Sunteți pe pagina 1din 2

PREPOZITIA De specificat n analiza gramatical: 1. felul: simpl/ compus/ locuiune prepoziional; 2.cazul cu care se construiete: Ac., G., D.

Definiie: Este partea de vorbire neflexibil care leag un DETERMINANT de DETERMINATUL su. (marcheaz relaia dintre termenul SUBORDONAT i REGENTUL su). are rol de CONECTOR (cuvnt ajuttor, instrument gramatical); sens vag, abstract nu are FLEXIUNE nu are F.S. se analizeaz mpreun cu determinantul (t. subordonat) marcheaz numai rel. de SUBORDONARE ntre 2 componente ale aceleiai prop. Ex: Merg/ cu cine vreau./ elem. de leg.: PRON. RELATIV. marcheaz legtura de la dreapta la stnga: S-au ieftinit bijuteriile din argint. Exceptie: Scriu destul de urt. leg. de la stnga la dreapta Felul - simple: a (miroase a trandafiri), cu, de, la, n, sub, pn alc. dintr-un singur element + cele cu o structur neanalizabil: din, dintre, despre, nspre, peste, printre, dinspre PREP. NEANALIZABILE -compuse: naintea, napoia, dedesubtul, mprejurul conin n structura lor un formant final (omonim cu articolul enclitic) + de ctre, de la, de pe, de pe la, de pe lng, pn pe la. -locuiuni prep.: n structura lor intr ntotdeauna o PREP. cu tot, cu toat, cu tot cu loc. prep. variaie flexionar; cu toate acestea loc. adv. CONCESIV cu toate C loc. conj. cu toate prietenele adj. pron. nehot. precedat de prep. 2. Regimul cazual: Ac., G., D. cazuri ale subordonrii - G.: asupra, contra prep. neanalizabile, mpotriva, naintea, napoia; n ciuda, n faa, n jurul, n spatele, n vederea. Nu sunt loc. prep.: din cauza, din pricina, cu scopul, cu condiia, n cazul, pe motivul. -D.: graie, datorit, mulumit, aidoma, asemenea, conform, contrar, potrivit. Nu are loc. prep. Prep. nu impun cazul: vb. la SUPIN vb. la INF. ADV.: pragul de sus, ziua de mine 1

Schimbarea regimului cazual -prep. care cer G. pot fi urmate de: ADJ. PRON. POSESIV Ac.: S-a aezat n faa ta./*TALE PRON. PERS. F. NEACC. D.: S-a aezat n faa-i. (S-a aezat n faa lui. PRON. PERS. G. S-a aezat n faa alor ti. PRON. POSESIV G.) CONTRA cere G. poate fi constr. cu Ac.: contra cost, contra cronometru A cere Ac. apare n constr. cu G.: numele a doi fptai, mam a doi copii LA cere Ac. apare n constr. cu D.: A dat amend la doi fptai. Omiterea: creeaz ambiguiti: mi plac plcintele cu carne i brnz. Asocieri greite: graie eforturilor i a talentului Ca *i copil, desenam zilnic. Trebuie fcut diferena ntre: ca: prep. drept, n calitate de i ca: adverb ntr-o struct. comparativ: E la fel de nalt ca tine., situaie n care se admite alturarea lui i: E la fel de nalt ca i tine (ca i loc. adv.).

S-ar putea să vă placă și