunitate autentic Cres por Pceastltransformate ar fi pulut sf alba loc, eredea iu print-o revolufie social, ct prin Indeplinires misiu- elit eredingate fiecanura dintre membrii societatii = anti a gocet de 2 vietui pe cat de deplin crestineste posibil, fq coea'ce priveste rolul femeli In societate, Sfaintul Pa- ante smplrtisen opiniile generale ale epceii in care iain, Mavit careia principalele atvibutii ale femeitor erau deo” sebit de valoroase, si se manifestau mai ales in treburile seejoe, nasterea de prunci si educarea lor. Nu nuimai ast, Gere} ridica aceste atribupit 1d un nivel mult mai inalt, conferindu-le 0 aleasi importanta si forta duhovniceasca. Ceca ce il'exaspera in mod constant era permisivitaten ex- feaiyi #societitii antiohiene fata de obicciuri i practici cae le considera peste masurd de injositoare pentru fe- ‘mei, precum prostitutia . nuditatea in teatre si alte specta- cole publice” si atentia exagerata acordata cosmeticelor. SSS eee ‘aie? fat de crestinit casttoriti $i faia de societatea urbana th gene rai ales datorit% faptulut c& pant in acea vreme Biseriea mu subli tse valorile cardcteristice si demnitatea vocatiei de crestin 14 mediul uuban (Joan Hrisosiom si evreii, Berkeley, University of California Press, 1983, pp. 25-26). Dupa cum observa’ Wilken, cele mai ficative contributii hrisostomice le dézvoltarea crestinismului vizeaz8 omeniul ,teologiei practice”. * ‘fn Ontilia IV la I Tesaloniceni afirma trmatoarele: A Savarsi adulter cuo'fembie dovedeste'o imens& urd fata de acea femeie, in timp ce accla care 0 iubesté (philountos) cu adevarat se abtine de fa’ ori nir-o feptd alae de dezsustitoare” (PG 62.420D, PNPN 1; XIII, re rs See *Veri Comentarith ler Evanghelia dupa Matei,Omilia V1,\PNPN 1, %, pp: 42:43. in care spune e& atumei dnd ‘actriele isl de7z0lese ‘rvpurilein public — chiar daca provin din elasele inferioare ale socie- 89amare educatiei sale clasice primite in Antiohia, « deosebi sub influcnya lui Libaniv, unul din cei me fitont pagani ai antichitatli, imaginea Sfantului toan ye" sostom despre femei era inspirati de figurile eroice poe etizate Mn literatura homeric si in piesele de teatny ah. ui Eschil, Sofocte si Euripide, precum si de caracterieg,« le critico-satirice ale personajelor feminine oferite de yy. siod, Menandru si Simonide de Amorgos'. Dupa cum vom vedea in Capitolul al Y-lea, Sfantul Ioan Gurg qy ‘Aur a adaptat spinitului crestin fiecare din aceste portrete iterare. In ccea ce priveste casdtoria si viata de familie 4 prefera pe Aristotel lui Platon, Tata ce ne spune Stim) Parinte despre Pitagora, discipolul lui Platon, si despre ali filosofi:.,Toate acestea nu i-au impiedicat de a se face SS SS tafii —afirea insisi” este ,supusA rusinii publice”, iar a le privi repre, Finté o ,ocard si pentra barbati si pentru femei, care au aceeasi fie gio .susine gencralé pentru firea femeiascl”. Vezi si Comencariu fy vanghelia duit Matel, Omilia XXXVI, PNPN’1, X, p. 249. in jy. crarea sa Trupul si societatea (pp. 315-317), Peter Brown rage atentia asupra atitudinii vadit prejudiciate a Sfantului in legatura ca acest subiect. criticindu-|-indirect pentru faptul-ca-adresa asemenea diatribe impotriva spectacolelor publice din. Anthiohia. Implicatia este c&, procedand astiel, Sfantal Ioan Hrisostom raspandea com gerea cd ,toate Pipturile umane sunt egale, din moment ce sunt uni- formizate astfel intr-o democratie sumbr& a rusinii sexuale” (p. 316), Invacclasi Joc, Brown remarca fir nici o nuanta critica: ,yulnerabili- fatea sexuald a bietelor fete f¥cca parte din totala lor pasivitate in fap celor puternici | Dowd portrete feminine din literatura clasica ne sunt oferite de Hugh Lloyd-Jones in. .£xemplare feminine ale speciei umane: Sin- niide despre femei, Park Ridge, NJ Noyes. Press, 1975, side Anne Ewing Hickey, Monahii creytine provenite din aristocrafia romani: ‘Ann Arbor, Mich., UM.L Research Press, 1987, pp. 87-106. Pentru ‘tniai multe detalii despre rolul si pozitia femeilor, in. lumea greco-r0- mand pana in epoca nou-testamentara, yezi Witherington, Femseile in Bisericile Primare, pp. 5- je pentru idei pentru care copiti ar fi rosit, 3 a femeia cape un bin comun rturc Gane = Pe tulburau rAnduisla in societate (ton Bion eyes jonres) si injoseau casatoria, Raspandind aceste's e lor absurde si altele inca. ei sau facut digpre- viet lor fniregi"'. Deci, in Capitolul al Velen, wali nati felul in Care viziunea SfantulyiToan Hrisos, torn despre Jumea crestina $i despre'starea crestinismului tomele vremuri 1-a determina si adopte o atitudine so- i politics destul de conservatoare, pus wanatre? vayacart 2 yitori at 2, Teologia hrisostomica despre sexualitatea umana Cunosednd acum contextul scrierilor sale, ii putem in- selege mai bine concepfiile despre Sexualitate, cdsatore si femei si putem evalua mai judicios asertiunile lui, care, luate in-parte, par a injosi femeile. La inceput, i! auzim exprimandu-si bucuria pentru ca fiinja umand.a fost crea. ‘(gbicbat si femeie, $1 pentru cSrullatacher tziee dine acestia. lata ce declara el. in vestita sa Omilie la Efeseni 5, 22-33: ,Diniry inceputuri, Dumnezeu S-a revelat pe Sine drept Ziditorul acestei tnsofiri (syzygias}*-a barbatalui ' Comentariu la Evanghelia dupa loan, Omilia I, PG59318, PNPN J, XIV, p.5. A i * Din punct dé vedere etimologic, sensul este .injugare”, deci cb- nofatia este jug animal sau pereche, in general” Sfinfti Parinyirecure de obicei la termenul de ,,casatorie lesitima, starea dea fi casatorit Uneori acest termen este folosit cu referire la fuzianea/dintre suflet trip $i le unitea dintre natura diving si natura umané a lui Hristos (Lampe, p. 1278). 1cu femeia, vorbind despre cei doi ca find una: «4. p ut barbat si fermeie» (Facerea 1, 27) si: «Nu mai eg fe barbateasca si parte femetasca» (Galateni 3, 2g). Pre do} barbati (andros pros andra) nu existé cand o relatie atat de stransa (keiotes) precum cea ¢in re ibarbat si femeie, daca acestia sunt insotiti (synex,, tiemienos) asa cum se cuvine [prin Sfanta Taing a cass. toriei]. [.«] Cu adevarat, aceasta iubire este maj puter nica (tyrannikotera) decat orice stapanite (eyrannidasy, chiar dacd gi alte pofte (epithymia) pot fi putemice. aceasta nu piere nicicand. Aceasti iubire (eros) are 13, @acini adanci in firea noastra. Neobservata, ca ay trupul barbatului de cel al femeti (sympleker tauta iy somata), pentru ca, la inceput, femeia s-a facut din bar. pat, iar acum din barbat si femeie Se zAmislesc barbag si femei.”” in mod similar, in Omilia 4 la Facere, Sfantul Parinte atrage atenfia asupra unuia din sensurile nofiunii de philanthropia (,iubirea de oameni” [,,a lui Dumnezeu”}; Dumnezeu i-a fnsotit prin nevoi trupesti (physikais anangkais) — i-2 insotit_prin alipire cand i-ilegat eu lantul dorintei (ten ek tes epithymias halusin). Vezi ‘cum pacatul [eaderii] a dus la supunerea (/ypotagen) femeti si cum Dumnezeu, cu atata infelepciune si pri- _ cepere, aintors aceasta spre folosul nostru?”” " Omilia XX ta Efeseni, PG 62.135B-C (Sfantul loan Gurd de ‘Aur: Despre casdtorie si vieja de familie, twaducere de Catharine Roth si David Anderson, Crestwood, N.Y., St. Vladimir's Seminary Press, 1986, pp. 43-44; de aici inainte, Roth). Acest citat apare silt PNPN 1, XU, p. 143. * Cuvdntarea IV la Facere, PG 54.594C-D (Clark, Femeile ih Biserica Primard, p.43). 92 deosebire de Concepiiile Parinfilor apuseni Sprim studiat i Capitolul 1, in acest text nu cin faptul ca atractia fizicd ar fi un tau in intinata de pofta trupeasca sau de ,,con- — traducerea termenului epithymia, frecyent serica Apuseana'. Mai bine zis aceasta este 9. es anti. a fir noasire omenesti, care, chiar dupa wee, 0 Sms fundamental bund . Si fiind ea fireasca sj Sgro oe inaugt Dumezet uaifesars ek prope este v tg si aducd bucurie. lata ce spune Sfantul loan Gura- ti mila Ta Romani 1, 26-27: Caci placerea adevarata (gnesia hedone)’ este ace- ea randuita dupa fire. [.-] El [Dumnezeu] randuieste _ 1 gpihymia inseamnnd ,.pofta trupeasca, lascivitate, concupiscent” sau ee ie ‘aprig, sali potolit” sau ,dorinta sextala, fri conotatie de Goa (Lampe: p. 524, Inseam oft rupease"nismai tune cn in ne lipsei de voints, ,dorin(a” devine nestApanits, compulsiva. Spre pil- {fsfantal loan Frigostom insist asupra faptului c& Sfantul Apostol Pa- Git armonizase dorinta (epithymia) sa eu voia lui Dunineze tn toate Tnneririle” (Cuvdnt de laud la sfénnil apostel Pavel, SC 200, pp. 236-238). in I Tesaloniceni 2, 17, ni se spune c& Pavel dorea ,cu mare dor (enpallé epitymid) si-i ads pe Tesaloniceni. Si SSitul Augustin roo rosea existenfa unel concupiscerfe spirituale tn seasul bun al cuvéntulu: yezi, spre pild’, Se EE ee LY.p. 304. In acelasi mod, eras C, ‘ndeosebi cea legat de pasiunca se~ uals” — Liddell si Scott, p. 695), desi supusa rele! tntrebuingari, ese buna ja sine; Insusi Dunmezeu, afirma Sfantul loan Hrisostom, .ne fubeste cuo remisuratidragoste (ron sphodron erota ton peri hemas), nu doar prin purarea Sa de erij& fade noi, ci iubindu-ne (ero), cu adevarat iubin- tukne cu o dragoste de necuprins (kai sphodra eron erota tina amecha- ren (Despre Provident, VU, SC79,P. 94) — Nu se face aici nici un fel de aluzie 1a ideea origenist® potrivit careia sexualitatea ar.fi aparut-o data cu caderea in-pacat a protopa- Finglor nest. Hedone, ,bucurie, plicere [4] legatt de placerile senzuale” (Liddell si Scott, p. 764). Lampe defineste hedone drept ,placete Se- 93placerea dupa fire, pentru cw el [barbatul gi femeiay a Pa aeare de ea cu an mai mare sim al sigurante hima mult mai deschisa inspre aceasté bucurie, Jnoat sa se fndeparteze eat rai mult'de pacarul sinos [adulter].”" Dumnezeu a Hisal atractia fiziea (epithymia) thire by, 4 pat si femeie. pentru ca ea si exprime, : pet sores cine ci si si dud la shyarsirea acesteig jy diferent daca din ea.vor rezulla sau.nu prunci: »Pruncii sunt o punte care i leg pe tat de mamg b / astfel inedt cei trei devin una. [...] Dar sa presupunen, | fq nu au nici un copil: atunci, cei dot nu mai sunt une) | Ba da, odata ce impreunarea lor se rasfrange asupry relatiet lor trupesti (he mixis gar touto ergazetai, ung. cheasa kai anamixas amphoteron ta somata), § {og doi] devin una (hen), aidoma,parfumului amestecat cy | poma 72 Dorinta trupeasca, buna in sine, poate fi folosita gresit uneori: AStfe| el ry. Prin urmare, desfidnatul nu este singurul spureat i alfi, mai mult dect acesta, cu osebire cel care co: mite adulter’ Dar amandoi sunt spurcati, nu din cauza impreunarii rapesti (ow did ten mixin) ~ pentru c&, po- irivit unui astfel de rationament, ar insernna cA cel-care trdieste cu femeia lui este un spurcat,.ci din cauzanele- guint neinfranarit (dia ten adikia’ kai ten pleone- ‘xuald legitima gi firease” si citeaz& chiar acest fragment ca exeinpht de folosire atermenului edone cu acest injeles (p: 602). " Omilia IV la Romani, PG 60.417B, PNPN 1. X1, p. 356: * Omilia Xit la Colaseni, PG 62.388C, Roth, p76; vezi si PNPN 1XIL p39: 7 94 ‘von scestel Insotiri, dar si rAului facut aproapeta 1 Yori ef de spurcata este 0 asemenea ticalosie? fi] Davide care a avut multe femei, nu a fost spurt darcind aay @spurcat. De ce? Pentru eal -a fanit si I-a insclat pe aproapele sau (hott of Ai fhoti epleone Ktese). Tar asitansanea eet gat din cauza impreundri trupesti, ci din cauza circum Sanfelor 1m care Se produce aceasta (ou dia ten mixin fila oH tropon), pented ea [el] Zi face rBu femeii (hot \ qdikei 10 geynaion), Sau isi fac rau unul altuia mai milli, impactind © femeie si tnealeand (anatrepontes) jegile fitii.” sa observam ca Sfantul Toan Gurd de Aurnu etichetea- #4 relafiile adulterine drept o intinare trupeasca®, ci suge- reark ins ca raul consta in folosi ita a-unut lucru un in sine (de remareat, de asemenea, grija sa fata de si ferinfa provocatt altora de adulter ~ mai ales femeli, in acest caz). Folosirea gresita rezultd din alegerea unui mod picatos de viala si din cedarea in faja imboldului de 2 pa- SS 1 Pleonevia, .acomie”, ,jecmanire, asuprire™; .comportament ne rept, aspru, abuziv” ,aroganta”; ,posesiune necumpatat2” (Lampe, 7 1091). P 2 Onilia I la Tit, PG 62.6828, PNPN 1, XUll, p-S31. Veri si Comentariw la’ Evanghela’dup& Matei, Omilia Vi, PNPN 1, X. pp. 49-43, in care Sfantul fi indeamnd cu staruini® fierbinte pe erestini st se fereasen dea merge la teatre, deoarece acolo din cauza desfrantrii actorilor si actrielor ,se pangéresc public lucrurile sfinte care tin de clsitorie gi'se batjocoreste pe fata o mare taina” (p-42), 2 \Vezi si Comemari’ la. Evanghelia dupa Matei, ‘Omilia XE, PNPN 1, X, p. 261, unde se afirma c&i desfranatull adalterin, chiar «licd site oarecare placere, svarscste pacatul in scurta-vreme”. spre: eosehire de invidios; a cArui placere in fai nenorocirilor celorlati ese pur si simplu perversa; in/acest sens, Sfintul Ioan considera omieste picat mai riu decat invidia”. o aeauuiy care Mmineaz’ viata si voinfa omului (ce timp, pand la curtfirea prin pocaints): | Cu tote avestea, toate-s curate (Katara). Duy jevnuna reat nimic tinal th sine, cBci nimi nue final fn sine, ci numai pcatul, care coboar’ in sun sit pangareste..[..] Cand sufletul este necurat tie thartos), pe toate le yede spurcate. Prin urmare, 9 1 Gesiva paza [a simfurilor] nu ¢ un semn al punta 1 ritate inseamna a fi indraznet in toate luerurile, IL Totusi, nu e bine nici si poftesti prea multe, penta, aceasta izvoraste dintr-o fire lacoma si nesatula.”! ~ Sau precum afirmii in Omilia IZ la Efeseni: _Picatul fine mai desraba de violent& (bia) decit de necesitate (anangkeY. Caci Dumnezeu ne-2-inzestrat cy farmec (philtron)’, cz SA ne iubim intre noi (agapan} Putin pee Se = " Omilia Mla Tit, PG 62.679C-682C, PNPN 1, XIII, pp, $80-531. De asemenea, Comentarin fa Evanghelia dupa Mate, Oni. lia XV PNPN 1, X, p. 118 (,Caci nicdieri nu spune Domnul ed i. pul nostru ¢ de vind, ci pretutindeni ne spune-ci géndul rau e de si Omitlia Villa Evrei, PNPN 1. XIV, p. 402 ($i dacd uni foameni sunt stingheriti de casatorie, sa stie ci nu cAsatoria in sine este) piedica, ci decizia lor de a 0 folosi gregit — tot astfel precum na vir ‘ste cel care provoued betia, ci relele intentii ale celui care se fo sexle de el dincola de misura cuvenit8”). ; * Acest cuvant inseamna si ,necesitat eased” (Liddell si Scott p. 101). * Philtron, ,descintec care trezeste dragostea; deci iubire, afecti tune, O alii condtatie este ,drazostea lui Dumnezeu fai de oament” (Camps; pe1485).0 = - ‘Ne-am fi-asteptat ca Sfantul loan Gura de Aur-sa foloseascd at ‘cuvantul eros imloe'de agape, dar in Liddell:si Scotty prima definite “2 It agape este ,drazoste (..]; despre iubirea dintre- sot si'sotie” It timp ce = doua definitic este ,indeosebi dragostea'de oameni «| snevoie sau pornire f- 06 ee Nu invinui atracti. trupeasea. (epithymiay fe durile $i faptele tale pacatoase), care-a eS Ecopul asatoriel_ Si al zamislinii de prunci, iar nu in Sfopul de a comite adulter si desfrinare. [J Nu este at ceed Ce apare'ca urmare a nevoilor firesti (anan- ves) orice pacat isi are ridacinile in patima (hubreos), Bomnezeu na a creat omul pentru ca, acesta s& simta eveia (anangken) de a pacatui, deoarece, daca aga ar fi per lucruile, atunci nu ar fi existat pedeap jen gia oamenilor faqa de Dumnezeu" (Liddell i Scot, p. 6); are conoatia de dragoste Inte prieteni (Liddell si Sco, p. pba), dar in screrile hrisastamice se pare eA agape, philia si uneor vray ros sunt folositealtematv, aproape eu cela injeles. Lampe tie ed agape inseamma mai ales ,dragostea de camera ai Dum- saa lui Hristos, dragostea omuui fath de’ Dumnezeu si dra- ae rayeasc intr crestini”(p.7)- Damn i qiubreos, «furie, violent’ izvorata din trifis puterii sau din pati- om insolenja™ .pot trupeased, desfranare”: winsulf adresatl cuiva”™ (Liddell i Scott, p. 1841). 2 Cu alte cuvinte, de ce s& fim pedepsiti pentru c8 am s8varsit tu- envi pe care nit le:putem contiola? Frazmentul citat este din Omnilia II la Efeseni, PG 62.20B-C (PNPN 1. XIII, pp. 57-58). Vezi si Co- memaria te Evanghelia dupa Matel, Omilia XVil, PG 57.2578 (PNPN 1, X,p- 117), in care Sfantul face o deosebire nets intre pros- {ul obice! de a privi o femeie cu ochi-desftanati si simplul fapt nevi novatde ate uita Ia o femeie frumoasa si de'a-L admira,,pe Creator” _Dacd vrei sd te'siuiti gi S& ai gi plfcere, uiti-te Ia femeia tx, iubeste-0 (era) pe ea neincetat! Nici o lege nu te opreste!”. Astfel, cel putinin\ ‘ceea ce-| priveste pe Sffintel loan Hrisostom, Nietzsche se ingela.c sustinee unele ca acestea: ,Crestinismul ne-a dat pe Eros, zeul iubiti, si-|sorbim ca pe o otravai; este adevarat cd omul nua murit din cauza ui, daradegenerat in viciu” (citat folosit de Sherrard ca moto al cir tii sele Crestinism si eras), Tot in legatura’ cu frumusetea femeilor, ‘Sféntul loan remarca: ,S@ fi fost oare frumusetea [femeit) pricina pa cafului? Doane fereste! Ea [frumusejea] este opera injelepciunii (ophias) dumnezeiesti, si intelepciunea 1ui Dumnezeu nu poste fi o7Binefacerile relatiilor intime din cadrul cig ubliniate de Sféntul loan Hrisostom in urmat Orig; oral et ment, in care il mustri pe cel care se abtine de ly vee ils eiiag af se roage dupa ce’a Tntrefinut relatij ing an dar nu ezitd si. se roage fn Biserica dupe % Sofi yovat de a-i fi vorbitde rau pe semenit iyi," {Cum indraznesti st nu vii Ta rugaciune dup: teat bucurat de’ Tnsofirea (synousias)! cu femea * desi nu e'nimic ru in asta? Si cum poi sy tnainile [a rugciune dupa ce ai defaimat cu obras pe eineva, ceca ce atraze dupa sine nimic mai not fecitiaduf, sau inainte de a te fi curatit bine [depae tul vorbini de réul? Ci spune-mi, cum de'nu te care mura (piritfeis) aga ceva? Nu l-ai auzit i Pe Al spunind: «Cinstiti si fie nunta intra toate si paulo spuroaty (Evre1 15, 492" = Ramificafiile convingerilor hrisostomice despre relatif: de cuplu si despre femei, in general, sunt adnci — insg nicicind pricina raului” (Onuiliile la Ozia [Azaria}, Ul.4, SC 2775, 126-127). Vom reveni asupra acestui subiect in Capitolul LV. “| Symoustas, .insotire obisnuit8, conyietuire” sau .relajii sexusle (Lampe, p. 1337). > Comentariu la Evanghelia dupa Matei, Omilia Ll, PG 585160, PNPN 1. X, p.319. in lumina celor de mai sus, ne surprinde fapiul @ atunci cand cerceteaza viziunea hrisostomiea despre sexualitate, Pets Brown inoculeaza cititorului coneluzia c& Sfantul loan Gurd de Aurji Indemna pe tofi credinciosii.s8 le fie rusine de relatiile semua? (Trupul si societatea, p. 317, si p. 321), in loc s8-i prezinte acesiex : -«{potrivit cAreia totul este] invaluit in norm fatd de sexualitate” (p. 427). Este deconcertant faptull ci Pelet Brown nu a luat in seama remarcabilele diferente dintre Augustiny Toan Hrisosiom in privinta acestui subiect. 98 - ccqnuul Pirinte, Tumai atunc} And atractia tieies 3 pense sunt considerate Tnlemeisie hea ae dont juoare, constituind adevarate forte motrice eed vine soli, s¢ poate deschice:calea spre © concepte es ER seat pozitiv’ asupra sexualitifi, cisitoriei si femeu, ‘astiel, pent Sfantul Ioan Hrisosiom, care reprezinta stal- te sustinere al crestinismulut résartean, femeia nu este ea care, 1n eadrul casstoriel, lar impinge pe barbat sa aesjuiasca (asa cum etindea Fericitul Augustin), nici ces i preia atribupile” si nici un instrument al seductici de are se folosesle diavolul pentru a-l amagi pe barbat ( poarta diavolului” — asa cum afirma Tertulian), dupa cum (Pin uni’ teologi apuseni. Ba nl este nici un gand intarziat Sra Dumnezeu, creat numai pentru a zmisli prunci, si + un obstacol asezat in calea barbatului in toate faldurile wien? Femeia este came din camea’ barbatulu cores. Ee ee es ‘Toma d’Aquino Cpa 12s cel mai mare teolog. a ‘dupa fa, sustinea cA procrearea femeii este un proces ,defectuos 51 Neg aes puterea activa din simanta barbsieascd tinde 5 rege aceea care-l este usemenea, desivéryit in masculintatea sa, in finp co aimisltea femeli rezult sau dint-o slabire a puteril acive fMmeutipe}, sau dint-o inadecvare a ei sau dint-o oarecate mod (Gre produst fn urma unor influenje din exierior— cum ar fi, spre pik ff, vantul sudic care este jilav, asa cum ne spune Aristotel” (Oru tat dupa chipul lar Dunmeceu. in Summa Theologiae Ta 92:14 tra- tiycore de Edmund Hill, New: York, McGraw-Hill Book Co.. 1964, vol 13) p. 37). lmediat dupa aceste afirmatii, Toma d’ Aquino adauga matoarele: ,in fapt,aceasta nu inseamna cd intreaga specie fer’ ni este nereusita, ea fiind indreptat& spre lucrarea procrearii fomului, cleste vorba doar despre o anumitd tendin{&a firii’ * De exemplu, in scrierea sa intitulat& Despre interpretarea lite- old a Facerii 1X3 (Pl: 34.395), Augustin declara c& in afar de ro- lul femeii in procesul de zamistire a pruncilor, el n-4 putut afla.ce alt fel de ajutor reprezint& femeia pentru barbat in iconomia creatict (acest citat apare in Iucrarea lui Manfred. Hauke, Por fi femeile pre- oj? pp, 427-428),nti sau ontologic, care, in’ mod absolut si erage acecasi fire umand cu’el' —punct fe yeat th Pa meaza si-lanalizim in Capitolul al VIclea, Gye P* Gane din coasta lui Adam este intr-adevar 6 minyy nespus; cu adevaral, ea este cel mai pretios dar ae Dumnezeu i -a facut barbatulut: care “(Cat de mare este puterea lui Dumnezeu, Zid toate (aristotechnou), care plimadeste o fapturg Ful ernatoare barbatulul din madularele acestuia, ene, Memenea minunate simfuri si facind 0 fapturd aia fieast, complet si desdvarsita, in stare de a aque pasbotulai mangaiere impartasindu-i flinta et (fe fey p> ‘sias Koinonia)! Caci femeia a fost creaté pentry iS gaierea (paraklesin) barbatulu Barbamul trebuic si-si prefuiascl sotia ca: parte inte rant a fiintel sale, asa cum ne thvaja Sfantul pos SSS ‘ astfel, in Omulia XXXIV la Corinteni 1, PG 61.2900 (PNPN |, Xil, p-204), Sfantul Parinte afirma c&-barbatii si femeile provin dy, _aceeasi esenfa(tes:aures ousia)”. 2 Omilia XV la Facere, PG 53:122A (PB 74,p. 200) si Onilig XIV la Facere, 16-17, PB:74, pp. 189-190. Aceasta,nu inseamni ch femeia aifost creat&numai, cu scopul de .,a-L-consola pe barbat”, s1y ‘& abstractic-fednd de relafia ei cu barbatul, nu/are un loc al ¢ fis iconomia creatiei) si'nici un fel de demnitate proprie. Dovada suv atit.comentariile sale elogioase la adresa monahiilor, c&t i inden: file ficute femeilor de a se imbraca'cu: mai multa modestie, pentrns' determina pe barbatii lor sa duc’ o viatd:mai conforma cu preceptsle dumnezeiesti: ,.Nu spun aceste:lucruri pentru:a-i supara pe sofi voy tri ci dorese ca:voi sa le impliniti Intocmai de bundvoie in interest yostru, nicidecum de dragul lor; nu spun acestea pentru a-t seul pee de gelozia sau invidia altor barbati [a acelora care nu-si pot lua oti de la mult preaelegantele: voastre vesminte], ci pentru a va sculpt voi de a deveni o parada’a acestei vieti” (Oniilia XXVIII la Eire, eee i Vieti* (Oniilia XX\ 100 ie gastfel, dar, barbatii sunt dator s pavel pe iesest tupurile Tor. Cel ce-s1Tibestefemeia mele se iubeste ss niment vreodata nu si-a urat tru- v fiecare 7 hraneste si 7 tealzeste, preci pul Sit serial” (Etescri 5, wwe eS ‘fant foan Gura de Aur extinde aceasta responsabili- se de a bi, care este paradigmatic reflectata in casito- tate Supra umanitajii intregi,, Ficeare faptura umand tre fe AS le tubeased pe toate coclalte faptri umane ~ bar. bul femeie sau copil, Bogut sau sac, seav sau liber, yieten Sau dusman, crestin sau necrestin, sfant sau paca- i - nu doar in virtutea faptului ca impartasim aceeasi gi pentru cA-ne impartasim:din aceeasi lume si din A ai soare si din aceeasi ploaie si din acelasi Dumne- zeu', Intr-adevars neintrecutul pastor sufletesc ne amintes- tc c@ Hristos. Domnul salasluieste in fiecare dintre noi; a necinsti cergetorul sau hotul sau epilepticul sau leprosul, parbatul-sau fomeia:inseamna a-L necinsti pe Hristos In- sisi: Ziditorul si Mantuitorul nostru. Spre pilda, el ne po- vatuieste urmatoarele: ,,Si daca faci milostenie saracilor, sf fu fact aceasta cut dispret, pentru ca nu saracului fi dai, Gi lui Hristos fi dai; si cine este atat de Ha incat si disprequiasea a-L intinde mana Lui Hristos?”* In continua- re, Sfantul Ioan Gura de Aur parafrazeaza cuvintele Lui Hristos Domnul (Matei, 25, 31-46), pentru ane ajuta sé ine insugim acest adevar dumnezeiesc: % $i iubeasea fe- _,Dacé nu Imi veti rasplati, spune El; suferinta indu- rat pentru Voi, ardtati mila pentru saracia Mea. Si daca ‘ Yeui, spre pilds; Omilia XU la Corintent; PNPN 4, XI pp. 340341, OMnilia X la Bfeseni, PNPN’1, XIll, p. 99: si Omilia la Romani PNPN 1, XI, p.348, ? Omnia XIV fa 1 Timotet, PG 62.573 (PNPN 1, XIll, p-455)- 101nu yreti si arataji mild pentru sdriicia Mea, facet: jy fal ineat si-Mi alungati bolile si s@-Mi alimayi jue farea. [4] Totusis de dragul bunet rnduielt @ hy Jhufosati-va cind M& vedeti gol si amintiti-va de yt ciunea Mea, caci gol am fost pe Cruce pentru yoo daca nu, [amintiti-va] c@ acum, sunt gol prin, gat acestia prea mici ai Mei,” ‘i jst deci profunde rajiuni ontologice/teologice/g, waite pect earora fiecare harbat trebuie si cae si respecte, SB ajule, SB Incurajeze gi si iubeasca femei’ si fiecare femeie trebuie si procedeze intocmai fas ¢g parbat, Cu atat mai mult ar trebui ca acestea toate 4 5¢ petreacd intre: fratii si surorile crestine, afirma Sfanty| Pi. finte, care sunt uniti intre ei prin Biserica, Trup al jy, Hristos, si care impreund se: impartises¢ din Trupul «; Singele Luit. Aga stand lucrurile, cu ct mai mult ar tr. Sie es Sees ue V Omilia XV la Romani, PG 60:547C, PNPN 1, XI, p-458, Vezi ‘Onilia VII la Colosent, PNPN 1, XIII, p. 292 (, Cand Hristos sufee, de foame, yor vi desfitati in huzururi?”), $i Omilia XX la fj Coritveni, PNP 1, XI, p. 374, in care intr-un remarcabil pasy Sfantul Joan Gura de Aur Ti numeste pe s&raci altarul tui Hristos (.Veti afla acest altar asezat pretutindeni, pe alci si in pictele publice, $i veti putea aduce acolo jertfele voastre la fiecare ora (din zi sin aoapte}). Vom reveni astra cestei teme:in Capitolul al TXslea * Omilia X la Romani, PN PN 1, X1, p- 403. Vezi de asemenea, spre pilda, Omilia XV la Filipeni, PNPN 1, XII, p. 253, Omnia ll le Coloseni, PG 62.322D (PNPN 1, XIII, p. 273: Cand vei voi s& tert ici fa lupt® impotriva fratelui td, sA stii cB ai pomit rézboi cum dularele- Ini Hristos"), precum si /mpouriva crestinilor. iudalzant 1V.7, PB 68, p. 94: ,,Voua va spun acestea: atat timp cai el [fratek vosira in Hristos] este credincios, atat-timp cat se impartdgeste dn aceleaji Sfinte Taine [ji din toate activitatile sacramentale ale Biser- ii], atfit timp cat vine la aceeasi biscrica, el va este o rudd mult mai adeyiratt si un prieten mult mai apropiat-decdt propriile. yoasir= n= Genii si privteni”. 102 _ ge petreac acestea fntre barbatul crestin si femeia a 3 Jare sunt nif Inkew Hristos prin Santa Taind a 3. Argumentill suprem in favoarea casatoriei fancl Toan Gurs de Aur insist asupra acestel invata- Heoarece el consider cisatoria drept cea msi apropi- tut oor dintte doi oamneni. Aceasta s¢ datoreava in mare aid lt racic Fizice cintre barbat i femeie si legatuni isu atre ei, pe care Damnezen le-a randuit a si ote si sfingite numai prin cAsatorie ot: : Prin urmare, casdtoria devine un fel de paradigma supre- masawun fel de microcosmos al unitatii intregii: umanitai. Py oferd cea mai generoasa oportunitate pentru ea doi oa meni SA devina atat de strans legati inire ei, incat sa aiba eoelusi cuget (homonoian)”. in viziunea Sfantului Toan SHeostom, fHurirea acestei unitati constiuie temelul abso- jut al cdsitoriei — pe lang# celelalte doita temeiuri majore pe care le sibliniaza: nasterea si cresterea copitlor, si pazi- rea castitatii, Astfel, Catharine Roth afirma ca, potrivit Sfintului Parinte, ,principalele motive care pledeaza in fa- vourea casatorici nu sunt binele societatii si reproducerea speciei, ci unitatea dragostei si sfinfenia vietii marttale” » fn renumitasa Omilie XX la Efeseni, marele ierath si pteditator crestin incearca sa cuprinda in cuvinte esenfa profunzimilor mistice si sublime ale atestei insoyiri care neste barbatul si femeia intr-o totala interdependenta: " Despre Providenta, SC79, p. 228: n Roth, Sfanul loan Gurd de Aur: Despre casitorie stviara de fa- mile, p. 22. 2 103_Yezivacum cat este de strins& aceasta insotire ¢ de proniator 2 7idit-o Dumnezeu dintt-o singurg a ra, El ba ingdduit lui Adam Sa se cisatoreascg fry cu By, gare era mai mult deedt 0 sor’ sau 0 fiicd; ca erg Gin trupul lui! Dumnezeu a randuit ca intreaga nae i. tate si purceadi din acest punct de origine, | ny a plismuit femeia independent de barbat; daca fost birbatul arf considerat-o diferitd de el. Nie peli ny ia ingdduit s& nascA prunci fara barbat dacs « fi fost asa, ea ar fi fost de sine statatoare. Dimpottva sa cum erengile copscului purced dintr-un sing trunchi, tot astfel a ingaduit Dumnezeu ca Adam si se afle Ja originea umanitafit intregi, barbati si femei, Gand imposibil ca ei s? fie de sine statator Mai departe in acceasi omilie, el sustine urmatoarele: _,Barbatul $4-si tubeasca femeia la fel cum se iubes. te pe sine insusi, nu fumai pentra ca ci sc impartasesc de acecasi fire; nu, datoria lor este cu mult mai mare, pentru ca ei nu mai sunt doua trupuri, ci unul singur {.J; barbatul si femeia sunt un singur trup, tot asife} precum Hnistos si Dumnezeu-Tatal sunt una,” 1 Omilia XX la Efesent si Roth, op. cit., p. 44 (PG 62.135C-D, yezi si PNPN 1, XIIL, p. 143). * Omilia XX la Efeseni, $i Roth, p. 2. Vezi, deasemenea, PNPN J, XIIl, p: 146, si Despre Botez, 111-14, SC 50, cd.-a 2-ay:pp. 114-116 (SCA 31. pp. 26-28), unde Sfantul loan Hrisostom ist man festh uimisea faa de profunda schimbare care intervine in vietile m- filor, $i fattede cat de multe modificari ale stilului de viat’ cin trect al fiecSruia sunt necesare pentru ca doi oameni sk devind o singurast intra towul noua faptura: ,Spune-mi, ince fel se poate reflecta la z¥- gravirea acestor lucruri si ce putere rationala va fi in stare s@ injeleasi acest fenomen care are loc intre ei?” (SC 50, p. 115). 104 — OO — analogie dintre cei doi soli si Hristos si Tatal coast elatoure; printre altele, ea ne arata cum tre- ce ee Torte soul cu sofia in relatile de zi cu zi. i se Gate dovedeste o find acurateje privind impli- sini! aige ale unitatii ontologice dintre soji in casato- ile praCe® YEW a Facere, scrisa pe vremea ineeputu- rie ln Oe ale, cl afirma unele ca acestea: ror Pa pag sa fie cu Tuare-aminte, st femeile Ia fel; fe ea dovedeasca adinca lor iubire fata de baxbafi smell Si jgeze mimic mai presus de bundstarea lor, iar lee at si curata «nin toaten, de ce socotifi yo G vali cineya necurat [ca urmare a nungii}?”™ eS Gisdes expla lerurile, din moment ce Sféntul PSrinte adaues ime, ee Stiu e& mali dintre voi va simi rusinati (aischuaontai) Is suzul Metorcuvite, iar temeial este exact ceea ce va spuneam rai inane = wa voastra senzualitate (aselgeia) si necuratte (akolasia) (..]. De poh va nusinati de ceea ce este [perfect] onorabil? De ce sf rosit in faa celor neintinaie? Aceasta este [doar] pentru eretici” (PG 62.588D). " Omilia XXXII la Evrei, PG 63.227D-228A, PNPN 1, XIV; p 516; vedi si Comemarin la Evanghelia dupa Toan, Onilia XXXVIE 214DePNPN I, XIV, p: 153 —.-Apoi: ereaturile insele lucrea- Bin ava Simbetei: sourele igi urmeaza drumul sau, fluviile isi mand apele lor, fanténile izvorise, femeile nase”. Pe de alta parte, este lim= pede e& Sffintului Parinte ii era intru totul strain obicetul de a inter= 7ice femellor care se afla tn perioada ciclului si primeased Sfanta Cu imineciturie'Se pare c8: practica aceasta este amintit® in opera Stan {ulti Dionisie’ cel) Mare al “Alexandriei (4264) pentru prima dati in ‘storia erestinismului; a se vedea Canonuil 1 din scrisoarea’ sa catre Episcopul Basilides (PAN VI, p. 96)- 109jn al treilea rand, el le aminteste parinjilories, ge, au ef sunt ereatorii copiilor lor, copiti find tordeauns 2 ful lui Dumnezeu, care 11 incredinteaz’ temporar pin Jor pentru ca acestia SA le poarte de grija. In acest go, Anfie jaté cum i mangate Sfaniul Parinte pe parintii cheep mmurit un copil: leg _,Daca se intdmpla ca El sa ya ia fiul, nu pe fiy) ‘ru alia, ei pe slujitaral Lui, cAci nu voi Lati plage ci El este Cel care I-a creat. Voi doar ati contribu 2 enirea lui pe lume; intreaga oper de creare a prunes Jui fi aparfine Domnului™. eu. fini loan Hrisostom rutiea speranta oF astel de p vere vor ajta pe print si-si duca povara mahniii pe yocate de pierderea unui copil, ramanand mulumitor, fag Je Dumnezcu si fata de’darurile pe care Ell le face oame, filor in inelepeitmea Lui, si pastrand o atitudine echi prata de detasare sau despatimire (apatheia) fata de tot ce fine deintamplarile vietit ' Omilia X la 1 Corinteni, PG 61.85D (PNPN 1, XI, p. 56), Vezisi Omitia XXXVIN la Facere, ip care Sfantul loan Guré de Aur ii must pe cei mai multi barbati" care .,judecd usor si fard socotcala cand at buie:femeilor lor nasterea sau rienasterea de copii; [ei] nu-si dau seams CB totul se datoreste Creatorului firii si.ca nici unirea dintre barbat si femeie si nici altceva n-ar putea face nimic pentru nasterea de copli daca n-ar fi ‘ajutorul mainit-celej de sus, care clesteapti firea spre nastt- rea de prunci” (Onli XXVIII la Facere, 4, PB 82, p. 358); vezi de asemenea si Omilia LVI la, Facere, 15, PB 87, p. 125. 110 5 castiratea in casdtorte -siea argument 1 favoarea casStoriel pri- cot det wis, car0r8 prin casatorie Ti se sbrds cee dome Tig de Durnnezeu. Sfantul Parinte detlia impact tn.oete ce uriTicaza: nu, socotesc cAsitoria un jucru rau, ci o fn mod deosebit (lian). Ea este un port al castitayit ue HOE pentru aceia care dorese sa o foloseasca (ophr2he. potolind salbaticia fini (ouk agria- ai rat asemenea unui Stivilar, casétoria oferk po- ches indreptat fnsotirii trupesti (fen enriomon sty ais astfel, zagtauieste valurile pofel irupest (epithymias). Ea ne linisteste (galene) si ne pazeste (iiaterei)”- jn Omilia X11 ta T Corinteni, dupé afirmatis potrvit cireia ,casatoria este un lucru solemn care intregeste nea- cet gmenese si atrage dup’ sine mari binecuvantén”, Sfintul Parinte ne atrage atentia ca ea ,,a fost randuira ca ¢ stavila impotriva necuratiei’”, iar in Omilia XII la Co- Firestey a “Despre feciorie, IX.1, SC 125, p: 120 (traducere‘n limba engle= ‘ade Sally Reiger Shore, Sfantul Loan Hrisosiont despre feciorte $i nora whet a doua casctorii, New York; The Edwin Mellen Pres, 1983, p’ 12: referitile ulterioare la aceasta sursé) vor purta nu- je Shore). iv mila X11 la | Corinteni, PNPN 1) X11, p. 70. In acecasi ordine dell, Sfintul sustine urmiitoarele: ,Casatoria este de mare folos.ce Jor care sunt inca inlintuiti de patimi, care se tavalesc in noroi ca por siis'se distrug tn bordeluri. (Pe uni ca acestia) eaifi salyea7A de ci derea in desfrinare, afutindu-i sa se pastreze sfinti si curati {tu- Ieste)" (Despre fectorie, XIX.2, Shore, p. 27). Observati uriaga dife- rif dintreaceste spuse ¢i afirmatiile augustiniene despre inevitabile desfrinare presupust de relatiile intime dintre Sofi! 11 (rere a ee eee