Iesi din labirint

Luca Dezmir

IESI DIN LABIRINT

Gaseste-ti libertatea financiara in stilul tau de Luca Dezmir

Iesi din labirint

Luca Dezmir

Dedic aceasta carte fiicei mele, in privirea careia vad adolescenta: singura varsta la care te poti schimba cu adevarat.

Iesi din labirint

Luca Dezmir

CUPRINS Introducere Cuvant inainte Libertatea de a alege Labirintul Banii Nivelurile de energie financiara Cine esti? Partea I-a Aceiasi bani (cum sa obtii mai mult utilizand aceleasi resurse) Capitolul 1: cuatia finantelor !ersonale Capitolul 2: Bani dis!onibili vs"Bugetul familiei Capitolul 3: #trategii de reducere a !retului de ac$izitie Capitolul : #trategii de reducere a c$eltuielilor Partea a II-a %ai multi bani (metode si te$nici de a !roduce bani in cantitatile dorite) Capitolul !: %odalitati de generare a banilor Capitolul ": %ai multi bani in acelasi nivel de energie financiara (&rinci!iul eficientizarii' &rinci!iul multi!licarii' &rinci!iul automatizarii) Capitolul #: %ai multi bani !rin trecerea la un nivel su!erior de energie financiara

Partea a III-a Alc$imia financiara (!rinci!iile acumularii financiare si concretizarea lor in !ractica) Capitolul $: Crearea valorii Capitolul %: %ani!ularea valorii Capitolul 1&: %anagementul valorii Capitolul 11: &rote(area valorii Capitolul 12: Confiscarea si daruirea valorii Partea a I'-a #tilul tau (cum sa gasesti metodele de a face bani care se !otrivesc

Iesi din labirint

Luca Dezmir

!ersonalitatii tale) Capitolul 13: )ecomandari generale Capitolul 1 : )ecomandari !articulare Conclu(ii )ultu*iri Bi+lio,ra-ie

Ie.i din la+irint

Pre-ata Am ince!ut sa scriu aceasta carte cu gandul la mine' cu gandul la tinerii care !ornesc in viata" Cu gandul la mine' la fa!tul ca am ince!ut sa lucrez !entru inde!endenta mea financiara du!a treizeci de ani* destul de tarziu" &rimii ani au fost cei mai grei' !entru ca am !ornit cu un ca!ital $ilar de mic' iar acest ca!ital crestea cu o viteza !ro!ortionala cu marimea lui" Acest lucru imi !roducea o stare de frustrare' legata nu de !rocesul in sine' ci de fa!tul ca finantele !ersonale intrasera in atentia mea atat de tarziu in viata+ Cu gandul la tineri' !e care familia' scoala si societatea ii indeamna sa devina anga(atii (mergi la scoala' invata bine' !entru a !utea avea o slu(ba bine !latita)" Acestor tineri nu li se !rezintea cum ar fi normal' toate celelalte modalitati de a face bani' ca liber !rofesionist' !atron sau investitor" ,inerii din ziua de azi' de !e toate continentele' !ornesc cu acest $andica!' al li!sei de informatie" i urmeaza' docili si increzatori' reteta care li se furnizeaza' crezand ca vor avea o viata fericita daca fac ceea ce li se s!une" &e la treizeci de ani se trezesc din reverie" &rivesc cu amar la situatia de acum* au un serviciu caldut sunt casatoriti' !robabil cu un co!il stau intr-o casa confortabila au o masina straina isi !etrec concediile in strainatate """si sunt sufocati de datorii la banca

Aceasta crunta trezire la realitate le arata ca* trebuie sa munceasca' neintreru!t' inca treizeci de ani' doar !entru a !lati casa in care traiesc nimeni nu le garanteaza !ostul in care se afla muncesc de dimineata !ana seara vin obositi acasa' mananca' se uita !utin la televizor si se

Ie.i din la+irint

culca dimineata o iau de la ince!ut Ce au !ierdut? iluzia fericirii tim!ul !e care ar trebui s-l !etreaca alaturi de sot-sotie si co!ii tim!ul care ar trebui sa si-l acorde' !entru !asiunile si visurile lor Au intrat in ca!cana convenientei sociale' si-au construit viata du!a cum li s-a s!us' nu du!a !ro!riile as!iratii" #e simt inselati" Asa m-am simtit si eu' imediat du!a ce am im!linit treizeci de ani" Atunci mi-am dat seama ca' mai !resus de integrarea sociala' este im!ortant sa te intrebi ce /rei tu de la /iata si sa-ti !lanifici viata in consecinta" ,inerii din ziua de azi nu trebuie sa treaca !rin ce am trecut eu" De aceea' inainte de a ince!e aceasta carte' am demarat !roiectul A/anta0 la .tart (avanta(lastart"net)' care ofera materiale gratuite' de educatie com!lementara* D.D-uri care se distribuie in scoli un site in care se !ublica zilnic articole de dezvoltare !ersonala !entru adolescenti /ebinarii sa!tamanale' cu traineri si s!ea0eri' !e teme cu !riza la tineri* relatia de cu!lu' motivatie' creativitate' cariera""" Cartea de fata continua firesc !roiectul meu educational" a !rezinta' la nivel teoretic dar mai ales !ractic' solutii la o !roblema care ne !reocu!a !e fiecare dintre noi* cum se fac' cu adevarat' banii" .ei gasi in aceste !agini numeroase e1em!le din activitatea mea din domeniul !rofesional' de investitii imobiliare si de investitii la bursa" le iti vor arata esecurile si succesele mele' !recum si cele mai bune metode !e care le-au utilizat in acumularea de ca!ital" %ai mult decat atat' sunt decis sa te a(ut direct' !entru a-ti imbunatati

Ie.i din la+irint

situatia financiara" De aceea am scris doua brosuri in format electronic* 232 metode de reducere a c$eltuielilor (testate de Luca Dezmir) Cum sa faci bani !e internet' sim!lu si eficient &rima brosura iti dezvaluie e1!erienta mea !ersonala' !e !arcursul a douazeci de ani' in reducerea c$eltuielilor !ersonale si ale familiei' -ara o reducere a calitatii /ietii" #unt metode ada!tate realitatii romanesti' care au dat rezultate si !e care le folosesc si astazi" A doua brosura te indeamna sa faci bani utilizand cea mai !uternica unealta de mar0eting !e care a inventat-o omul* internetul" Cu a(utorul internetului' !oti a(unge la mai multi oameni decat ai !utea visa' !entru a le vinde ceva sau a le !ro!une o afacere" Aceasta abilitate' cu!lata cu ca!acitatea de a automatiza toate eta!ele !rocesului de vanzare' face din !romovarea online o metoda cu adevarat revolutionara' care iti !ermite sa faci bani si in tim! ce dormi" ,e rog sa descarci aceste doua brosuri' de !e internet' gratuit' de la adresa lucadezmir"com %ai mult decat atat' te rog sa le citesti si sa a!lici informatiile !rezente in ele" Daca vei face acest lucru' res!ectand detaliile si recomandarile mele' te vei convinge singur ca* !rin reducerea c$eltuielilor vei ramane cu mai multi bani in buzunar' la sfarsit de luna !rin folosirea metodelor de mar0eting afiliat' vei face bani in tim! ce te rela1ezi cu familia sau !rietenii' beneficiind de automatizarea !e care ti-o !une la dis!ozitie com!uterul si internetul La final' te invit sa ma a(uti" Cum!ara aceasta carte si vei contribui la succesul !ersonal a douazeci de tineri" Datorita colaborarii cu A.ociatia pentru Educatie Co*ple*entara' o !arte din banii realizati !rin vanzarea acestei carti vor fi virati in contul Asociatiei' !entru a fi folositi la !roducerea

Ie.i din la+irint

D.D-ului Avanta( la start" Du!a cum ai observat' daca ai cum!arat cartea de !e internet' vanzarea cartii se face !rin aceasta asociatie" 4iecare carte vanduta va finanta un D.D' care contine materiale de educatia financiara' !ro!aganda antidrog' educatie ecologica si materiale dedicate dezvoltarii abilitatilor sociale" In acest fel vei face un gest nobil dar' mai !resus de atat' vei sustine a!aritia in societatea romaneasca a unor tineri !ros!eri' de succes" 5 societate mai bogata inseamna o viata mai buna si !entru tine' !entru ca si tu faci !arte din aceasta societate" De asemenea' daca ai citit cartea si crezi ca informatiile !e care le contine te-au a(utat in imbunatatirea situatiei tale financiare' te rog sa o recomanzi !rietenilor tai' !entru a-i a(uta si !e el" Im!arte ceea ce stii cu altii si vei vedea ca generozitatea ta constanta va fi ras!latita in feluri la care nici nu te-ai gandit+ #i nu uita ce s!une Dalai Lama* Care e.te .copul /ietii1 Sa -ii -ericit .i -olo.itor2

Ie.i din la+irint

Cu/ant inainte Nu exista nici un motiv pentru care binele sa nu poata invinge raul, cu conditia ca ingerii sa se organizeze la fel de bine ca mafia. 3urt 'onne,ut #eara" 4rig umed de noiembrie" &e masura ce ne inde!artam de la strazile !rinci!ale' mergand s!re !eriferie' !eisa(ul urban se modifica !e nesimtite* drumurile aveau tot mai multe gro!i' blocurile erau din ce in ce mai ing$esuite" Intalneam gru!uri de tineri o!rindu-se brusc din 6activitate6 !entru a ne urmari cu !rivirea" &e masura ce ne inde!artam' tot mai multe ca!ete se intorceau s!re interiorul cercului de !rieteni' reluand discutia" #!atiile verzi dis!areau' lasand loc unor zone de !amant batatorit" Gardurile iti e1!uneau vo!seaua scoro(ita' infratita cu !ete generoase de rugina" &e strada era tot mai intuneric* iluminatul !ublic era mai rar' fiind intreru!t de becurile arse sau s!arte' vandalizate" 7 Aici trebuie sa fie" Asta e strada" 7 Da' si numarul e bun" Dar care e scara? Incercam sa deslusesc scrisul de !e gemurile de la intrarea blocului" Becul de scara era ars' nu se vedea nimic" 7 ,rebuie sa !arcam" Avem vreo lanterna in masina? 7 Nu" 5 sa ne descurcam cumva" Ince!eam sa ma indoiesc de ceea ce faceam" Nu mi se !area o zona sigura' mai ales noa!tea" ram increzator ca singur m-as fi !utut descurca" %ergeam de doua ori !e sa!tamana la antrenamente de arte martiale' aveam o forma fizica buna" Dar cu sotia langa mine era alta situatie" #ingurul lucru care ma linistea era fa!tul ca strada era goala" Am coborat din masina si neam a!ro!iat de !rima scara" -#cara C" Astia au numerotat invers+ Noi cautam B""" -Da' trebuie sa fie urmatoarea' imi zise sotia" Dintre cele trei scari' scara B era singura care avea lumina" Nu era nici un tablou cu locatari" Nici cutiile !ostale nu ne s!uneau mare lucru* li!seau etic$etele cu nume"

Ie.i din la+irint

Am !rivit cu atentie e1!resia sotiei" Cea mai mica ezitare m-ar fi convins sa renuntam" Nu merita' !entru cateva carti" Dar fata ei nu trada nelinistea" -Da" In bloc e lumina" In !lus' !eisa(ul imi s!une ca vom cum!ara ieftin+ %i-a zimbit discret' indre!tandu-se s!re scara" A ince!ut sa urce" ta(ul trei" 5 usa vec$e' de !e care se des!rindea vo!seaua' in fasii subtiri" -Numarul 28" Aici trebuie sa fie" Am sunat" %-am !ostat in fata usii' in zona in care se desc$idea' cu (umatate de !as in s!ate" &entru orice eventualitate" #ecundele treceau incet" #e auzi' usor atenuat de !eretele subtire si usa firava' un glas de tanar* -Du-te si desc$ide" #una la usa+ Alte zgomote infundate" &asi taraiti" 9gomotul ialei care se desc$ide" In lumina c$ioara a becului de scara' !rin usa intredesc$isa am vazut c$i!ul obosit' imbatranit' al unei femei" Nu cred sa fi avut mai mult de !atruzeci de ani dar arata mai batrana" -Buna seara' s!use sotia" Am venit !entru carti" Cred ca am vorbit cu sotul dumneavoastra la telefon" 4emeia se uita la noi a!oi intoarse ca!ul s!re interiorul a!artamentului" Ne !rivi din nou" -Cu baiatu6" #!use tare' din usa* -George' e aici o doamna si un domn" 9ic ceva de niste carti" Din s!ate se auzi o bufnitura' a!oi o usa care de desc$ide scartaind" 5 voce de tanar s!use' ragusita* -C$eama-i inauntru" Am fost !oftiti" %-am dat la o !arte' sotia a intrat !rima" Doamna a a!rins lumina in $ol" :n bec de !utere mica' aco!erit cu o !acla groasa de grasime si !raf ras!andea cu zgarcenie un !ic de lumina" In acel semi-intuneric' greu de !atruns !ana te obisnuiesti cu detaliile' am vazut un cuier aco!erit de cateva $aine aruncate negli(ent" &e masura ce intram' detaliile se faceau mai clare" &e (os nu se vedea decat mozaicul ieftin' s!ecific blocurilor de !e vremea lui

10

Ie.i din la+irint

Ceausescu" &eretii aveau o culoare incerta" 9one intregi se scoro(eau" %irosea vag a umezeala si mucegai" %i-am aruncat !rivirea in (ur" Doar bucataria si camera de unde se auzise vocea erau luminate" #e !area ca 6domnul6 nu era acasa" #au in 6sc$ema6 !ostul de 6domn6 era neocu!at" Atmorfera era de!rimanta" #tiam !entru ce venisem dar ma intrebam ce cautam aici" Doar li!sa unui !ericol imediat ma determina sa raman" :sa de la camera se desc$ise' luminand inca !utin $olul" #e iti un ca! de tanar* tuns scurt' fata osoasa' !rivire moale" Nu avea mai mult de sais!rezece ani" .oce ragusita' tabacica* -;aideti+ Cartile sunt aici" Am intrat in camera" #otia saluta zimbitoare" ram su!rins* nu ma aste!tam sa mai fie cineva in camera' cu atat mai mult ca sotia sa salute !rima si !e deasu!ra sa zambeasca" Du!a usa' !e un fotoliu !onosit statea sting$era o tanara" #labuta' cu !rivirea !ierduta si un zambet sters !e fata" #e uita la mine cu un aer nesigur" - l e sotul meu+ Am venit sa cum!aram carti !entru anticariatul nostru" Du!a o scurta ezitare mi-am dat seama de ce eram !rezentat" #tateam scrutator in cadrul usii' imobil" Desi nu sunt un ti! mare' usile de la blocurile comuniste ma fac im!unator' !entru ca sunt scunde" In !lus' !arul tuns scurt' ca la !uscarie' barba si mustata nearan(ate' blugii si scurta de !iele ma faceau mai ins!aimantator decat eram" George ma !rivea la fel de ciudat" Cu instinctul barbatului care simte nevoia sa-si delimiteze !ro!rietatea' s!use fara sa-si ia oc$ii de la mine" - a e !rietena mea' %aria" Am zimbit s!re George' a!oi s!re %aria" -Ceau %aria' am s!us !e un ton cat !uteam de cald' eu sunt Luca" 4ata imi intoarse zimbetul' tacuta" #e lasase o tacere nefireasca" #otia relua discutia' ca si cum s-ar fi aflat in !rea(ma unor cunostinte* -Deci' ai niste carti" Astea sunt? intreba' aratand cu degetul s!re o gramada dezorganizata' ing$esuita intr-un colt"

11

Ie.i din la+irint

,anarul se intoarse si se aseza langa carti' !e cana!eauna desc$isa" Le !rivi !entru cateva cli!e a!oi lua cateva in mana" -#unt carti bune" Le-am citit !e toate+ .eniti sa va arat" #otia se aseza langa el" George ii !rezenta carte cu carte' s!unand cateva lucruri des!re fiecare" Care e !olitista' care e de aventuri" Cat de re!ede le-a citit" De unde le-a cum!arat" %i-am aruncat o !rivire 6de e1!ert6 s!re ele" In mod normal nu leam fi cum!arat* co!erti ru!te' !agini sifonate' cateva cu urme clare de mucegai" :nele aveau !agini li!sa" #otia' care se !rice!ea mai bine decat mine' statea in continuare !e !at" #unt sigur ca in alte conditii ar fi refuzat 6marfa6" Cu toate acestea !area absorbita de e1!licatiile gazdei" Intr-un tarziu' George s!use' aratand s!re cartile ramase in gramada* -,oate sunt la fel" %i-e greu sa ma des!art de ele" #unt carti bune' re!eta el' !e unele le-a citit si %aria" #e uita s!re fata care statea la fel de absenta" -Am nevoie de bani" %ama a fost data afara din serviciu" ,rebuie sa ne cum!aram de mancare" Isi intoarse ca!ul s!re usa' !rivindu-si mama" Nu stiu de cand era langa noi" A!aruse usor' !e nesimtite" #unt sigur ca !rezenta ei in viata era la fel* o umbra" #e !area ca George este barbatul in casa" -Caldura nu o mai !latim de sase luni" Noroc ca nu e frig afara" George era imbracat intr-un tricou cu maneci scurte" &rivind s!re mainile lui goale' nu stiam de care lucru eram mai im!resionat* de fa!tul ca sta in casa umeda si friguroasa in tricou sau de antebratele sale' brazdate de taieturi stangace' a!roa!e !aralele" Am numarat ra!id vreo o!t" %i-am amintit de obiceiul ciudat al tinerilor 6de cartier6 de a se tatua cu lama" ra un mod de a iesi in evidenta' intre semn distinctiv de a!artenenta la o categorie sociala si un mod de a-ti arata barbatia' toleranta la durere" #au !oate altceva' dincolo de ce intelegeau sociologii si !si$ologii" -Iti dau cinci mii de lei !e bucata' s!use sotia" De obicei noi cum!aram cu trei mii de lei' dar cartile tale sunt bune" %erita mai mult"

12

Ie.i din la+irint

Am inteles imediat ce urmarea" &roblema mea' de om !ractic' era* cum scapam de carti? %a(oritatea erau inutilizabile" -Da' e bine' s!use George cu un zambet vag" Nu stiu cate sunt" Le numaram im!reuna? #tiam ca o sa dureze" %-am asezat cat !uteam de comod !e un colt al cana!elei si am ince!ut sa !rivesc in (ur* !eretii coscoviti' garnisa !rinsa stramb !e !erete' fara urma de !erdea< un linoleum ru!t ce zacea !e (os alaturi de un covor subtiat de atata folosire" Am ince!ut sa fac o lista mentala a lucrurilor care !uteau fi imbunatatite' cu bani !utini* as fi aruncat covorul si linoleumul' as fi curatat !eretii cu s!aclul' i-as fi zugravit cu var (care e sanatos' ar fi un aer mult mai curat in camera)' as fi re!arat scaunul si fotoliul (!recis sunt doar descleiate)' as fi vo!sit tocaria la geamuri si usi" %-am o!rit" rau gaduri de investitor imobiliar' de fixer1" 5amenii astia nu aveau o sursa de venit' isi vindeau ultimele carti %-a a!ucat' instantaneu' o durere de ca!" Am simtit o furie care creste' o frustrare care ma sufoca" De oamenii astia nu se ocu!a nimeni" #ocietatea? #coala? 5NG-uri? &areau sa fie uitati' !arasiti de lume' la marginea civilizatiei' la !eriferia urbanului" 5 viata mizera' fara orizont" Ce urma du!a ce Cum !uteau fi re!arate aceste vieti? Intotdeauna e1ista solutii' c$iar daca mizeria ameninta sa te inece definitiv" &oti sa inveti sa inoti" %ai intai a(ungi la mal' a!oi iesi !e !amant" ,e ridici' mergi mai de!arte' intalnesti dealuri' a!oi urci muntii" De sus lumea se vede altfel* e o !anorama care iti taie res!iratia" %ocirla a ramas de!arte' nu se mai simte nici macar mirosul ei" sti la inaltime' la aer curat" -,e duci du!a cutii' la masina? %-am trezit din reverie" %-am uitat s!re sotie' confuz" In cele din urma am inteles ce se dorea de la mine" -.rei sa vii si tu? -Nu' eu mai stau sa discut cu %aria" #e ridica de !e cana!ea si se aseza linga tanara" -Cati ani ai' %aria?
1

fixer: investitor imobiliar care achizitioneaza o cladire in stare de para ina! o repara si o vinde mai departe in profit"

13

Ie.i din la+irint

-&ais!rezece' se auzi vocea stinsa a fetei" Ametit de senzatii si de ganduri' am adus cutiile si am incarcat cartile' ca un automat" La final am s!us* -#unt toate' in masina" I-ai dat banii lui George? -Da' s!use tanarul' scotand din buzunar o mana de bancnote mototolite" 9imbea vesel" #!use cu aceiasi voce ragusita* -,oti banii+ Am zambit mecanic' am salutat si am iesit !e usa" #otia a continuat sa discute cu %aria" -Asa sa faci' bine? -Da' ras!unse fata" Am iesit" Doamna ne-a condus !ana la usa" A inc$is-o du!a noi' fara sa salute" &e $olul blocului era intuneric" Am cautat intreru!atorul" L-am gasit cu greu* nu functiona" Am coborat !e ba(baite' tinandu-ne de balustrada rece" Am urcat in masina' tacuti" #tateam' !ur si sim!lu' fara sa s!unem nimic' !rivind inainte' ca doi straini" Am ru!t tacerea* -Groaznic+ am s!us' !ornind masina" Nu-mi vine sa cred" A!ro!o' ce i-ai s!us %ariei? #otia se intoarse s!re mine si zise cu o voce obosita" -In conditiile astea' nimic im!ortant" Doar asa' o recomandare" Dar lucrurile sunt mult !rea grave ca sa o a(ute cu adevarat" -De oamenii astia nu se ocu!a c$iar nimeni? am s!us revoltat" Am bagat in viteza si am !ornit nervos de !e loc" -:nde dracu e !rotectia sociala? Ce naiba fac 5NG-urile? #otia se uita la mine" -&robabil sunt !rea multi" &robabil cei care a(uta sunt !rea !utini" &robabil amandoua" In acel moment am inteles ca trebuie sa fac ceva" Intreaga mea situatie materiala mi se !area o binefacere' un noroc" &uteam fi la fel ca ei" Intr-un fel ciudat' ma simteam a!roa!e vinovat de discre!anta uriasa dintre vietile noastre" i' la !eriferia societatii' in mizerie materiala" Noi' clasa de mi(loc* medic si inginera' investitii imobiliare si la bursa' casa in constructie' concedii in strainatate" %-am intrebat' !entru !rima data* ce facea' cu adevarat' diferenta dintre noi si ei? ,oti eram oameni* aceleasi nevoi' aceleasi dorinte"

14

Ie.i din la+irint

Acelasi cor!' acelasi creier" #unt sigur ca eram la fel de inteligenti" Imi aminteam de !rivirea scrutatoare a lui George si interesul sau !entru lectura" Atunci' ce nu da bine? %ediul" &area singura e1!licatie" i veneau dintr-o familie de oameni sim!li' !robabil dintr-o familie destramata" ,raiau intr-un cartier de la !eriferie' socializau cu oameni de la care nu !uteai sa inveti decat valorile traiului de ma$ala" Nimic altceva" Ceva imi s!unea ca nu e c$iar asa" 5 lista lunga de oameni bogati' care au !ornit din saracie lucie !entru a a(unge magnati ai lumii economice si financiare erau marturia ca mediul familial si social nu este singurul factor determinant" Dincolo de mediu mai era o caracteristica a!arte' un gen de inteligenta care te a(uta sa faci bani* inteli,enta -inanciara" %ostenita sau a!aruta s!ontan' ea te conduce s!re succese' iti arata calea intr-un fel a!roa!e magic' !rin intuitie" In !lus' te a(uta sa inveti din mers" Aici !oate fi e1!licatia si in acelasi tim! !romisiunea" &entru ca inteligenta inseamna metoda' algoritm iar orice metoda si algoritm se !oate invata" Atunci am inteles" Desi !roveneam dintr-un mediu familial si social mai bun decat cel al lui George si al %ariei' nu aici era diferenta im!ortanta" #!re deosebire de ei' !rimisem o educatie financiara' su!erficiala' e dre!t' dar suficienta !entru a face o diferenta covarsitoare* nivelul nostru de viata' c$iar si cel dinainte de a ince!e investitiile' era mult su!erior" Atunci am inteles !uterea informatiei' !uterea educatiei" Cateva seturi de reguli !e care le !rimisem de la !arinti (mergi la facultate' urmeaza o cariera de liber !rofesionist' fii !ro!riul tau sef' c$eltuie mai !utin decat castigi) erau suficiente !entru a ma !ro!ulsa s!re o viata 6normala6" ra atat de sim!lu" &utea fi atat de sim!lu+ ,ot ce trebuie sa faci este sa transmiti aceste informatii la tim!ul !otrivit* in adolescenta" &oti sa influentezi !entru totdeauna' in bine' viata unor oameni" :n set de reguli" Doar atat" = = =

15

Ie.i din la+irint

5rice a/anta0 la .tart2 a(uta" C$iar daca !arintii mei nu au avut studii su!erioare' !ot sa s!un ca am crescut intr-o familie de intelectuali" Aveam la dis!ozitie o biblioteca mare' ce um!lea un intreg !erete din sufragerie" %ama avea o !asiune !entru muzica clasica si o!era' !e care a incercat sa mi-o transmita si mie" ram stimulat sa invat bine' sa fiu !remiant" Am fost indrumat s!re !rofesia de medic dentist si s!ri(init activ !entru a !utea intra la facultate* am !rimit meditatii la toate materiile de e1amen" 4ara indoiala' toate acestea au contat enorm !entru dezvoltarea mea intelectuala" %ai mult decat atat' modul !ozitiv in care era abordat subiectul finantelor !ersonale' in familie' avea sa-si !una am!renta asu!ra com!ortamentului meu de adult" Am fost !ermanent atentionat des!re im!ortanta obiceiului de a c$eltui mai !utin decat castigi si de a economisi banii care sunt dis!onibili' luna de luna" C$iar si aceste sfaturi in sine' singure' ar fi fost suficiente !entru a-mi asigura ec$ilibrul financiar' in cazul in care le-as fi urmat Ca dovada' m-am descurcat bine" Am intrat la facultate' am terminat-o si am ince!ut sa muncesc" Am fost anga(at atat la stat (in tim!ul stagiaturii) cat si la un cabinet !articular" La un moment dat lucram zilnic' de dimineata !ana seara' de luni !ana vineri' la trei cabinete+ 1!erienta nu a durat decat sase luni< mi-am dat seama ca in acel ritm imi voi distruge atat sanatatea cat si viata de familie' deci am renuntat" Am continuat sa acumulez rezerve financiare !entru telul !rimordial* acela de a-mi desc$ide !ro!riul cabinet stomatologic" Du!a doi ani am reusit' in !arteneriat cu un fost coleg de liceu si de facultate" In acel moment situatia mea financiara s-a stabilizat" Nici un moment nu am ignorat necesitatea unei locuinte" Desi nu stiam la acea vreme' ince!use sa fac investitii imobiliare+ Am vandut un videorecorder nou' !rimit de la rudele din strainatate' la ince!utul anului 2>>3' cand re!rezenta un gadget foarte ravnit de romanii !roas!at iesiti din comunism" Am mai !rimit ceva bani de la mama si
1

al#zie la proiect#l de ed#catie informala dedicat tinerilor! despre care p#teti afla detalii la avantajlastart.net

16

Ie.i din la+irint

mi-am cum!arat o casa la tara" Im!reuna cu familia si !rietenii am renovat casa' transformand-o intr-o resedinta de /ee0-end" Du!a cativa ani am vandut-o cu un !ret mai mare decat cel de ac$izitie si mi-am cum!arat o garsoniera intr-o zona relativ centrala din ,imisoara" :lterior' du!a ce m-am casatorit' am vandut garsoniera' am mai !us ceva bani si m-am mutat cu familia intr-un a!artament de trei camere" Cu mintea de acum' !rivind in trecut' imi dau seama ca viata mea !rogresase continuu' datorita unei combinatii de noroc' teluri bine stabilite si munca sustinuta* am avut norocul sa ma nasc intr-o familie cu o situatie financiara medie am fost indrumat s!re o meserie liberala' care iti asigura simultan un bun statut social si un confortabil statut material am fost sustinut continuu !entru a reusi la e1amenul de intare la facultate (la o concurenta' in acei ani' de !este 23 candidati !e loc+) mi-am stabilit doua teluri ma(ore in viata* sa a(ung medic si sa am o locuinta !ro!rietate !ersonala am !ornit devreme in acumularea de ca!ital (am cum!arat casa de la tara cand aveam ?2 de ani) am muncit continuu' !entru atingerea telurilor am avut inca o data noroc' in momentul in care m-am casatorit cu o femeie care imi im!artasea telurile si stilul de abordare in finantele !ersonale 5 combinatie castigatoare' !entru ca am a(uns la douazeci si o!t de ani sa am o familie' un a!artament cu trei camere' un cabinet !articular (e adevarat' intr-un s!atiu inc$iriat)' o masina si o situatie financiara stabila (du!a ce am ac$itat masina' nu aveam nici un fel de credite)" ,oate acestea le-am realizat fara sa !rimesc din !artea familiei decat s!ri(in financiar !entru terminarea facultatii si a(utoare financiare s!oradice (in total vreo cinci mii de marci germane' ec$ivalentul a doua mii cinci sute de dolari' venite din !artea !arintilor sotiei si din !artea mamei) " Cati dintre tinerii de azi nu s-ar simti im!liniti avand o asemenea situatie? Ce ar !utea sa-si doreasca mai mult? 5 masina mai mare?

17

Ie.i din la+irint

:n a!artament cu mai multe camere' !e care in tim! sigur ar fi !utut sa le obtina? Acestea erau gandurile mele intr-o du!a-masa tarzie de se!tembrie" ram acasa si incercam sa-mi ocu! tim!ul" #tateam intins !e !at' in dormitor" Langa mine' !e no!tiera' stateau trei carti !roas!at cum!arte' gata !entru a fi citite" Ca de obicei in zilele cand eram liber' imi faceam tim! sa citesc" Dar in acea zi nu reuseam sa ma urnesc din amorteala" &riveam absent o musca !limbandu-se nonsalanta !e tavan" Gandurile se succedau in secvente lenese' fara sa-mi trezeasca mai mult decat o stare contem!lare !asiva" Ca de obicei' in ultimul tim! !referam cartile dedicate dezvoltarii !ersonale" Citeam mult mai !utina beletristica decat in tim!ul adolescentei sau al facultatii" In treacat fie s!us' si astazi fac &e no!tiera mea se aflau doua carti des!re motivatie si una des!re finante !ersonale" %ai citisem ceva din acest domeniu (De la idee la +ani de Na!oleon ;ill' o carte !e care v-o recomand cu drag+)" #tateam in dubiu daca sa ince! cartea sau nu" In fond' eram un om realizat financiar (cel !utin asta credeam eu)" #ingurul lucru care mia atras atentia a fost titlul* Tata +o,at4 tata .arac 5educatia -inanciara in -a*ilie6" Numele autorului' care suna a (a!onez' de fa!t american de origine (a!oneza' nu-mi s!unea nimic" )obert @iAosa0i? 4ata mea era !e atunci mica' nu se !unea !roblema educatiei financiare" Dar ideea unei carti dedicate !arintilor era suficient de intriganta !entru a-mi da un im!uls initial" Am luat cartea in mana si am ince!ut sa citesc" &e atunci nu stiam' dar viata mea urma sa ia o directie cu adevarat ciudata" Am ince!ut sa citesc carti des!re dezvoltare !ersonala imediat du!a 2>>3" &rima care mi-a cazut in mana' Arta de a reu.i in /iata de Dale Carnegie' mi-a !rodus un soc de !erce!tie" ra un domeniu total nou !entru mine' cititor avid de literatura universala" ra ceva esentialmente diferit fata de @af0a sau Gabriel Garcia %arBuez" Curand am ince!ut sa vanez asemenea carti" Am identificat ra!id editurile care scoteau serii tematice si le-am urmarit in librarii" &e atunci nu se auzise de internet' deci mi-am informat vanzatoarele care ma sim!atizau des!re noua mea orientare in domeniul lecturii"

18

Ie.i din la+irint

&e masura ce ma a!ro!iam de terminarea facultatii am ince!ut sa caut carti de mar0eting si management< citeam tot mai mult des!re Cu alte cuvinte' cartea lui @iAosa0i cadea !e un sol fertil" Cu atat mai mult cu cat eram un liber !rofesionist de succes' cu !ro!riul cabinet" De la !rimele randuri m-am identificat cu aceasta categorie de oameni' !rezentata e1!licit de autor" &entru mine' cuvintele lui au fost de o duritate deosebita* Oricat ar dori, un liber profesionist nu poate sa munceasca mai mult de 24 de ore asta in cazul in care nu ar avea nevoie de somn, timp pentru mancare si odihna!. #tiam !rea bine ce vrea sa s!una* amintirea zilelor in care !lecam de acasa la ora sa!te dimineata !entru a ma intoarce la ora noua seara' e!uizat' era inca !uternic ancorata" Am citit cartea !e nerasuflate" a atenta !uternic la modul in care !riveam viata dar mai ales as!ectele ei financiare " &e la mi(locul lecturii am avut o tentativa de a-i e1!lica sotiei noua desco!erire' dar du!a !rimele fraze si du!a cum ridica din umeri mi-am dat seama ca multimea informatiilor si sc$imbarea de o!tica nu !uteau fi e1!licate in doua cuvinte" I-am s!us ca o sa-i dau cartea du!a ce o termin" A !reluat-o curand' curioasa sa vada ce subiect !utea sa ma im!resioneze atat de tare+ Du!a ce am terminat de citit ultimele !agini' uimirea si entuziasmul s-au transformat in analiza" %i-am dat seama ca viata mea' cel !utin din !unct de vedere financiar' nu era atat de reusita cum credeam" 1istau unele victorii (cum ar fi cum!ararea unei case in care sa locuiesc si asigurarea unei surse de venit stabile* cabinetul)' dar in rest """ cel mai im!ortant lucru era recunoasterea starii in care ne aflam* eram de!arte de a fi inde!endenti financiari" Daca am fi continuat sa traim ca !ana atunci' ne-am fi situat !er!etuu in esalonul caldut al clasei de mi(loc' fara !utinta de !rogres financiar" s!us altfel' noi ne gaseam la ca!atul drumul" Ce !uteam obtine? 5 casa mai mare? 5 masina mai scum!a? Asta era tot?

19

Ie.i din la+irint

am revizuit sursele de venit ale familiei* ne concentrasem e1clusiv !e surse de venit activ si ignorasem sursele de venit !asiv (ce inseamna 6venit !asiv6 veti afla in cu!rinsul cartii) cu banii obtinuti imediat du!a nunta ne-am cum!arat o masina 6de firma6' second $and' !e care am ac$izitionat-o la un !ret !i!erat" :lterior s-a dovedit a avea !robleme ma(ore la cutia de viteze" Am vandut masina du!a trei ani' cu !ierderi ma(ore" e!isodul cu masina a insemnat o dubla greseala* in !rimul rand am cum!arat un !asiv (iar !asivele' cum s!unea @izosa0i' 6iti scot banii din buzunar6)' in al doilea rand !ierdusem o o!ortunitate imensa' aceea de a face investitii imobiliare in !erioada in care !iata imobiliara era (inca) la ince!utul cresterii" !rivind cu atentie situatia firmei sotiei' vedeam ca lucrurile stau destul de !roblematic* firma nu aducea !rofit sau !rofitul era foarte mic" !ierdusem ani buni din viata' !e care i-am fi !utut folosi !entru a lucra in sco!ul obtinerii inde!endentei financiare foarte dureros sa vezi ca realitatea e alta decat cea in care credeai ca traiesti" La ince!ut te a!uca frustrarea !entru iluzia in care te aflai' !entru fa!tul ca nu ti-ai dat seama cum stau' de fa!t lucrurile" A!oi urmeaza nervozitatea* esti furios !e tine' !e naivitatea ta' regreti tim!ul care a trecut' tim! !ierdut' !e care l-ai fi !utut folosi altfel" In final te a!uca o melancolie adanca' condimentata cu cli!e de de!rimare" Ai senzatia de esec' de ratare" #tarea asta tine o vreme" Cu tim!ul se atenueaza" .iata te aca!areaza din nou* trebuie sa mergi la serviciu' sa te ocu!i de casa si de co!ii' sa-ti !latesti facturile* rutina zilnica" ,e simti din nou amortit' in zona de confort" :iti" Cel !utin asa crezi' ca starea aceea a trecut" &ana intr-o zi in care vezi cartea nesuferita' care te-a trezit violent' ca un dus rece du!a o noa!te !etrecuta in asternuturi calde" Iti vine sa o arunci sau s-o !ui deo!arte' s-o ascunzi" Dar un gand te macina* daca ea iti ofera mai mult? Ce se mai ascunde in !aginile ei? 5 !osibila solutie? 5 desc$izi si ince!i sa citesti din nou" Ca!itolele care ti-au facut rau atunci trec !e langa tine' in fuga' lasand o dara usoara de amareala" %ergi mai de!arte' esti atent la ce vrea sa s!una de fa!t'

20

Ie.i din la+irint

la ce vrea sa te invete" &agina du!a !agina' ince!i sa intelegi ca rostul ei este sa te trezeasca si sa iti arate ca e1ista o alta cale" :n drum la care nu te-ai gandit' !entru ca ti se !area de neatins" "um adica, pot sa visez# $a ma gandesc la ce doresc, orice# "a si cum as avea suficienti bani pentru a%mi indeplini fanteziile# %-am simitit ca un co!il in fata magazinului de (ucarii' in !erioada magica a Craciunului' co!il care aude !ro!ozitia fermecata* alege ce vrei& %ii de fluturi ince! sa-i zboare !rin stomac' il a!uca un val de caldura care creste' se ridica s!re !ie!t' s!re frunte si il imbu(oreaza" :n zambet urias ii a!are !e fata' oc$ii ii sticlesc umezi" Lumea e a lui" Asa m-am simtit atunci* !entru !rima data constientizam ca lumea !oate fi a mea" Daca imi doream acest lucru" 1 1 1

Ce a urmat e istorie' cum s!une un cliseu" Am ince!ut sa citesc tot ce avea o legatura' cat de mica' cu finantele !ersonale' investitiile in imobiliare si la bursa" Am trecut la internet' unde am desco!erit o mina de aur* cantitatea de informatii era imensa+ In aceasta abundenta statea si o !rovocare deosebita* ai nevoie de cunostinte si de un oc$i format !entru a vedea ce merita citit si ce nu" Aceste calitati a!ar cu tim!ul' du!a mii de !agini !arcurse si sute de ore !etrecute in fata monitorului" Nu a trecut mult si am ince!ut investitiile imobiliare* o casa la tara' la douazeci si cinci de 0ilometri de ,imisoara" Aveam e1!erienta casei de vacanta* am cum!arat-o la un !ret foarte bun' am cosmetizat-o si am vandut-o cu un !rofit frumusel" A fost !rimul fi1ing !e care l-am facut" Acum ne !uteam considera investitori" &aralel cu investitiile imobiliare am urmat cursuri de trading* investitii la bursa" Cu un mic ca!ital' luat din !rofitul obtinut !rin vanzarea de !ro!rietati' am ince!ut sa tranzactionez la bursa americana" Am activat in domeniul titlurilor' a!oi al derivatelor (o!tiuni si contracte futures) !entru ca in final sa ma indragostesc de 4ore1' !iata valutelor" Astazi tranzactionez a!roa!e e1clusiv in acest domeniu"

21

Ie.i din la+irint

Ince!utul a fost foarte greu" ram trecut de treizeci de ani si ince!eam un ca!itol nou in viata* alte teluri' alte cai !rin care urmam sa le ating" Invatam lucruri noi in fiecare zi' in domenii in care n-as fi crezut ca voi activa vreodata" In afara de dificultatea de a !orni in teritorii noi' !oate cel mai greu lucru era lentoarea cu care se adunau !rofiturile" C$iar daca la ince!ut am facut afaceri bune' dintr-un noroc al ince!atorului sau !oate datorita cresterii (la acea vreme) neintreru!te a !ietei imobiliare' nu ma stimula de loc fa!tul ca (onglam cu sume mici" ,im!ul trecea anevoie' aveam mult de recu!erat' !entru ca !ornisem tarziu" Nu ma incalzea cu nimic fa!tul ca la randul sau @Aiosa0i !ornise la !atruzeci de ani !e acest drum< aste!tarea e la fel de grea' sfarsitul calatoriei !are la fel de de!arte" 5data cu inmultirea banilor a!areau tentatiile" Iti dai seama ca !oti cum!ara o masina noua' a!oi o garsoniera" ,e tenteaza e1cursia in %aldive sau luna !e care vrei s-o !etreci in Ca!onia" .isurile !ar mai a!roa!e' !arfumul lor te imbie cu o forta si mai mare cand vezi culoarea banilor in mana" ,rebuie sa iti gasesti forta de a refuza' de a amana !entru mai tarziu' !astrand aceste imagini dragi ale !otentialitatii !entru zilele in care vei !utea sa le obtii fara efort si fara sa-ti !ara rau du!a banii c$eltuiti" foarte greu' dar in acelasi tim! e un e1ercitiu necesar' care te va a(uta mai incolo" Cand !oti sa s!ui N:' desc$izi !oarta s!re mult mai multe dati in care' mai tarziu' vei s!une DA" Anii s-au scurs' densi" Am invatat enorm' ne-am gasit !arteneri de investitii fara de care ince!utul ar fi fost mult mai greu sau ar fi fost amanat !entru mai tarziu" Banii au continuat sa se stranga* erau tot mai multi dar noua ni se !areau la fel de !utini+ Ciudat cum ti se sc$imba !erce!tia valorii" Daca azi imi dai in mana un milion de euro as zice ca e !utin !entru !roiectele in care as !utea sa-i investesc" In urma cu zece ani' suma mi s-ar fi !arut astronomica" Aceasta familiarizare cu sumele mari a!are cu tim!ul si e foarte im!ortanta" %ie cu mie' a!oi adunand zecile de mii !entru a a(unge la sute de mii' banii trec !rin mainile tale' de fa!t !rin constiinta ta" ,e obisnuiesti cu ei' devin familiari' nu te intimideaza" #unt aliatul tau' sangele investitiilor tale" #c$imbarile se insinueaza si nu-ti dai seama de ele !ana cand rememorezi anii trecuti si valorile cu care

22

Ie.i din la+irint

lucrai !e atunci" Iti dai seama de sc$imbare si simti aceiasi su!riza !e care o ai cand te intilnesti cu co!ilul unor !rieteni' !e care nu i-ai vazut de mult" 1clami* 6.ai, ce mare ai crescut+6 Am crescut' !entru ca in viata rareori stai !e loc" 5ri te dezvolti' cresti si te intele!testi' ori dai ina!oi" Nu e loc de re!aos" De aceea' daca te uiti cu un oc$i im!artial si ti se !are ca nu te-ai sc$imbat in ultimii 1 ani' ar trebui sa fii atent* a sta !e loc inseamna' de fa!t' un !as indarat" Intr-una din acele cli!e' cand fac' mental' cativa !asi la o !arte !entru a vedea unde am a(uns' am avut un moment de ins!iratie* miam dat seama cat de de!arte sunt de !unctul in care am !lecat" %a simteam linistit' in ec$ilibru" C$iar daca in acel moment nu eram in statia intermediara !e care doream sa o ating' adica nu eram inca independent -inanciar' imi dadeam seama ca totul e o c$estiune de tim!" :rma sa a(ung acolo' !entru a ma indre!ta s!re urmatoarea statie* li+ertatea -inanciara" In acel moment de liniste' in care aveam constiinta !uterii mele' am realizat ca e tim!ul sa ince! ce miam !ro!us atunci' in acea seara umeda de noiembrie' cand l-am intilnit !e George" ra cazul sa-mi res!ect !romisiunea facuta fata de mine" Nu stiam cum o voi face' dar era clar ca trebuia sa ince! de undeva" &e !arcurs imi voi modifica drumul in functie de situatie" Atata tim! cat obiectivul e clar' drumul conteaza mai !utin" u stiam foarte bine ce vreau sa fac* sa im!artasesc din e1!erienta meu' sa a(ut oamenii sa inteleaga ca in viata !oti avea tot ce -ti doresti' daca iti doresti cu adevarat" %-am $otarat sa !ornesc de la mic" %i-am desc$is un blog de investitii in care urma sa scriu !areri si im!resii de investitor" 5 ins!iratie de moment m-a facut sa-i aleg titlul* )ilionarul )ioritic2" N-am cugetat !rea mult' n-am analizat ce vrea sa s!una" %i-a !lacut !ur si sim!lu si l-am ado!tat definitiv" :lterior avea sa se dovedeasca o alegere buna' !entru ca e usor de retinut si are un aer de zeflemea" bine asa' !entru ca banii sunt im!ortanti in viata' dar trebuie sa fii foarte atent !entru a nu-i lua !rea in serios" ste o ca!cana in care cade multa lume' un drum ce nu te duce decat la
1

il asesti pe internet la adresa milionar#lmioritic"com

23

Ie.i din la+irint

suferinta si necaz" Cum s!unea DominiBue Bou$ours* 6Banii sunt un bun servitor dar un stapan ingrozitor". Blogul a crescut in !o!ularitate' devenind mai mult o colectie de articole !e teme de finante !ersonale' investitii in imobiliare si la bursa' decat un blog !ersonal" Du!a un an am $otarat sa-l transform intr-un blog de autori' !entru a deveni ceea ce doream sa fie* o sursa de informatii care sa arate !uncte de vedere diferite asu!ra acestor subiecte' a caror com!le1itate !oate sa te s!erie !rin vastitate sau !rin insasi sim!litatea si eleganta lor" In esenta' aici sta frumusetea' in fa!tul ca ele se !liaza du!a !ersonalitatea noastra" 5ricine !oate sa-si gaseasca !ro!ria cale !rin care sa-si obtina inde!endenta si a!oi libertatea financiara" Cum banuiam' lucrurile nu s-au o!rit aici" :rmatorul !as a fost !roiectul A.AN,AC LA #,A),' cu care am vrut sa !atrund e1act la !ublicul !e care il consideram cel mai im!ortant* adolescentii si tinerii in general" i sunt cei care merita mai mult' ei sunt cei care se !ot sc$imba cu adevarat !entru ca !rocesul de cristalizare al !ersonalitatii nu s-a inc$eiat inca" Daca reusesc sa !rinda acest ultim tren al devenirii' au sansa de iesi din ca!cana !e care le-o intinde !romisiunea clasei de mi(loc si a convenientei sociale" Isi !ot stabili telurile dincolo de constrangerile !e care ti le im!une educatia si sistemele in care te-ai nascut si care te-au conditionat de la nastere" o sansa imensa' un avanta( la startul vietii !e care ar fi !acat sa-l !iarda" Ce urmeaza? Nu !ot sa stiu" ,inta mea e clara' drumul imi rezerva in continuare sur!riza desco!eririi" N-o sa ma !lictisesc" C$iar acum' cand scriu aceasta carte' am o multime de idei' care ar !utea sa-mi um!le cateva vieti daca le-as urma" Deciziile vor veni de la sine' in functie de o!ortunitati si de ins!iratie" Go with the flow (lasa-te !urtat de val) s!une un cantec" Atata tim! cat valul te duce in directia buna""" 1 1 1

&entru multi dintre voi' care nu au avut contact cu literatura dedicata finantelor !ersonale' numarul de !agini al cartii de fata ar !utea sa fie descura(ant" ,rebuie sa subliniez de la ince!ut ca este

24

Ie.i din la+irint

de dorit citirea ei integrala' in ordinea ca!itolelor' dar acest lucru este doar o recomandare" &artile !e care le contine constituie cate un element care !oate fi 6digerat6 se!arat" De aceea voi incerca sa iti s!un !e scurt ce doreste sa transmita fiecare dintre ele' lasand la alegerea ta modul in care le vei citi" Introducerea ste !artea cu care trebuie sa ince!i" 5bligatoriu" Contine notiunile de baza fara de care nu !ot fi intelese cele !atru !arti ale cartii" in ca!itolele introductive vei intelege de ce trebuie sa !rivesti viata ca un magazin de (ucarii din care ai libertatea de a alege ceea ce iti doretti" vei cunoaste si (s!er) recunoaste labirintul e1istentei in care ne aflam cei mai multi dintre noi' de ce a!are el si cum te im!iedica sa iti alegi drumul in viata' care sunt metodele de a darama !eretii labirintului !entru a a(unge cat mai re!ede afara' acolo unde nici un zid nu iti ingradeste !ers!ectiva" vei face cunostinta cu banii' intr-un mod !e care' !robabil' nu l-ai mai intilnit !ana acum< vei afla de ce au a!arut' care e rolul lor cu adevarat si !e cine slu(esc ei vei afla ca fiecare dintre noi are o anumita ca!acitate de a face bani' in functie de !regatire' abilitati' !rofil !si$ologic si motivatie' de ce te afli !e un anumit nivel de energie financiara' ce inseamna el si cum !oti trece la un nivel su!erior ultima !arte din introducere este dedicata intrebarilor !e care trebuie sa ti le !ui si la care esti obligat sa ras!unzi< nu !oti sa a(ungi la inde!endenta si libertate financiara daca nu afli cine esti cu adevarat si cum sa ada!tezi drumul !e care vrei sa-l !arcurgi la !ersonalitatea ta" Partea I-a Aceia.i +ani Inainte de a ince!e sa faci bani trebuie sa stii cum sa gestionezi ce ai de(a+ Acestaa !arte este destinata a te !une in tema cu cateva

25

Ie.i din la+irint

te$nici care iti !ermit sa obtii mai multe lucruri cu aceiasi bani" a !oate fi citita de cei care nu vor sa devina inde!endenti financiari' dar doresc sa aiba un control cat se !oate de strict al bugetului' !entru a nu fi luati !rin sur!rindere de situatiile ne!revazute care !ot a!are in cursul vietii" Ca!itolele sunt esentiale !entru cei care vor sa e1!erimenteze abundenta financiara !entru ca nu !oti controla o avere daca nu esti in stare sa-ti controlezi bugetul" lementele de baza !e care le vei gasi te vor a(uta* sa intelegi ca la baza finatelor !ersonale sta o ecuatie sim!la !e care o !oate rezolva orice elev de clasa a doua dar de care !utini adulti sunt constienti sa alegi intre doua modalitati de a aborda !roblema banilor !ersonali sau ai familiei sa afli ca !entru a obtine mai multe lucruri cu aceiasi bani e suficient sa cunosti care este alcatuirea !retului' fie ca e vorba de un !rodus sau de un serviciu sa inveti strategii care te a(uta sa alegi !returi reduse de ac$izitie si sa-ti diminuezi c$eltuielile tale Partea a II-a )ai *ulti +ani ste !artea la care o sa desc$ida cartea cei mai multi dintre cei grabiti" Nu uitati' graba strica treaba+ Cei care au !arcurs cartea in ordinea fireasca' vor afla care sunt modalitatile incetatenite de a face bani si metodele de a face mai multi bani' in cadrul nivelului de energie financiara in care te afli (!entru a scoate cat mai mult din acel nivel de energie)" Acest lucru !oate fi realizat !rin utilizarea a trei !rinci!ii si anume* &rinci!iul ficientizarii' &rinci!iul %ulti!licarii si &rinci!iul Automatizarii" Adevarata libertate financiara se obtine !rin situarea !e un nivel de energie financiara cat mai ridicat" In urmatorul ca!itol vei invata cum sa treci la un nivel su!erior de energie financiara' care iti va !ermite sa atingi !ros!eritatea dorita" Partea a III-a

26

Ie.i din la+irint

Alc7i*ia -inanciara ste !referata mea' !entru ca se refera la !rinci!iile care stau la baza acumularii financiare" In momentul in care vei cunoaste legile care guverneaza lumea banilor' vei !utea sa intelegi de ce functioneaza diferite modalitati de a face bani si cum sa nascocesti cele mai !uternice metode de castig financiar" Acumularea averii tine de modul in care reusesti sa !roduci valoare !entru cei din (urul tau" ,e vei familiariza cu notiunea com!le1a de valoare' cu crearea valorii' mani!ularea valorii' managementul valorii' !rote(area valorii si vei afla ce aduc cu sine confiscarea si daruirea valorii" Partea a I'-a Stilul tau 4iecare om are o !ersonalitate unica" C$iar si gemenii monovitelini nu sunt cu adevarat identici' cand e vorba de felul de a fi" Acest lucru te indeamna sa gasesti calea s!re !ros!eritatea financiara' care se !otriveste cel mai bine cu modul in care relationezi cu realitatea" .ei !rimi recomandari generale dar si sfaturi la obiect' in functie de ti!ul de !ersonalitate dominanta !e care il ai" La final !oti citi un ca!itol care concluzioneaza aceasta lucrare' alaturi de bibliografie si !artea in care aduc multumiri celor care' !rin !rezenta si actiunile lor' au facut !osibila a!aritia acestei carti" Draga cititorule' daca cele !rezentate mai sus iti incita catusi de !utin curiozitatea' te invit sa dai !aginile mai de!arte' cu mintea desc$isa si s!iritul binevoitor"

27

Ie.i din la+irint

Li+ertatea de a ale,e 6Banii sunt ca si al saselea simt' fara de care nu !oti utiliza la ma1imum celelalte cinci simturi"' 89 So*er.et )au,7a* Aceasta carte este dedicata tuturor celor care doresc sa-si imbunatateasca situatia financiara" De acest lucru se ocu!a -inantele per.onale" Ce inseamna finante personale? Conform D D6>E' cuvantul -inante este definit !rintre altele ca* $tiinta care studiaza finantele 1!. ()ar.: finnta s.f.* + Din fr. finance, it. finanza. Ce sunt -inantele? ,ot in D D6>E gasim* ,otalitatea mi-loacelor banesti care se gasesc la dispozitia unui stat si care sunt necesare pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale. De(a e mai bine+ Deci*

e vorba de o stiinta este stiinta care studiaza totalitatea mi(loacelor banesti care sunt necesare !entru inde!linirea functiilor si sarcinilor ati observat ca am scos statul din definitie! are atributul per.onale4 deci se refera la finantele unei !ersoane

Ce ma fascineaza !e mine este modul fericit in care aceasta definitie' !e care D D o enunta relativ la stat (finantele sunt totalitatea mi-loacelor banesti care se gasesc la dispozitia unui stat...! se alatura atributului per.onale" #a vedem definitia com!leta* .inantele personale sunt o stiinta care se ocupa cu studierea

28

Ie.i din la+irint

totalitatii mi-loacelor banesti in ceea ce priveste obtinerea si gestionarea acestora!, mi-loace care se gasesc la dispozitia unei persoane si care sunt necesare pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale. #una bine+ (contributia mea la definitie este subliniata cu litere ingrosate) Daca !rivesti cu atentie' o sa gasesti in definitie o !ro!ozitie cu greutate* mi-loacele banesti"""care sunt necesare pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale. Ce inseamna' !entru o !ersoana' functii si sarcini?

:unctiile per.oanei sunt cele legate de su!ravietuire* ada!ost $rana sanatate re!roducere (a se citi intemeierea unei familii si producerea de urmasi)"

Cu functiile stam bine" %ai raman .arcinile" Aici intram in domeniul filosofiei si al religiei' !entru ca ele se ocu!a de aceste intrebari care l-au !reocu!at !e om din totdeauna* cauza !entru care e1istam rolul !e care il inde!linim in cadrul acestei realitati' in aceasta lume" Intreaba zece oameni de !e strada' care este rolul lor !e lume si numara cati vor ridica din umeri" &entru a scurta discutia' voi s!une doar ca indiferent care este rolul !e care il inde!linim in aceasta realitate (.arcina noastra)' el (rolul) !oate fi inde!linit numai daca fiecare dintre noi dis!unem de libertate" &entru a fi mai e1!licit la ce ma refer' voi s!une ca este vorba des!re li+ertatea de a ale,e" C$iar daca initial am vrut sa ma esc$ivez de la o discutie dificila' care te-ar fi !utut determina sa ai alta !arere decat a mea' curand mi-am dat seama ca nu !ot trece mai de!arte !ana nu transez !roblema cu rolul nostru pe aceasta lume"

29

Ie.i din la+irint

.oi s!une ceva care ar !utea sa te sur!rinda* Nu la.a reli,ia .i -ilo.o-ia .a-ti i*puna parerea lor de.pre .u+iectul: care este rolul meu in aceasta lume. ste im!ortant sa nu renunti la liberul arbitru' la !osibilitatea de a alege felul in care vrei sa treci !rin viata' stilul si !ersonalitatea !e care doresti sa le ai' atata tim! cat !rin deciziile tale nu atentezi la !ersoana sau libertatea celor din (urul tau" :na dintre credintele mele cele mai !uternice este ca trebuie sa res!ectam dre!tul fiecaruia de a decide menirea lui si sco!ul !entru care traieste" C$iar si in cazul in care ai o!tat !entru teoria creationista' nu !oti sa negi fa!tul ca venim in aceasta lume cu un dre!t e1traordinar de !uternic* dreptul de a ale,e" Atata tim! cat avem acest dre!t' !e care nimeni si nimic (fie religie' filosofie sau alt sistem de gandire) nu ni-l !oate contesta' atunci avem dre!tul (si libertatea) de a alege care este rolul nostru in aceasta lume" Daca stau bine si ma gandesc' nu numai filosofia si religia sunt cele care vor sa ne s!una ce si cum trebuie sa facem' care este rolul nostru !e acest &amant" Am reusit sa identific inca trei FvinovatiF im!ortanti* !arintii societatea statul Parintii i re!rezinta !rimul si !oate cel mai im!ortant factor care ne modeleaza !ersonalitatea si ne traseaza limitele in care ar trebui sa ne miscam" De la ince!ut simtim aceste limite" In momentul in care am fost imbracati si infasati' imediat du!a nastere' am intrat intr-o lume a regulilor si a granitelor" ;ainele si scutecele ne limiteaza libertatea de miscare' tarcul in care dormim ne o!reste sa ne de!lasam' c$iar daca !entru moment nu suntem in stare s-o facem" .ei s!une ca $ainele sunt facute !entru a ne !rote(a de frig iar !atul incon(urat de gratii este acolo !entru a ne feri de o cadere" Acesta este un adevar partial' !entru ca intreg sistemul de ingradiri

30

Ie.i din la+irint

si reguli are si o alta latura' de care atunci' in co!ilarie' cu siguranta nu-ti dai seama* el este !us in functiune !entru a crea un individ cu anumite caracteristici" :na dintre cele mai im!ortante este obedienta" Desigur' vrem sa crestem un co!il ascultator" "at de ascultator# Aceasta intrebare nu e !usa numai de dragul discutiei" De obicei sistemul de crestere al unui co!il' mai ales in !rimii ani' insista !e ascultarea neconditionata" #e s!une ca un co!il trebuie sa asculte' !ur si sim!lu' !entru ca este !rea mic ca sa inteleaga de ce anumite reguli trebuie res!ectate" De multe ori nu este asa" Ca si !arinte' am cazut frecvent in aceasta ca!cana" 5 alta greseala enorma este aceea de a mentine sistemul asculta pentru ca eu stiu mai bine 'mult tim! du!a ce co!ilul e in stare sa inteleaga ce sta in s!atele unei reguli" mai sim!lu' mai usor' !entru un !arinte' sa o!reasca orice discutie !e subiectul* de ce trebuie sa fac asa si nu altfel. De multe ori nu e vorba numai de lene' ci de nestiinta' din !unctul de vedere al !arintelui" %ulti dintre noi refuzam sa recunoastem ca avem in codul nostru de reguli' !e care le-am mostenit de la !arinti sau de la celelalte sisteme care ne formeaza (scoala' societate' stat)' o seama de !erce!te !e care le-am luat ca atare' fara sa ne intrebam* cine beneficieaza de pe urma aplicarii lor# Noi' ca !arinti? #ocietatea? #tatul? Le scoatem din sertarul lor' le servim co!ilului si veg$em ca acesta sa le res!ecte" In acest fel su!ravietuiesc o seama de reguli care au un efect dezastruos asu!ra modului in care intelegem ideea de li+ertate" Des!re ce vorbesc? Des!re acel model de om' acea cutie !refabricata in care !arintii incearca sa ing$esuie !ersonalitatea co!ilului" 5 fac fara sa se gandeasca la consecintele nefaste ale acestui !roces " Iata cateva e1em!le* trebuie sa fii ascultator' in orice conditii trebuie sa res!ecti autoritatea (adica sa faci ce s!une !arintele' scoala' normele sociale' statul""") trebuie sa urmezi o scoala trebuie sa te !regatesti !entru o meserie (fie in cadrul unei scoli !rofesionale' fie urmand o facultate) trebuie sa te anga(ezi

31

Ie.i din la+irint

trebuie sa-ti gasesti o sotie - un sot trebuie sa ai co!ii

Am lasat dinadins in fata acestor reguli !e tre+uie" #i ce-i rau in aceste reguli? ;m' nu e rau" Doar ca nicaieri nu se vorbeste in termeni ca ai putea .a ci in tre+uie" Nu e vorba de libertatea de a alege' ci de conditionare" Societatea #unt sigur ca ai auzit de nenumarate ori aceasta somatie* /oarta% te civilizat, doar traiesti intr%o societate, nu in padure& De multe ori nici nu sesizezi constrangerile din normele sociale< te-ai trezit cu ele" Cel mai adesea ti-au fost inoculate de !arinti' fiind !rezentate ca reguli Gde bun simtF' care te a(uta sa navig$ezi mai usor !rin viata sociala" Nici vorba de bun simt+ 0 vorba doar de convenienta. Ca sa intelegi' iti voi da un e1em!lu din alte culturi !entru a vedea ce inseamna cu adevarat constrangerile" In tribul @aAan (o minoritate tibetano-birmaneza) din Burma (actualul %Aanmar' in nordul ,$ailandei ) femeile !oarta in (urul gatului o serie de inele care au ca sco! GalungireaF gatului" Inserarea inelelor ince!e de la varsta de cinci ani si continua toata viata" Inelele sunt inlocuite din tim! in tim! cu altele tot mai late" #e !roduce o coborare a claviculei si o deformare a cutiei toracice" &ractic nu se realizeaza o alungire a gatului' efectul de Ggat lungF este doar o iluzie" De ce se recurge la aceasta modificare cor!orala e1trema? #e citeaza o seama de i!oteze ale antro!ologilor care au studiat cazul* astfel se !roduce o accentuare a diferentei dintre barbati si femei !rezenta gatului lung ar descura(a luarea femeilor ca sclave de catre celelalte triburi' !e motiv ca ar fi urate inelele ar re!rezenta o metoda de !rotectie contra muscaturei tigrului (!robabil mai mult simbolica) gatul alungit aminteste de gatul dragonului' o figura mitologica foarte !o!ulara in acesta cultura

32

Ie.i din la+irint

Indiferent care dintre e1em!lele de mai sus ar fi cauza acestei modificari' nici una dintre ele nu se incadreaza in categoria +unului .i*t" Cel !utin din !unctul de vedere al civilizatiei euro!ene" )amane doar motivatia sociala' care evident are un rol im!ortant" #e !une o intrebare interesanta* cate dintre fetitele de cinci ani au fost intrebate daca doresc sa%si monteze acele inele in -urul gatului# Inca o intrebare* cati dintre noi am avut posibilitatea sa alegem un anumit gen de educatie in copilarie# Dincolo de a!arenta stu!izenie a intrebarii' vei recunoaste ca !ana la o anumita varsta esti !rodusul educatiei !arintilor tai' al regulilor sociale si al conditionarii statului (!rin educatie)' fara sa-ti dai seama si fara o!tiunea de a alege" !osibil ca la un moment dat in viata sa intelegi acest lucru' dar te asigur ca sunt multi oameni care au murit fara sa constientizeze acest GdetaliuF" Statul #tatul a actionat si actioneaza asu!ra ta si a mea in tim!ul a doua !erioade din e1istenta noastra * 2" in tim!ul scolii' !rin sistemul de invatamant 2" odata cu ince!erea !erioadei de adult' !rin legi si reglementari care formeaza un !aien(enis $alucinant' care ne !ermite o libertate controlata' de fa!t o simulare a libertatii $istemul de invatamant, in modul actual de organizare' este ins!irat din felul in care Im!eriu &rusac isi instruia cetatenii" #co!ul scolii era de a !roduce muncitori' functionari si militari obedienti" A fost o reusita remarcabila !entru acea vreme (secolul al DID-lea) !entru ca a transformat statul si !o!orul german intr-o minunata masinarie in stare sa se razboiasca eficient cu toata uro!a' in &rimul si a!oi in Al Doilea )azboi %ondial" #coala germana' )ol1sshulle' era ec$ivalentul ciclului !rimar si gimnazial de azi si consta in o!t ani de invatamant" a !resu!unea* standardizarea la nivelul tinutei vestimentare (uniforma

33

Ie.i din la+irint

scolara) si a tinutei cor!orale (lungimea !arului la baieti' aran(area !arului la fete) se!ararea in clase de fete si clase de baieti (atunci cand conditiile economice erau favorabile) standardizarea la nivelul mobilierului scolar (clasa cu banci individuale) standardizarea la nivelul informatiilor care se !redau in scoala (!rograma de invatamant) standardizarea la nivelul formarii cadrelor didactice standardizarea la nivelul modalitatilor de evaluare a elevilor (e1amenul de final sau 2bitur) obtinerea obedientei sociale !rin indoctrinare obtinerea unei disci!line de fier* !rofesorul !reda la ore' elevii ascultau lectia' nemiscati' in bancile lor sau notau constiincios' fara a intreru!e dascalul crearea unei loialitati totale fata de Im!arat (3aiser)

&riveste cu atentie lista de mai sus' a!oi incearca sa faci o !aralela cu sistemul actual de invatamant" .ezi ceva asemanari? Iti dai seama unde tinteste' care este sco!ul ? Daca nu te-ai convins' iti !rezint un citat din filosoful german ;o7ann <ottlie+ :ic7te' care a e1ercitat o influenta ma(ora in crearea acestui sistem" l a s!us* $colile trebuie sa modeleze persoana, sa o modeleze in asa fel incat sa isi doreasca ceea ce vrei tu sa isi doreasca. Lumea crede ca sco!ul scolii este sa ne educe" :n adevar partial' ca de fiecare data""" Le,ile .i re,le*entarile sunt cadrul in care ne miscam" Asa cum un !aian(en !oate circula numai !e liniile !anzei sale' le fel noi' adultii' !utem sa ne miscam doar in cadrul le,al" Diferenta dintre noi si !aian(en* !anza este tesuta c$iar de !aian(enul care o foloseste""" Ai !utea veni' din nou' cu un contraargument* regulile sunt facute pentru a ne prote-a" Daca stai bine si te gandesti' asta ni se s!une

34

Ie.i din la+irint

de-a lungul intregii vieti* toate regulile sunt pentru binele tau" In numele !rotectiei se recurge c$iar si la ingradirea' diminuarea sau dis!aritia unor libertati altfel general recunoscute" De fiecare data cand vorbesti la telefon sau navig$ezi !e internet' esti tinta su!raveg$erii !ermanente" Iti este incalcat dre!tul la intimitate' in numele !rotectiei contra terorismului' al crimei organizate" As !utea sa continui cu nenumarate e1em!le* camerele de luat vederi am!lasate !retutindeni' am!rentarea si colectarea de date biometrice !entru !asa!oartele electronice" Ne indre!tam s!re un stat cvasi!olitienesc' fara sa vedem gratiile invizibile care ne incon(oara' tot mai mult' !e zi ce trece" :nde este libertatea de a alege? E-ectul de .iner,ie $inergie 4 coordonarea mai multor actiuni in vederea unui rezultat comun, cu economie de mi-loace. 5 fr. s6nergie! %ai sim!lu' efectul coordonat al !arintilor' societatii si al statului asu!ra formarii tale ca om este mai mare decat suma lor" fectul de sinergie este deosebit de !uternic" 4iecare din elementele !e care le-am descris mai inainte te asalteaza cu regulile lor" Nu uita ca aceste surse de influenta !reiau conce!te una de la alta' se modeleaza reci!roc" De aceea e1ista idei comune' !e care le intalnesti in multe dintre ele" &rins in foc incrucisat' vei a(unge sa-ti s!ui* daca si parintii si societatea si statul imi spun ca rolul meu este sa fiu ...cum imi spun ei, atunci asta trebuie sa fiu" .ei a(unge sa faci ceea ce ti se s!une crezand ca acesta este telul' sco!ul tau in viata* sa fii un elev silitor' sa inveti o meserie' sa muncesti viata intreaga' de dimineata !ana seara" ,e casatoresti' ai co!ii" %uncesti mai mult' avansezi in scara ierar$ica' muncesti si mai mult !entru o casa mai mare' o masina mai !uternica si un concediu intr-o statiune la moda" &entru asta iei credite !e care le !latesti' zeci de ani" #i uite asa a(ungi la !ensie" ,i-ai !latit ratele' ti-ai crescut co!ii" Acum nimeni nu mai cere nimic de la tine" Atunci iti !ui intrebarea !e care trebuia sa ti-o !ui la ince!ut* eu, de fapt, pentru ce am trait?

35

Ie.i din la+irint

)as!unsul? Aceiasi ridicare din umeri de care vorbeam mai inainte" &roblema ma(oritatii oamenilor nu este aceea ca nu isi !un intrebarea (pentru ce traiesc eu) ci ca si-o !un atunci cand nu mai conteaza ras!unsul" Au !ierdut trenul' viata li s-a !relins !rintre degete" #i-au ratat menirea' sco!ul' .arcina""" &entru ca nu si-au !us aceasta intrebare la ince!utul vietii si !entru ca' din obisnuinta' au renuntat la dre!tul esential !e care il au' dreptul de a ale,e ce /or .a de/ina in /iata" Nu s-au ac$itat de sarcina lor in aceasta lume !entru ca' sa ince!em cu ince!utul' nici nu au decis care este aceasta sarcina+ Lasa filosofia si religia sa se ocu!e de treburile lor' inde!arteaza influenta !e care au avut-o asu!ra ta !arintii' societate si sistemul de invatamant' !reia controlul asu!ra vietii tale" Cauta in interior' in adancimea sufletului' care este adevarata menire !e care o ai" Gaseste acel lucru care doar grait te um!le de !asiune si energie" Ai cura(ul de a urma calea !roa!at desco!erita si te vei bucura de o viata fericita" Daca stai sa te gandesti' ai zice ca in acest !roces' acela de a alege' banii nu isi au locul" &entru ce avem nevoie de ei' din moment ce totul se reduce la dre!tul de a alege? Dre!tul il avem' dar cum stam cu libertatea? .estea buna este ca libertatea de a alege este de asemenea un lucru !e care nu !oate sa ni-l ia nimeni" C$iar daca suntem conditionati !rin educatie si obligati sa ne miscam in zone clar delimitate' avem inca !osibilitatea de a s!une nu. Aici intervin banii' care re!rezinta !entru libertate ce este unsoarea !entru un rulment" Ia un rulment nou in mana si roteste-l" #e invarte usor' se intoarce silentios" Lasa acel rulment !entru cateva zile in !loaie si !raf si incearca sa-l rotesti din nou" .ei intam!ina rezistenta" Daca il fortezi vei obtine in final o miscare' dar ea va fi !oticnita' acom!aniata de scrasneli' de!arte de invartirea lina de la ince!ut" Asa e si in viata" Daca esti singura !ersoana care aduce un venit financiar (!recar de altfel)' intr-o familie numeroasa' !e care trebuie s-o ada!ostesti' trebuie s-o $ranesti si s-o tii sanatoasa' iti mai vine

36

Ie.i din la+irint

sa te lasi de serviciu ca sa-ti urmezi telul? #imti ca menirea ta in viata este de a salva animale aflate !e cale de dis!aritie' sau !oate aceea de a educa tinerii defavorizati dintr-o tara saraca" Ai dre!tul de a alege' dar unde e libertatea? Aici vine rolul banilor" Daca ai !usi deo!arte suficienti bani !entru a-ti intretine familia' ai !utea !leca !entru cateva luni ca sa-ti urmezi menirea' vocatia' .arcina ta in aceasta lume" &entru ca numai acei oameni care si-au gasit !asiunea si vibreaza cand isi inde!linesc menirea sunt cu adevarat in armonie cu :niversul" Banii te a(uta' sunt unsoarea care unge rulmentul' acel obiect minunat care !ermite mecanismelor sa se invarta fara efort' !entru a realiza sco!ul gandit de creatorul lor" Libertatea de a alege inseamna libertatea de a-ti urma visele" Dincolo de orice constrangere si !iedica' visele re!rezinta ceea ce suntem noi cu adevarat" Cum s!unea Cames Allen' )isele sunt semintele din care va creste realitatea. &entru a trai cum iti doresti' afla care sunt visele tale cele mai de !ret si lasa-le sa-ti g$ideze drumul in viata" De ce sunt visele atat de im!ortante? Inainte de a-ti e1!lica' te invit sa ras!unzi la un sir de intrebari" ,e rog sa o faci cu cea mai mare sinceritate' altfel acest e1ercitiu nu are rost" Iata intrebarile' care sunt legate de activitatea !e care o desfasori in acest moment' fie ca e vorba de scoala (facultatea) !e care o urmezi sau de serviciul care iti asigura e1istenta* cind te scoli dimineata' simti ca viata e frumoasa si esti nerabdator sa ince!i lucrul? de fiecare data cand lucrezi' ai senzatia ca esti !lin de energie' ca ceea ce faci nu te oboseste? ti se !are ca lucrul !e care il faci este o sursa constanta de bucurie? atunci cand lucrezi' tim!ul !are sa zboare !e nesimtite? cand te intalnesti cu familia sau cu !rietenii' esti nerabdator sa le im!artasesti ultimele detalii ale activitatii tale? referitor la activitatea !e care o faci' ai !utea sa o descrii in cuvinte ca * Ge tot ce am visatG' Gma im!linesteG' Ge telul meu in viataG? Daca !oti ras!unde afirmativ la ma(oritatea intrebarilor inseamna

37

Ie.i din la+irint

ca ceea ce faci ti se !otriveste ca o manusa si te !oti considera un om fericit" Daca lista de mai sus e !lina de situatii in care nu te recunosti' e momentul sa te intrebi daca nu cumva ai facut o alegere gresita" Am vazut o multime de oameni care n-au c$ef' nu dau randament' nu au rezultate cand e vorba de munca !e care o fac" #-ar !utea sa te numeri !rintre ei" Nu te teme' ma(oritatea oamenilor se simt asa" &e de alta !arte am vazut o minoritate care' du!a ce au renuntat la vec$ea facultate sau loc de munca !entru a lua cura(oasa decizie de a-si urma visele' s-au transformat miraculos" Din !ersoane ursuze si nemultumite au devenit motivati si !lin de energie' ras!andind in (ur acea vibratie !ozitiva !e care o emana invingatorii" #unt sigur ca ai intalnit asemenea oameni si ca te-ai intrebat ce ii face diferiti de noi toti" )as!unsul e sim!lu* au avut taria de a raspunde chemarii, de a%si indeplini scopul. Banii re!rezinta cu adevarat unealta care ne a(uta sa ne urmam visele' sa ne realizam menirea si in acelasi tim! sa ne facem datoria !e care o avem fata de cei dragi" i lubrifiaza miscarea noastra catre telul !e care vrem sa-l atingem' ne grabesc drumul s!re tinta' ne !ermit sa fim mai eficienti in atingerea sco!ului !e care il avem" #unt de mare a(utor in e1ercitarea dre!tului de a alege" Li+ertate -inanciara = Li+ertatea de a ale,e Invata aceasta ecuatie' intelege sensurile ei" #unt sigur ca !oti sati urmezi telurile si sa obtii victorii fara bani' dar cu a(utorul lor reusitele tale vor fi mai numeroase si vor a!are mai devreme" Nu cred ca vrei sa ratezi aceasta sansa' numai !entru ca banii ti se !ar greu de obtinut" Nu uita' banii sunt o unealta' nu un sco!" Scopul este menirea ta (!e care trebuie s-o desco!eri singur) iar banii !ot deveni unealta ne!retuita care te a(uta in atingerea sco!ului"

38

Ie.i din la+irint

La+irintul /entru a pasi in siguranta prin labirintul vietii, lasa intelepciunea sa%ti lumineze calea iar virtutea sa%ti arate drumul. Budd7a 5bsesia drumului lung' unduit' s!re o destinatie im!ortanta" 5sesia ca!canei' menita sa tina !rizoniera un s!irit malefic sau o creatura infioratoare" 5bsesia drumului ramificat' cu variante care se inc$id' menit sa te ameteasca' sa te confuzioneze" De-a lungul istoriei omenirii' in civilizatii se!arate de s!atiu si tim! ' labirintul re!rezinta acelasi lucru si de fiecare data altul" Il intalnim !e tot cu!rinsul uro!ei' de la !reistorie la Grecia antica' gi!tul faraonic si )oma im!eriala' dar si in India (cu ?H33 de ani inainte de Cristos) sau in cultura amerindiana (din Desertul #onoran' in sud-vestul #tatelor :nite)" Cei mai multi dintre noi avem o imagine confuza des!re labirint" In !rimul rand cunoastem legenda din Grecia Clasica' a labirintului regelui %inos' construit de Dedal !entru a inc$ide %inotaurul' o bestie feroce' (umatate om' (umatate taur" %inotaurul este in final ra!us de ,ezeu' care !rimeste a(utorul ne!retuit al Ariadnei (fiica lui %inos)" Aceasta imagine se intretaie cu ti!arul labirintului modern' cel mai adesea !rezent in gradinile englezesti' constituit dintr-o sc$ema com!licata de drumuri intortoc$eate' care se bifurca in !oteci ducand s!re nicaieri" &utini stiu ca e vorba de doua labirinturi diferite' doua variante !entru care engleza a avut gri(a sa aloce cuvinte a!arte* la+>rint7 si *a(e " 4iecare inseamna altceva si are functii care nu se aseamana" .oi folosi in continuare acesti termeni' !entru ca in limba romana nu avem o asemenea distinctie" La+>rint7 Desi a!are in ma(oritatea re!rezentarilor grafice din antic$itate' legate de legenda %inotaurului' el !rezinta caracteristici ciudate* are o singura intrare drumul este intortoc$eat dar este unul singur' fara bifurcatii drumul duce s!re zona centrala

39

Ie.i din la+irint

drumul nu este facut sa te induca in eroare' !entru ca nu are variante' nu !oti alege""" functia lui este una initiatica' re!rezentand !elerina(ul de la intrare (nastere) catre destinatia centrala (divinitatea) )a(e de obicei are o singura intrare este constituit dintr-o retea de drumuri' care se ramifica in mod re!etat unele variante' du!a un !arcurs sinuos' !ot duce la o fundatura destinatia lui este de a fi ca!cana !entru s!iritele malefice (simbolic) sau !entru creaturi legendare

4ara indoiala' daca e sa !rivesti viata ca un labirint' trebuie sa recunosti ca fiecare dintre noi ne gasim mai degraba intr-un maze decat in varianta sa 6!rietenoasa6' lab6rinth" sti !us zilnic sa alegi intre drea!ta si stanga' intre inainte si ina!oi' fara sa !oti vedea cu adevarat in ce directie te duc deciziile luate" .iata iti ofera su!rize du!a fiecare coltisor" 5 cotitura te duce intr-o directie' dar o face !ana la urmatoarea intoarcere' s!re alta destinatie la fel de obscura" )and !e rand' !lanurile si dorintele devin !romisiuni !entru a se s!ulbera in neant datorita frecventelor sc$imbari !e care viata ti le im!une" Ametit de !oteca ce !are a se invarti in cerc' de li!sa orizontului' de curbele $i!notice ale drumului' vei deveni intr-un final a!atic' multumindu-te cu ce !oti obtine !e !arcurs' reducandu-ti !retentiile !ana la abandonarea lor" In final obosesti si te o!resti din drum" .ezi in (urul tau aceleasi ziduri de culoare gri' s!alacita' aceleasi culoare inguste care iti !ermit sa !rivesti !ana la !rima cotitura" #enzatia de ca!cana !erfecta te invaluie tre!tat' cu!rinzator" .iata !are o irosire de eforturi in cautarea unei iesiri iluzorii" 5 iesire care !are sa nu e1iste" Nu-ti ramane decat sa mori' de!arte de finalul fericit in care credeai la ince!utul drumului' singur in mi(locul labirintului" Acesta !oate fi un scenariul !entru !ersoanele care cauta' zadarnic' o iesire dincolo de zidurile labirintului-maze" Cei mai multi dintre noi cred ca labirintul este casa lor" Cum

40

Ie.i din la+irint

desc$id oc$ii' la intrare' adica de la nastere' vad doar zidurile care ii incon(oara' a!roa!e !rotector" Acesti oameni' care se simt bine in labirint' ar fi cu!rinsi de o neliniste nefireasca la gandul ca dincolo de maze se afla s!atiul neingradit" Ce sa faca acolo? Incotro s-o a!uce? Labirintul le ofera certitudinea drumului trasat' im!us" &oti merge doar unde te duce !oteca" comod' nu trebuie sa gandesti !rea mult" De ce sa vrei altceva? %ai este o categorie de oameni* obsedati de libertate' de s!atiile desc$ise" :rasc granitele' constrangerile" i stiu ca viata trebuie traita in acel teritoriu unde ca!atul lumii este orizontul' acel loc unde nu !oti a(unge niciodata" Desi s-au trezit in labirint' acesti rebeli isi dau seama' la un moment dat in viata' ca zidurile din (urul lor sunt ceva artificial' ne!otrivit' dincolo de ordinea naturala a universului" )ealizeaza ca viata inseamna libertatea de a-ti alege drumul' directia si sensul in care vrei sa mergi" .or !orni in cautarea acestui loc' !unand la bataie toata inteligenta' agerimea' tenacitatea si motivatia de care dis!un" .or incerca sa traseze un !lan al labirintului-maze' c$iar daca acest loc infernal !are sa nu aiba o noima" .or nota fiecare drum !e care a!uca' fiecare varianta care se termina intr-o fundatura" Isi vor marca zonele vizitate' vor lasa semne !e !ereti' !e !odea si !e $arta lor" 9i de zi' $arta va deveni mai cu!rinzatoare' mai mare" Dar cel mai ciudat lucru care se va intam!la e1!onentilor acestei rase ciudate de oameni este fa!tul ca labirintul se va sc$imba" .or fi tot mai !utine variante de ales' culoarele se vor indre!ta' mergand adesea !e distante lungi in aceiasi directie" &entru a intelege ce se intam!la cu cele trei categorii de oameni' trebuie sa vedem ce re!rezinta' de fa!t' un zid al labirintului" &entru o minoritate care !erce!e esenta conce!tului de maze' acesti !ereti au nume distincte' care sunt scrise cu litere clare !entru cei care !ot sa le citeasca" i se c$eama* ignoranta li!sa de informatii conditionare comoditate frica

41

Ie.i din la+irint

!resiunea celor din (ur

Daca ai mers suficient de mult !rin labirint' ai intanit toate aceste varietati de ziduri' !oate si altele" 4iecare dintre ele sunt menite sa te tina inc$is in maze !ana la sfarsitul vietii tale" #i fac o treaba a naibii de buna+ I,oranta ste starea naturala cu care ne nastem" Cu alte cuvinte' este un dat !e care trebuie sa-l recunoastem' dar nu trebuie sa-l acce!tam" Ignoranta !roduce acea stare de acce!tare a labirintului' acea senzatie ca artificialul e de fa!t natural" Doar !entru fa!tul ca de la ince!utul vietii noastre ne aflam in labirint' a(ungem sa credem ca el re!rezinta singura varianta a realitatii' dincolo de care nu se afla nimic" o concluzie care va dis!are o data cu vantul care va risi!i ceata ignorantei" &entru ca ignoranta' desi !are im!enetrabila' are de fa!t consistenta aburului* o sim!la boare va destrama iluzia" suficient sa ai un !arinte care stie ce se afla dincolo de ziduri' un !rofesor care e dis!us sa-ti im!artaseasca din stiinta lui sau un !rieten care a vazut' !entru moment' !romisiunea iesirii din maze !entru a intelege ca lucrurile nu sunt ceea ce !ar" A(unge sa faci un singur !as' acel !as in directia buna' !entru a !orni s!re destinatia de unde nu mai e1ista cale de intoarcere" Daca ai risi!it ceata' c$iar si !entru moment' vei intelege" Acesta este ince!utul drumului' este !romisiunea libertatii" Lip.a de in-or*atiilor ste sora mai mica a ignorantei" Ignoranta te !oate tine !rizoniera toata viata' li!sa de informatii te tine ostatec doar in masura in care vrei sa fii un ca!tiv" suficient sa cauti si vei gasi" Informatia este !este tot in (urul nostru' de cele mai multe ori dis!onibila gratuit sau la !returi neinsemnate' daca esti $otarat sa o gasesti" ,ot ce trebuie sa faci este sa fii !regatit sa de!ui efort si sa c$eltui energie" In final' li!sa de informatii dis!are" Ince!utul este de cele mai multe ori greoi" Daca nu ai !e cineva care sa te g$ideze' vei orbecai din loc in loc in cautarea cunoasterii" .a trebui sa citesti mult inainte de a stii ce sa citesti" Acei norocosi'

42

Ie.i din la+irint

care au un mentor sau care simt nevoia unuia' vor fi scutiti de rataciri !rin imensa lume a informatiilor" Drumul lor s!re cunoastere va fi mult mai scurt iar baga(ul adunat va fi consistent" Du!a un tim!' vei vedea ca ai devenit un alt om" .ei absorbi informatii si conce!te noi cu usurinta cu care res!iri' cu naturaletea cu care !asesti" 4ara efort' fara oboseala" In acel moment vei intelege ca viata trebuie invatata' redesco!erita continuu' !entru ca viata inseamna miscare !er!etua' transformare fara sfarsit" %omentul in care vei inceta sa mai inveti este momentul in care ai ince!ut sa mori" Conditionarea Ignoranta este !rinci!alul vinovat !entru fa!tul ca nu ne dam seama cine suntem cu adevarat" 5data cu trecerea tim!ului' de cand ne-am nascut' trecand !rin co!ilarie' adolescenta si tinerete' suferim un !roces com!le1 care face din noi !ersoana' fiinta' omul !e care si-l doreste societatea si statul" Credem ca avem libertatea de a alege' dar suntem !rizonierii modului in care am fost crescuti" )egulile sociale' morale si religioase !e care le-am absorbit din gradinita' ciclul !rimar si gimnazial' a!oi din liceul si facultate ne modeleaza cu usurinta cu care dai forma lutului" Acest !roces se numeste conditionare" Cel mai mare !ericol al conditionarii este fa!tul ca !ersoana care sufera transformarea nu este constienta de acest lucru" 7ohann 8olfgang von 9oethe a sur!rins esenta atunci cand s!unea* Nu e.te o* *ai -ara de .peranta incatu.at decat acela care are -al.a i*pre.ie ca e.te li+er9 Conditionarea este inc$isoarea mintii si a sufletului" Nu vedem zidurile din (urul nostru !entru ca ele sunt ascunse in ceata ignorantei" La fel cum un caine' in ignoranta sa' e !rodusul dresorului' ma(oritatea dintre noi nu intelegem ca suntem rezultatul unui lung !roces de dresa(" Nu !utem fi ceea ce dorim sa fim decat in momentul in care ne dam seama ca am suntem rezultatul unor forte modelatoare"

43

Ie.i din la+irint

Aceasta desco!erire trebuie urmata de o analiza atenta" Daca ne uitam la baga(ul de cunostinte' la ideile si conce!tele !e care le avem des!re realitatea in care traim' vom desco!eri cine suntem cu adevarat si vom vedea daca ne !lace ceea ce suntem" De la acest !unct vom fi liberi sa ne sc$imbam in fel si c$i!' cu totul sau !e alocuri" Atunci gasim cu adevarat libertatea' !entru ca din acel moment ne-am eliberat de conditionare" .om deveni in acelasi tim! scul!torul si lemnul' mesterul olar si lutul" Co*oditatea Comoditatea este la fel de intalnita in com!ortamentul nostru ca si nelinistea creativa" le sunt rezultatul lu!tei dintre !ersonalitate si conditiile in care traim" Comoditatea deriva din confort" :n om care este in siguranta fizica' in linistea caminului' la o tem!eratura o!tima' du!a o masa indestulatoare' intr-o com!anie sociala sau familiala !lacuta' va avea o tendinta normala s!re comoditate" #e va intinde comfortabil' gata sa ati!easca" &rin aceleasi mecanisme actioneaza si confortul social' dublat de cel !rofesional" :n om din !atura de mi(loc se simte in siguranta daca*

este anga(at la o firma solida i se recunosc meritele in cadrul acelei organizatii are o functie care ii asigura o recunostere sociala a meritelor !rofesionale este retribuit la un nivel !e care il considera satisfacator nivelul de salarizare ii !ermite un anumit statut social

Aceasta situatie !roduce o senzatie de bunastare care induce comoditatea" &ersoana in cauza va avea tendinta de a se o!ri din dezvoltarea !ersonala si !rofesionala deoarece se simte bine in situatia in care se afla" Din acest !unct de vedere' orice efort su!limentar nu se (ustifica" Ce !oate obtine mai mult? De(a are tot ce isi doreste+ Acest om va deveni victima !ro!riului succes' !entru ca el a a(uns'

44

Ie.i din la+irint

fara sa vrea' la 6ca!atul liniei6" Dincolo de situatia de fata nu mai e1ista !rogres' iar li!sa de !rogres este ec$ivalenta cu moartea" Comoditatea ucide" a este semnul stagnarii" ,raim intr-o lume in continua miscare' in care nu e1ista decat !rogres sau regres' iar a sta !e loc inseama un !as ina!oi" Din aceasta cauza trebuie sa fii foarte atent+ In momentul in care te simti intr-o !ozitie comfortabila' 6la caldurica6' e cazul sa devii alert" Ceva nu e in regula" Ar fi cazul sa te intrebi daca nu cumva stagnezi' intr-o oaza de liniste care mimeaza calmul mortii" 5 !ersoana !reocu!ata de !rogresul !ersonal' cauta continuu dezvoltarea' actiunea' !rogresul" ,elurile !e care si le stabileste sunt atat de generoase si de cu!rinzatoare incat nu ii va a(unge o viata sa le atinga !ana la ca!at" Aceasta stare de fa!t ii va 6da de lucru6' continuu" Intotdeauna va fi ceva de facut' tot tim!ul va simti nevoia sa fie creativ" Acea !ersoana nu cunoaste comoditatea' !entru ca nu va atinge confortul" a simte continuu nevoia sa actioneze in directia telurilor !e care si le-a stabilit' iar aceasta continua miscare este e1act o!usul starii de multumire si autosuficienta" :rica Neale Donal Ialsc$ o s!une fara ec$ivoc* toate actiunile noastre izvorasc din -rica sau iu+ire" Cand am ince!ut sa-mi analizez deciziile !e care le-am luat sau le iau' folosind acest filtru sim!lu (frica-iubire) am facut o desco!erire socanta* frica' acest sentiment negativ' regresiv' distructiv' este omni!rezent" Am fost invatati de mici sa ne construim un univers !ersonal' !entru a ne feri sau a ne inde!arta de situatii sau lucruri de care ne temem* vrem sa fim incon(urati de !rieteni (!entru ca ne e frica de singuratate) cautam o slu(ba sigura ( !entru ca ne temem de incertitudine) tan(im du!a un salar mare (!entru ca ne e frica de saracie) mergem in concediu la s0A in Austria (!entru ca ne temem de !arerea vecinilor) ne casatorim si facem co!ii (!entru ca ne e frica de o batranete ne!utincioasa)

45

Ie.i din la+irint

Nu sari cu gura !e mine+ #tiu' iti !lac !rietenii !entru ca te simti bine cu ei' slu(ba e o modalitate de a te im!lini' salariul mare e o recom!ensa meritata' in Austria sunt !artii mai bune iar sotia - sotul este iubirea vietii tale" C$iar asa? ,rebuie sa fii foarte fericit(a)+ Atunci de ce mai citesti cartea asta? 4ii macar o data in viata sincer si !riveste in oglinda* de ce nu recunosti ca ti-e frica? #i mie imi este" !erfect normal" un mecanism de a!arare' atavic' ne !ermite su!ravietuirea' ne tine in viata" Deci? normal sa ne fie frica dar nu tre+uie .a ne la.a* condu.i de -rica" 4rica !aralizeaza' te face sa iei decizii gresite' care te duc' inevitabil' s!re ruina"

daca vrei sa fii bogat !entru a sca!a de saracie' nu vei atinge linistea niciodata" #!ectrul falimentului financiar te va urmari toata viata !entru ca el este motorul actiunilor tale" Niciodata nu vei avea suficienti bani' niciodata nu vei fi indestulat" daca vrei sa te casatoresti !entru a avea !e cineva langa tine' te vei simti continuu in nesiguranta" Gelozia te va insoti in !ermanenta' dorinta de !osedare iti va sufoca !artenerul' nevoia de a-l controla te va obseda continuu" Distanta dintre voi va creste' singuratatea te va co!lesi incetul cu incetul daca vrei certitudine vei avea !arte numai de conditii sc$imbatoare" #ituatiile si !ersoanele se vor sc$imba continuu' intr-un dans nebunesc" Incercand sa tii tim!ul !e loc' sa !retinzi reactii constante de la cei din (urul tau' vei crea doar tensiuni care vor im!rima lucrurilor o viteza su!erioara' un varte( su!limentar"

4rica este cel mai ne!otrivit motiv !entru actiunile noastre" a !roduce doar ziduri' intuneca orizontul' ne ingradeste miscarile" un sfatuitor mincinos' care ne duce s!re !ierzanie" Nu !oti construi nimic durabil !e frica"

46

Ie.i din la+irint

Pre.iunea celor din 0ur .ine din e1terior' actioneaza s!re interior" Cine sunt 6cei din (ur6? Din a!roa!e s!re de!arte*

sotul-sotia !arintii !rietenii a!ro!iati colegii vecinii cunoscutii colegii de breasla strainii din (urul tau societatea

&resiunea celor din (ur a!are in momentul in care conce!tiile' ideile si viziunea ta ince! sa devina diferite' !oate c$iar in contradictie cu modul lor de a gandi" #e !roduce o ru!tura' la ince!ut mica' o fisura care se largeste tre!tat" )eactia variaza si ea' de la mirare (6n-am stiut ca asta e !arerea ta"""6) !ana la constatarea sciziunii (6ce tare ne-am inde!artat unul de altul+6)" #e creeaza tensiuni care se aduna o data cu trecerea tim!ului" le a!ar !entru ca celalalt - ceilalti iti refuza dre!tul de a avea o !arere diferita" Lumea ta intra in contradictie cu a lor' din cauza intolerantei" 6Cine nu este cu noi este im!otriva noastra6" #una cunoscut? In acest moment a!ar !resiunile" 6Cei din (ur6 te vor ina!oi' sa fii din nou 6al lor6" &osesiune' dorinta de a controla" Actiunile lor variaza in functie de gradul de a!ro!iere* vezi ca ma su!eri daca faci asta nu te mai iubesc o sa-mi frangi inima la mine nu te gandesti?

47

Ie.i din la+irint

com!ortamentul tau va fi !enalizat iti scad din salar te dau afara te e1cludem din organizatie te dau in (udecata te dau !e mana !olitiei 6ai dre!tul sa nu s!ui nimic" 5rice vei s!une !oate fi folosit im!otriva ta"""6

Daca te uiti atent la aceste !ro!ozitii' ce vezi?

amenintare' nu dialog forta' nu subtilitate egoism' nu iubire

#unt as!ecte care nu fac decat sa mareasca bariera' sa adanceasca !ra!astia" Acesta trebuie sa fie un semn !ozitiv !entru tine" Dialogul nu mai e !osibil' granita a fost trecuta" Nu mai e loc de intoarcere" Ce urmeaza? Cu prietenii e sim!lu* intreru!i legatura' inc$izi cone1iunea" Lucru acesta se va intam!la relativ tarziu si acce!tarea va fi usoara !entru ca intre tim! au a!arut noi !rieteni in viata ta" Imediat du!a ce ai ince!ut sa te sc$imbi' ai dezvoltat afinitati noi !entru !ersoane !e care !ana atunci nu le-ai bagat in seama" i iti vor deveni tot mai a!ro!iati' !e masura ce vei renunta la vec$ii !rieteni" )ecinii? Ignora-i" Nu discuta cu ei" %entine o relatie la minim" suficient sa-i saluti" Atat" "olegii de servici si de breasla? Daca ru!tura e foarte mare' e mai bine sa-ti dai demisia (in cazul in care esti anga(at)" ,ensiunile care se vor acumula iti vor face activitatea !rofesionala im!osibila" Gandeste-te la varianta de a deveni consultant' liber !rofesionist sau la cea de a lucra in regim de colaborare" Am lasat la urma cele mai grele decizii"

48

Ie.i din la+irint

$otia : sotul Decizie grea" %ai ales daca e o !ersoana !e care o iubesti" &roblema nu vine din !artea ta" &oate vei gasi resurse suficiente ca sa o - il acce!ti" In fond' asta inseamna sa iubesti !e cineva" Dar el ea? &ractic' e vorba de un test" Daca te iubeste' va gasi !uterea sa te iubeasca in continuare" Daca gasesti la !artener doar intoleranta' inseamna ca e nu !ersoana !otrivita !entru tine" #-a terminat" /arintii Cel mai greu" De !arinti n-ai cum sa te dezici" Au fost si vor fi !arintii tai' indiferent daca sunt de acord cu tine sau nu" .estea buna este ca ma(oritatea !arintilor vor acce!ta sc$iimbarea co!iilor' mai devreme sau mai tarziu" Nici ei nu !ot sc$imba starea de fa!t (esti co!ilul lor 6!entru totdeauna6)" In final vor trebui sa acce!te sau' cel mult' se vor obisnui cu noua situatie" &entru ca esti mai tanar si cu mai multe resurse emotionale' va trebui sa !reiei controlul' sa reduci tensiunile' sa eviti conflictele" ,im!ul se scurge in favoarea ta" ;estul# i au cea mai !utina im!ortanta" #ocietatea si sistemul nu se vor lega de tine atata tim! cit nu faci nimic ilegal" Daca vei calca aceasta linie' e mai bine sa !leci intr-o tara care te acce!ta (e1ista asa ceva?) sau !ur si sim!lu sa asu!orti consecintele fa!telor tale" ,rebuie sa fii cu adevarat revolutionar !entru a !roduce o asemenea reactie" In aceasta situatie ai sansa sa devii conducator de multimi sau martir" ,rebuie sa ai cura(ul de a crede in tine' forta de a-ti urma destinul' !uterea de a-ti inde!lini visele" un sacrificiu !e care trebuie sa-l faci' !entru a deveni !ersoana care doresti sa fii" Numai asa iti !oti gasi cu adevarat libertatea"

1 1 1

49

Ie.i din la+irint

Intram in aceasta lume doar cu doua conditionari* i,noranta si -rica" Ignoranta este usor de alungat" 4rica se !oate invinge" In !lus' doar doua ziduri nu !ot sa alcatuiasca un labirint" nevoie de mai multe" Ceilalti !ereti' care a!ar in calea dezvoltarii noastre' sunt im!usi de afara' construiti !e intentii nobile sau izvorand din !lanuri de mani!ulare" )and !e rand' ei ne bloc$eaza orizontul' ne incetoseaza !rivirea' ne creeaza un culoar !e care sa mergem' o !oteca ce se transforma intr-un labirint" Cand suntem suficienti de maturi sau de norocosi ca sa ne scuturam de ignoranta' e !rea tarziu" &eretii sunt la locul lor' inc$isoarea e gata" #ingura noastra sansa este de a incerca o evadare' de a face un !lan care sa ne duca s!re libertate" Nu e deloc sim!lu" im!osibil sa darami' dintr-odata' ce a fost construit cu migala' de-a lungul a zeci de ani" o lu!ta lunga' !e care trebuie sa o !orti' de cele mai multe ori' singur' in care trebuie sa transformi (in ceva mai bun) acel 6lucru6 care manifesta cea mai mare rezistenta la sc$imbare* !ro!ria !ersoana" nevoie de rabdare" In !rimul rand e necesar sa cunosti zidurile care te incon(oara" Identifica-le' studiaza-le' gaseste modul lor de alcatuire' caramizile din care sunt facute' mortarul care le uneste" 4iecare zid are un !unct slab' un loc in care e mai usor sa ataci" Concentreaza-ti forta acolo si vei obtine rezultate ma1ime" Ignoranta e !rimul obstacol" Nu !oti !orni la drum daca nu iti dai seama ca e cazul sa !leci' ca locul in care te afli e cea mai !roasta alegere !entru a fi casa ta" Aceasta concluzie !oate a!are din senin' ca o iluminare' dar de cele mai multe ori este rezultatul unui !roces de durata' care a ince!ut cu multi ani in urma" Cu fiecare carte !e care o citesti' cu fiecare discutie !e care o ai alaturi de !ersoanele care inteleg natura labirintului-maze' se de!une in tine o !icatura a cunoasterii' care va a(unge' tre!tat' sa reverse !a$arul" In acel moment iti vei da seama ca ai trait o iluzie' vei intelege ca in (urul tau sunt numai ziduri" .a fi un moment in care revolta desco!eririi se amesteca im!reuna cu o curiozitate co!ilareasca' cu o dorinta imensa de a intelege ce inseamna !otentialul libertatii" De cand am fost in stare sa visam am fost o!riti din acest e1ercitiu< de fiecare data !arintii sau

50

Ie.i din la+irint

!rofesorii nostrii ne-au tras ina!oi" 6Astea sunt vise6" 6&rostii' n-o sa se intam!le in veci6 " 6Co!ilarii6" o crima sa strivesti visele' e un sacrilegiu sa o!resti un om sa isi elibereze imaginatia" ,oate lucrurile bune din aceasta lume au a!arut !rima data in mintea unor visatori' care nu s-au lasat influentati de !resiunea celor din (ur" ,re!tat' ele au trecut in realitatea noastra' !rin efortul continuu al celor care le-au imaginat si !rin lu!ta celor care au crezut in idealul lor" La fel' visele tale trebuie sa fie alimentate cu energia care vine din interiorul tau' !entru a eru!e dincolo de bariera mintii" Daca nu de!ui aceasta munca' ele vor ramane !rizonierele tale si vei ingrosa gru!ul miliardelor de suflete care s-au o!rit atunci cand li s-a s!us* 6.ise' dragul meu6" .isele iti dau motivatia necesara !entru a distruge zidurile din (urul tau" le sunt combustibilul care furnizeaza energia de care ai nevoie" 9ilele si no!tile in care te vei lu!ta cu li!sa de informatie' in care va trebui sa invingi cautarea frustranta a ras!unsurilor la intrebarile tale' vor fi alimentate de !uterea !e care ti-o dau visele" De fiecare data cand obosesti' cu fiecare ocazie in care drumul ti se !are !rea greu sau de-a dre!tul !lictisitor' in care destinatia se inde!arteaza in loc sa devina vizibila' e necesar sa revii !e teritoriu imaginatiei' in lumea !e care doresti sa ti-o construiesti" C$iar si cateva minute !etrecute in acel loc vor fi suficiente !entru a !rinde acea gura de o1igen' care te face sa res!iri mai usor" Acesta e !rimul !as !e care trebuie sa-l faci* ac$izitioneaza informatii din toate domeniile" De la !si$ologie la sociologie' de la mar0eting la !olitica" Invata cum functioneaza aceasta lume' desco!era modul cum gandesc oamenii' felul in care reactioneaza la stimulii interiori si e1teriori" Cercetand in (urul tau' te vei cunoaste !e tine si vei !utea lu!ta cu eficienta tot mai mare cu teama' comoditatea' conditionarea sau !resiunea celor din (ur" Cu fiecare !agina !e care o citesti' cu fiecare te1t absorbit de !e internet iti vei cunoaste adversarii mai bine' vei stii secretele lor' vei intelege de ce sunt si cum sunt" &e masura ce cunoasterea se aduna' informatie langa informatie' mintea ta va face cone1iuni noi' va desco!eri taine care te vor uimi" .ei intelege lucruri !e care le-ai vazut in viata dar nu le-ai !rice!ut sensul" Imaginea devine mai clara' detalii se inmultesc" .ei vedea

51

Ie.i din la+irint

fiecare fir de nisi! din mortarul zidului' fiecare fisura din structura lui" &rivirea cunoasterii se va ascuti in asa masura incat vei !utea zari ce se afla dincolo de ziduri" le vor deveni translucide' a!oi trans!arente" Inca acolo' dar li!site de o!acitate" !rima victorie im!ortanta din drumul tau s!re iesire" Aceasta ca!acitate nou dobandita iti va !ermite sa vezi cu usurinta drumurile care se infunda' !otecile care duc s!re nicaieri" Le vei evita si in acelasi tim! vei ecomisi zile' luni si ani !retiosi din viata ta" .ei face alegereri tot mai bune care iti vor scurta cautarile" Atunci se va intam!la al doilea lucru uimitor din viata ta* labirintul -maze se va desc$ide' se va sim!lifica" l va ince!e sa semene mai degraba cu un labArint$< drumul e1ista in continuare dar au dis!arut variantele inselatoare" l devine o calatorie initiatica' o !oteca lina' usor unduita' a carei menire nu este de a te scufunda in incertitudine' ci de a te duce !e un traseu bine definit' care are rolul de a te invata cum e alcatuita lumea" Atunci calatoria ta se va transforma radical" Lu!ta va deveni o e1!erienta incitanta' efortul va fi o sursa oboseala !lacuta' dulce" .ei fi atat de absorbit de aceasta noua stare !e care ai desco!erit-o' incat te vei simti a!roa!e liber' desi esti inca in interiorul labArint$ului" Cotiturile drumului tau vor fi tot mai rare' calea va deveni neteda" #tarea de bine care te va incon(ura va fi determinata de constiinta fa!tului ca faci ceea ce trebuie' ceea ce ti-ai dorit' ceea ce ti se !otriveste" A!roa!e fara sa-ti dai seama' vei vedea cum !eretii din (urul tau isi !ierd materialitatea' du!a ce' cu ceva tim! inainte' devenisera trans!arenti" De atunci vei !utea sa vezi orizontul' sa-i studiezi linia neintreru!ta" Acum barierele au cazut si esti liber sa !ornesti in orice directie" A!roa!e ca nu simti victoria" Linistea si sentimentul succesului leai gustat demult' atunci cand zidurile nu mai !rezentau im!ortanta" rai suficient de !uternic !entru a trece de ele' erai destul de abil !entru a gasi iesirea" liberarea din labirint nu inseama sfarsitul drumului' ci doar o noua eta!a din viata ta" momentul in care traiesti visul' in care iti duci la inde!linire menirea" Atunci !oti sa oferi lumii ce ai mai bun' toate comorile !e care le-ai strans in tim!ul calatoriei tale !rin labirint" .ei intelege' intr-o ultima iluminare' ca labirintul a fost de fa!t

52

Ie.i din la+irint

o o!ortunitate' acel lucru care te-a fortat sa te tansformi' sa devii ceea ce esti acum* un om care se !oate considera im!linit" Labirintul-maze devine aliatul tau' !oligonul in care ti-ai e1ersat de!rinderile' locul care ti-a !ermis sa te transformi" Il vei lasa in s!ate cu dragoste' cu un regret tem!erat' constient de im!ortanta !e care el a avut-o in viata ta" #i vei !orni mai de!arte' s!re linia orizontului' !e care nu o vei !utea atinge niciodata" Calatoria nu are sfarsit !entru ca doar drumul conteaza"""

53

Ie.i din la+irint

Banii Nu te lasa inselat, prietene: e nevoie de mai mult decat bani, pentru a face un om bogat. Adolp7 P7ilip <out7e> 4aceti cunostinta cu una dintre cele mai mari iluzii !e care le veti intalni in viata+ Banul a fost' este si va fi cel mai !utin inteles dintre lucrurile !e care le folosim zilnic " A!arenta lui materiala re!rezinta cea mai inselatoare ca!cana !e care ne-o intinde" %onedele si bancnotele !ot fi luate in mana' !i!aite' stocate sau distruse' studiate in amanuntime' iar acest lucru ne face sa credem ca nu au secrete !entru noi" Ce se !oate ascunde in s!atele acestor obiecte !e care le folosim !ermanent? .aloare !e care o au !are sa fie clar inscrisa !e su!rafata lor" %odalitatea de uzitare este de o sim!litate e1trema* citesti !retul' oferi cantitatea de bani necesara si ai luat obiectul dorit" Ii !rimim !entru munca !e care o de!unem sau in sc$imbul lucrurilor !e care le vindem" Asta e tot" C$iar asa? Banii sunt o inventie mai im!ortanta decat roata" A!aritia lor' ca o necesitate' la ince!utul civilizatiei umane' a !ermis dezvoltarea fara !recedent a activitatii economice" In acelasi tim! re!rezinta unealta e1trema de e1ercitare a !uterii' !e care o !oseda cel (cei) care ii controleaza" Istoria lor este fascinanta si ar trebui studiata in scoli' !entru ca este o sursa de informatii care iti !ermite sa cunosti cateva dintre cele mai interesante as!ecte ale lumii in care traim" Nu ma voi ocu!a de acest subiect' !e care l-am abordat in cadrul eboo0-ului <agia inmultirii banilor' care !oate fi descarcat gratuit de la milionarulmioritic"com In sc$imb' voi incerca sa va dezvalui cat mai multe dintre adevarurile care stau in s!atele acestui acestui conce!t unic in istoria umana"

54

Ie.i din la+irint

Deci4 ce .unt +anii1 Cele trei as!ecte !rinci!ale care se regasesc in banii sunt* economic (financiar)' uman si al !uterii" A.pectul econo*ic .i -inanciar )e!rezinta functia cea mai evidenta' de su!rafata a banilor" Cel mai !robabil banii au fost creati !entru a inde!linii aceasta functie de s!ri(in al sc$imbului de marfuri' c$iar daca ulterior ei au fost utilizati in alte moduri" )olurile banilor in sistemul economic si financiar sunt*

in masurarea valorii' etalon (unitatea monetara) mi(loc de circulatie mi(loc de economisire mi(loc de !lata

Interesant de subliniat este fa!tul ca fiecare dintre aceste roluri !ur economice !ot fi mani!ulate cu o !recizie e1trema de catre cei care controleaza banii' fiind o sursa e1traordinara de !utere" Des!re acest as!ect voi vorbi mai tarziu" In *a.urarea 'alorii Am scris valoare cu litera mare !entru a sublinia im!ortanta conce!tului' care va fi intalnit si la abordarea as!ectului uman al banilor" In termeni !ur economici' banii re!rezinta un instrument in care se evalueaza orice marfa sau serviciu dis!onibil s!re vanzare" Aceasta utilizare a a!arut din ratiuni !ractice' din nevoia de a avea un sistem de masurare universal' care sa !oata !ermite tuturor oamenilor sa 6vorbeasca aceiasi limba6" Cea mai sim!la modalitate de a a!recia un obiect este de a-l com!ara cu unul similar' din aceiasi categorie" C$iar si in acest caz avem nevoie de un etalon' care sa fie general acce!tat de ceilalti oameni"

55

Ie.i din la+irint

#a luam e1em!lul unui mar" Daca e sa ne gandim la conce!tul general de *ar4 vom avea in fata oc$ilor un mar mediu' ca dimensiuni si calitati" 4ata de acest mar mediu vom !utea face o com!aratie cu alte mere !entru a a!recia valoarea lor" C$iar si cand com!ari mere cu mere' a!ar com!licatii inevitabile" %arul !e care vreau sa-l evaluez ar !utea avea aceiasi dimensiune ca si marul mediu (marul etalon) dar este de o calitate inferioara' fiind viermanos si lovit !e alocuri" Ambele 6calitati6 (viermanos si lovit) sunt greu de a!reciat si calculat" Cat din valoarea unui mar scade in momentul in care are un vierme? Dar doi? Daca e lovit' in ce masura valoarea lui se diminueaza' in functie de marimea zonei in care a fost lovit? Du!a cum vezi' lucrurile sunt relativ com!licate" Ce sa mai vorbesc de alaturarea merelor cu !ere" Desi e vorba de fructe' ele sunt im!osibil de com!arat ca valoare" Dar daca trecem mai de!arte' incercand sa !unem un mar langa o ca!ra? Desi !are absurd' acesta este un troc' adica una din metodele de baza ale sc$imbului economic in trecut" 5mul a trebuit sa rezolve asemenea !robleme odata cu a!aritia sur!lusului in !roduse' indiferent daca e vorba de alimente sau lucruri" &e masura ce activitatea de sc$imb s-a intensificat' necesitatea unei solutii a fost tot mai mare" %intea umana a trebuit sa abstractizeze !entru a face lumina intr-o !roblema ce !are sa nu aiba o solutie naturala" Asa au a!arut etaloanele de sc$imb' !rimii bani" De-a lungul istoriei' banii au luat forma scoicilor' !ietrelor' bucatilor de lut inscri!tionate cu semne cuneiforme' a bucatilor de metale !retioase' a monedelor metalice" In e!oca moderna au a!arut bancnotele iar astazi asistam la 6eva!orarea6 banilor' care tind sa devina un obiect virtual' niste biti stocati in com!uterele bancilor" Indiferent de forma lor' banii au ca rol !rimordial cel de masurare a valorii" 5mul a incercat sa imagineze !rocedee cat mai clare de evaluare in bani a !roduselor' dar !ana la urma trebuie sa recunoastem ca valoarea este un conce!t esentialmente subiectiv' ce de!inde de la om la om" Dintr-o data vedem si latura umana a banilor' ca element de a!reciere a valorii" Discutia se !oate !relungi e1trem de mult" Ca sa dau doar un

56

Ie.i din la+irint

e1em!lu' voi s!une ca valoarea de etalon a banilor este variabila in sine" Instinctiv noi credem ca un dolar inseamna un dolar' ca obiectele 6se scum!esc6 datorita inflatiei" Lucrurile stau e1act invers* valoarea banilor se diminueaza !rin cresterea masei monetare (a numarului de bani aflati in circulatie)' ceea ce duce la cresterea !returilor si inflatie" Inflatia este efectul' nu cauza+ Acest !roces este realizat !rintr-un mecanism care face !arte din sistemul financiar si care este controlat de bancile centrale" In concluzie' banii au ca !rima functie cea de masurare a valorii' care ne usureaza enorm modul in care a!reciem' din !unct de vedere economic .i nu nu*ai4 lucrurile materiale si imateriale' activitatile' serviciile si (din !acate) !ersoanele !e care le intalnim" &lus multe alte as!ecte ale realitatii' desi unele sca!a com!ararii cu un etalon financiar" )i0loc de circulatie 4unctia banilor' de a stimula circulatia economica a bunurilor si serviciilor' a a!arut' de asemenea' din necesitate" De la ince!utul asocierii oamenilor in gru!uri' e1istau locuri care traditional au fost folosite de membrii triburilor !entru a sc$imba !rodusele !e care le aveau in sur!lus" :nele gru!uri nomade ofereau !iei de animale sau fructe culese in zone inde!artate" &o!ulatiile sedentare' care se ocu!au cu mestesugurile' ofereau unelte" )azboinicii erau in cautare de arme' $aine si alimente" 4iecare gru! era in !ozitia de a oferi ceva la sc$imb !entru altceva" Din aceasta situatie a!areau com!licatiile" #a zicem ca eu am venit la targ cu o ca!ra si ma intereseaza sa obtin un to!or" Imi iau ca!ra de 6zgarda6 si !ornesc in cautarea 6constructorului6 de to!oare" Caut si caut si iarasi caut" #!re su!ararea mea' nu gasesc nici un to!or" C$iar daca as fi gasit un om care ofera to!oare' !oate lui nu-i trebuie o ca!ra' !entru ca are inca trei acasa+ Ce-i de facut? Cum imi rezolv !roblema? 5 solutie ar fi sa-l intreb !e mesterul de to!oare* 6care sunt nevoile tale?6 Daca acesta vrea o !iele de urs' voi cauta un om care are !iei de urs' !entru a-i oferi o ca!ra in sc$imb' in s!eranta ca' obtinand !ielea de urs' o voi !utea sc$imba !e un to!or" Dar daca nu gasesc !e nimeni care sa ofere !iei de urs? #au daca cel care are

57

Ie.i din la+irint

acest !rodus nu vrea sa-l sc$imbe !e o ca!ra? &roblema mea !ersista" Aici a!are a doua functie im!ortanta a banilor* aceea de lubrifiant" i 6ung6 economia' !ermitand sc$imbul liber al !roduselor !e seama banilor' care !ot fi sc$imbati ulterior in orice alt !rodus' !entru ca toata lumea are nevoie de bani+ Ingeniozitatea !rocedeului deriva din acce!tarea generala a banilor ca !rodus intermediar de sc$imb " Dar circulatia banilor nu se !oate realiza decat daca banii sunt' in !realabil' un instrument de masurare al valorii" Numai astfel ei !ot fi folositi in cantitati diferite' cores!unzatoare valorii' in functie de !rodusul cum!arat sau vandut" Aceasta functie a banilor functioneaza fantastic de bine" i !ar sa aiba o viata !ro!rie' o energie care ii face sa salte din buzunar' gata de a-l !arasi in orice moment' !entru a fi sc$imbati cu altceva" Cand ai bani si !leci la magazin sa cum!eri o !aine' nu e sigur ca te vei intoarce acasa cu ce ti-ai !ro!us" Daca !ainea nu e !roas!ata' vei cum!ara o c$ifla sau mai multe cornuri" &oate mai !ui in cos si o bere' !entru meciul de la ora o!t" Banii !ar sa fie vinovatii' !entru ca au tendinta de a circula si' odata cu ei' se vor misca si marfurile" Banii sunt unsoarea care lubrifiaza mecanismul economic" )i0loc de te(auri(are ? econo*i.ire 5data cu generalizarea banilor ca instrument de masurare a valorii' !asul logic urmator (care nu a intarziat sa a!ara) a fost acela de a folosi banii ca mi(loc de tezaurizare (in cazul banilor din aur sau argint) sau economisire (in cazul banilor de 6$artie6) ,ezaurizarea a re!rezentat una din activitatile care au a!arut odata cu !roductia in sur!lus a alimentelor' ce s-a realizat !rin sedentarizarea !o!ulatiei si trecerea la agricultura ca !rinci!al mi(loc de !rocurare a $ranei" 5 comunitate !utea !roduce la o recolta o cantitate mai mare de grane decat consuma intr-un an" Ca urmare' tot ce se obtinea in !lus era stocat' ca rezerva !entru !erioadele cu recolte slabe sau !entru sc$imb (vanzare)" ,re!tat' comunitatile au a(uns sa fie aservite unui !otentat local' care a !retins marea ma(oritate a sur!lusului" In acest fel' un singur om a !utut sa detina !lusvaloarea !rodusa de intreaga comunitate" Dar au a!arut si !robleme*

58

Ie.i din la+irint

alimentele (in s!ecial granele' la ele ma voi referi) au o !erioada limitata de stocare (datorita !rocesului de !erimare) granele sunt susce!tibile la atacul daunatorilor (soareci' animale salbatice) sunt sensibile la umiditate (!ot mucegai' !ot incolti' etc") sunt e1!use distrugerii !rin calamitati naturale

Aceste caracteristici dadeau dureri de ca! 6sefului de trib6 si il obligau la eforturi logistice deosebite (construirea de ada!osturi s!eciale' intretinerea lor' asigurarea !azei' etc") Ca urmare' orice alta solutie care ar fi !ermis o tezaurizare mai sim!la devenea !referabila" Din nou' banii (sub forma de aur sau argint) s-au detasat' avand avanta(e cum ar fi*

durata a!arent nelimitata de stocare detinerea unei valori mari intr-un s!atiu restrans s!atiul restrans inseamna c$eltuieli mai mici !entru tezaurizare' usurinta de a ascunde' la nevoie' o valoare mare intr-un loc secret !osibilitatea de convertire ra!ida a valorii tezaurizate' !rin sim!lul !roces de cum!arare

Ca urmare' banii au devenit forma !referata de stocare a valorii" Aceasta noua intrebuintare a dus' la randul ei' la efecte noi' ce !ot fi folosite de cei care au dorinta si vointa de a influenta destinele comunitatii" ,ezaurizarea este una din metodele de e1ercitare a !uterii !rin intermediul banilor" #im!la stocare a masei monetare' in cantitati suficiente' !oate duce la diminuarea cantitatii banilor aflati in circulatie' ceea ce duce la contractarea activitatii de circulatie a marfurilor si in final la contractia economiei" Acest efect s!ectaculos a fost folosit in mod re!etat in cursul istoriei (inclusiv in zilele noastre) !entru controlul economiei si in consecinta al bunastarii noastre" In tim!' odata cu cresterea averii !ersoanelor !rivate' tezaurizarea unei valori crescande a dus' la randul ei' la !robleme ce trebuiau rezolvate" Ca de fiecare data' in momentul in care a!are o !roblema

59

Ie.i din la+irint

se iveste si solutia* a!aritia institutiilor s!ecializate in tezaurizare' si anume a bancilor" Banc$erii au a!arut' la ince!ut' ca furnizori de credit si de servicii financiare in general (de e1em!lu !entru efectuarea sc$imbului intre diferitele monede)" :lterior' cand forta lor financiara a crescut' bancile au ince!ut sa stoc$eze' ca necesitate in cadrul activitatii lor' cantitati mari de moneda (de aur si argint) si de aur sub forma de lingouri" Curand a a!arut ideea de a folosi banca dre!t locas de tezaurizare" Ca urmare' !uterea lor a crescut si odata cu ea ca!acitatea de a influenta sectorul economic si' evident' viata !olitica" ,ezaurizarea' ca sim!lu !roces de acumulare a averii' a devenit !entru unii oameni un sco! in sine mai mult decat o necesitate" A strange bani !utea a(unge sco!ul !rimordial in viata' obsesia su!rema' sursa neobisnuita de !lacere" De aici nu este decat un !as !ana la folosirea banilor !e !ost de afrodiziac" Banii sunt' fara indoiala' unul dintre cele mai cunoscute fetisuri' fiind !riviti de cei care ii acumuleaza ca sursa de !utere nemarginita' a!roa!e mistica" In acelasi tim! sunt obiect de adoratie' care merita veneratia eterna" 5data cu a!aritia monedei fiduciare' care nu mai este legata direct de aur' nu se mai !oate vorbi de tezaurizare' ci de economisire" Acest lucru' dincolo de subtilitatea lingvistica' este datorat fa!tului ca banii 6de $artie6 isi !ierd continuu valoarea' datorita inflatiei" Ca atare' nu mai e vorba de tezaurizare (cu !astrarea nesc$imbata a valorii initiale) ci de economisire" )i0loc de plata &rin functia de !lata' banii a(ung sa fie un element esential in su!ravietuirea noastra zilnica" %ai mult decat atat' !rin obligativitatea de a !lati im!ozitele numai in bani' suntem obligati sa facem !arte din sistemul social si economic" Plata *uncii :na din !roblemele cele mai dificile de care s-a lovit omul a fost a!recierea valorii muncii si retribuirea ei" La fel ca in cazul marfurilor'

60

Ie.i din la+irint

munca isi gaseste in bani modalitatea eficienta de a fi evaluata" Imediat a!are si !utinta retribuirii ei' care aduce avanta(e deosebite atat !entru anga(ator (!entru ca banii re!rezinta sangele afacerii sale si elementul cel mai folosit in obtinerea resurselor) cat si !entru anga(at (caruia aceasta forma de remuneratie ii da !osibilitatea de a obtine cu usurinta' orice ii este necesar vietii zilnice)" Utili(area te*porara a +unurilor ste denumirea !retentioasa a inc$irierii" &entru a !utea folosi o anumita durata de tim! un obiect (un a!artament' un utila(' etc") trebuie sa furnizeze detinatorul acelui bun o com!ensatie" Din aceasta com!ensatie !ro!rietarul va !utea sa-si recu!ereze valoarea !ierduta !rin folosirea bunului cat si sa obtina un castig (material' financiar sau de alta natura)" Ca urmare' cea mai eleganta modalitate este !lata cu a(utorul banilor' care inde!lineste cu eficienta ambele functii" &ro!rietarul !oate sa-si aduca bunul in starea initiala (!rin !rocese de re!aratii) iar cu a(utorul castigului va !utea fi recom!ensat !entru !rocesul de cedare a dre!tului de folosire a bunului" Plata i*po(itelor ste una dintre cele mai !uternice modalitati de e1ercitare a !uterii statului asu!ra individului" &redecesorul statului' conducatorul su!rem (indiferent de !erioada istorica' fie ca vorbim des!re im!arati' regi' dictatori' etc") avea dre!tul de a im!une ta1e" Daca la acest dre!t il adaugi !e !rimul (in ordinea im!ortantei)' acela de a bate moneda' intelegi ca !uterea monar$ului devine totala" Cum s!uneam mai inainte' !rin !osibilitatea de control a masei monetare' el detine fraiele economiei iar !rin im!unerea de ta1e isi aroga dre!tul de a aca!ara valoarea !e care su!usii sai o !roduc" Cele doua modalitati de e1ercitare a !uterii inrobesc individul intrun mod subtil' !entru ca* obligativitatea de a !lati ta1ele in moneda suveranului te aserveste direct la acesta' !entru ca oriunde ai munci !e teritoriul sau' trebuie sa !latesti ta1ele in moneda locala

61

Ie.i din la+irint

c$iar daca ai !utea sa-ti asiguri inde!endenta si su!ravietuirea' !rin fa!tul ca iti !roduci cele necesare traiului (de la $rana la imbracaminte)' nu vei !utea 6iesi6 din sistem !entru ca insasi dre!tul de !ro!rietate asu!ra !amantului este im!ozitat in bani' iar izvorul su!ravietuirii tale este !amantul (el te !oate $rani' te !oate imbraca' este locul !e care iti faci casa' etc") C$iar daca astazi traim intr-o intr-o re!ublica !rezidentiala' dre!turile !e care altadata le avea suveranul au fost transferate statului" Ca atare' nu !oti sa detii sau sa utilizezi unealta esentiala care iti !ermite' in sine' obtinerea su!ravietuirii fizice (!amantul) daca nu !latesti im!ozit" Ca urmare' esti fortat sa intri in sistem (adica sa !roduci bani)" 5data ce esti obligat sa utilizezi banii' esti la mila sistemului' !entru ca sistemul detine mecanismele monetare si financiare cu care iti !oate influenta starea ta economica' deci viata" #tiu ca suna de!rimant" ,e invit sa analizezi cu atentie ce ti-am s!us si vei vedea intr-o lumina noua conce!tul de libertate in democratie' !e care statul il ridica !e un !iedestal nemeritat" &e scurt' in momentul in care te nasti' cor!ul tau simte im!ulsul de a su!ravietui" Ca sa su!ravietuiesti trebuie sa faci rost de bani" In momentul in care ai nevoie de bani' ai intrat in sistem"

A.pectul u*an Din acest !unct de vedere' ce sunt banii? @ o,linda Banii sunt o oglinda a s!iritului uman" i reusesc sa aduca la su!rafata cel mai ascuns coltisor al sufletului nostru' creand o imagine care' !rivita cu atentie' ne !oate da informatii !e care' !rin com!ortamentul nostru' incercam sa le ascundem de ceilalti" ,rebuie doar sa !rivesti cu atentie si vei recunoaste' atat la tine cat si la altii' fatete uimitoare ale !ersonalitatii' care altfel nu ai fi a(uns sa le cunosti" &riveste-l !e cel !entru care banii sunt resursa su!rema' telul final" l va sacrifica totul in (urul sau (!rieteni' rude' c$iar !ro!riul

62

Ie.i din la+irint

confort) !entru a aduna cat mai multi" Nu se !oate gandi decat la ei' orice miscare !e care o face este directionata !entru a obtine mai multi bani" &e fruntea lui ar trebui sa scrie Alaco*ieA" .ecinul sau e !lamadit din alt aluat" Desi nu obisnuieste sa dea bani cersetorilor' el face daruri" Contribuie regulat la organizatia caritabila de a(utorare a batranilor' doneaza bani la biserica" l este un e1em!lu de ,enero(itate" Il stii !e George? %unceste din greu !entru a face o viata cat mai usoara familiei" ,ocmai si-a luat al doilea serviciu !entru a strange bani de facultate !entru baiatul sau' care vrea sa !lece la studii in alt oras" ,e uiti la George si vezi iu+ire" Cat des!re batranelul acela acru' !e care l-ai intalnit deunazi' nu !ot sa-ti s!un decat un cuvant* ura" Isi c$eltuie ultimii bani din !ensie dand in (udecata vecinii si cunoscutii' din !ricini care mai de care mai stu!ide" Nu !are sa aiba odi$na !ana ce nu !roduce durere celor din (ur" &entru el' banii sunt o unealta care il a(uta sa se razbune" ,i-as !utea vorbi la nesfarsit des!re !rofitori' nec$ibzuiti' naivi' nesatuli si $ul!avi" &riveste cu atentie* le vei gasi metea$na' !e care o vezi cu claritate in oglinda banilor" Un re/elator pentru dorinte )evelatorul este substanta de care are nevoie $artia fotografica !entru ca' !e su!rafata ei' sa a!ara imaginea dorita" Asemeni revelatorului' banii scot din strafundul sufeltului nostru dorintele !e care le avem' !entru ca banii !ot sa ne inde!lineasca (a!roa!e) orice moft" Ce ti-ai dori' daca banii nu ar fi o !roblema? 4emei' !ro!rietati' calatorii' siguranta' o casa mai mare' o vacanta in C$ina' res!ect' admiratie" 4ie ca e vorba de un lucru din afara noastra sau de o necesitate din interior' credem ca banii o !ot obtine" Ne lasam mintea sa fantazeze' eliberam imaginatia si ii dam voie sa zburde nesting$erita" De fiecare data cand castigam mai multi bani' inde!linirea dorintei se mai a!ro!ie cu un !as" De fiecare data cand !ierdem bani simtim o frustrare adanca* !aradisul !romis !are sa se dizolve !rintre ceturile inselatoare' tot

63

Ie.i din la+irint

mai de!arte' inaccesibil" Banii sunt materialul din care sunt facute visele" o afirmatie comuna' !e care o intalnesti !rin reclamele la fondurile de investitii sau in versurile $it-urilor de vara trecuta" In s!atele acestor cuvinte se intrevad doua caracteristici' !e care la intalnesti la bani* masura a valorii si capacitate extrema de metamorfozare*

banii !ar sa !oata cum!ara orice' !entru ca fiecare lucru (iar cinicii s!un ca si fiecare om) are !retul sau banii se !ot transforma in orice" Nu e1ista lucru care sa nu fie dis!onibil la vanzare iar daca' !rintr-o minune' nu gasesti asa ceva' sunt sigur ca se vor afla oameni care sa ti-l !roduca

Un re/elator pentru e*otii Ia o bucata de $artie in mana si !rinde-o intre degete" Lucioasa si fina' are' cu !utina imaginatie' te1tura bancnotelor" Dar nu te im!resioneaza cu nimic" Imagineaza-ti ca te afli in magazinul de bi(uterii' im!reuna cu iubita ta" a se uita absenta la garnitura din aur alb' e1!usa in vitrina" Intre tim! tu alegi din oc$i inelul si duci mana in buzunar" #imti teancul de bancnote si !lacerea atingerii' antici!area cli!ei in care vei !une !e degetul alesei tale inelul de logodna" Inima iti bate mai tare' sangele fierbe in vine" Nu e momentul acum" &lecati fara sa cum!arati nimic' dar a(uns acasa' in singuratatea camerei tale' iti numeri banii si intelegi ca ai suficienti !entru inel" In tim! ce-i numeri' retraiesti !lacerea cli!ei antici!ate' sur!riza !e care aleasa ta o mimeaza' satisfactia calda !e care stii ca o simte in acele momente" 5 lume de senzatii' revelata de atingerea banilor* de fa!t' o bucata de $artie lucioasa' dar $artie magica' care se um!le de semnificatii doar in mintea ta" Banii inseamna ceva' numai in masura in care noi le acordam aceasta !utere' legandu-i de !lanuri' idealuri si vise' de lucrurile !e care le credem im!ortante" Aceasta ingemanare le acorda ca!acitatea de a starni in noi emotii !uternice" Ca!acitate ce se !oate transforma in blestem' !entru ca !utem deveni de!endenti de

64

Ie.i din la+irint

aceste emotii" Ca un drog' ele isi creeaza obisnuinte in creierul nostru' isi cer dre!tul la viata' ne sub(uga" Devenim asemeni drogatului care isi cere drogul' la nesfarsit" .om avea nevoie de si mai multi bani !entru a obtine doza' vom lucra mai mult !entru ei' vom deveni sclavul lor" Incet' !e nesimtite' banii ne vor conduce' !entru ca banii sunt sursa emotiilor" De unde am !lecat? De la o asociere nevinovata" Nu uitati' traficantul de droguri iti ofera !rima doza !e gratis+ De aceea trebuie sa s!ui 6nu6 de la ince!ut' inainte de a deveni !rizonier' inainte ca banii sa devina vizitiul care struneste du!a !ro!ria vointa' ce a mai ramas din viata ta" Nu-ti cum!ara ultimul ti! de celular !entru ca sa te simti bine cand te afisezi cu el" )enunta la a douazeci si treia !erec$e de !antofi cu toc' cum!arata numai !entru ca are nuanta de rosu care iti !roduce furnicaturi !e sira s!inarii" Nu lua un credit !este !uterile tale' !entru a-ti construi o casa mai mare decat a sefului tau* te va face sa te simti mai !uternic doar !entru o zi" Nu folosi banii !e !ost de generator de emotii" La final vei deveni sclavul lor iar viata ta se va transforma intr-un lung sir de zile traite la servici' de dimineata !ana seara" Banii ca .ur.a de putere Putere econo*ica Banii !ot fi folositi ca sursa de !utere' atat din !unctul de vedere al celor care ii po.eda4 cat si din !unctul de vedere al celor care ii controlea(a" Po.e.ia +anilor .i puterea econo*ica Nu voi aborda acest subiect decat su!erficial' enumerand modalitatile !rin care banii !ot !roduce !utere economica" i au ca!acitatea de a* declansa si intretine ciclul economic' !rin intermediul !roductiei de marfuri sau de servicii" Banii sunt necesari !entru toate elementele de !ornire' ince!and cu sediul unde iti desfasori activitatea' continuand cu ac$izitionarea uneltelor de !roductie (indiferent ca sunt masini' utila(e sau

65

Ie.i din la+irint

mobilier de birou si com!utere)' cu !lata utilitatilor' a energiei si terminand cu !lata anga(atilor si a c$eltuielilor s!ecifice (mar0eting' !ublicitate' etc") contracara concurenta (metode de mar0eting si !ublicitate agresive) ingenunc$ea concurenta (reducerea !returilor de vanzare la limita de !rofitabilitate sau sub aceasta' !entru a aca!ara !iata) stimula cercetarea in domeniul de activitate' cu sco!ul obtinerii de noi !roduse com!etitive stimula !ros!ectarea du!a surse de materii !rime si energie' urmata de e1!loatarea acestora

Controlul +anilor .i puterea econo*ica Acesta a fost unul din motivele !entru care !uterea de conducere' indiferent cine a detinut-o de-a lungul istoriei (im!arati' regi' dictatori""")' a tinut' a!roa!e de ea' cele doua elemente financiare esentiale*

dre!tul de a bate moneda dre!tul de a !erce!e ta1e

In vremurile moderne' controlul banilor se realizeaza !rin intermediul bancilor centrale' care detin doua mecanisme esentiale*

!osibilitatea de a modifica volumul masei monetare (numarul

banilor aflati in circulatie)

modificarea ratei dobanzilor in sistemul bancar

Acestea singure !ot !roduce stimularea activitatii economice si a consumului sau gatuirea lor" 1ista o discutie interesanta referitoare la gru!urile de interese care controleaza' de obicei indirect' aceste mecanisme si avanta(ele legate de aceste influente' dar nu este rolul acestei carti de a aborda acest subiect suculent"

66

Ie.i din la+irint

Putere politica &oliticul si economicul au fost ingemanate de la ince!uturile istoriei" Cele doua atribute amintite mai sus sunt' de fa!t' !arg$iile !uterii economice (baterea monedei) si a celei !olitice (colectarea ta1elor)" Colectarea ta1elor este' in sine' un instrument al !uterii !olitice si militare in acelasi tim!" 4ara bani nu !oti intretine activitatea structurilor !olitice din (urul !uterii centrale (curtea' a!oi !arlamentul' a!oi sistemul birocratic statal) si nu !oti !urta razboaie" Cand ta1ele nu sunt suficiente' elementele !uterii economice si financiare (!ro!rietarii de terenuri' mai a!oi banc$erii si burg$ezii) vor !utea influenta !oliticul' !rin furnizarea de sume de bani" In zilele noastre' statul a !reluat sistemul de ta1are iar !oliticul si-a transferat sfera din care isi e1trage necesarul de finante' definitiv in zona economicului" &artidele !olitice se bazeaza in intregime !e donatii si contributiile membrilor' !ana in momentul in care a(ung la !utere" Automat' !otentatii economici vor !om!a bani in !artide cu sco!ul de a beneficia mai tarziu de favoritismele clientilor !olitici (de la contracte cu statul !ana la modificari legislative)" Putere *ilitara Din cele mai vec$i tim!uri' nu s-au !utut !urta razboaie fara surse de venit" 5rice cam!anie militara a fost !regatita in !realabil la nivel economic' !rin ac$izitionarea de arme' !rovizii de $rana si bani !entru solde" #ustinerea efortului de razboi s-a realizat !rin ta1e si ulterior' in cazul victoriei' !rin !rada de razboi" In zilele noastre' lucrurile stau la fel" :n stat nu !oate !orni la razboi daca nu are o economie !uternica" C$iar si !razile de razboi e1ista' fiind re!rezentate de resursele de materii !rime si energie ale statelor cucerite (vezi razboiul din Golf)" Banii ca -or*a de ener,ie nergia este un conce!t deosebit de interesant' care !oate fi intalnit in multe domenii a!arent incongruente' de la s!iritualitate la

67

Ie.i din la+irint

fizica" Ince!and cu termenul de Bi din filosofia chineza sau cu cel de Pra7na din =panisade (scri!turile $induse)' trecand !rin 'itali.*ul lui Driesch si )a,neti.*ul ani*al al lui %esmer (ca sa nu dau decat cateva e1em!le mai cunoscute) si a(ungand la formele de energie nominalizate de fizica moderna (mecanica' electrica' magnetica etc")' conce!tul !are sa nu cunoasca granite" .oi aborda cateva dintre caracteristicile energiei' care realizeaza !uncte comune intre inter!retarile enuntate mai sus*

ca!acitatea de a se transforma dintr-o forma in alta !rinci!iul conservarii energiei !rinci!iul degradarii energiei de!endenta de sistemul de referinta Capacitatea de a tran.-or*a .i de a .e tran.-or*a

In cadrul econo*iei are loc !roductia de marfuri" %arfurile sunt valorificate !entru bani" La randul lor banii sunt folositi !entru a cum!ara alte marfuri" Acesta este ciclul marfuri%bani%marfuri. &rivit cu atentie' acest !roces !ermite transformarea a doua obiecte total diferite' dintr-unul in celalalt' care se realizeaza cu a(utorul banilor" Acestia devin o bag$eta magica ce !oate !roduce metamorfozarea unei ca!re intr-un robot de bucatarie" In univers' din !unct de vedere -i(ic' orice forma de energie !oate fi transformata in alta forma de energie" Acest lucru !ermite a!licatii !e care le folosim zilnic' cum ar fi transformarea energiei electrice in energie mecanica' in cazul unui motor electric de la un as!irator sau din energie electrica in energie calorica in cazul unui calorifer electric"

Con.er/area ener,iei /er.u. con.er/area /alorii

68

Ie.i din la+irint

:i(ic: Intr-o transformare a energiei' dintr-o forma in alta (indiferent care sunt acestea)' cantitatea de energie se conserva" nergia nu se !ierde !e !arcursul transformarii' doar se transfera" Econo*ic* In momentul in care se vinde o marfa' valoarea marfii este sc$imbata in bani" Banii se !ot sc$imba in alte marfuri' ca atare banii sunt intermediarii sc$imbului" Daca !rocesul se realizeaza suficient de re!ede in tim! si in conditii de corectitudine' transferul valorii de la o marfa la alta se face !rin conservarea valorii initiale" Principiul de,radarii ener,iei /er.u. erodarea /alorii *onetare :i(ica: !rinci!iului general al sc$imburilor de energie s!une ca transformarile s!ontane de energie se realizeaza de la !otentialul mai inalt s!re !otentialul mai scazut" In traducere' un cor! cu o anumita cantitate de energie are tendinta' de-a lungul tim!ul' in cadrul interactiunii sale cu cor!urile din (ur' de a a(unge la o stare tot mai (oasa de energie' care ii !ermite sa realizeze tot mai !utin lucru mecanic (adica va !utea sa !roduca o influenta tot mai mica asu!ra cor!urilor din (urul lui) Econo*ie: !rocesul de inflatie este unanim cunoscut' c$iar de catre cei mai ignoranti dintre cetatenii !lanetei" #im!lu s!us' !rin inflatie' in tim!' cu aceiasi suma de bani vei !utea sa cum!eri marfuri de o valoare tot mai mica" Dependenta de .i.te*ul de re-erinta :i(ic: cantitatea de energie de!inde de sistemul fizic la care facem ra!ortarea (totul este relativ+)" Daca luam e1em!lu unui om care calatoreste cu trenul' fata de !amant' omul are o anumita energie mecanica (cinetica)" In sc$imb' daca omul sta !e scaun in tren' energia sa cinetica fata de tren este zero" Econo*ic: totul de!inde de om+ l este sistemul de referinta absolut" Da o suta de mii de dolari unui manager bun< el !oate sa-ti dubleze banii intr-un an" Da aceiasi suma unui manager nec$ibzuit* !ana la sfarsitul anului iti va gasi (ustificari minunate ale modului in care a !ierdut toti banii"

69

Ie.i din la+irint

In conclu(ie1 Asemanarea izbitoare dintre bani si energie ne da un avanta( enorm in cunoasterea !ro!rietatii banilor" a e1!lica unele caracteristici care !ot fi constatate dar nu e1!licate*

3" de ce banii !ar sa aiba o viata a lor' fiind intr-o !ermanenta

tendinta de miscare

4" de ce banii se !ot stoca' dar nu indefinit 5" de ce valoarea banilor se erodeaza in tim! si cum !utem sa
reducem aceasta !ierdere

6" de ce banii de!ind de cine ii are ca sta!an

&e scurt (!entru ca ma voi ocu!a !e larg' mai tarziu' in !arcursul cartii)' iata cum !utem utiliza aceste !ro!rietati in favoarea castigului !ersonal*

daca starea naturala a banilor este aceea de a circula' nu numai ca nu trebuie sa ne o!unem acestei tendinte' dar trebuie sa o incura(am" Banii trebuie tinuti in banca numai in cazuri s!eciale (!utine ca numar)' in rest ei trebuie sa fie !usi la munca banii !ot fi stocati' in caz de nevoie' aceasta fiind una din !ro!rietatile lor !rinci!ale (economisire) dar ei isi !ierd din valoare !rin insasi natura lor (!rin !rocesul de inflatie' !arametru setat de la ince!ut' din designul sistemului financiar)" !entru a reduce din !ierderile ce a!ar !rin stocarea banilor' nu trebuie decat sa stimulam circulatia lor (!rin investitii sau folosirea lor in cadrul !rocesului de !roductie)' ceea ce duce la realizarea de !lusvaloare energia banilor de!inde de energia !osesorului" nergia financiara a acestuia (cum se va vedea la ca!itolul res!ectiv) im!rima banilor un sur!lus de energie' iar un nivel scazut de energie financiara a celui care detine banii va duce la risi!irea acestora"

70

Ie.i din la+irint

71

Ie.i din la+irint

72