de boal .

Simptomul este o manifestare a bolii relatat de pacient in cursul anamnezei ; are o coloratur subiectiv i este dependent de ali factori ( percepie, cultur, nivel intelectual ) ; este de ordin : general ( ex. durere, cefaleee, ameeli) i local ( care sunt relativ specifice unor sisteme anatomice, ex. hepatoalgie ficat ; disurie ap. urinar ; dispnee ap. respirator ) ; Semnul este o manifestare obiectiv a bolii pe care examinatorul o evideniaz in cadrul examenului clinic ( ex. icter, paloare, mrire de volum a abdomenului, bombarea unui hemitorace ) ; Sindromul reprezint asocierea simptomelor i semnelor ; este caracteristic mai multor entiti nosologice ( noso = boal) (ex. sdr. febril care nu constituie boal ca atare ci este sdr. intalnit in mai multe boli ) . Explorri complementare (de laborator ): uzuale ( in mod obinuit practicate la pacient indiferent de boal ) i funcionale ( explorri imagistice, probe funcionale ) . ANAMNEZA este metoda prin care examinatorul obine date de la pacient ( anturajul sau aparinatorii lui ) cu privire la starea de sntate i de boal , precum i mediul ambiental in care evolueaz aceasta ; surse de obinere a datelor anamnezei : pacientul, aparintorul sau anturajul lui , dosarul medical sau alte documente medicale ; metode de efectuare a anamnezei : monologul ( ascultarea) : permite pacientului s-i exprime suferinele sale prezentand ca i avantaje : examinatorul poate observa mimica , gestica in timpul

in care pacientul ii exprim suferinele sale ; diminu starea de tensiune intre pacient i examinator cnd pacientul este lsat s vorbeasc liber ; dac acesta ins divagheaz de la subiectul urmrit , trebuie s fie intrerupt politicos cu intrebri scurte ( ex. de cand a aprut ?) ; interogatoriul ( interviul ) : examinatorul pune intrebri cu privire la suferinele acestuia ; intrebrile sunt : nchise ( cu rspuns scurt ; da sau nu ) i deschise ( permit pacientului s rspund prin fraze i s dezvolte subiectul respectiv ) ; observaie : ceea ce percepi ( cu simul, auzul, vzul.. ) datele biografice ale pacientului : vrsta : starea de reactivitate a organismului este dependent de particularitile morfofuncionale i biologice ale fiecrei etape de dezvoltare : n copilrie ( frecvente sunt bolile infecioase eruptive ; congenitale cardiace ; infecii acute ale cilor respiratorii ) ; n adolescen ( angina streptococic, reumatism articular acut , hepatit acut viral ) ; la aduli (intreaga patologie visceral), iar la vrsta a III-a ( > 65 ani)(se confrunt cel mai frecvent cu boli cronice degenerative i cu complicaiile acestora ) ; genul biologic ( sexul feminin/ masculin) : practic sunt boli care afecteaz mai frecvent brbaii ( infarct miocardic acut , cancer pulmonar, gut) sau femeile ( poliartrit reumatoid, colecistopatii, infecii ale cilor urinare ) ; locul de natere i domiciliul : particulariti ale mediului pot influena starea de