SUPORT DE CURS Asistenti medical Anul IV

INTRODUCERE Cursul Principii de educatie contine notiuni necesare despre psihologia sanatatii, notiuni pe care orice student de la Asistenta medica a tre!uie sa le cunoasca" Ele sunt in acelasi timp si principii de educatie"

Modul 1 Introducere n Psihologia Medical/Sntii $"$Premisele apari%iei Psihologiei &edicale'S(n(t(%ii $"#De)inirea Psihologiei S(n(t(%ii $"*O!iecti+ele Psihologiei S(n(t(%ii $",Principii -i paradigme de studiu $".Ramuri ale Psihologiei S(n(t(%ii $"/Preg(tirea psihologului 0n domeniul s(n(t(%ii $"1Rela%ia Psihologiei S(n(t(%ii cu alte discipline Modul 2 Modele ale sntii i bolii #"$" Conceptul de s(n(tate #"#"" Conceptul de !oal( #"*" Conceptul de stare de !ine #"," Conceptul de calitatea +ie%ii #"." &odele ale s(n(t(%ii -i !olii Modul 3 Rolul factorilor cognitivi n sntate *"$" Rolul teoriei social2cogniti+e a personalit(%ii 0n psihologia s(n(t(%ii *"#" Autoe)icacitatea *"*" Stima de sine *"," 3ocusul de control *"." Ro!uste%ea *"/" Sentimentul de coeren%( *"1"Optimismul *"4" Alte )orme de control *"5" Rela%ia dintre cogni%ii -i emo%ii Modul Rolul co!"orta!entului n sntate ,"$" Conceptul de stil de +ia%( ,"#" Componentele stilului de +ia%( ,"*" 6umatul -i dependen%a de nicotin( ,"," A!u7ul de alcool ,"." Consumul de droguri ,"/" Comportamentul se8ual ,"1" Alte comportamente ,"4"Principii -i tipuri de pre+en%ie ,"5" &odele -i )actori care in)luen%ea7( stilul de +ia%( Modul # Stresul i riscul "entru boal ."$" No%iuni introducti+e ."#" Precursori ai teoriei stresului ."*" &odelul )i7iologic -i teoria r(spunsului ."," &odelul cau7al -i teoria stimulilor ."." &odelul interac%ional -i teoria tran7ac%ional( ."/" &odelul patogen -i teoria )i7iopatologic(
*

M$%&' 1 Introducere n Psihologia Medical/Sntii $biective o"eraionale( prin parcurgerea acestui modul studentul +a cunoa-te9 $" Cau7ele care au condus la de7+oltarea Psihologiei S(n(t(%ii" #" Care este domeniul de studiu al Psihologiei S(n(t(%ii" *" Care sunt modelele teoretice de studiu -i inter+en%ie 0n Psihologia S(n(t(%ii" ," Care sunt domeniile Psihologiei S(n(t(%ii" ." Caracterul multidisciplinar al Psihologiei S(n(t(%ii" )uvinte cheie( psihologia s(n(t(%ii, mor!iditate, mortalitate, psihosomatica, medicina comportamental(, promo+area s(n(t(%ii, pre+enirea 0m!oln(+irilor, s(n(tate pu!lic(" 1*1 Pre!isele a"ariiei Psihologiei Sntii P:n( nu de mult psihologia era interesat( doar de s(n(tatea -i !oala mental(" Doar 0n ultimele dou( decenii, s(n(tatea glo!al( a de+enit un su!iect de interes pentru psihologie" Ce a determinat aceast( schim!are ; Enumer(m c:%i+a dintre )actorii ma<ori care au condus la apari%ia -i de7+oltarea unei noi ramuri psihologice9 &odi)icarea semni)icati+( a cau7elor mortalit(%ii -i mor!idit(%ii =peste .>? din cau7ele de mortalitate -i mor!iditate se datorea7( unor )actori care pot )i pre+eni%i, dintre care amintim9 comportamente de risc, precum )umatul, consumul crescut de alcool, alimenta%ie necorespun7(toare, s(r(cie, mediu poluat@" Costul mare al tratamentelor medicale =%(rile de7+oltate cheltuiesc $#2 $.? din produsul na%ional !rut pentru 0ngri<irile medicale@" Recunoa-terea limitelor modelului !iomedical 0n e8plicarea -i tratarea !olilor =practic un num(r )oarte limitat de !oli sunt ast(7i +indecate de medicina clinic( este ade+(rat c( multe dintre !oli sunt mult mai !ine diagnosticate -i controlate dec:t acum c:te+a decenii@" Procentul mare a consulta%iilor medicale =0ntre *>2.>?@ care nu sunt cau7ate de patologie de organ ci de simptome somatice )unc%ionale, cu su!strat psihologic =migrene, o!oseal(, tahicardie, etc"@" Interes crescut nu doar pre+enirea 0m!oln(+irilor dar -i pentru promo+area s(n(t(%ii, a st(rii de !ine -i a calit(%ii +ie%ii" &aturi7area -tiin%elor psiho 2 comportamentale -i sociale care au o)erit modele -i teorii ale s(n(t(%ii -i !olii"

1*2 %efinirea Psihologiei Sntii Psihologia S(n(t(%ii este o disciplin( relati+ t:n(r(" Termenul a )ost introdus pentru prima dat( 0n anul $511 de psihologul american A" &atara77o" Acesta de)inea Psihologia S(n(t(%ii ca ramur teoretic i aplicativ a psihologiei, care prin sinteza i aplicarea cunotinelor, datelor i tehnicilor specifice, contribuie la: promovarea i meninerea sntii, identificarea factorilor psihologice cu rol n etiologia bolilor, prevenia i tratarea bolilor i disfunciilor i la ameliorarea sistemului de ngrijire medical i a politicilor sanitare. Psihologia S(n(t(%ii este considerat( a )i o disciplin( Bhi!rid(C, care com!in( perspecti+a -tiin%elor socio2umane =psihologie, sociologie, antropologie@ cu cea a -tiin%elor naturale =medicin( clinic(, s(n(tate pu!lic(, imunologie@" Sintetic putem de)ini Psihologia S(n(t(%ii ca )iind domeniul interdisciplinar ce aplic( cuno-tin%ele -i tehnicile psihologice 0n domeniul s(n(t(%ii -i !olii" 1*3 $biectivele Psihologiei Sntii Promo+area s(n(t(%ii &en%inerea s(n(t(%ii Educarea pentru s(n(tate Pre+enirea 0m!oln(+irilor Identi)icarea )actorilor cogniti+i, emo%ionali, comportamentali -i sociali cu rol 0n etiologia -i e+olu%ia !olilor acute -i cronice Dn%elegere e8perien%ei !olii Asistarea !olna+ului pentru o mai !un( adaptare la !oal(, tratament -i proceduri medicale Ameliorarea 0ngri<irii medicale -i al sistemului medical" 1* Princi"ii+ "aradig!e i strategii de studiu Princi"iile de studiu i a"licative ale Psihologiei Sntii( S(n(tatea -i !oala au un determinism multiplu9 !iologic, psihologic -i social E8ist( interac%iuni comple8e 0ntre somatic -i psihic A!ordare holistic( =glo!al(@ a persoanei s(n(toase -i'sau !olna+e A!ordare sistemic( E ecologic( a st(rii de s(n(tate -i !oal( =persoan(, grup, comunitate, societate, mediu )i7ic, uni+ers@" Paradig!e/"ers"ective de studiu i de intervenie utili,ate n Psihologia Sntii( Comportamental =rolul )actorilor comportamentali 0n men%inerea s(n(t(%ii sau riscului pentru 0m!oln(+irii aplicarea principiilor terapiei comportamentale 0n demersul aplicati+@
/

 Cognitiv =rolul )actorilor cogniti+i 0n men%inerea s(n(t(%ii sau riscului pentru 0m!oln(+irii aplicarea principiilor terapiei cogniti+e 0n demersul aplicati+@ Psihofiziologic =interac%iunea dintre somatic -i psihic 0n men%inerea s(n(t(%ii sau riscului pentru 0m!oln(+irii aplicarea principiilor psiho)i7iologiei 0n demersul aplicati+@ Constructivist =rolul )actorilor sociali -i culturali 0n construc%ia semni)ica%iilor legate s(n(tate, !oal(, tratament@ cologic =rela%ia dintre indi+id -i uni+ers@ Comunitar =rolul grupului de apartenen%(@ Cultural =rolul di)eren%elor culturale 0n men%inerea s(n(t(%ii@ !ezvoltrii =rolul etapelor de de7+oltare din ciclul +ie%ii@ "eminist =rolul genului social 0n +ulnera!ilitatea're7isten%a la !oal(@ Strategii si !etode de cercetare ale sntii i bolii( I* Metode de cercetare cantitative( 1* Studii e-"eri!entale studii randomi7ate comparati+e, trialuri e8perimentul cu un singur su!iect 2* Studii cvasi.e-"eri!entale corela%ionale longitudinale9 retrospecti+e sau prospecti+e trans+ersale genetice Strategii de anali, a datalor descripti+( =)rec+en%(, media, a!atere standard@ F anali7a multi+riat( =corela%ie, regresie multipl(, anali7a de cale, )actorial(, de clusteri, de +arian%(, regresia logistic(@ meta2anali7a II* Metode de )ercetare )alitative inter+iul =anali7a de con%inut, tematic(2)enomenologic(, narati+(, de discurs, con+ersa%ional(@ grup )ocus o!ser+a%ia studiu de ca7 metoda narati+( metoda !iogra)ic(

 metoda discursi+( tehnica <urnalului istoria de +ia%( 1*#* %o!eniile Psihologiei Sntii Psihologia s(n(t(%ii pu!lice =preclinice@ 2 pre+en%ia 0m!oln(+irilor 2 promo+are s(n(t(%ii 2 educare pentru s(n(tate Psihologia s(n(t(%ii clinice 2 asistarea !olna+ului acut 2 consilierea !olna+ului cronic 2 preg(tirea !olna+ului pentru proceduri chirurgicale 2 psihocardiologie 2 psihooncologie 2 psihoneuroimunologie 2 psihoneuroendocrinologie 1*/* Pregtirea "sihologului n do!eniul sntii #. Cunotine teoretice fundamentale: I"$" de psihologia s(n(t(%ii -i alte ramuri ale psihologiei =e8" social(, clinic(, psihoterapie, etc"@ I"#" din alte discipline =e8" medicin( pre+enti+(, medicin( comunitar(, s(n(tate pu!lic(, sociologie, antropologie@" ##. $biliti fundamentale pentru: II"$ munca preclinic( -i clinic(9 2 comunicare 2 e+aluare 2 diagnosticare 2 proiectare de programe popula%ionale de inter+en%ie 2 implementarea programelor popula%ionale de inter+en%ie 2 consiliere -i psihoterapie 2 inter+en%ii indi+iduale -i de grup II"#" munca de cercetare II"*" acti+it(%i de instruire, antrenare -i super+i7are II"," acti+it(%i de management 1*0* Relaia Psihologiei Sntii cu alte disci"line Psihologia s(n(t(%ii )iind un domeniu interdisciplinar utili7ea7( -i pune la dispo7i%ie cuno-tin%e -i tehnici din'pentru mai multe ramuri ale psihologiei" Totodat(, datorit( caracterului relati+ nou al disciplinei, mai persist( con)u7ii 0n di+er-i termeni rela%iona%i"

 Psihologia social 2 nu de pu%ine ori psihologia s(n(t(%ii este considerat( o ramur( aplicati+( a psihologiei sociale, 0n domeniul s(n(t(%ii -i !olii" Psihologia clinic % di)eren%a 0ntre cele dou( discipline const( 0n )aptul c( psihologia clinic( +i7ea7( mai ales tul!ur(rile emo%ionale -i !oala mental(, 0n timp ce psihologia s(n(t(%ii se )ocali7ea7( pe starea glo!al( de s(n(tate, rolul )actorilor psiho2sociali 0n etiologia !olii somatice =!oal( cardio2+ascular(, cancer, SIDA@, reac%ia, adaptarea -i recuperarea din !oala somatic( acut( =e8" in)arct miocardic@ sau cronic( =e8" colon irita!il@" Conceptele -i teoriile de7+oltate de psihologia clinic( =teoriile an8iet(%ii, depresiei, tul!ur(rilor de personalitate, diagnosticul clinic@ sunt deose!it de rele+ante pentru psihologia s(n(t(%ii" Psihoterapia -i Consilierea o)er( psihologiei s(n(t(%ii cuno-tin%e -i tehnice de lucru cu pacien%ii, cum sunt cele pri+itoare la rela%ionarea psiholog2 pacient, modalit(%i de modi)icare a cogni%iilor nerealiste, a st(rii emo%ionale negati+e sau ale comportamentelor de)icitare" Psihologie medical este un termen care acoperea p:n( acum trei decenii o !un( parte din domeniul psihologiei s(n(t(%ii" Termenul este tot mai pu%in utili7at 0n ultimii ani datorit( caracterului s(u restricti+" Psihologia medical( se )ocali7a preponderent pe rela%ia medic E pacient -i pe adaptarea !olna+ului la mediul spitalicesc -i starea de !oal(" Psihosomatica conturea7( un domeniu interdisciplinar, situat la grani%a dintre medicina clinic( -i psihologie care a )(cut carier( p:n( 0n anii />" Datorit( )aptului c( modelele sale e8plicati+e -i tehnicile de inter+en%ie se !a7au preponderent pe paradigma psihanalitic(, ast(7i termenul este tot mai pu%in utili7at" Termenii de medicin( comportamental(, psihologia s(n(t(%ii sau cel de consulta%ie de leg(tur( =consultation liason& au luat 0n mare m(sur( locul celui de psihosomatic(" 'edicin comportamental este un termen care de multe ori este considerat sinonim cu cel de psihologia s(n(t(%ii" De cele mai multe ori, pre)erin%a pentru un termen sau altul este determinat( de domeniul din care pro+in speciali-tii care 0l utili7ea7(, psihologie sau medicin(" Totu-i, consider(m util( preci7area unor di)eren%e" Scopului primordial al medicinei comportamentale este integrarea -tiin%elor comportamentale cu cele medicale de asemenea, medicina comportamental( acord( prioritate utili7(rii tehnicilor comportamentale 0n medicina clinic( )a%( de pre+en%ia 0m!oln(+irilor -i promo+area s(n(t(%ii" Dn psihologia s(n(t(%ii ierarhia o!iecti+elor este u-or di)erit( a-a cum am ar(tat, o!iecti+ul primordial este promo+area s(n(t(%ii -i pre+enirea 0m!oln(+irilor asistarea persoanei 0n stare de !oal( este un o!iecti+ ce decurge din cel enun%at anterior"

Su!ar( &odulul discut( premisele care au stat la !a7a apari%iei -i de7+olt(rii psihologiei s(n(t(%ii, o!iecti+ele -i domeniile sale de acti+itate" Sunt pre7entate principalele paradigme de studiu -i inter+en%ie, de la cele cogniti+e -i comportamentale la paradigmele )eministe, constructi+iste, culturale -i comunitare" Sunt puse 0n discu%ie tipurile de cuno-tin%e -i a!ilit(%i pe care un psiholog care acti+ea7( 0n domeniu tre!uie s( le posede" Se )ace distinc%ia dintre di+er-i termeni -i discipline cu o!iecti+e relati+ asem(n(toare cu cele ale psihologiei s(n(t(%ii, cum sunt psihologia medical(, psihosomatica, medicina comportamental(, psihologia clinic(, consilierea -i psihoterapia" 1-erciii i a"licaii $" O clinic( de cardiologie 0-i propune s( anga<e7e un psiholog, iar dumnea+oastr( participa%i la concursul pentru ocuparea postului respecti+" &oti+a%i anga<atorului utilitatea, 0ntr2o asemenea clinic(, a unui psiholog speciali7at 0n domeniul psihologiei s(n(t(%ii, speci)ic:nd principalele" #" Argumenta%i rolul cercetrii 0n munca psihologului care lucrea7( 0n domeniul psihologiei s(n(t(%ii" *" Discuta%i principiul9 21-ist interaciuni co!"le-e ntre so!atic i "sihic3 ," Pe !a7a in)orma%iilor o!%inute 0n cadrul acestui modul, de ce considera%i c( psihologia clinic( a )ost men%ionat( ca disciplin( care condi%ionea7( per)orman%ele 0n cadrul acestei discipline; 4drese "agini internet "e do!eniu( GGG"health2psHch"org GGG"dal"ca GGG"hp2add"com GGG"healthresearch"as"ua"edu GGG"userpage")u2!erlin"de'Ihealth'Gelcome"html GGG"psHchGatch"com'healthpsHchJpage"htm GGG"daHanicenter"org'healthpsH"htm http9''healthGe!"org' GGG"cop"es'English'docs'de)inition"htm GGG"cop"es'English'docs'!rie)"htm GGG"human2nature"com'odmh' GGG"GadsGorth"com'healthJd' GGG"mental2health2matters"com'articles'inde8"php http9''mem!ers"aol"com'a+psHrich'reasons"htmKhealth GGG"arts"cLu"edu"au'IGang'htm'psHch'health"html
$

M$%&' II Modele ale sntii i bolii $biective o"eraionale( prin parcurgerea acestui modul studentul +a cunoa-te9 $" Dimensiunile, componentele -i gradele procesului de s(n(tate #" 6actorii care determin( starea de s(n(tate -i !oal( *" Dimensiunile st(rii de !ine -i a calit(%ii +ie%ii ," Rela%ia dintre s(n(tate -i !oal( ." &odele e8plicati+e -i aplicati+e ale st(rii de s(n(tate -i !oal( )uvinte cheie9 s(n(tate, !oal(, stare de !ine, calitatea +ie%ii, model !iomedical, model !iopsihosocial" 2*1* )once"tul de sntate O caracteristic( esen%ial( a psihologiei s(n(t(%ii este, a-a cum arat( -i numele disciplinei, )ocali7area pe s(n(tate" Psihologia s(n(t(%ii se num(r( printre primele discipline care propune comutarea aten%iei de la !oal( c(tre s(n(tate" Ast(7i se cunoa-te mai mult despre cau7ele !olii dec:t despre )actorii care contri!uie la men%inerea s(n(t(%ii" Reconceptuali7area no%iunii de s(n(tate -i !oal( prin prisma noilor a!ord(ri repre7int( dup( unii autori a doua Mre+olu%ie medical(C =Nano+it7, $55#@" S(n(tatea este perceput( de multi dintre noi doar prin prisma uneia din aceste dimensiuni9 NEOATIV +s" POPITIV S(n(tatea ca a!sen%( a !olii -i di7a!ilit(%ii S(n(tatea ca stare de !ine )i7ic(, psihic( -i social(" 6UNCQIONA3 +s" ERPERIENQIA3 S(n(tatea ca adaptare -i re7ultat al unor procese de reglare optim( =Annandale, $555@ S(n(tatea ca m(sur( 0n care indi+idul este capa!il, pe de o parte, s( 0-i reali7e7e aspira%iile -i ne+oile proprii, iar pe de alt( parte, s( r(spund( adec+at mediului social, )i7ic -i !iologic =Star)ield, #>>$@ Cercet(rile reali7ate de Sla8ter =$55>@ -i Staiton2Rogers =$55$@ pe loturi popula%ionale largi, identi)icat urm(toarele percep%ii laice =de sim% comun@ asupra s(n(t(%ii9 S(n(tatea ca un dat natural S(n(tatea ca o +aloare S(n(tatea ca dar di+in S(n(tatea ca responsa!ilitate indi+idual( S(n(tatea ca +oin%(
$

 S(n(tatea ca drept )undamental S(n(tatea ca lips( a !olii S(n(tatea ca resurs( =de a muncii, de a te !ucura de +ia%(@ S(n(tatea ca produs Dn )apt, s(n(tatea este o9 stare comple8( -i multidimensional( stare relati+( -i +aria!il( stare procesual2dinamic( Organi7a%ia &ondial( a S(n(t(%ii =O&S@ de)ini-te s(n(tatea ca (integritate anatomic i funcional, capacitate de confruntare cu stresul fizic, biologic, psihic i social, capacitate de protecie mpotriva mbolnvirilor i morii premature, comfort fizic, psihic, social i spiritual, ca stare de bineT" S(n(tatea nu este o stare pe care o ai 0n 0ntregime sau o pier7i 0n 0ntregime" Starea de s(n(tate complet( este aproape la )el de ilu7orie ca -i cea a )ericirii" Comple8itatea st(rii de s(n(tate este dat( de dimensiunile, componentele -i gradele di)erite pe care le presupune9 #. !imensiunile sntii: !iologic( =anatomic(, )i7iologic( -i !iochimic(@ psihologic( =cogniti+(, emo%ional(, comportamental(@ socio2pro)esional( =roluri, rela%ii, aspira%ii@ spiritual( =+alori, religie, e8perien%e non2cotidiene@ ##. Componentele sntii : a!sen%a !olii, dis)unc%iei -i di7a!ilit(%ii re7isten%( )i7ic( -i )i7iologic( atitudinea po7iti+( )a%( de +ia%( =a percepe scopul -i semni)ica%ia +ie%ii@ asumarea controlului propriei +ie%ii acceptarea de sine rela%ionare social( po7iti+( stare su!iecti+( de !ine ###. )rade ale sntii: s(n(tate optim( s(n(tate s(n(tate aparent( s(n(tate precar( s(n(tate )oarte precar(

A-a cum reise din de)ini%ia O&S, modelul de a!ordare a s(n(ta%ii este unul holistic, ecologic, care are 0n +edere at:t dimensiunile sale multiple c:t -i determinismul comple8" 6actorii care in)luen%ea7( starea de s(n(tate pot )i grupa%i 0n patru mari categori9 )actori de mediu =ap(, aer, sol, )i7ici, chimici, !iologici, sociali@ stilul de +ia%( =comportament alimentar, se8ual, a!u7 de su!stan%e, e8erci%iu )i7ic@ )actori psihici =cogni%ii, emo%ii, percep%ia -i r(spunsul la stres@ 6actori sociali =resurse socio2economice, organi7area sistemului de 0ngri<ire medical( -i politicile sanitare@ 6actori !iologici =imunologici, genetici, !iochimici@ 2*2* )once"tul de boal Soala, ca -i s(n(tatea, este de)init( 0n mai multe moduri, 0n )unc%ie de perspecti+a din care este pri+it(9 )orm( particular( de e8isten%( a materiei +ii a!atere de la norm( consecin%( a unor agen%i patogeni sau traumatici semne, simptome, dis)unc%ii mani)estarea e-ecului 0n adaptare Termenul de !oal( =ca -i condi%ie o!iecti+at( -i diagnosticat( de medic@ se rela%ionea7( cu alte concepte9 !eficien: orice pierdere sau de+ia%ie datorat( unei !oli sau traume 0n )unc%ionarea )i7ic( -i psihic( optim( a indi+idului !izabilitate: orice restric%ie 0n 0ndeplinirea sarcinilor cotidiene -i 0n a!ilit(%ile de auto20ngri<ire *andicap9 orice de7a+anta< social indus de de)icien%( -i di7a!ilitate +uferin: e8perien%( su!iecti+( a simptomelor Soala presupune nu doar tratament medical dar -i 0ngri<ire uman(, datorit( )aptului c( !oala =stare o!iecti+(@ este acompaniat( de cele mai multe ori -i de su)erin%( personal( =stare su!iecti+(@" Orani%a dintre starea de s(n(tate -i cea de !oal( nu este at:t de distinct( precum s2ar crede" Sara)ino descrie procesul s(n(tate2!oal( ca -i un continuum, 0n care la un pol se situea7( s(n(tate optim(, respecti+ starea de !ine iar la cel(lat di7a!ilitatea creat( de !oal(, respecti+ uneori moartea prematur( =)igura #"$@" &oartea Stare de
$

prematur( D. C. D, D* D# D$ C$ C# C*

!ine C,

6igura #"$" Rela%ia de continuum s(n(tate2!oal( Agend(9 D$ U disatis)ac%ie D# U distres D* U dis)unc%ii D, U disease'!oala D. U di7a!ilitate D/ U death'moarte C$ U con-tienti7are C# U cuno-tin%e C* U con+ingeri C, U comportament C. U s(n(tate optim( C/ U calitatea +ie%ii

2*3* )once"tul de stare de bine Dn ultimii ani se pune un accent tot mai mare pe aspectele calitati+e ale st(rii de s(n(tate" Prin acestea nu se diminuea7( rolul integrit(%ii somatice -i )i7iologice a organismului dar se dore-te su!linierea )aptului c( s(n(tatea 0nseamn( mai mult dec:t at:t" Dn acest conte8t dou( concepte de+in rele+ante, -i anume 9 starea de !ine -i calitatea +ie%ii" Starea de !ine presupune 9 Acceptare de sine Rela%ii po7iti+e cu ceilal%i Autonomie Control asupra propriei +ie%i Sens -i scop 0n +ia%( De7+oltare personal( 2* * )once"tul de calitatea vieii No%iunea de calitatea +ie%ii este comple8( -i multidimensional(" Calitatea +ie%ii este de)init( ca 9 percepia subiectiv a poziiei n lume n relaie cu standardele i ateptrile personale ,-*., /001&. Calitatea +ie%ii poate )i e+aluat( 0n di+erse domenii, -i anume 9
$

 Ecologic Economic Cultural 6i7ic Social Psihic Dimensiunile calit(%ii +ie%ii rele+ante pentru starea de s(n(tate sau !oal( sunt 9 )i7ic( =mo!ilitate, 0ngri<ire personal(, controlul re)le8elor, a!sen%a durerii, +italitate, energie@ psihic( = reac%ii emo%ionale, )unc%ionare cogniti+(@ social( =rela%ii interpersonale, comunicare, roluri@ comportamental( =somn, alimentatiei, recreere, ho!iuri@ economic( =)inanciar@ independent( =se8ualitate@ Interela%ionarea comple8( dintre s(n(tate, !oal(, stare de !ine -i calitatea +ie%ii este redat( 0n )igura #"#"

2*#* Modele ale sntii i bolii Noua mor!iditate a secolului RR solicit( o paradigm( comple8( de e8plicare, a!ordare -i tratare a !olilor, direc%ionat( mai ales asupra pre+en%iei lor prin intermediul identi)ic(rii -i modi)ic(rii )actorilor de risc" Stadiul actual al datelor do+ede-te c( modelul tradi%ional, bio%medical de e8plicare -i a!ordare a !olilor cronice este restricti+ -i unilateral, nelu:nd 0n considerare +aria!ilele non!iologice" Noua paradigm(, cea biopsihosocial incorporea7( at:t achi7i%iile medicinei !iologice, c:t -i +aria!ilele psihocomportamentale, sociale, culturale -i ecologice ca )actori importan%i 0n etiologia -i e+olu%ia !olilor =&atara77o, $54>@" Cele dou( modele di)er( 0n )unc%ie de modul cum r(spund teoretic dar mai ales practic la 0ntre!(rile de mai <os9 Cine cau7ea7( !olile; Cine este responsa!il pentru !oli; Ce a)ectea7( !oala; Cum tre!uie tratat( !oala; Cine este responsa!il pentru tratament; Care este rela%ia dintre soma -i psihic; Care este rela%ia dintre s(n(tate -i !oal(; Care este rolul psihologiei 0n s(n(tate -i !oal(; Prin r(spunsurile pe care le o)er( 0n practicile medicale, modelul !omedical este un model reduc%ionist =ia 0n considerare doar )actorii !iologici@, -i un cau7al de tip liniar =!acil E !oal(@, 0ncorporea7( dualismul carte7ian =departa<ea7( somaticul de psihic@, pune accentul pe starea de !oal(, ignor( s(n(tatea, respecti+ pre+en%ia !olilor, se )ocali7ea7( pe organul !olna+ )(c:nd a!strac%ie de persoan(, medicul este responsa!il de tratarea !olii" &odelul !iopsihosocial =)igure #"*"@ s2a de7+oltat ca reac%ie la cel !iomedical -i are urm(toarele caracteristici9 Soala are o cau7alitate multi)actorial( Psihicul nu poate )i separat de )i7ic -i in+ers Su!linia7( at:t s(n(tatea c:t -i !oala Pune accent nu doar pe tratament dar -i pe pre+en%ie Su)erin%a organului induce su)erin%( persoanei Responsa!ili de pre+en%ia !olilor, tratament -i recuperare nu este doar personalul medical, ci -i societatea -i persoana 0n cau7("

Biologic: Virusuri Bacterii Leziuni

Psihologic: Comportament Convingeri Coping Stres Durere

Social: Clas Grup Munc Etnicitate Religie

igura !"#"$Mo%elul$&io'psiho'social$al$snt(ii$)i$&olii$*a%aptat$%up$Engel+$,-../

Odat( cu apari%ia modelului !iopsihosocial s2au petrecut trans)orm(ri 0n accentele puse pe di+erse aspecte ale s(n(t(%ii -i !olii, de la9 SOA3V ACUTV la SOA3A CRONICV SOA3V la SVNVTATE DNORIAIREA DN SPITA3 la DNORIAIREA IN CO&UNITATE TRATA&ENT la DNORIAIRE ASORDARE CURATIVV la ASORDARE PREVENTIVV INTERVENQIE la &ONITORIPARE PACIENT la PERSOANV Alte concepte )undamentale 0n -tiin%ele medicale -i sociale ale s(n(t(%ii -i !olii, rela%ionate cu cele pre7entate mai sus, care sunt indicatori rele+an%i pentru starea de s(n(tate a unei popula%ii sunt9 Speran%( de +ia%( &ortalitatea general( -i speci)ic( &ortalitatea in)antil( &ortalitatea matern( 6ertilitate &or!iditate Pre+alen%(

 Inciden%( Vulnera!ilitate =general( -i speci)ic(@ Condi%ii de risc Orupuri de risc Comportament de risc 6actori de risc Rela%ia dintre )actorii de +ulnera!ilitate -i riscul pentru !olii este redat( 0n )igura #","

GRUPURI DE RISC 0omeri 1migran(i Minorit(i$etnice 2omose3uali Printe$unic 4nsingura(i

CONDIII DE RISC Srcie Discriminare$social 1negalit(i$sociale Locuin(e$precare Munc$stresant Me%iu$poluat

FACTORI DE RISC 2ipertensiune$arterial 2ipercolesterolemie 5&ezitate Stim$%e$sine$sczut Control$re%us Pesimism

COMPORTAMENTE DE RISC Consum$%e$%roguri 6&uz$%e$alcool umat Se3$neprote7at Se%entarism Diet$nesntoas Creterea ratei bolilor ce pot fi prevenite $ Boala$car%iovascular+$6rtrite$ Cancer 6stm Dia&et Boli$in8ec(ioase Status$%e$21V$pozitiv

Rela(ia$%intre$risc$)i$&oli *a%aptat$%up$ 9ai%oo$)i$:ills+$,--;/

Varia!ilele de risc pot )i clasi)icate -i dup( alte dou( criterii =a distan%ei dintre risc -i 0m!oln(+ire, respecti+ a rolului acestora 0n rela%ia cu patologia@, -i anume 0n )actori9 A" Pro8imali =eg" 6umat, alcool@ Distali =)actori macro2sociali@ Intermediari =eg" ocupa%ie, )amilie, sistem medical@ S" Predispo7an%i =eg" con+ingeri, )umat@ De precipitare =e+eniment stresant@ De men%inere =con+ingeri, )umat@ Su!ar( &odulul pre7int( dimensiunile, componentele -i gradele procesului de s(n(tate, argument:nd de ce s(n(tatea nu se reduce la a!sen%a !olii" Soala este descris( 0n rela%ie de continuum cu s(n(tatea" Starea de !ine, cu dimensiunile sale 9 acceptare de sine, rela%ii interpersonale po7iti+e, autonomie, control, sens -i scop -i de7+oltare personal( este o component( )undamental( a st(rii de s(n(tate" Calitatea +ie%ii, din punct +edere )i7ic, psihic, social, comportamental -i economic este a)ectat( negati+ 0n condi%ii de !oal( -i tratament" Sunt descrise -i aduse argumente pro -i contra modelelor !iomedicale -i !iopsihosociale e8plicati+e ale s(n(t(%ii -i !olii" 1-erciii i a"licaii $" Ilustra%i printr2un e8emplu, cele "atru co!"onente ale sntii 1* Descrie%i pe scurt comportamentul unui medic care 0-i a!ordea7( pacien%ii e8clusi+ din perspecti+a !odelului bio!edical #" E8plica%i includerea acce"trii de sine 0ntre dimensiunile s(n(t(%ii *" Pre7enta%i unui prieten care dore-te s( renun%e la )umat rela%ia9 contienti,are 5 cunotine 5 convingeri 5 co!"orta!ent 5sntate o"ti! 5 calitatea vieii* 4drese "agini internet "e do!eniu( GGG"healthli!rarH"com'reading'primer'!iomedic"htm GGG"muhealth"org'Iarthritis'!iopsH"html' GGG"critpsHnet")reeuW"com'Pilgrim"htm http9''"der!H"ac"uW'Iheather'Intro'Xealth"htm http9''human2nature"com')ree2associations'engel$"htm GGG"psHc"a!dn"ac"uW'homedir'steunisse'health$?#>#>>#?#>lect"ppt
#

M$%&' 3 Rolul factorilor cognitivi n sntate $biective o"eraionale( prin parcurgerea acestui modul studentul +a cunoa-te9 $" Rolul con+ingerilor despre sine, lume -i +iitor 0n sanogene7( -i patogene7( #" Ce este autoe)icacitatea perceput( -i cum in)luen%ea7( men%inerea s(n(t(%ii *" Ce este stima de sine -i cum in)luen%ea7( men%inerea s(n(t(%ii ," Ce este controlul perceput -i cum in)luen%ea7( men%inerea s(n(t(%ii ." Ce este ro!uste%ea -i cum in)luen%ea7( men%inerea s(n(t(%ii /" Ce este sentimentul de coeren%( -i cum in)luen%ea7( men%inerea s(n(t(%ii 1" Ce este optimismul -i cum in)luen%ea7( men%inerea s(n(t(%ii" 4" Alte )orme de control rele+ante 0n men%inerea s(n(t(%ii 5" Rela%ia dintre cogni%ii -i emo%ii )uvinte cheie( sanogene7(, patogene7(, stim( de sine, autoe)icacitate, control, ro!uste%e, sentiment de coeren%(, optimism, cogni%ie2emo%ie" 3*1 Rolul teoriei social.cognitive a "ersonalitii n "sihologia sntii Dn 0ncercarea de a dep(-i contro+ersele pri+ind rolul )actorilor interni sau e8terni 0n 0n%elegerea personalit(%ii, teoria social2cogniti+( sugerea7( c( personalitatea este 0ntotdeauna un produs al interac%iunii dintre organism -i mediu" Teoria social2cogniti+( )urni7ea7( cadrul necesar pentru studierea rele+an%ei personalit(%ii 0n conte8tul +ulnera!ilit(%ii -i re7isten%ei la stres -i !oal(" Teoria social2cogniti+( re<ectea7( ta8onomii -i e+alu(ri glo!ale ale personalit(%ii tipice teoriei tr(s(turilor -i 0ncearc( s( o)ere in)orma%ii e8plicati+e despre mecanismele psihologice ce pot determina comportamentul uman" Varia!ilele personale sunt deri+ate din 0n%elegerea mecanismelor -i proceselor cogniti+e care in)luen%ea7( )unc%ionarea indi+idului 0n toate aspectele sale9 moti+a%ional, emo%ional, comportamental" Con)orm teoriei social2cogniti+e comportamentul mani)est re7ult( din interac%iunea mecanismelor psihologice cu )actorii de mediu, deci comportamentul este 0n mare m(sur( discriminati+ -i dependent de conte8t" Aceasta nu 0nseamn( negarea consisten%ei personalit(%ii -i a di)eren%elor indi+iduale de c(tre teoria social2cogniti+(" Sta!ilitatea personalit(%ii tre!uie c(utat( la ni+elul mecanismelor psihologice -i ale e+enimentelor care le acti+ea7( iar speci)icitatea -i discriminarea la ni+elul comportamentului mani)est" Di)erite comportamente pot s( e8prime acela-i mecanism" Opo7i%ia
#

dintre consisten%a personalit(%ii 0n situa%ii di+erse de +ia%(, sus%inut( de modelul tr(s(turilor -i speci)icitatea comportamentului, sus%inut( de modelul situa%ionist dispare prin paradigma teoriei social2cogniti+e" Varia!ilele personale sunt conceptuali7ate at:t ca produs =al 0n+(%(rii cogniti+2sociale@ c:t -i ca proces =structuri care )unc%ionea7( Maici -i acumC@" Adopt:nd acest punct de +edere, se recunoa-te -i se su!linia7( )le8i!ilitatea adapt(rii -i r(spunsului uman" Prin studierea modului 0n care persoana selectea7(, e+oc(, structurea7( cogniti+ in)orma%ia despre lume se crea7( un cadru +alid de 0n%elegere a interac%iunii persoan(2mediu" Conte8tele -i situa%iile speci)ice nu pot a)ecta comportamentul dec:t prin intermediul mecanismelor cogniti+e" Omul este +(7ut mai mult ca o )iin%( proacti+( dec:t ca un organism reacti+ la mediu" Premisa central( a teoriei social2cogniti+e este c( omul 0-i reglea7( comportamentul pe !a7a e8pectan%elor, a plani)ic(rii -i predic%iei, a anticip(rii situa%iilor -i consecin%elor ac%iunilor 0ntreprinse" Rotter =$5//@ -i Sandura =$54/@ se num(r( printe primii autori care au su!liniat rolul 0n+(%(rii sociale 0n de7+oltarea gradual( -i sistematic( a personalit(%ii" Autorii su!linia7( c( )acultatea de a g:ndi este la om un proces modelat social, c( ideile sunt internali7(ri ale practicilor sociale" Cogni%iile tre!uie +(7ute nu numai ca proces ci -i ca produs al )actorilor sociali cum sunt rolul, po7i%ia, identitatea social(, compara%iile cu indi+i7ii din grupul de re)erin%(" Se propune termenul de Msociocogniie2 pentru a descrie aceste in)luen%e" Un termen rela%ionat cu cel de sociocogni%ie este cel de 3reprezentare social2 propus de &osco+ici =$54/@" Repre7ent(rile sociale sunt de)inite ca imagini mentale prin care oamenii )ac atri!u%ii -i e8plica%ii cau7ale sunt sociale deoarece 0-i au originea 0n interac%iunea -i comunicarea uman(, )acilit:nd comunicarea indi+i7ilor care apar%in acelora-i grupuri sociale, totodat( )urni7:nd -i un mi<loc de a distinge di+ersele grupuri sociale" Deseori se utili7ea7( -i al%i termeni, precum convingeri, reprezentri mentale, scheme mentale sau cogniie. Teoria social2cogniti+( a personalit(%ii plasea7( pe scara intereselor sale pe primul loc cogniiile referitoare la sine, lume i viitor" Ele sunt cele care se interpun -i media7( rela%ia dintre stocul de cuno-tiin%e -i ac%iune" Capacitatea de a produce -i stoca repre7ent(ri despre sine -i lume are importante consecin%e nu numai asupra 0n+(%(rii ci -i asupra proceselor moti+a%ionale prin includerea perspecti+ei +iitorului" Repre7ent(rile despre sine 0n ac%iuni +iitoare pot s( a<ute sau s( inhi!e persoana 0n comportamentele sale" Pe aceast( constatare se !a7ea7( di+ersele )orme de terapie prin imagerie" De e8emplu, 0n desensi!ili7area sistematic( clien%ii an8io-i sunt pu-i s( 0-i imagine7e reu-ite graduale 0n con)runtarea cu situa%ia an8iogen(" A-a cum am ar(tat mai sus, oamenii nu numai c( reac%ionea7( la mediu, dar mai ales ac%ionea7( asupra lui lu:nd 0n considerare semni)ica%iile -i consecin%ele e+enimentelor" Oamenii au o ne+oie )undamental( de semni)ica%ii" Yreitler -i Yreitler =$55#@ propun teoria orientrii cognitive a personalit(%ii 0n care elementul ma<or este acordarea de semni)ica%ii" Aceasta nu se produce ca
#

un proces cogniti+ ra%ional -i +oluntar 0n care se c:nt(resc !ene)iciile -i pierderile ci ca un proces dinamic 0n care con+ingerile -i moti+a%iile orientea7( semni)ica%ia -i deci declan-area comportamentul" Atri!uirea de semni)ica%ii implic( proces(ri ale in)orma%iei despre stimul" Aceasta nu 0nseamn( c( procesarea se reali7ea7( 0ntotdeauna cu acurate%e" Discriminarea -i integrarea in)orma%iei poate )i impietat( de di+er-i )actori, cum sunt presiunea timpului, a-tept(ri prea mari sau ne+oi prea stringente" Prin proces(ri in)orma%ionale de tip su!iecti+ se a<unge de la stimuli o!iecti+i la Mconstructe personaleC, termen preluat de la YellH, prin care lumea este perceput(" Un ast)el de construct personal este conceptul de sine =sel)2schema, sel) concept@" Conceptul de sine lansat de teoria social2cogniti+( a st:rnit un real interes 0n r:ndul cercet(torilor de di+erse orient(ri teoretice" Psihologia social2cogniti+( admite c( )unc%ionarea persoanei 0n lume implic(, pe l:ng( repre7ent(ri cogniti+e, procese moti+a%ionale, comportamente sociale 0n+(%ate -i mecanisme )i7iologice -i !iochimice" Ace-ti )actori contri!uie, al(turi de cei situa%ionali -i de procesele cogniti+e -i moti+a%ionale, la un anumit tip de interac%iune indi+id2mediu" 6actorii constitu%ionali pot intensi)ica r(spunsul )i7iologic -i emo%iile negati+e re7ultate din perceperea stimulului ca ostil sau amenin%(tor, dup( cum pot in)luen%a -i procesele cogniti+e de e+aluare" Paradigma social2cogniti+( integrea7( tipurile de interac%iune genotip2mediu descrise de Plomin" Pre7ent(m 0n continuare principalele dimensiuni cogniti+e ale personalit(%ii studiate 0n psihologia s(n(t(%ii" 3*2* 4utoeficacitatea Dn teoria social2cogniti+( a personalit(%ii, autoe)icacitatea perceput( repre7int( o +aria!il( central( 0n mecanismele de autoreglare a organismului la cerin%ele mediului" Conceptul de autoe)icacitate =AE@, propus de Sandura =$54#@ repre7int( un construct rele+ant pentru 0n%elegerea )actorilor protectori la stres -i !oal(" Con)orm de)ini%iei lui Sandura, autoe)icacitatea se re)er( la Tcon+ingerea unei persoane 0n capacit(%ile sale de a2-i mo!ili7a resursele cogniti+e -i moti+a%ionale necesare pentru 0ndeplinirea cu succes a sarcinilor dateT =$544, p" $@" AE perceput( mai poate )i de)init( ca o anticipare a re7ultatelor po7iti+e 0n ac%iunile 0ntreprinse datorit( cuno-tin%elor -i a!ilit(%ilor posedate" Percep%ia propriei competen%e modi)ic( -i percep%ia e-ecului sau a per)orman%ei reduse 0n aceste ca7uri, insuccesul tinde s( )ie atri!uit e)ortului redus in+estit 0n sarcin( -i 0n mai mic( m(sur( lipsei competen%ei necesare 0ndeplinirii sarcinii" Alt)el spus, autoe)icacitatea crescut( se asocia7( cu atri!u%ii autoprotectoare ale e-ecului sau succesului" AE ca proces cogniti+ generea7( op%iuni, moti+a%ii, emo%ii, idei -i comportamente" Persoana nu numai c( 0-i e+aluea7( a!ilit(%ile 0n lumina succeselor sau e-ecurilor trecute, dar -i optea7( pentru anumite sarcini, 0-i
#

do7ea7( e)ortul, 0-i monitori7ea7( progresele 0n )unc%ie de e8perien%a anterioar(" A-a cum Sandura sugerea7(, e+alu(rile optimiste ale autoe)icacit(%ii pot )i considerate un im!old suplimentar pentru inten%iile de ac%iune -i pentru persisten%a 0n dep(-irea o!stacolelor" Cu c:t AE este mai accentuat( cu at:t ni+elul de aspira%ie +i7:nd atingerea scopurilor propuse este mai 0nalt" Con+ingerile despre AE a)ectea7( -i procesele g:ndirii -i aten%ionale 0n direc%ia poten%(rii sau reducerii e)icien%ei lor" Persoanele cu AE perceput( 0-i )ocali7ea7( aten%ia 0nspre anali7a -i g(sirea de solu%ii la pro!lemele cu care se con)runt(" Cei ce au 0ndoieli asupra AE 0-i 0ndreapt( aten%ia spre propria persoan(, )iind preocupate de ina!ilitatea lor de a )ace )a%( situa%iei aceste g:nduri intru7i+e inter)erea7( cu )olosirea e)icient( a poten%ialului intelectual, recanali7:ndu2l de la cerin%ele sarcinii la teama de insucces" Anticiparea succesului sau e-ecului declan-ea7( emo%ii po7iti+e sau negati+e, care la r:ndul lor +or in)luen%a cogni%iile -i calitatea ac%iunii 0ntreprinse" An8ietatea este indus( de cele mai multe ori nu de stimulul sau situa%ia 0n sine ci de perceperea ine)icien%ei resurselor de coping" Cercet(rile au demonstrat c( cei ce au con+ingerea c( nu pot )ace )a%( situa%iei e8perien%ea7( un ni+el 0nalt de distres =SarloG, $55$@" Percep%ia copingului de)icitar poate )i acompaniat( -i de percep%ia ina!ilit(%ii de a controla an8ietatea" Putem a)irma c( este +or!a de o reac%ie de T)ric( la )ric(T care poate culmina cu atacul de panic(" Dac( percep%ia propriei ine)icacit(%i 0n rela%ie cu situa%iile amenin%(toare duce la an8ietate, percep%ia ina!ilit(%ii de a atinge scopurile propuse duce la depresie =Per+in, $55*@" Consider(m c( percep%ia ine)icacit(%ii personale este doar o component( a depresiei" Alte cau7e ale reac%iei de tip depresi+ re7id( 0n tendin%a acestor persoane de a2-i impune standarde 0nalte, scopuri stringente, du!late de un autocriticism e8cesi+" Persoanele care se consider( pe sine ine)icace tind s( 0-i limite7e comportamentele de ini%iere -i implicare 0n sarcini di)icult(%ile sarcinii sunt apreciate ca insurmonta!ile" Dn contrast cu acestea, persoanele con)idente 0n competen%a lor +or c(uta c(i di)erite de a e8ercita control asupra mediului -i de a o!%ine per)orman%ele dorite" Rela%ia semni)icati+( dintre cele dou( +aria!ile =e)icacitate -i comportament@ este ilustrat( de cercet(rile care demonstrea7( c( terapia )ocali7at( spre cre-terea AE a<ut( persoanele )o!ice s(2-i dep(-easc( )rica -i s( adopte comportamente adec+ate =Sandura, $54#@" AE s2a do+edit a corela semni)icati+ -i cu succesul renun%(rii la )umat sau cu toleran%a durerii )i7ice =YarolH, $55*@" 6oarte recent interesul lui Sandura -i a cola!oratorilor s(i s2a 0ndreptat spre in+estigarea rela%iei dintre AE -i )unc%ionarea sistemului imun" Ast(7i e8ist( do+e7i certe c( stresul e8cesi+ deteriorea7( capacitatea de ap(rare a organismului =Olaser -i Yielcolt2Olaser, $55,@" Cercet(rile lui Sandura -i cola!" =OZ3earH, Sandura, SroGn, $55>@ demonstrea7( c( AE perceput( are un important rol de TtamponT 0ntre stres -i impactul lui asupra sistemului imun" Cre-terea ni+elului celulelor T =cunoscute ca a+:nd rol 0n distrugerea celulelor
#

canceroase -i a +iru-ilor@ a )ost demonstrat( pe su!iec%ii cu )o!ie de -erpi implica%i 0n antrenamentul de do!:ndire a sentimentului de AE =OZ3earH, $55> !@" Percep%ia ine)icacit(%ii proprii 0n controlul stresorilor acti+ea7( de asemenea -i sistemul endogen opioid care s2a do+edit a )i un mediator al competen%ei sistemului imun =Sandura, Cio))i -i TaHlor, $544@" E+aluarea acurat( sau nu a AE se !a7ea7(, con)orm teoriei lui Sandura =$54/@ pe patru surse ma<ore de in)orma%ii9 per)orman%ele anterioare e8perien%a do!:ndit( prin 0n+(%area +icariant( persuasiunea +er!al( -i starea )i7iologic( din momentul anticip(rii -i des)(-ur(rii sarcinii" Sandura sugerea7( e8isten%a -i a altor surse pentru conturarea con+ingerii de AE" A-a este grupul de apartenen%(, clasa social( percep%ia colecti+( a AE in)luen%ea7( 0ntr2o oarecare m(sur( AE indi+idual(" Nu )(r( de critici, consider(m conceptul de AE ca )iind unul ma<or 0n categoria con+ingerilor despre sine cu rol 0n men%inerea s(n(t(%ii" 3*3* Sti!a de sine Stima de sine =SS@ este o component( a schemei cogniti+e re)eritoare la sine -i este de)init( 0n multiple moduri" Unii autori +(d SS ca repre7ent:nd o e+aluare glo!al( a propriei persoane =Rosen!erg, $5/.@ al%i cercet(tori sugerea7( c( SS este determinat( de com!ina%ia dintre e+aluarea propriei +alori -i a!ilit(%ile de a atinge scopurile dorite cu sentimentele re7ultate din procesele de e+aluare" Dn opinia noastr( stima de sine 0ncorporea7( am!ele aspecte )iind o atitudine care descrie gradul 0n care persoana are tendin%a de a se autoe+alua po7iti+ -i de a respinge atri!utele negati+e, stima de sine are at:t componente cogniti+e c:t -i a)ecti+e =ca de alt)el toate atitudinile@" Stima de sine nu decurge din proces(ri in)orma%ionale Tla receT despre sine" Omul nu poate g:ndi despre sine deta-at, neimplicat a)ecti+" El se simte !ine sau r(u 0n )unc%ie de termenii )a+ora!ili sau negati+i prin care se <udec( pe sine" SS este considerat a )i un concept2cheie 0n di+erse discipline ale psihologiei9 social(, clinic(, a s(n(t(%ii, a personalit(%ii, a de7+olt(rii" Ideea c( oamenii au o ne+oie )undamental( de stim( de sine nu este nou( 0n psihologie" Acum un secol [iliam Aanes =$45>@ nota9 Tstima de sine este o dotare elementar( a condi%iei umaneT" Al%i autori apreciau c( stima de sine este un )actor de protec%ie 0mpotri+a angoasei e8isten%iale, atunci c:nd omul este con)runtat cu propria )ragilitate -i cu condi%ia sa de muritor" Dispo7i%ia de a se autoe+alua este 0n+(%at( 0n procesul sociali7(rii c:nd persoana de+ine con-tient( de +aloarea proprie prin raport(rile la ceilal%i" Caracteristicile cogni%iilor -i sentimentelor despre sine sunt un re7ultat al e8perien%elor anterioare 0n care succesul sau e-ecul 0ndeplinirii scopurilor -i sarcinilor propuse au un rol determinant" Cogni%iile -i sentimentele despre sine

stimulea7( persoana s( se comporte 0n maniera 0n care 0i permite s( 0-i 0nt(reasc( imaginea de sine" De aceea SS este conceptuali7at( ca o caracteristic( cogniti+( de autoprotec%ie -i auto0nt(rire =Yaplan, $55/@" Persoanele cu tendin%e de autoe+aluare negati+(, datorit( anticip(rii e-ecului, tind s( e8perien%e7e a)ecte negati+e de genul depresiei, an8iet(%ii, m:niei" SS este considerat( a )i o caracteristic( esen%ial( 0n s(n(tatea mental(" Este di)icil 0ns( de identi)icat dac( stima de sine este un predictor sau un indicator al s(n(t(%ii mentale -i st(rii de !ine" Aron SecW rele+( rolul ma<or al SS sc(7ute asociat( cu e+enimente de +ia%( negati+e 0n declan-area -i men%inerea depresiei" De-i con)irmat( asocierea stimei de sine sc(7ute cu depresia, natura rela%iei este contro+ersat(" E8ist( teorii care e8plic( depresia prin pre7en%a SS redus( ca tr(s(tur( general(, relati+ sta!il(" Al%i autori conceptuali7ea7( SS ca o consecin%( a acti+(rii di)eren%iate9 persoanele cu SS crescut( sunt acti+ate de a)ecte po7iti+e iar persoanele cu SS redus( de a)ectele negati+e" Al treilea punct de +edere, de origine psihanalitic(, consider( sursele sentimentului de autoe+aluare -i autoapreciere ca )iind e8terne, 0n sentimentele de iu!ire -i apro!are )urni7ate de ceilal%i" Dac( depresia este o e8presie a cogni%iilor negati+e despre sine, 0n acela-i timp poate )i considerat( -i un mecanism de)ensi+ pentru contracararea acelor cogni%ii negati+e" Adoptarea unei imagini de sine negati+e o)er( persoanei posi!ilitatea de a se eli!era de 0ncerc(ri +iitoare de a ac%iona 0n direc%ia men%inerii stimei de sine" Cu alte cu+inte, con+ingerile negati+e re)eritoare la sine pre+in de7am(giri +iitoare -i minimali7ea7( impactul e-ecurilor" Stima de sine crescut( se asocia7( cu e8pectan%e pentru succes, cu optimism pri+ind per)orman%ele +iitoare, cu lupta pentru atingerea scopului -i persisten%a 0n dep(-irea o!stacolelor" SS este interpretat( ca o +aria!il( indi+idual( rele+ant( 0n procesul stresului -i !olii" Se asum( c( SS in)luen%ea7( e+aluarea stimulilor, a resurselor de coping -i moderea7( e)ectele con)runt(rii cu circumstan%ele stresante" 3* * 'ocus de control Conceptul de locus de control =3OC@ este introdus de Rotter =$5//@" Autorul argumentea7( c( atitudinile -i con+ingerile pri+ind rela%ia cau7al( dintre comportament -i e)ect se conturea7( ca o caracteristic( de personalitate glo!al( -i relati+ sta!il(" Conceptul 0-i are originea 0n teoria 0n+(%(rii sociale -i de)ine-te modul 0n care o persoan( 0-i e8plic( succesul sau e-ecul prin cau7e de tip intern sau e8tern, controla!ile sau necontrola!ile" 3ocusul de control intern implic( con+ingerea c( puterea -i controlul personal pot in)luen%a e+enimentele, c( succesele proprii se datorea7( aptitudinilor -i muncii depuse" 3ocusul de control e8tern se re)er( la con+ingerea c( puterea personal( are un e)ect minim asupra e+enimentelor, acestea )iind cau7ate de destin, -ans( sau puterea altora"
#

Rotter rela%ionea7( conceptul de 3OC cu alte +aria!ile din psihologia personalit(%ii cum sunt9 alienarea, competen%a, autonomia, ne+oia de succes, atri!uirea -"a" Di)eren%ele indi+iduale 0n control se mani)est( la trei ni+ele distincte9 =a@ cogniti+, con+ingerea pri+ind posi!ilitatea de a e8ercita control asupra e+enimentelor =!@ pre)erin%a -i ne+oia controlului -i =c@ comportamental 2 e)ortul depus pentru a o!%ine controlul" Rotter =$51.@ consider( c( de7+oltarea unei tendin%e interne sau e8terne a 3OC depinde de situa%iile o!iecti+e -i de tipul de cultur( -i societate" Pentru de7+oltarea internalit(%ii, situa%iile o!iecti+e cu un ni+el minim de li!ertate -i op%iuni sunt o condi%ie sine Lua non" C:nd un cadru social interpersonal este controlat de o putere ostil( sau ar!itrar(, ca 0n ca7ul societ(%ilor dictatoriale, persoanele +or a+ea tendin%a s(2-i interiori7e7e con+ingerea controlului e8tern" Dn acest sens e8ist( o str:ns( rela%ie 0ntre 3OC -i conceptul lui Seligman =$51.@ de nea<utorare 0n+(%at(" Studii interculturale con)irm( di)eren%ele 0n 3OC 0ntre societ(%ile tradi%ionale =musulmane sau hindu@ -i cele occidentale" Societatea tradi%ional( nu numai c( nu spri<in( prin normele -i +alorile sale internalitatea, dar uneori chiar o reprim( sau !lamea7(" Societatea +estic( +alori7ea7( controlul intern iar persoanele din a-a numita categorie Tsel)2made manT se !ucur( de apreciere din partea semenilor -i a institu%iilor sociale" Di)eren%e 0n 3OC s2au constatat -i 0n grupuri etnice di)erite 0n cadrul acelea-i societ(%i, dar cu statut socio2economic di)eren%iat" Ast)el copiii e+rei din Israel au do+edit internalitate mai accentuat( dec:t cei ara!i din acea-i %ar( copiii chine7i din SUA s2au do+edit mai e8terni dec:t cei americani, la )el ca -i copii negri din A)rica de Sud )a%( de cei al!i" 6ormarea internalit(%ii la copii se asocia7( -i cu atitudini parentale consec+ente, clare -i lipsite de con)u7ie, educati+2constructi+e, ce acord( 0ncredere, autonomie -i 0nt(riri po7iti+e" De-i internalitatea nu este o e8presie a unor capacit(%i intelectuale superior de7+oltate, ea are un rol moti+a%ional po7iti+ pentru ac%iune -i per)orman%(" Dn pre7ent e8ist( conceptuali7(ri di)erite a 3OC" Rotter descrie 3OC ca o tr(s(tur( unidimensional(, pri+ind controlul personal asupra unei arii largi de domenii ale +ie%ii" Alte studii, utili7:nd anali7a )actorial( interpretea7( 3OC ca )iind o tr(s(tur( !idimensional(9 o dimensiune re)erindu2se la controlul asupra scopurilor -i succeselor personale, iar a doua 2 la controlul asupra sistemului socio2economic -i politic" Studii recente sus%in modelul !idimensional, )(c:nd totodat( distinc%ia 0ntre controlul 0n situa%ii speci)ice -i controlul generali7at" Totodat(, se arat( c( oamenii tind s( adopte, o dat( cu 0naintarea 0n +:rst( sau prin con)runtarea cu anumite e8perien%e negati+e de +ia%( =e8" -oma<ul@, o orientare predominant e8tern(" E8ist( opinii care interpretea7( 3OC ca un continuum, aceia-i persoan( put:nd mani)esta orientare e8tern( sau intern( 0n )unc%ie de situa%ie sau de rolul pro)esional"
#

Cercet(ri e8perimentale su!linia7( importan%a includerii 3OC 0n studiul stresului, suger:ndu2se rolul de )actor protector al 3OC intern" &ecanismul ipotetic prin care 3OC e8tern de+ine o )orm( maladaptati+( 0n condi%iile de stres se re)er( la modi)ic(rile de la ni+el !iologic, su!iecti+ -i comportamental pe care perceperea incapacit(%ii de control le poate induce" Se aprecia7( c( persoana cu orientare intern( este9 =a@ recepti+( la in)orma%iile utile )urni7ate de mediu =!@ preocupat( de aptitudinile sale 0n succes -i e-ec =c@ re7istent( la 0ncerc(rile e8terne de a )i in)luen%at -i =d@ +a lua ini%iati+a 0n a2-i 0m!un(t(%i condi%iile de mediu" Prin aceste caracteristici de+ine o persoan( re7istent( la stres" E8ist( cercet(tori care consider( c( 0n anumite circumstan%e un ni+el 0nalt de internalitate de+ine contraproducti+ -i c( doar o internalitate moderat( determin( a<ust(ri e)iciente la stres" Antono+sWi =$55$@ interpretea7( contradic%iile re7ultatelor pri+ind e)ectul 3OC 0n stres prin distinc%ia pe care o consider( necesar( 0ntre tipurile de 3OC" E8ternalitatea poate )i defensiv =c:nd persoana atri!uie e-ecul )actorilor e8terni, prote<:ndu2se ast)el pe sine@ -i pasiv =care este e8presia percep%iei lipsei de control, cu e)ecte negati+e@" Internalitatea, de asemenea se poate mani)esta 0n dou( moduri9 responsabil =e8prim:nd dorin%a de a2-i asuma controlul -i responsa!ilitatea pentru succes -i e-ec@ -i culpabilizant =su!iectul auto!lam:ndu2se pentru e-ecuri dar 0n acela-i timp neacord:nd su)icient( importan%( succeselor@" Autorul sugerea7( c( doar internalitatea responsa!il( este o surs( de sanogene7(" Unul dintre conceptele cogniti+e rela%ionate cu comportamentele sanogene este 4ocusul de Control al +ntii, ela!orat de c(tre [allston et al" =$514@" Controlul intern se re)er( la con+ingerea c( propriile ac%iuni -i deci7ii in)luen%ea7( s(n(tatea -i recuperarea din !oal(" Controlul e5tern este grupat de autori 0n9 =$@ controlul personalului medical, care implic( con+ingerea c( ac%iunile doctorilor'asistentelor in)luen%ea7( starea de s(n(tate prin intermediul recomad(rilor, 0ngri<irii medicale -i a tratamentelor pe care le )urni7ea7( =#@ controlul datorat ansei presupune con+ingerea c( s(n(tatea -i !oala sunt determinate de destin" 3*#* Robusteea Conceptul de ro!uste%e =hardiness@ a )ost introdus de Yo!asa =$515@ ca )iind o +aria!il( indi+idual( cu semni)ica%ie 0n re7isten%a la stres" Ro!uste%ea a )ost de)init( ca o dispo7i%ie de personalitate, mani)est( la ni+el cogniti+, emo%ional -i comportamental" Tr(s(tura re7ult( din percep%ia controlului personal, al +alorii -i semni)ica%iei implic(rii -i din percep%ia e+enimentelor -i

schim!(rilor de +ia%( ca stimulante" Con)orm autoarei, ro!uste%ea implic( urm(toarele trei caracteristici9 control anga<are pro+ocare'stimulare" Controlul e8prim( con+ingerea c( e+enimentele pot )i controlate -i in)luen%ate aceast( con+ingere nu implic( e8pecta%ii nai+e pri+ind un control total al e+enimentelor ci mai degra!( perceperea a!ilit(%ilor proprii de a se raporta acti+ la mediu, de a2-i asuma cu responsa!ilitate propria soart(" Anga<area e8prim( tendin%a implic(rii -i persisten%ei 0n scopul propus, con+ingerea c( e+enimentele au sens -i semni)ica%ie" Alt)el spus, anga<area se re)er( la a!ilitatea de a crede 0n importan%a ac%iunilor 0ntreprinse, de a a+ea un interes real pentru di+ersele domenii ale +ie%ii9 pro)esie, )amilie, rela%ii interpersonale, institu%ii sociale" Pro+ocarea este o caracteristic( a ro!uste%ii ce deri+( din percep%ia schim!(rilor ca un aspect normal al +ie%ii care pot o)eri -anse de de7+oltare personal( datorit( )le8i!ilit(%ii cogniti+e -i toleran%ei am!iguit(%ii e8perien%ele noi sunt c(utate -i interpretate ca situa%ii stimulante -i !ene)ice" Pro+ocarea se e8prim( -i prin tendin%a orient(rii spre +iitor" Constructul de ro!uste%e a )ost ela!orat pe !a7a re7ultatelor unui studiu prospecti+ ce a urm(rit timp de -apte ani peste 5>> de su!iec%i din punctul de +edere al rela%iei dintre ni+elul stresului -i inciden%a !olilor" Datele cercet(rii sus%in c( anumi%i su!iec%i r(m:n s(n(to-i 0n ciuda stresului intens la care sunt supu-i datorit( unor particularit(%i de personalitate descrise de autori su! numele de ro!uste%e" Ro!uste%ea este o caracteristic( ce se structurea7( prin e8perien%ele !ogate, +ariate -i recompensatorii a+ute 0n copil(rie, adolescen%( -i tinere%e" 6undamentul teoretic al conceptului se !a7ea7(, dup( a)irma%ia autorilor, pe teoria psihologiei e8isten%iale a lui E" 6romm -i pe principiile psihologiei lui O" Allport" Ast(7i conceptul este inclus 0n categoria )actorilor cogniti+i ce e8prim( atitudini -i con+ingeri )a%( de lume -i a generat 0n ultimul deceniu un considera!il interes -i un num(r aprecia!il de cercet(ri" 3*/* Senti!entul de coeren E8perien%e de +ia%( concrete -i dramatice ale unor semeni au in)luen%at 0n mod co+:r-itor acti+itatea de sociolog -i cercet(tor a lui Antono+sWi" Dn urma inter+iurilor cu supra+ie%uitorii lag(relor de concentrare, a!sol+entul eminent 0n sociologie a uni+ersit(%ii Xar+ard este impresionat de atitudinea po7iti+( )a%( de +ia%( -i de echili!rul emo%ional a unora dintre ace-tia" Ce determin( situarea unor supra+ie%uitori ai holocaustului spre polul de !un(stare psihic( -i )i7ic( a continuumului s(n(tate2!oal(; Care este secretul nu doar al re7isten%ei psihice -i )i7ice e+enimentului traumatic, dar -i al recuper(rii din e8perien%e ce au anihilat psihic -i'sau )i7ic at:tea mii de oameni; Dup( trei decenii de cercet(ri 0n sociologia medical(, Antono+sWi, de+enit unul dintre cei mai prodigio-i
#

cercet(tori ai domeniului, consider( c( poate apro8ima r(spunsul" T&isterulT men%inerii s(n(t(%ii 0n ciuda unor ad+ersit(%i uneori e8treme, poart( numele 0n opinia autorului de sentiment de coeren%( =sense o) coherence@" Rela%ia dintre stres, coping -i s(n(tate este 0nt:i schi%at( de Antono+sWi 0n cartea Xealth, Stress and Coping 0nc( din $515 c:nd, prea pu%ini psihologi 0-i 0ndreptau aten%ia spre aceast( asociere" TDe7+(luireaT secretului s(n(t(%ii este )(cut( de autor 0n cele!ra sa carte Unra+eling the &isterH o) Xealth =$541@ iar parcursul -tiin%i)ic al autorului, de la o!ser+a%ii empirice la )ormul(ri riguroase ale modelului de sanogene7(, este redat 0n Personal OdHsseH in StudHing the Stress Process =$55>@" Sentimentul de coeren%( =SC@ este de)init de autor ca o orientare cogniti+( glo!al( ce e8prim( gradul 0n care persoana are con+ingerea c(9 =a@ stimulii e8terni -i'sau interni 0nt:lni%i pe parcursul +ie%i sunt e8plica!ili -i predicti!ili =!@ are resurse de a )ace )a%( stimulilor =c@ solicit(rile au sens -i scop, deci implicarea -i in+esti%ia de e)ort este <usti)icat(" SC nu este conceptuali7at de autor ca o tr(s(tur( de personalitate 0n sensul clasic al conceptului de tr(s(tur(" Dn ciuda numelui, sentimentul de coeren%( nu se re)er( nici la un aspect emo%ional al personalit(%ii" SC este To caracteristic( esen%ialmente cogniti+( ce e8prim( modul persoanei de a percepe, <udeca -i interpreta lumea -i pe sineT" Indi)erent c( 0i spunem sentiment, con+ingere sau imagine coerent( despre lume -i sine, coeren%a deri+( din sinte7a celor trei caracteristici descrise 0n de)ini%ie9 comprehensiune control scop Comprehensiunea se re)er( la gradul 0n care persoana poate 0n%elege situa%ia prin care trece, 0i poate atri!ui un sens" In)orma%ia generat( de situa%ie este decodi)icat( la ni+el cogniti+ ca )iind clar(, structurat(, consistent( -i nu haotic(, redundant(, accidental( sau ine8plica!il(" O persoan( cu SC anticipea7( e+enimentele din +iitor datorit( caracterului lor pre+i7i!il" Chiar atunci c:nd e+enimentele se derulea7( intempesti+ ele pot )i e8plicate -i ordonate" Comprehensiunea nu are de2a )ace cu de7ira!ilitatea situa%iei" &oartea, r(7!oiul, e-ecul pot a+ea loc, dar persoana le poate g(si e8plica%ii" Controlul este de)init ca -i capacitatea persoanei de a percepe e8isten%a unor resurse disponi!ile 0n +edera con)runt(rii cu e+enimentele stresante" TResursele disponi!ileT nu se re)er( doar la capacit(%ile personale de a )ace )a%( situa%iei 0n aceast( categorie se includ toate resursele la care persoana poate apela 0n ca7 de ne+oie9 so%'so%ie, prieteni, colegi, di+initate, medic, organi7a%ie etc" Dn m(sura 0n care persoana percepe resursele personale -i sociale, ea nu se +a sim%i +ictima destinului chiar dac( e+enimentele tr(ite au semni)ica%ii personale negati+e"
*

Scopul se re)er( la percep%ia unei )inalit(%i necesare sau dorite" Scopul su!linia7( importan%a implic(rii indi+idului 0n procesul de deci7ie -i modelare a situa%iilor de 7i cu 7i, sau a celor care determin( destinul personal" E+enimentele care se includ 0n categoria celor cu scop perceput tind s( )ie +(7ute ca incitante -i demne de implicare" Aceasta nu 0nseamn( c( a pierde pe cine+a apropiat, a )i concediat sau a te supune unei inter+en%ii chirurgicale sunt e+enimente percepute de o persoan( cu SC ca )iind incitante" O ast)el de persoan( +a considera important mo!ili7area e)ortului pentru a )ace )a%( situa%iei nedorite -i pentru a o dep(-i" Dac( primele dou( componente +i7ea7( mai ales caracteristici cogniti+e ale SC, cea din urm( repre7int( elementul moti+a%ional al SC" A-a cum am ar(tat, SC este de)init ca o orientare general( de a +edea lumea, -i pe sine 0n raport cu ea" De)inirea constructului ridic( pro!lema Tgrani%eiT acestei lumi" Ce repre7int( lumea pentru un indi+id; Cu siguran%(, 0n lumea personal( nu au rele+an%( direct( e+enimentele de pe 0ntregul mapamond" Este clar c( )iecare dintre noi ne sta!ilim grani%ele propriei lumi" Consider(m c( este mai pu%in important dac( persoana 0n%elege, controlea7(, percepe )inalitatea sau nu a e+enimentelor care au loc 0n a)ara acestor grani%e" Di)eren%ele indi+iduale se mani)est( nu numai 0n gradul SC dar -i 0n ceea ce percepe persoana ca )iind lumea sa" Pentru unii aceast( lume este mai 0ngust(, pentru al%ii mai larg(" Con)orm lui Antono+sWi, oric:t de 0ngust( ar )i lumea unei persoane ea include 0n mod o!ligatoriu patru s)ere9 lumea interioar( =a propriilor g:nduri -i sentimente@, s)era rela%iilor interpersonale =)amilie, prieteni, colegi@, acti+itatea de)initorie pentru indi+id =e8" pro)esie@ -i pro!leme e8isten%iale =e8" e-ec, con)licte, i7olare, decese@" A 0n%elege, a a+ea control -i a percepe rostul acestor patru s)ere =cel pu%in, am ad(uga noi@ repre7int( con%inutul sentimentului de coeren%(" Dn opinia personal(, a nega importan%a uneia din aceste patru s)ere implic( de asemenea SC redus" Con)orm lui Antono+sWi =$541@, SC se )ormea7( 0n perioada copil(riei -i a adolescen%ei -i se sta!ili7ea7( 0n <urul +:rstei de *> de ani, ca o caracteristic( cogniti+2moti+a%ional( relati+ sta!il(" Care sunt sursele )orm(rii SC; Antono+sWi =$55$@ citea7( trei surse ma<ore care conduc la SC9 consisten%a e8perien%elor di)icultatea sarcinilor participarea la deci7ie" Consisten%a e8perien%elor re)lect( ne+oia uman( de sta!ilitate" Dac( persoana se con)runt( constant cu mesa<e di)erite, haotice, uneori chiar contradictorii 0i +a )i di)icil s( 0n%eleag( lumea sa, s(2-i 0n%eleag( propriile g:nduri, sentimente sau comportamente" E+ident, consisten%a nu implic( rigiditatea sau identitatea situa%iilor totu-i, chiar 0ntr2o lume 0n continu( schim!are sunt necesare anumite reguli, repere, criterii pentru sta!ilirea priorit(%ilor" 6(r( o anumit( continuitate 0ntre trecut, pre7ent -i +iitor, )(r( un minim grad de integrare -i armonie, a<ungerea la un 0n%eles =comprehensiune@ asupra lumii -i propriei persoane este periclitat("
*

Echili!rul dintre di)icultatea sarcinilor -i resurse determin( conturarea controla!ilit(%ii" Di)icult(%ile ce e8ced sau su!estimea7( capacit(%ile de a )ace )a%( sunt ne!ene)ice pentru )ormarea controla!ilit(%ii" Din nou se scoate 0n e+iden%( e)ectul negati+ nu doar al supra0nc(rc(rii ci -i al su!solicit(rii" Participarea la deci7ii -i la hot(r:rea e)ectelor )urni7ea7( cadrul necesar 0n%elegerii scopului ac%iunii" C:nd altcine+a decide 0n locul unei persoane, aceasta este trans)ormat( 0n o!iect" Chiar dac( nu 0ntotdeauna se poate +or!i de deci7ii proprii =e8" 0n acest sens sunt copiii care nu pot lua 0n calcul datele pro!lemei pentru a lua o deci7ie@ important( este participarea -i 0n%elegerea moti+ului pentru o op%iune sau alta" Nu pot )i omise nici originile culturale, sociale sau etnice ale SC" &ai multe cercet(ri au e8plorat rela%ia dintre SC -i starea de s(n(tate 0n condi%ii de stres" Dn general, datele con+erg spre conclu7ia c( persoanele cu SC puternic tind s( 0-i men%in( s(n(tatea chiar 0n condi%ii de stres acut, 0n timp ce persoanele cu SC sla! sunt mai +ulnera!ile la stres -i la !oal(" Se presupune c( inter+in urm(toarele mecanisme ce rela%ionea7( SC cu starea de s(n(tate9 prin e+alu(ri cogniti+e mai pu%in amenin%(toare a )actorilor de stres reacti+itatea emo%ional( -i )i7iologic( este mai redus( prin adoptarea unor )orme de coping adec+ate situa%iei pro!lema stresant( este solu%ionat(, redus( sau tolerat( prin practicarea unor comportamente s(n(toase =alimenta%ie, e8erci%iu )i7ic, consum redus de alcool etc"@ starea de s(n(tate este 0nt(rit(" 3*0* $"ti!is!ul Pu!licarea c(r%ii Xelplessness9 on Depression, De+elopment and Death de c(tre Seligman -i cola!" =$51.@, unde prin contrast cu aspectul cercetat autorul pomene-te de Toptimism 0n+(%atT, poate )i considerat momentul care ini%ia7( studiile asupra optimismului" De alt)el, $/ ani mai t:r7iu Seligman pu!lic( o carte intitulat( 3earned Optimism, carte care indic( noua orientare din Psihologia S(n(t(%ii" Scheier -i Car+er =$55#@ de)inesc dispo7i%ia spre optimism ca tendin%( general(, relati+ sta!il(, de a a+ea o concep%ie po7iti+( asupra +iitorului -i e8perien%elor +ie%ii" Conceptul este deri+at din teoria autoregl(rii comportamentului 0n )unc%ie de anticiparea e)ectelor" Dn acest sens, optimismul mai este de)init ca o structur( cogniti+2moti+a%ional( caracteri7at( prin repre7ent(ri mentale -i e8pectan%e po7iti+e pri+ind atingerea scopurilor propuse" Persoanele care pri+esc +ia%a cu optimism 2 e+aluea7( po7iti+ mediul social -i )i7ic, in+estesc mai mult e)ort pentru a pre+eni pro!lemele sau pentru a le trans)orma, sa+urea7( mai mult +ia%a, se a<ustea7( mai e)icient la stres -i !oal(" Dn contrast cu optimismul este descris stilul pesimist 2 caracteri7at prin e8pecta%ii negati+e pri+ind e)ectul ac%iunilor 0ntreprinse" Pesimi-tii reac%ionea7( la situa%ii pro!lematice -i de7am(giri prin renun%are, e+itare -i negare" Repercusiunile stilului pesimist sunt agra+ate de asocierea cu un stil atri!u%ional intern, sta!il -i glo!al" Pesimismul din perioada de tinere%e s2a do+edit a corela
*

cu deteriorarea st(rii de s(n(tate la adultul de +:rst( medie -i 0naintat( prin mecanisme imunologice" Optimismul este interpretat ca o Ttr(s(tur( magic(T 0n predic%ia s(n(t(%ii -i a st(rii de !ine, a emo%iilor po7iti+e -i a recuper(rii din !oal(" Dn studiile lui Scheier -i Car+er =$54/@ e)ectuate pe un lot de paciente cu cancer mamar -i pe un grup de pacien%i supu-i unei inter+en%ii chirurgicale cardiace, optimismul a ap(rut a )i un !un predictor 0n recuperarea post2chirurgical( -i rata de supra+ie%uire" Pre7en%a optimismului la studen%i la 0nceput de semestru a corelat semni)icati+ cu un num(r redus de simptome somatice la s):r-itul semestrului -i a sesiunii de e8amene =Scheier -i Car+er, $545@" S2au pus 0n e+iden%( mai multe c(i prin care optimismul in)luen%ea7( s(n(tatea )i7ic( -i psihic(" Dn primul r:nd se sugerea7( c( optimismul in)luen%ea7( e)ortul oamenilor de a e+ita !olile prin aten%ia acordat( in)orma%iilor despre )actorii de risc 0n al doilea r:nd se a)irm( c( optimismul este un predictor pentru copingul acti+ 0n situa%iile de stres -i pentru utili7area redus( a )ormelor de coping e+itati+, prin negare -i retragere de asemenea, optimismul poate in)luen%a starea de s(n(tate -i prin tendin%a de a2 -i men%ine dispo7i%ia a)ecti+( po7iti+( chiar 0n situa%ii de stres acut" E8ist( -i autori care 0ncearc( s( do+edeasc( c( nu at:t pre7en%a optimismului are e)ect !ene)ic asupra s(n(t(%ii, c:t a!sen%a pesimismului, cu e)ectul s(u imunosupresi+" Din argumentele aduse, re7ult( c( optimismul este o caracteristic( care are 0ntotdeauna e)ecte !ene)ice" Dn ciuda unor re7ultate 0ncura<atoare, au ap(rut o serie de 0ntre!(ri pri+ind e)ectul optimismului, 0n special 0n ca7ul a-a2numitului optimism nerealist sau naiv" Autorii do+edesc c( optimismul poate corela cu e)ecte negati+e 0n cel pu%in dou( situa%ii9 c:nd optimismul determin( un comportament pasi+ iar e)ectul po7iti+ este a-teptat de la -ans(, di+initate sau a<utorul unui prieten sau 0n situa%iile care de-i sunt netrans)orma!ile, optimistul persist( cu tenacitate 0n schim!area lor" 3*6* 4lte for!e de control Conceptul de control, opera%ionali7at 0n 0n%elegere, predicti!ilitate, deci7ie, ac%iune, schim!are, 0n+(%are, are o rele+an%( semni)icati+( 0n a!ordarea s(n(t(%ii -i !olii" Con)orm modelului lui YaraseW -i Theorell =$55#@ ni+elul crescut de control, neutrali7ea7( e)ectul stresant al unor situa%ii cu cerin%e multiple, trans)ormand2o 0n activare, cu e)ecte !ene)ice pentru s(n(tate" Dn schim!, atunci cand suntem o!liga%i s( ne con)runt(m cu un num(r mare de cerin%e 0n condi%iile unui ni+el redus de control, suntem e8pu-i stresului. Dn acti+it(%ile de promo+are a s(n(t(%ii, de pre+enire a 0m!oln(+irilor sau de recuperare din !oal(, urm(toarele )orme de control sunt importante a )i o)erite9 $" infor!aional =e8" cuno-tin%e@ #" cognitiv =con+ingeri ra%ionale@
*

*" e!oional =reducerea an8iet(%ii, depresiei@ ," co!"orta!ental =renun%area la )umat@ ." fi,iologic =!io)eed!acW@ /" decisional =a lua deci7ii potri+ite situa%ie@ 1" retros"ectiv =a 0n%elege de ce s2a intimplat@ Persoanele pot s( di)ere 0ntre ele -i 0n )unc%ie de9 nevoia de control =persoane senzitive2cu ne+oie de a 0n%elege -i controla vs* persoane represive =care 0-i reprim( aceast( ne+oie@" Perce"ia controlului =unii au o tendin%( de a percepe c( de%in controlul, chiar 0n a!sen%a acestuia, care duce la iluzie a controlului, care p:n( la un punct poate a+ea un e)ect !ene)ic asupra s(n(t(%ii mentale" 3*7* Relaia dintre cogniii si e!oii Aceast( rela%ie a )ost studiat( -i descris( de A"Ellis -i A" SecW =+e7i terapia ra%iune2emo%ie -i cea cogniti+(@" Dn psihologia s(n(t(%ii +or!im mai ales de9 $fectivitate pozitiva =propensiunea de a e8perien%ia regulat, in situa%ii di+erse prin emo%ii pl(cute -i de a a+ea )rec+ent o dispo7i%ie stenic(@" $fectivitate negative =tendin%a de a reac%iona regulat, in situa%ii di+erse prin emo%ii de gen )urie, depresie, )ric(, -i de a a+ea )rec+ent o dispo7i%ie dis)oric(@" Aames [" Penne!aWer =$55#, $55., #>>*@ cercetea7( -i demonstrea7( importan%a pentru mentinerea s(n(t(%ii -i recuper(rii din traum( a e8prim(rii emo%ionale prin di+erse )orme9 +er!ali7are, scris, dans, pictur(, etc\ Un alt concept rele+ant, este cel introdus de Si)neos =$51#, $544@, -i anume9 ale-iti!ia* Etimologic cu+:ntul de ale8itimie are 0n%elesul de analfabetism emoional sau Blipsa cuvintelor pentru emoiiC" Cercet(ri recente demonstrea7( c( ale8itimia nu se re7um( la di)icultatea de a Bpune 0n +or!e emo%iileC, ci implic( un de)icit de procesare a in)orma%iei emo%ionale, cu di)icult(%i de recunoa-tere -i etichetare a emo%iei =3ane -i cola!", $551@" Prin urmare, ale8itimia este de)init( ca un construct de personalitate, a+:nd caracteristici cogniti+e -i a)ecti+e care re)lect( un de)icit 0n procesarea -i reglarea cogniti+( a emo%iilor" Ale8itimia include urm(toarele cinci caracteristici )undamentale9 =$@ s(r(cia -i platitudinea tr(irilor emo%ionale -i a)ecti+e =#@ di)icult(%i 0n identi)icarea -i di)eren%ierea emo%iilor =*@ di)icult(%i 0n +er!ali7area -i descrierea emo%iilor -i sentimentelor
*

=,@ )ante7ie s(rac( -i nerela%ionat( cu +ia%a a)ecti+( -i =.@ stil cogniti+ orientat spre e8terior, cu preocup(ri e8cesi+e pentru detalii, aspecte concrete -i utilitare ale situa%iilor =Si)neos, $55/@" Alte caracteristici care pot )i tipice persoanelor cu ale8itimie sunt9 di)icult(%i 0n discriminarea st(rii emo%ionale de sen7a%iile corporale care acompania7( acti+area emo%ional(, tendin%a de a ac%iona )(r( a +er!ali7a emo%iile, mimic( -i e8presie )acial( s(rac(, capacitate diminuat( de introspec%ie, de empatie, de reamintire a +iselor, con)ormism social accentuat =TaHlor, $551@" Ale8itimia s2a do+edit a )i rela%ionat( cu riscul pentru apari%ia simptomelor somatice )(r( su!stratat organic" Ale8itimia ca -i concept ce desemnea7( un de)icit emo%ional este str:ns rela%ionat de un alt construct psihologic, inteligena emoional, )ormulat recent de Salo+eH -i &aHer =$55>, $55*@" Inteligen%a emo%ionnal( se re)er( la un tip de procesare a in)orma%iilor emo%ionale care include a!ilitatea de a monitori7a emo%iile proprii -i ale altora, de a discrimina emo%iile 0ntre ele -i de a utili7a aceste in)orma%ii 0n ghidarea g:ndurilor -i comportamnetelor" Conceptul de inteligen%( emo%ional(, ca -i cel de ale8itimie, sugerea7( e8isten%a unor di)eren%e indi+iduale din punctul de +edere al a!ilit(%ilor cogniti+e de auto2reglare emo%ional(" Alte dou( constructe asociate cu ale8itimia -i implicit cu s(n(tatea mental( -i )i7ic(, sunt inhibiia -i stilul coping represiv =Vaillant, $55#@" Unii cercet(torii au mers mai departe, identi)ic:nd ale8itimia cu un mecanism de)ensi+ comple8 ce implic( negarea, represia, proiec%ia, comutarea -i )ormarea reac%iei contrare =Xogan, $55.@" Alte tipologii caracteri7ate prin emo%ii negati+e cu impact semni)icati+ asupra s(n(t(%ii sunt9 8i"ul 4 =6riedman, Rosenman ] AenWins, $514, $54/@ cu risc crescut pentru patologia cardio2+ascular( -i caracteri7at prin9 Sentimentul de presiune a timpului Competiti+itate Implicare in munca Sindromul AXA =anger, hostilitH, aggression' )urie, ostilitate, agresi+itate@ 8i"ul ) =TemoshoW, $55.@ asociat de unii cercet(torii cu riscul pentru cancer9 Reprimare emotionala Depresie 3ipsa de speranta Nea<utorare

8i"ul % =Denollet, #>>>@ implicat 0n riscul pentru distress, -i in consecin%( pentru im!oln(+iri )rec+ente se caracteri7ea7( prin9 A)ecti+itate negati+a Inhi!itie sociala Su!ar( Con%inutul modulului porne-te de la teoria social2cogniti+( a personalit(%ii, respecti+ a rolului cogni%iilor despre sine, lume -i +iitor 0n medierea rela%iei dintre personalitate -i riscul pentru 0m!oln(+iri" Sunt pre7entate cogni%iile care au rol de sanogene7(, adic( de protec%ie pentru s(n(tate, cum sunt optimismul, stima de sine, controlul perceput, autoe)icacitatea, sentimentul de coeren%( -i ro!uste%ea" Sunt puse 0n discu%ie mecanismele prin care cogni%iile au e)ecte !ene)ice asupra st(rii de s(n(tate" 1-erciii i a"licaii( $ &"A" are ./ de ani si 0n ultima +reme s2a sim%i )oarte r(u" I s2au )(cut numeroase anali7e, dar de )iecare dat( c:nd se interesea7( 0n pri+in%a re7ultatelor, medicul -i )amilia e+it( s( r(spund( sau o)er( in)orma%ii )oarte e+a7i+e" Comenta%i posi!ilele e)ecte din perspecti+a a)irma%iei9 $a!enii au o nevoie funda!ental de se!nificaii =pag" $*@ # Doi prieteni 0ncearc( s( renun%e la consumul de alcool" Unul dintre ei are un locus de control preponderent intern, iar cel(lalt 2 preponderent e8tern" Descrie%i in)luen%a acestui )actor asupra hot(r:rii luate" * Ilustra%i, pe marginea unui e8emplu e)ectele negati+e pe care le poate a+ea optimismul nerealist" , Considera%i autoe)icacitatea ca )iind o tr(s(tura glo!al( sau una speci)ica, dependenta de domenii de acti+itate; Argumenta%i r(spunsul 4drese "agini internet( GGG"glo!alideas!anW"org'$55*'$55*2*4"XT&3 GGG"GWHc"com'health'neGs'>#>1*>agingstudH"asp GGG"dentalcare"com'soap'ce$$/pc'pg>4"htm GGG"aegis"com'pu!s'step'$55.'STEP1#>,"html GGG"the!odH"com'dreher'immpoGer"html GGG"c)lri"ca'c)lri'tips'5,'3T5,J>."html GGG"sel)2esteem2nase"org'research"shtmKdrugs GGG"angel)ire"com'mo'countrHsoulca)e'sel)esteem"html GGG"colorado"edu'ha7ards'Lr'Lr41"html GGG"emorH"edu'EDUCATION'm)p'e))!ooW1"html GGG"!oots2plc"om'neGs'de)ault"asp;NIDU#,/ GGG"sageplace"com'Sirth^uaWeJpersonalitHJandJillness"htm GGG"macses"ucs)"edu'Research'PHchosocial'note!ooW'purpose"html

M$%&' I9 Rolul co!"orta!entului n sntate $biective o"eraionale( prin parcurgerea acestui modul studentul +a cunoa-te9 $" Ce este stilul de +ia%( -i impactul s(u asupra st(rii de s(n(tate #" Care sunt componentele stilului de +ia%( *" Care sunt )actorii care in)luen%ea7( practicarea unor comportamente ," Cum se reali7ea7( programele de pre+en%ie a comportamentelor patogene ." Cum se reali7ea7( educa%ia pentru s(n(tate" )uvinte cheie( stil de +ia%(, a!u7 de su!stan%e, tutun, drog, alcool, comportament alimentar, acti+itate )i7ic(, comportament se8ual, pre+en%ie primar(, secundar(, ter%iar(, modelul con+ingerilor despre s(n(tate, stadiile schim!(rii" *1* )once"tul de stil de via Pre+alen%a -i natura !olilor s2a modi)icat semni)icati+ de2a lungul secolului RR" Dac( la 0nceputul secolului pre7ent cele trei cau7e ma<ore de mortalitate erau pneumonia, tu!erculo7a -i gastroenteritele, 0ncep:nd cu deceniul al cincilea asist(m la o modi)icare radical( a cau7elor de deces" Solile cardio+asculare, cancerul, accidentele iau locul !olilor micro!iene -i in)ec%ioase" Schim!area se datorea7( pe de o parte succeselor medicinei moderne 0n com!aterea !olilor in)ec%ioase, iar pe de alt( parte schim!(rilor 0n stilul de +iat(" &odi)ic(rile sociale rapide re7ultate din de7+oltarea economic(, industriali7are -i ur!ani7are, destructurarea tradi%iilor -i coe7iunii )amiliale, !om!ardarea in)orma%ional(, caracterul intempesti+ -i impre+i7i!il al multor e+enimente, au erodat re7isten%a indi+idului la multiplele solicit(ri psihosociale la care este supus" Totodat( s2a impus un nou stil de +ia%( 0n care sedentarismul, supraalimenta%ia, )umatul, munca hectic(, consumul de alcool, de+in comportamente comune" Ast)el, omul modern de+ine +ulnera!il la o nou( categorie de !oli, cu etiologie pluri)actorial(, 0n care stilul de +ia%( <oac( un rol proeminent" Acest )apt le2a con)erit !olilor cardio+asculare, cancerului, dia!etului, sindromului imuno2de)icient achi7i%ionat, numele de M!oli ale ci+ili7a%ieiC" Conceptul de stil de via de)ine-te totalitatea deci7iilor -i ac%iunilor +oluntare care a)ectea7( starea de s(n(tate" 6actorii comportamentali ai stilului de +ia%( se pot constitui 0n9 factori de risc pentru 0m!oln(+iri, r(niri -i mor%i premature =e89 )umat, conducerea auto+ehiculelor cu +ite7( e8cesi+( -i'sau )(r( centuri de siguran%(, rela%ii se8uale neprote<ate etc"@ factori protectori ai st(rii de s(n(tate =e89 practicarea regulat( a e8erci%iilor )i7ice, alimenta%ie ra%ional(, suport social etc"@"
*

Datorit( e)ectului stilului de +ia%( asupra s(n(t(%ii, prima categorie de )actori comportamentali poart( denumirea de stil de +ia%( patogen sau negativ, iar cea de a doua categorie constituie stilul de +ia%( imunogen sau pozitiv" Din punctul de +edere al )rec+en%ei -i intensit(%ii, comportamentele stilului de +ia%( nesntos pot )i 0n e5ces =)umat, consum de alcool, de carne ro-ie etc"@ sau 0n deficit =e8erci%iu )i7ic, somn, rela8are etc"@" Se +ehiculea7( -i clasi)icarea 2 comportament nes(n(tos minim, moderat, sever i letal, clasi)icare care nu se do+ede-te operant(, deoarece grani%ele 0ntre categoriile enumerate sunt di)icil de trasat, di)eren%ele indi+iduale )iind deose!it de mari" *2* )o!"onentele stilului de via Rolul )actorilor comportamentali 0n etiologia, e+olu%ia -i recuperarea din !oal( este ast(7i tot mai clar preci7at -i 0n%eles" Peste .>? din cau7ele de mortalitate din %(rile de7+oltate =inclusi+ Europa central( -i de est@ se datorea7( )actorilor comportamentali =+e7i ta!elul ,"$@

8abel *1 )au,ele de !ortalitate din rile de,voltate )au, Procent din total Stil de +ia%( .> 6actori !iologici #. 6actori de mediu $. Sistem medical $> Surs(9 Organi7a%ia &ondial( a S(n(t(%ii =O&S@, $55* Importan%a )actorilor comportamentali asupra st(rii de s(n(tate s2a con)irmat prin acumularea unor studii epidemiologice -i prospecti+e rele+ante" De e8emplu, studiul Alameda Cali)ornia, care a luat 0n o!ser+a%ie 1">>> de su!iec%i urm(ri%i longitudinal timp de 4 ani, a identi)icat -apte caracteristici comportamentale care reduc semni)icati+ riscul pentru 0m!oln(+iri9 $" a nu )uma =-i a nu )i )ost )um(tor@ #" acti+itate )i7ic( regulat( *" men%inerea greut(%ii potri+ite ," e+itarea gust(rilor 0ntre mese =cu e8cep%ia )ructelor@ ." mic de<un regulat /" 124 ore somn pe noapte 1" consum moderat de alcool" Studiul a estimat c( o persoan( 0n +:rst( de ,. ani care practic( -ase2-apte comportamente drept o!i-nuin%e, +a a+ea o speran%( de +ia%( cu $$ ani mai mare dec:t cea care practic( doar unul2trei comportamente" Organi7a%ia &ondial( a S(n(t(%ii estimea7( c( procentul de .>? din totalul deceselor datorare stilului de +ia%(, ar putea )i e+itat prin modi)icarea stilului de +ia%(" Ast)el, doar e+itarea )umatului ar reduce cu #.? mortalitatea prin cancer, iar o reducere de $>? a greut(%ii unui !(r!at de *.2.. ani ar determina o sc(dere a !olilor cardio+asculare cu #>?, a+:nd un impact po7iti+ -i asupra )rec+en%ei artritei degenerati+e, cancerului gastro2intestinal, dia!etului -i a accidentelor cere!rale" Con-tienti7area mai pro)und(, at:t la ni+el indi+idual c:t -i la cel popula%ional, a semni)ica%iei po7iti+e sau negati+e a )iec(rui comportament sumari7at 0n ta!elul ,"#, ar produce o reducere important( a mor!idit(%ii -i mortalit(%ii prin maladiile ci+ili7a%iei" Ta!el ,"#" :actorii co!"orta!entali ai stilului de via $" U7ul de su!stan%e nicotina =)umat acti+, pasi+, orice tip de %igaret(, pip(@ consum de alcool =dep(-irea consumului oca7ional@

 medicamente, droguri =non2aderen%a, automedica%ia, autoin<ectarea drogurilor@ #" Comportament alimentar !alan%( caloric(=aport2necesitate@ !alan%a dietei =proteine, glucide, lipide, +itamine, minerale@ regularitatea meselor =* mese'7i@ pre)erin%e culinare =carne al!( +s" ro-ie, +egetale, )ructe +s" dulciuri, condimente@ metode de preparare -i conser+are =)ier!ere +s" pr(<ire, 0nghe%are +s" proaspete@ *" Acti+itate )i7ic( tip de mi-care aero!ic =)le8i!ilitate, +igoare@ )rec+en%a =*2.'s(pt(m:n(@ intensitate =/>25>? din capacitatea cardiac( ma8im(@ durat( =#>2/> minute@ ," Somn, rela8are 124 ore de somn 7ilnic ho!iuri e8erci%ii de rela8are, medita%ie echili!ru munc('recrea%ie ." Alte comportamente pre+enti+e imuni7(ri'+accin(ri +eri)ic(ri medicale periodice autoe8amin(ri =e89 palparea s:nilor, testiculelor@ comportament se8ual =e+itarea sarcinilor nedorite, a a+orturilor septice, a !olilor cu transmisie se8ual( prin utili7area pre7er+ati+elor sau partener sta!il@ comportament la +olan =utili7area centurilor de siguran%(, +ite7( redus(, etc"@ e+itarea e8punerii e8cesi+e -i neprote<ate a pielii la soare e+itarea accidentelor domestice -i ocupa%ionale :actorii co!"orta!entali de risc au un rol important 0n etiologia -i e+olu%ia !olilor de e8emplu, peste #.? din !olile cardio+asculare ar putea )i e+itate prin modi)icarea unui singur comportament de risc E )umatul"

Comportamentele de risc care sunt 0n rela%ie cu cele mai importante cau7e de deces sunt9 a@ )umatul, sedentarismul, alimenta%ia necorespun7(toare, stresul 2 0n tul!ur(rile cardio+asculare !@ )umatul, consumul de alcool, alimenta%ia neechili!rat(, e8punerea la soare neprote<at 2 0n cancer c@ alimenta%ia neechili!rat(, stresul, sedentarismul 2 0n accidentele +asculare cere!rale d@ consumul de alcool, droguri, conducerea )(r( utili7area centurilor de siguran%(, stresul 2 0n accidente =inclusi+ accidentele de ma-in(@" a@ )aracteristicile co!"orta!entelor relaionate cu sntatea( Comportamentele rela%ionate cu s(n(tatea sunt determinate de )actori di)eri%i" De e8emplu, )umatul poate a+ea o )unc%ie de Mre7ol+areC a situa%iilor de stres, 0n timp ce acti+itatea )i7ic( poate )i rela%ionat( cu accesul la o sal( de sport" 6actori di)eri%i pot controla acela-i comportament 0n mod di)erit la persoane di)erite" De e8emplu, )umatul poate )i determinat de ina!ilitatea adolescentului de a2-i )ace prieteni, de a!ilit(%i sc(7ute de management al situa%iilor de stres sau de ne+oia de acceptare 0ntr2un grup de colegi" 6actorii care controlea7( comportamentul se schim!( 0n timp" De e8emplu, un t:n(r )umea7( la 0nceput pentru a se identi)ica cu normele grupului s(u de prieteni, pentru ca mai t:r7iu )umatul s( ai!( o )unc%ie de control al situa%iilor de stres" Un alt e8emplu este cel legat de e8erci%iu )i7ic" Ele+ii )ac sport prin natura programei -colare, 0ns( dup( ce 0-i )inali7ea7( studiile renun%( la e8erci%iul )i7ic" Comportamentele rela%ionate cu s(n(tatea -i )actorii care 0i controlea7( di)er( de la indi+id la indi+id" Un t:n(r poate 0ncepe s( consume alcool din moti+e sociale, dup( care alcoolul s( ai!( o )unc%ie de Mre7ol+areC a pro!lemelor emo%ionale pentru un alt t:n(r etapele pot )i di)erite"

!@

c@

d@

Funciile comportamentelor de risc pentru tineri =Nut!eam, Sooth, $55,@9 =a@ e8primarea opo7i%iei )a%( de autoritatea adultului -i normele con+en%ionale ale societ(%ii E e8" consumul de droguri =!@ o modalitate de a se identi)ica cu grupul -i de a )i acceptat de grup E e8" )umatul =c@ e8primarea -i con)irmarea +alorilor identit(%ii personale E e8" consumul de alcool =d@ un semn de maturitate prin adoptarea unor comportamente adulte E e8" consumul de alcool, )umatul =e@ mecanism de coping, de adaptare la situa%iile de stres, )rustrare, inadec+are, e-ec sau la situa%iile anticipate ca )iind de e-ec E e8" consum de alcool, droguri, )umat =)@ o )unc%ie de recreere, amu7ament, e8perien%e inedite sau pentru a MrupeC rutina E e8" consumul de droguri" Studiile 0n domeniu arat( c( 0n general comportamentele de risc nu apar i7olate ci 0ntr2un set comportamental" Rela%ia dintre )umat, consumul de alcool -i consumul de droguri ca -i 0ntre consumul de alcool sau droguri -i actele se8uale neprote<ate sunt cele mai semni)icati+e" S2a e+iden%iat o rela%ie in+ers( 0ntre )umat -i e8erci%iu )i7ic, tinerii care sunt acti+i din punct de +edere al

acti+it(%ii )i7ice )umea7( 0ntr2o propor%ie semni)icati+ mai mic( dec:t cei care sunt inacti+i sporti+" Adoptarea unor comportamente de risc poate duce uneori la de"enden* Rolul pre+en%iei 0n acest ca7 este esen%ial" Dependen%a de su!stan%e se re)er( la o utili7are repetiti+( a unor su!stan%e psihoacti+e, 0n scopul producerii pl(cerii sau e+it(rii discon)ortului )i7ic -i emo%ional" Dependen%a de su!stan%e comport( trei aspecte importante9 $@ su!stan%a controlea7( comportamentul consumatorului prin ne+oia de autoadministrare 0n mod repetat #@ su!stan%a a)ectea7( sistemul ner+os central prin modi)icarea )unc%ion(rii normale a creierului" Aceste modi)ic(ri au ca -i e)ecte schim!(ri ale st(rilor emo%ionale, g:ndirii -i percep%iei *@ ac%ionea7( ca o 0nt(rire =ca un stimul recompens(@ ce sus%ine dorin%a persoanei de a continua s( consume su!stan%a" Dn consecin%(, dependen%a de su!stan%e se caracteri7ea7( prin modi)ic(ri negati+e comportamentale, a)ecti+e, mentale -i de s(n(tate" Dependen%a este de mai multe tipuri9 de"endena de nicotin de"endena de alcool de"endena de droguri de"endena de !edica!ente =e8" tranchili7ante, somni)ere@ Toate aceste categorii enun%ate )ormea7( a-a numita de"enden de substane" E8ist( 0ns( -i alte tipuri de dependen%(, cum ar )i de e8emplu9 dependen%a de internet dependen%a de <ocuri de noroc dependen%a de rela%ii interpersonale nes(n(toase Dependen%a de tutun, alcool sau droguri parcurge mai multe etape p:n( se produce ca atare" Este important de speci)icat )aptul c( la )el ca -i adul%ii, adolescen%ii -i tinerii pot de+eni dependen%i at:t de nicotin( c:t -i de alcool -i droguri" Etapele consumului de su!stan%e sunt9 consu!ul e-"eri!ental, 0n care ele+ul consum( su!stan%a din curio7itate =e8" la o petrecere@ consu! regulat, 0n care ele+ul consum( su!stan%a la di+ersele 0nt:lniri cu colegii, prietenii consu! devenit "reocu"are+ 0n care ele+ul o!i-nuie-te s( consume alcool, droguri, tutun 0n multe situa%ii -i c(utarea acestor situa%ii de+ine 0n sine un scop de"endena+ este )a7a 0n care 0ntregul comportament este controlat de ne+oia organismului de a )uma sau consuma alcool sau droguri" Persoana nu mai este liber, este controlat de substan_ *3* :u!atul i de"endena de nicotin 6umatul este unul dintre cele mai contro+ersate comportamente nes(n(toase" &ult( +reme s2a considerat c( deci7ia de a )uma repre7int( o alegere 0n cuno-tin%( de cau7( c( oamenii sunt !ine in)orma%i 0n momentul 0n care 0ncep s( )ume7e -i, implicit, 0-i asum( responsa!ilitatea acestui comportament -i a consecin%elor lui" Totu-i, studiile arat( c( 5.? dintre )um(tori 0ncep s( )ume7e 0naintea +:rstei de #> de ani" Dntre!area care se impune este 0n ce m(sur( ace-ti tineri de%in in)orma%ii pertinente -i su)iciente re)eritoare
,

la comportamentul de )um(tor -i la riscurile pe care le implic(" Un studiu reali7at pe un num(r de 45. de adolescen%i re)eritor la atitudinile -i con+ingerile despre )umat a su!liniat insu)icienta in)ormare despre pre+alen%a -i riscurile acestui comportament" Ast)el, adolescen%ii9 au supraestimat num(rul adul%ilor -i al adolescen%ilor care )umea7( au su!estimat ponderea persoanelor care au atitudini negati+e )a%( de )umat au considerat c( sunt mai pu%in e8pu-i riscurilor la !olile asociate )umatului" Pre+alen%a acestor con+ingeri eronate era mult mai mare la adolescen%ii9 =a@ care 0ncepuser( de<a s( )ume7e =!@ la cei care a+eau prieteni sau mem!ri ai )amiliei care )umau -i =c@ la cei care inten%ionau s( 0nceap( s( )ume7e 0n +iitorul apropiat" 6umatul 0ncepe de o!icei la o +:rst( timpurie" &ulte sonda<e rele+( )aptul c( mai mult de $.? dintre adolescen%ii cu +:rsta cuprins( 0ntre $#2$4 ani )umea7( regulat -i se consider( )um(tori" 6umatul este un comportament care se de7+olt( treptat, de la )a7a de e8perimentare la )a7a de dependen%( -i de )ormare a unei atitudini po7iti+e )a%( de )umat" 1fectele fu!atului asu"ra organis!ului 6umul de %igar( este d(un(tor tuturor celor care 0l inspir(, inclusi+ ne)um(torilor =fu!atul "asiv;. Acesta con%ine apro8imati+ ,>>> de su!stan%e chimice, dintre care ,> sunt cancerigene" Una din su!stan%ele inhalate odat( cu )umul de %igar( este nicotina" <icotina este un drog care se a)l( 0n tutun -i care are multe e)ecte negati+e asupra organismului, in)luen%ea7( sistemul ner+os 0ntr2 un mod negati+ -i produce gra+e pro!leme de s(n(tate, inclu7:nd dependen%a" :u!atul deter!in de"endena de nicotin aa cu! "oi fi de"endent de alcool sau alte droguri* Efectele nicotinei asupra organismului: cre-terea ratei pulsului -i a respira%iei 0ncetinirea acti+it(%ii musculare -i a re)le8elor )or%ea7( organismul s( consume mai mult o8igen, ceea ce )ace mai di)icil( )unc%ionarea inimii cre-te pro!a!ilitatea de a se )orma MdopuriC 0n s:nge E ceea ce poate duce la in)arct miocardic" Efectele asupra creierului: tul!ur(ri aten%ionale di)icult(%i de 0n+(%are modi)ic(ri ale dispo7i%iei a)ecti+e 0ncetinirea reac%iilor" Cnd o persoan fumeaz, nicotina a<unge rapid 0n s:nge prin pl(m:ni a<unge la creier 0n 1 secunde de la inhalare a<unge 0n alte organe E rinichi, pancreas, )icat" 6umatul, prin su!stan%ele pe care le con%ine )umul de %igar(, a)ectea7( s(n(tatea 0n di+erse moduri, cau7:nd9 cancer =al pl(m:nilor, !u7elor, pancreasului, rinichilor sau creierului@, boli cardiovasculare, boli pulmonare, infarct miocardic, probleme cu sarcina =)emeile care )umea7( au un risc crescut de a a+ea copii !olna+i@ =pentru identi)icarea e)ectelor )umatului asupra organismului, +e7i )i-a #, din ane8e@" :actorii care influenea, fu!atul
,

Orupul de apartenen%( <oac( un rol important 0n )ormarea unor norme po7iti+e )a%( de )umat" 6umatul este un comportament comple8 mani)estat cu predilec%ie 0n situa%ii sociale -i ast)el poate a+ea rolul unui Mcod semioticC prin care grupul se di)eren%ia7( de alte grupuri sociale" Inter+en%iile anti2)umat tre!uie s( descura<e7e )unc%ia social( a )umatului -i s( 0ncura<e7e )ormarea altor norme sociale" Dintre )actorii de ordin social asocia%i cu )umatul, cel mai semni)icati+ este imaginea celui care )umea7(" Industria tutunului, prin reclamele -i campaniile pu!licitare reali7ate, promo+ea7( imaginea )um(torului re!el, li!er, matur -i puternic" Adolescen%ii a<ung s( considere )umatul un comportament ce corespunde acestei imagini" &odi)icarea acestei imagini este o!iecti+ul )undamental al campaniilor anti2)umat, at:t la ni+elul -colii c:t -i la ni+elul societ(%ii" Unul dintre cele mai importante mesa<e pe care tre!uie s( le transmit( campaniile anti2)umat este cel legat de +aloarea unui stil de +ia%( s(n(tos )(r( )umat care are ca -i consecin%e atracti+itatea )i7ic(, socia!ilitatea -i persuasiunea 2 norme importante pentru tineri" Convingeri eronate ale adolescenilor despre fumat E8ist( o serie de erori de g:ndire ale adolescen%ilor relati+e la )umat" Aceste erori )unc%ionea7( )rec+ent asemenea unor scheme cogniti+e de7adaptati+e, ce conser+( -i 0nt(resc comportamentul de )um(tor =pentru e+aluarea con+ingerilor ele+ilor despre )umat, +e7i -i )i-a #$ de la ane8e@" &en%ion(m c:te+a din ele9 3"umatul te face atractiv.2 3"umatul te face independent i mai matur.2 3"umatul te face s te simi bine.2 36utunul nu este un drog, nu%i face nici un ru.2 Una dintre cele mai )rec+ente gre-eli ale programelor de pre+en%ie tradi%ionale ale )umatului este )ocali7area unidirec%ional( pe e+iden%ierea consecin%elor de lung( durat( ale )umatului, cum ar )i aspectele legate de s(n(tate -i !oal(" Studiile arat( c( mesa<ul M6umatul d(unea7( gra+ s(n(t(%iiC nu are e)icacitatea pe care -i2o doreau ini%ial cei care au de7+oltat acest mod de pre+en%ie" Unul dintre principiile )orm(rii unui comportament este cel legat de )unc%ia imediat( a 0nt(ririlor" Pentru ca un comportament s( se )orme7e este important s( )ie 0nt(rit la inter+ale scurte de timp" Ast)el c( e+iden%ierea consecin%elor de lung( durat( asupra s(n(t(%ii a )umatului nu este su)icient de rele+ant( pentru )ormarea unui comportament alternati+ acestuia" Dn consecin%(, este mai e)icient s( )ocali7(m pre+en%ia -i )ormarea comportamentelor po7iti+e pentru s(n(tate prin anali7a -i con-tienti7area ele+ilor asupra consecin%elor imediate ale )umatului" Un e8emplu este evidenierea beneficiilor renun%(rii la )umat rele+ante pentru ele+i" Aceste mesa<e pot )i9 Vei do!:ndi o )orm( )i7ic( mai !un(, prin cre-terea re7isten%ei organismului" Respira%ia, p(rul, hainele tale nu +or mai emana mirosul nepl(cut de tutun" Dantura -i degetele tale nu +or mai )i 0ng(l!enite" Vei economisi 7ilnic o sum( important( de !ani pe care po%i s(2i )olose-ti 0n alte scopuri" E+i%i riscul contract(rii unor !oli gra+e, adesea incura!ile, precum -i sensi!ilitatea la !olile in)ec%ioase" D%i +ei prelungi durata de +ia%("

Prevenia fu!atului activ i "asiv are ca -i componente( in)orma%ii pri+ind consecin%e sociale -i de s(n(tate, de scurt( durat( -i de lung( durat( ale )umatului )ormarea unor +alori -i atitudini po7iti+e )a%( de un stil de +ia%( s(n(tos discutarea -i anali7area rolului in)luen%ei grupului, a )amiliei -i a mass2 mediei 0n )ormarea -i men%inerea atitudinilor )a%( de )umat de7+oltarea deprinderilor de comunicare, aserti+itate -i de a )ace )a%( presiunii grupului =deprinderea de a spune NU, MNu mul%umesc, nu )ume7"C@ de7+oltarea a!ilit(%ilor de luare a deci7iilor, de g:ndire critic( -i de management al stresului de7+oltarea unor comportamente alternati+e" 6umatul este un comportament care are o anumit( )unc%ie" * * 4lcoolul i de"endena de alcool De-i alcoolul a ap(rut ini%ial din moti+e practice =0nlocuirea apei de !(ut impure, o)icierea unor ceremonii religioase etc"@ utili7area lui s2a schim!at ulterior" Oamenii au 0nceput s( produc( di)erite tipuri de alcool, iar consumul de alcool a de+enit parte din cultura european(" Utili7area lui a dus 0ns( adesea la a!u7" Indi)erent dac( este su! )orm( de !ere, +in sau lichior, !(uturile alcoolice sunt su!stan%e chimice care a)ectea7( acti+itatea mental(, emo%ional( -i comportamental(" 4lcoolul este un drog "uternic" Deoarece !(uturile alcoolice sunt at:t de comune -i accesi!ile 0n cultura noastr(, uit(m c( alcoolul este un drog cu e)ecte similare drogurilor inter7ise" Ini%ierea comportamentului de a consuma alcool se reali7ea7( prin 0n+(%are social( E copiii -i adolescen%ii 0n+a%(, pri+ind la cei maturi, c( a consuma alcool este ce+a pl(cut, oamenii care !eau sunt +eseli, r:d -i se simt !ine" Curio7itatea -i dorin%a de a imita adul%ii 0i determin( pe mul%i copii s( 0ncerce s( consume la r:ndul lor alcool" Alcoolul de+ine ast)el un risc din ce 0n ce mai mare pentru c( poate )i acceptat -i 0ncura<at de c(tre cei din antura< -i cel pu%in temporar 0i poate )ace s( par( -i s( se simt( mai mari" Consumul de alcool de+ine deci un comportament )ormat pe !a7a 0n+(%(rii sociale" Dn+(%area social( a consumului de alcool presupune urm(toarele dimensiuni9 7nvarea acestui comportament se reali7ea7( prin o!ser+area comportamentelor unor persoane importante pentru copil sau adolescent, cum ar )i mem!rii )amiliei, prietenii, cele!rit(%i, modele personale" ,3$ bea este ceva interesant, te face s te simi bine, s fii vesel& 7nvarea social presupune -i )ormarea unor atitudini po7iti+e )a%( de e)ectele alcoolului adolescen%ii 0n+a%( ast)el c( a consuma alcool )ace parte dintr2un proces natural 0n urma c(ruia de+ii mai Msocia!ilC -i mai MmaturT" Adolescen%ii continu( s( consume alcool mai ales datorit( influenei grupului. Dn aceast( etap( se consolidea7( comportamentul lor de consum de alcool" Ca -i consecin%e ale acestora, adolescen%ii tind s( considere c( rela%iile sociale sunt )acilitate -i )a+ori7ate de acest comportament prin )aptul c( alcoolul 0i determin( s( de+in( mai +olu!ili -i mai lipsi%i de inhi!i%ii" Un alt mecanism al consumului de alcool este utili7area acestuia pentru re7ol+area situa%iilor de cri7( pentru care t:n(rul nu -i2a de7+oltat a!ilit(%ile necesare" 1fectele alcoolului
,

E8ist( dou( tipuri de e)ecte ale consumului de !(uturi alcoolice9 efectele de scurt durat -i efectele pe termen lung" E)ectele imediate ale consumului de alcool sunt o u-oar( rela8are, inhi!i%ii mai reduse -i reac%ii mai lente" Cu c:t este consumat mai mult alcool, cu at:t acesta +a produce mai multe modi)ic(ri la ni+el cogniti+, emo%ional -i comportamental" Consumul de alcool 0n cantit(%i mari -i pe o perioad( 0ndelungat( poate duce la tul!ur(ri somatice -i psihologice gra+e" Alcoolul este o substan to5ic, care are ca -i consecin%e9 ciro7a, !oli cardiace, ulcer, cancer, !oli psihice, a)ec%iuni )atale ale creierului =pentru identi)icarea de c(tre ele+i a e)ectelor alcoolului asupra organismului, utili7a%i )i-a #, din ane8e@" Una dintre cele mai gra+e consecin%e ale consumului de alcool este alcoolismul" Organi7a%ia &ondial( a S(n(t(%ii consider( alcoolis!ul o boal" Este o !oal( cronic(, progresi+( -i poten%ial )atal( prin consumul necontrolat de alcool" 4lcoolis!ul nu este o "roble! de i!oralitate sau de caracter slab " Alcoolicii sunt persoane !olna+e care au ne+oie de spri<in -i tratament" E8ist( o serie de institu%ii -i asocia%ii care au ca o!iecti+ recuperarea tinerilor -i adul%ilor dependen%i de alcool" Unul dintre programele cu e)icien%( ridicat( 0n recuperare de7+oltat -i 0n %ara noastr( este cel al Asocia%iei Alcoolicilor Anonimi =AA@ ce o)er( materiale in)ormati+e -i ser+icii de consiliere -i terapie pentru persoanele dependente =adolescen%i -i adul%i@ -i pentru )amiliile acestora" 1fectele consu!ului de alcool asu"ra tinerilor $" A!u7ul de alcool este cau7a celor mai multe accidente de main 0n care sunt implica%i tinerii" O treime din accidentele mortale sunt legate de consumul de alcool" Dn plus, mii de persoane sunt r(nite gra+ 0n )iecare an" Dn 4.? din ca7uri, conduc(torii implica%i 0n accidente au consumat oca7ional alcool" #" Consumul de alcool, chiar -i 0n cantit(%i moderate cre-te )oarte mult riscul de a a+ea raporturi se5uale neprotejate" &esa<ul transmis tinerilor tre!uie s( )ie9 M8n singur raport se5ual neprotejat te poate contamina cu virusul *#9 ,+#!$& sau cu alte boli cu transmitere se5ual.2 *" Consumul de alcool duce la violen i agresivitate" Su! in)luen%a consumului de alcool po%i interpreta gre-it o remarc( sau un gest, ceea ce poate duce la comportamente agresi+e -i +iolen%(" Prevenia consu!ului de alcool are ca -i componente9 in)orma%ii pri+ind consecin%ele sociale -i de s(n(tate de scurt( -i de lung( durat( ale consumului de alcool )ormarea unor +alori -i atitudini po7iti+e )a%( de un stil de +ia%( s(n(tos discutarea -i anali7area rolului in)luen%ei grupului, a )amiliei -i a mass2 mediei 0n )ormarea -i men%inerea atitudinilor )a%( de alcool discutarea modului 0n care alcoolul poate diminua per)orman%ele -colare, pro)esionale etc" de7+oltarea deprinderilor de aserti+itate -i de a )ace )a%( presiunii grupului =deprinderea de a spune NU@ de7+oltarea a!ilit(%ilor de luare a deci7iilor, de g:ndire critic( -i de management al stresului" des)(-urarea de acti+it(%i de recreere s(n(toase, cum sunt9 sportul, mu7ica, artele plastice, acti+it(%i de clu!, +oluntariatul" *#* %rogurile i de"endena de droguri Drogul este o su!stan%( a c(rei utili7are creea7( dependen%( )i7ic( -i psihic( -i tul!ur(ri gra+e ale acti+it(%ii mentale, percep%iei -i comportamentului" Consumul de droguri este de<a o pro!lem( ma<or( a 0n+(%(m:ntului rom:nesc"
,

Pre+en%ia consumului de droguri este un proces comple8 la care tre!uie s( participe 0ntreaga societate, )amilia, -coala, ele+ii, organi7a%iile nongu+ernamentale -i cele gu+ernamentale" `coala are un rol esen%ial 0n acti+itatea de pre+en%ie, prin o!iecti+ul ei de )ormare a unor ele+i care pot lua deci7ii responsa!ile -i s(n(toase" Ele+ii sunt din ce 0n ce mai e8pu-i consumului de droguri, de aceea au ne+oie de in)orma%ii corecte despre droguri -i de )ormarea unor atitudini adec+ate )a%( de consumul de droguri" 8i"urile de droguri droguri de stimulare =canna!is, am)etamine, cocaina@ E accelerea7( )unc%ionarea sistemului ner+os central, produc:nd alert( -i e8cita!ilitate" Tinerii consum( aceste droguri din ne+oia de sen7a%ii tari, iar ca e)ect principal este de)ormarea imaginii realit(%ii -i sc(derea percep%iei riscului" droguri de rela5are =tranchili7ante, !ar!iturice, sedati+e@ E cunoscute -i su! numele de sedati+e, 0ncetinesc acti+itatea sistemului ner+os central, produc o stare de rela8are -i induc somnul" Tinerii care consum( aceste droguri simt ne+oia de a se prote<a de solicit(rile -i stimul(rile din mediu, de a e+ita con)runtarea cu pro!lemele, din sentimentul de neputin%( 0n a )ace )a%( solicit(rilor" E)ectele posi!ile sunt9 +or!ire neclar(, de7orientare, comportament speci)ic st(rii de e!rietate" droguri halucinogene sau psihedelice =3"S"D", ecstasH, mescalina@ 2 produc tul!ur(ri ale )unc%ion(rii intelectuale, induc:nd o stare pseudopsihotic( cu ilu7ii -i halucina%ii" E)ectele posi!ile sunt9 o percep%ie alterat( a timpului -i distan%ei, eu)orie -i comportament de7orientat" Cei mai importan%i )actori care duc la )ormarea unor atitudini po7iti+e )a%( de droguri sunt9 curiozitatea 2 mul%i tineri cred c( dac( consum( droguri o singur( dat( nu +or de+eni dependen%i, dar 0n realitate este greu s( te opre-ti anu!ite droguri dau de"enden du" o singur do,= rezolvarea problemelor 2 este important ca t:n(rul s( 0n%eleag( c( primul pas 0n re7ol+area pro!lemelor este recunoa-terea lor -i nu e+itarea acestora prin consumul unor su!stan%e )ormarea unei imagini sociale 2 un t:n(r care consum( droguri crede c( poate c:-tiga aprecierea -i respectul celorlal%i, dar de cele mai multe ori este i7olat de colegi -i prieteni -i cre-te riscul de a se a)la 0n situa%ii ridicole presiunea grupului 2 s( )ie la )el ca ceilal%i din grup unii tineri consum( droguri pentru c( prietenii lor consum( -i ei droguri o stim de sine sczut % un t:n(r cu o stim( de sine sc(7ut( poate consuma droguri pentru a se sim%i mai cura<os, mai +aloros sau mai interesant 0n realitate 0ns(, consumul de droguri te controlea7( -i manipulea7( -i duce la pierderea li!ert(%ii de deci7ie un rspuns la singurtate % unii tineri pot consuma droguri datorit( pro!lemelor pe care le au, a di)icult(%ilor de rela%ionare -i comunicare" Oamenii pot a+ea con+ingeri total eronate )at( de riscul implic(rii lor 0n consumul de su!stan%e, ca de e8"93Consumul unui drog o singur dat nu are efecte negative.2 3 u nu pot deveni dependeni.2 3 ste uor s te opreti dac doreti.2 3Consumul de alcool sau droguri i rezolv problemele.2 3!rogul te face s comunici mai uor. 3 3!rogul te face s te simi liber:2
,

3;umai indivizii slabi ajung dependeni de droguri:2 3!rogurile sunt oferite numai de strini:2 &esa<ele transmise in programele de pre+entie a consumului de droguri, tre!uie s( pun( 0n e+iden%( efectele grave ale consumului de droguri9 Pro)esorii2consilieri au responsa!ilitatea de a semnala comportamentele directe -i indirecte ale consumului de droguri -i a solicita a<utorul p(rin%ilor -i a speciali-tilor 0n a!ordarea ele+ului care consum( droguri" Comportamentele indirecte nu 0nseamn( 0n mod o!ligatoriu consum de droguri dar pot s( constituie semne de alarm(" Pot )i o!ser+ate mai multe ast)el de comportamente, cele mai cunoscute )iind9 schim!area !rusc( a comportamentului, ele+ul nu mai este a-a cum era 0nainte trece )(r( moti+ de la +eselie la triste%e de+ine agresi+ )(r( moti+ 0-i pierde apetitul chiar -i pentru alimentele )a+orite 0-i pierde interesul )a%( de -coal(, acti+it(%ile pre)erate =)ilm, mu7ic(, art(, sport, lecturi@ este somnolent -i apatic )(r( moti+ are pro!leme )inanciare -i 0i dispar lucruri de +aloare =ceas, caseto)on, !iciclet(@ -i2a schim!at grupul de prieteni 0-i ascunde noii prieteni -i nu +or!e-te despre preocup(rile lor este 0n compania unor persoane care consum( alcool sau droguri pre7int( modi)ic(ri a)ecti+e -i comportamentale9 este mai agresi+ sau mai ostil, de+ine i7olat, retras sau deprimat are pro!leme acas( datorit( consumului de alcool sau droguri consum( alcool sau droguri 0n cantit(%i mari de+ine iritat -i necomunicati+ c:nd cine+a 0i pune 0ntre!(ri despre consumul de alcool sau droguri, neag( c( ar a+ea o pro!lem( utili7ea7( alcool sau droguri cu regularitate -i 0n anumite perioade ale 7ilei =0n )iecare sear( sau 0n )iecare diminea%( 0nainte de a merge la -coal(@ continu( s( consume alcool chiar -i c:nd ceilal%i nu mai consum( =de e8emplu, la o petrecere@ are pro!leme de memorie E uit( e+enimente care s2au petrecut 0n timpul consumului de alcool sau droguri este M!eatC sau Mame%itC la -coal( pleac( de la -coal( pentru a consuma alcool sau droguri r(m:ne corigent sau repetent are pro!leme la -coal( datorit( consumului de alcool sau droguri 0-i asum( riscuri 0n timpul consumului de alcool sau droguri, cum ar )i se8ul neprote<at 0ncalc( legea c:nd este su! in)luen%a alcoolului sau drogurilor conduce ma-ina su! in)luen%a alcoolului sau drogurilor este implicat 0n accidente de ma-in( cau7ate de consumul de alcool sau droguri"

Prevenia consu!ului de droguri are ca -i componente9

 in)orma%ii despre consecin%ele de s(n(tate -i sociale ale consumului de droguri )ormarea unor +alori -i atitudini po7iti+e )a%( de un stil de +ia%( s(n(tos discutarea -i anali7area rolului in)luen%ei grupului 0n consumul de droguri de7+oltarea deprinderilor de management al situa%iilor de cri7( prin 0n+(%area unor strategii de coping adaptati+e de7+oltarea deprinderilor de management al con)lictelor -i luare de deci7ii responsa!ile discutarea modului 0n care drogurile 0%i controlea7( modul 0n care g:nde-ti, sim%i -i te compor%i des)(-urarea de acti+it(%i de recreere s(n(toase, cum ar )i participarea la ac%iuni de +oluntariat =e8" programe de pre+en%ie a consumului de droguri@" Ta!elul de mai <os sinteti7ea7( e8emple de comportamente alternati+e )umatului, consumului de alcool -i a consumului de droguri9 <ivel al )o!"orta!ente alternative e-"erienei :i,ic( stare de E8erci%ii de rela8are bine Dans -i antrenament al mi-c(rilor Recreere )i7ic(, sport &asa< Social( Implicarea 0n ac%iuni comunitare, care pot identificare i o)eri satis)ac%ie i!"licare social Implicarea 0n acti+it(%i de a<utorare social( Acti+it(%i de +oluntariat Intelectual Xo!!iuri, lectur(, antrenamente mne7ice )reativ Practicarea mu7icii, picturii, artei )otogra)ice Inter"ersonal Discu%ii de grup, participarea la acti+it(%i de grup, rela%ionarea cu alte persoane De7+oltarea a!ilit(%ilor de comunicare :ilo,ofic+ Consiliere orientat( pe clari)icarea s"iritual +alorilor Studiul )iloso)iei, literaturii uni+ersale, istoriei, literaturii spirituale -i a di)eritelor sisteme de credin%e &edita%ie, contemplare */* )o!"orta!entul se-ual Se-ualitatea . di!ensiune co!"le- a fiinei u!ane Se8ualitatea este o component( esen%ial( a +ie%ii oric(rei persoane" Aspectele sale psihologice, !iologice -i sociale sunt 0ntr2o rela%ie de interdependen%(, con)erindu2i ast)el un caracter comple8" Dn procesul de )ormare al adolescentului, rolul se8ualit(%ii este pregnant, contri!uind la conturarea identit(%ii de sine -i a celei sociale" De7+oltarea unei se8ualit(%i armonioase la copii -i adolescen%i contri!uie la )ormarea unei personalit(%i armonioase -i 0n rela%ie echili!rat( cu sine -i ceilal%i" Este )als( echi+alarea se8ualit(%ii cu rela%ia se8ual(" S(n(tatea se8ual( 0nseamn( s(n(tatea 0ntregului corp -i a uni+ersului psihic al indi+idului" Dn ultimul deceniu, dreptul la educa%ie se8ual( a copiilor -i

tinerilor este +(7ut ca un drept uman )undamental care tre!uie respectat de orice societate democratic(" Sco"ul educaiei se-uale Scopul )undamental al educa%iei psihose8uale este promo+area s(n(t(%ii se8uale -i implicit a s(n(t(%ii psihice, )i7ice, emo%ionale, sociale -i spirituale, cu alte cu+inte, a st(rii generale de !ine" Organi7a%ia &ondial( a S(n(t(%ii de)ine-te s(n(tatea se8ual( ca Mintegrarea aspectelor )i7ice, emo%ionale, cogniti+e -i sociale 0n procesul de7+olt(rii po7iti+e a personalit(%ii, 0n care )iecare persoan( are dreptul la in)orma%ii adec+ate -i rela%ii se8uale responsa!ile"C Programele tradi%ionale de educa%ie pentru s(n(tate se8ual( erau )ocali7ate pe o)erirea de in)orma%ii despre reproducerea uman(, anatomia -i )i7iologia uman(, metode de contracep%ie, !oli cu transmitere se8ual(" Educa%ia se8ual( era o)erit( doar adolescen%ilor =$#2$4 ani@, ignor:ndu2se ast)el c( despre ea se poate +or!i de la o +:rst( )oarte mic(" De asemenea, ea a+ea ca scop doar pre+enirea unor Mde7astreC =e8" sarcina nedorit(, !olile cu transmitere se8ual(, +iolul@ prin 0ntre%inerea )ricii -i a sentimentului de culpa!ilitate" Aspectele po7iti+e ale se8ualit(%ii erau ignorate" Discu%iile despre mastur!are, homose8ualitate, a+ort, men%inerea rolurilor tradi%ionale ale )emeilor -i !(r!a%ilor erau e+itate" Cercet(rile 0n domeniu au ar(tat 0ns( c( aceste programe au o e)icien%( redus(, iar uneori e)ecte negati+e sau contrare" Un alt aspect limitati+ al programelor tradi%ionale este )aptul c( inter+en%iile nu erau integrate 0ntr2un proces de de7+oltare a s(n(t(%ii emo%ionale, cogniti+e, sociale -i comportamentale =XHde, $55,@" Ast(7i, )iecare adult, -coal(, institu%ie, comunitate, societate, tre!uie s( accepte c( se8ualitatea este un aspect natural -i )iresc al +ie%ii )iec(rui copil, adolescent, adult, +:rstnic -i c( ignorarea acestui ade+(r repre7int( o 0nc(lcare a unui drept uman )undamental, dreptul la s(n(tate, armonie -i calitatea +ie%ii" Educa%ia pentru s(n(tate se8ual( este un proces continuu ce se reali7ea7( pe parcursul 0ntregii de7+olt(ri, cu elemente speci)ice )iec(rei +:rste -i ni+elului de de7+oltare intelectual( -i emo%ional(" Dnc( de la +:rste )oarte mici copiii de+in interesa%i de su!iectele pri+ind se8ualitatea" Din ne)ericire, copiii 0-i 0nsu-esc de cele mai multe ori aceste in)orma%ii de la colegii de <oac(, prieteni, re+iste de di+erse )acturi" E8ist( riscul ca in)orma%iile s( )ie eronate -i ast)el se perpetuea7( 2atitudini care conduc la comportamente se8uale de risc =0nceperea prematur( a +ie%ii se8uale, neutili7area mi<loacelor de contraceptie -i protec%ie@" Deseori p(rin%ii e+it( discutarea acestor teme cu copiii lor" Tocmai de aceea -colii 0i re+ine un rol )undamental 0n o)erirea unei percep%ii adec+ate asupra se8ualit(%ii, 0n asigurarea cadrului 0n care ele+ii pot s( discute li!er despre se8ualitate" Totodat(, a!ordarea se8ualit(%ii doar la +:rsta adolescen%ei -i )ocali7at doar pe reproducere -i contracep%ie are ca re7ultat men%inerea con+ingerii c( se8ualitatea este similar( cu rela%ia se8ual(" Dn acest mod nu se percepe aria larg( pe care o implic( se8ualitatea, 0ncep:nd cu acceptarea propriei corporalit(%i -i termin:nd cu deci7iile responsa!ile pe care le implic(" Programele de educa%ie pentru s(n(tate se8ual( tre!uie reali7ate adec+at +:rstei -i ni+elului de de7+oltare intelectual( -i emo%ional( a ele+ului" Pe l:ng( )aptul c( psihose8ualitatea este o component( esen%ial( a procesului de de7+oltare a unei personalit(%i armonioase, mai e8ist( o serie de moti+e pentru care a!ordarea acesteia este esen%ial(9 sc(derea +:rstei la care adolescen%ii de+in acti+i se8ual cre-terea inciden%ei contamin(rii XIV 2 SIDA cre-terea inciden%ei contamin(rii cu alte !oli cu transmitere se8ual( cre-terea num(rului de sarcini nedorite 0n r:ndul adolescentelor
.

 cre-terea num(rului de a!u7uri se8uale E +iol, h(r%uire se8ual(, incest num(rul crescut de a+orturi" Este ne)ondat( con+ingerea p(rin%ilor -i a pro)esorilor c( a educa se8ual copiii -i tinerii presupune transmiterea de in)orma%ii MtehniceC despre !iologia -i )i7iologia actului se8ual" Pro!a!il din aceast( con+ingere inadec+at( apare eludarea sarcinii de Meducator se8ualC, at:t a pro)esorilor c:t -i a p(rin%ilor" Responsa!ilitatea ei este delegat( c(tre a-a numitele Mpersoane de specialitateC =medic, asistent medical, psiholog@" Printr2o ast)el de delegare se medicali7ea7( un aspect natural al +ie%ii oric(rui adolescent" Nu are a-a mare rele+an%( cantitatea de in)orma%ii despre se8ualitate, c:t mesa<ul c( -coala este -i trebuie s fie un loc 0n care ele+ii +or!esc deschis, onest -i )(r( inhi!i%ii, 0mpreun( cu pro)esorul, despre una dintre componentele personalit(%ii lor" Copiii -i adolescen%ii nu +or mai echi+ala se8ualitatea cu un su!iect ta!u, care nu poate )i discutat 0mpreun( cu adul%ii" Elementul esen%ial al procesului de educa%ie pentru s(n(tatea se8ual( este promo+area unor +alori adec+ate pri+ind se8ualitatea proprie -i a celorlal%i" 9alorile se-ualitii( Se8ualitatea este o component( s(n(toas( -i natural( a +ie%ii" Toate persoanele sunt se8uale" Se8ualitatea include dimensiuni )i7ice, etice, spirituale, psihologice -i emo%ionale" Toate persoanele au dreptul -i o!liga%ia s( ia deci7ii se8uale responsa!ile" Toate deci7iile se8uale au consecin%e emo%ionale, comportamentale sau de s(n(tate" Indi+i7ii -i societatea !ene)icia7( c:nd copii discut( despre se8ualitate ca de un proces natural 0n atingerea maturit(%ii psihice" Implicarea prematur( 0n comportamente se8uale presupune riscuri" Tinerii au dreptul la acces la in)orma%ie despre ser+iciile de plani)icare )amilial( -i 0ngri<ire medical(" Persoanele 0-i e8prim( se8ualitatea 0n moduri di)erite" Oamenii tre!uie s( respecte -i s( accepte di+ersitatea +alorilor -i credin%elor despre se8ualitate care e8ist( 0n comunitatea respecti+(" A!stinen%a se8ual( este cea mai e)icient( metod( de a pre+eni sarcina nedorit( -i in)ec%ia XIV'SIDA" Educa%ia pentru s(n(tatea se8ual( este un proces de )ormare de atitudini, con+ingeri -i +alori despre identitate de sine, imagine corporal(, rela%ii interpersonale, intimitate -i iu!ire, comunicare, deci7ie -i responsa!ilitate" Educa%ia se8ual( se adresea7( componentelor psihologice =cogniti+(, emo%ional(, comportamental(@ sociale, spirituale -i !iologice ale s(n(t(%ii" Programele e)iciente de educa%ie psihose8ual( se )ocali7ea7( pe atingerea a , o!iecti+e )undamentale9

$" formarea de convingeri, valori i atitudini despre sine i ceilali 2 o)erirea unui cadru adec+at 0n care adolescen%ii s( ai!( posi!ilitatea de a2-i e8plora propria persoan( -i e+alua atitudinile se8uale cu scopul de7+olt(rii propriilor +alori" 6ormarea acestor +alori are ca -i suport de7+oltarea stimei de sine -i a responsa!ilit(%ii )a%( de sine -i )a%( de ceilal%i 0n mani)estarea se8ualit(%ii a capacit(%ii de a )ace distinc%ia dintre iu!ire -i atrac%ie se8ual(, iu!ire -i camaraderie a 0n%elegerii consecin%elor comportamentului se8ual acti+ a men%inerii unui echili!ru 0ntre ne+oia de independen%( -i rolul de )iu')iic(, ele+, )rate'sor( a capacit(%ii de a spune NU, respecti+ de a accepta un re)u7 perceperea e)ectelor streotipiilor de gen social asupra propriei persoane =e8" pentru c( sunt )at('!(iat tre!uie s(\"@ -i 0n%elegerea )aptului c( !(ie%ii -i )etele au drepturi -i responsa!ilit(%i egale #" dezvoltarea deprinderilor de relaionare interpersonal % o)erirea unui cadru adec+at pentru de7+oltarea deprinderilor de comunicare -i rela%ionare po7iti+( cu persoane de se8 opus, cu cele adulte de e8primare a a)ecti+it(%ii, iu!irii -i intimit(%ii con)orm propriilor +alori de a )ace )a%( presiunii grupului, partenerului -i mass2mediei de a se opune rela%iilor de manipulare -i e8ploatare de management al situa%iilor de con)lict dintr2o rela%ie de negociere -i sta!ilire de limite *" dezvoltarea responsabilitii fa de sine i ceilali % )ormarea de atitudini -i comportamente responsa!ile )a%( de propria se8ualitate -i cea a partenerului perceperea )aptului c( e8primarea iu!irii romantice poate lua -i alte )orme, -i )(r( e8prim(ri se8uale di)eren%iere 0ntre comportamentele se8uale cu risc crescut )a%( de cele cu risc redus perceperea !ene)iciilor 0nt:r7ierii de!utului de +ia%( se8ual( -i a a!stinen%ei de la se8 0n situa%ii de risc 0ncura<area utili7(rii metodelor contracepti+e -i a metodelor de prote<are a s(n(t(%ii se8uale respectarea deci7iei celuilalt, respectarea con)iden%ialit(%ii deci7ii responsa!ile pri+ind +ia%a de cuplu -i +ia%a de )amilie trasarea unor scopuri de durat( medie -i a unor planuri de +iitor" Programele de educa%ie se8ual( se )ocali7ea7( -i asupra de7+olt(rii a!ilit(%ilor de e+itare a rela%iilor de a!u7 )i7ic, emo%ional sau se8ual" O component( central( a promo+(rii educa%iei se8uale este de7+oltarea implic(rii adolescen%ilor 0n participarea la acti+it(%i de +oluntariat pentru educarea celorlal%i tineri din -coal( -i comunitate" ," informarea % o)erirea unor cuno-tin%e despre cre-tere -i de7+oltare, anatomia -i )i7iologia reproducerii, comportament se8ual, sarcin(, a+ort, metode contracepti+e, a!u7 se8ual, !oli cu transmitere se8ual( =STS@, XIV'SIDA, ser+icii medicale, sociale -i psihologice, institu%ii -i organi7a%ii din comunitate care asist( de7+oltarea copiilor -i tinerilor 0n acest domeniu" 8e!atica educaiei se-uale Integrarea se8ualit(%ii 0n de7+oltarea psihologic( presupune luarea 0n considerare 0n programele de educa%ie a celor / componente de !a7(9 de7+oltare uman(, rela%ii interpersonale, deprinderi personale, comportament se8ual, s(n(tate se8ual(, societate -i cultur(" Toate aceste componente se a!ordea7( la toate +:rstele 0ntr2un proces de complementaritate, esen%ial pentru o de7+oltare armonioas(" Pre7ent(m 0n continuare succint c:te+a repere generale pentru educa%ia psihose8ual(" %e,voltarea u!an Acceptarea -i aprecierea propriului corp 6ormarea unei imagini corporale realiste
.

C(utarea de in)orma%ii despre de7+oltarea se8ual( Acceptarea de7+olt(rii se8uale ca o component( a de7+olt(rii umane Interac%iunea cu am!ele se8e 0ntr2un mod potri+it -i respectuos Acceptarea di)eren%elor de gen Respectarea orient(rii se8uale a celorlal%i

Relaiile inter"ersonale De7+oltarea deprinderilor de rela%ionare po7iti+( E8primarea dragostei -i intimit(%ii 0n moduri di)erite -i responsa!ile De7+oltarea -i men%inerea rela%iilor semni)icati+e E+itarea rela%iilor de e8ploatare -i de manipulare 6ormarea unor atitudini po7iti+e )a%( de rela%iile de prietenie 3uarea de deci7ii pri+ind stilul de +ia%( s(n(tos %e"rinderi "ersonale A tr(i potri+it propriilor +alori Asumarea responsa!ilit(%ii pentru propriul corp 3uarea de deci7ii responsa!ile De7+oltarea aserti+it(%ii Comunicarea e)icace cu )amilia, colegii -i prietenii A!ilitatea de a )ace )a%( presiunii grupului )o!"orta!ent se-ual Tr(irea unor sentimente se8uale )(r( a le e8prima printr2un act se8ual C(utarea de noi in)orma%ii pentru de7+oltarea se8ualit(%ii Implicarea 0n rela%ii se8uale caracteri7ate prin responsa!ilitate, onestitate -i 0ncredere E8primarea propriei se8ualit(%i respect:nd drepturile altora E8primarea se8ualit(%ii potri+it propriilor +alori Sntate se-ual Cunoa-terea -i utili7area metodelor de contracep%ie pentru a e+ita sarcinile nedorite E+itarea contact(rii sau transmiterii !olilor cu transmitere se8ual( In)ormare pri+ind modalit(%ile de pre+enire a in)ect(rii cu +irusul XIV In)ormare pri+ind SIDA Pre+enirea a!u7ului se8ual /* Societate i cultur E+aluarea impactului )amiliei, culturii, religiei, mass2mediei asupra con+ingerilor, +alorilor -i comportamentelor legate de se8ualitate Respingerea a!ord(rii +ulgare -i de tip pornogra)ic a se8ualit(%ii -i +alorilor se8uale Atitudine critic( )a%( de percep%ia social( a )emeii ca Mo!iect se8ualC Implicarea 0n programele educati+e de educa%ie pentru s(n(tate se8ual( Demonstrarea toleran%ei )a%( de cei cu stiluri de +ia%( -i +alori se8uale di)erite Atitudinile eronate )a%( de se8ualitate sunt generate de a-a numitele 2!ituri3* Acestea sunt con+ingeri ira%ionale, neade+(ruri, larg r(sp:ndite 0ntr2o anumit( cultur( sau societate, ast)el 0nc:t sunt considerate naturale -i reale" &iturile )urni7ea7( r(spunsuri gata Mcon)ec%ionateC la 0ntre!(rile general umane
.

despre noi 0n-ine, despre al%ii =!(r!a%i2)emei@, despre rela%iile noastre -i mediul 0n care tr(im -i, dac( nu sunt identi)icate, pot s( in)luen%e7e negati+ comportamentul, mai ales al tinerilor, dar nu numai" Ele+ii pot )i 0n+(%a%i s( identi)ice miturile -i s( le com!at( at:t atitudinal c:t -i comportamental" 6iecare din miturile pre7entate mai <os pot constitui punctul de plecare a unor discu%ii de tip de7!atere, sau a unor e8erci%ii prin care ele+ii a<ung s( 0n%eleag( consecin%ele gra+e =uneori )atale 2 e8" contaminare XIV@ a acestor mituri acceptate -i puse 0n practic( de ei" Deseori miturile despre se8ualitate decurg din men%inerea unei imagini tradi%ionale, de tip patriarhal, a rolurilor de se8" Aceste roluri poart( numele de gen social =gender@" Conceptul de gen social a )ost lansat ca r(spuns la ne+oia de a )ace distinc%ie 0ntre caracteristicile !iologice ale !(r!atului -i )emeii -i cele construite social -i cultural" No%iunea de gen social are ca scop dep(-irea perspecti+ei reduc%ioniste re)eritoare la biologia ca i destin" Cu alte cu+inte, conceptele de se5 i gender ,gen social& sunt utile 0n scopul contrast(rii setului de )apte !iologice celor culturale" Cu alte cu+inte, masculinitatea -i )eminitate e8ist( doar 0n mintea celui care percepe" Siologia determin( dac( suntem !(iat sau )at(" Cultura determin( ceea ce 0nseamn( s( )ii M!(r!atC sau M)emeieC -i ce tipuri de comportament sau tr(s(turi de personalitate sunt de7ira!ile pentru )iecare" Alt)el spus, )eminitatea -i masculinitatea repre7int( ceea ce a-teapt( al%ii de la )emei -i !(r!a%i" Deci, )eminitatea -i masculinitatea nu sunt altce+a dec:t construc%ii sociale" Prin intermediul miturilor, ca )orme de comunicare cultural(, semni)ica%ia no%iunilor de )emeie -i !(r!at este naturali7at( -i !iologi7at(, -i ast)el deghi7at( cu consecin%e negati+e at:t pentru )emei c:t -i pentru !(r!a%i" `colii 0i re+ine un rol important 0n com!aterea men%inerii rolurilor sociale tradi%ionale" Miturile adolescenilor des"re se-ualitate( Este inaccepta!il pentru un !(r!at s( )ie +irgin" Doar )(c:nd dragoste ne +om do+edi unul altuia c:t de mult ne iu!im" S(r!a%ii tre!uie s(2-i mani)este masculinitatea9 )i7ic( -i se8ual(" Impulsurile se8uale sunt mai puternice la !(r!a%i" S(r!a%ii tre!uie s( ai!( rela%ii se8uale cu c:t mai multe )ete pentru a do!:ndi e8perien%(" 6etelor le )ace pl(cere la )el de mult ca -i !(ie%ilor s( )ac( SER, dar ele tre!uie s( spun( NU pentru a2-i men%ine reputa%ia" C:nd )etele spun NU este de )apt POATE sau DA" S(r!a%ii nu +or!esc despre SER, ei 0l practic(" Dac( nu )ac dragoste cu el am s( 0l pierd" 6etelor le )ace pl(cere s( )ie con+inse mai mult timp =chiar -i lacrimile )ac parte din ritualul )iresc@" S(ie%ii tre!uie s( )ie ini%iatorii actului se8ual" 6etelor le plac !(ie%ii care de%in controlul" Dup( ce un !(iat se e8cit(, el nu se mai poate controla" O )at( nu poate r(m:ne gra+id( dup( primul act se8ual" Poate am noroc -i nu r(m:n gra+id(" Dac( o )at( )olose-te metode contracepti+e pro!a!il nu este prea McuminteC" Iu!irea 0ntre doi tineri 0nseamn( 0ntotdeauna -i rela%ii se8uale" Contactul )i7ic tre!uie 0ntotdeauna s( duc( la se8" S(r!a%ii tre!uie s( )ie per)orman%( 0n domeniul se8ual" O )emeie modern( tre!uie s( ai!( rela%ii se8uale premaritale" S(r!atul tre!uie s( ai!( controlul 0n rela%iile se8uale"
.

 6emeia tre!uie s( r(spund( 0ntotdeauna ini%iati+elor se8uale ale !(r!atului" S(r!a%ii doresc 0ntotdeauna s( )ac( se8" Este prea <enant s( +or!esc cu prietena'prietenul meu despre pre7er+ati+e" Pre7er+ati+ele diminuea7( spontaneitatea -i pl(cerea actului se8ual" Cei mai mul%i adolescen%i -i2au 0nceput +ia%a se8ual(" Via%a se8ual( este o cale de a de+eni adult" Riscul "entru >I9/SI%4 Ast(7i, c:nd !oala SIDA a a<uns s( )ie denumit( M)lagel mondialC -i riscul contamin(rii cu +irusul XIV MpandemieC =+ite7( -i arie de contaminare mai mare dec:t 0n ca7ul unei epidemii@, educa%ia se8ual( nu poate ignora aceast( realitate Mpostmodern(C9 pe mapamond, 0n )iecare 7i, apro8imati+ $/">>> de persoane se in)ectea7( cu XIV 0n lume e8ist( apro8imati+ ,> milioane de persoane in)ectate cu XIV de la declan-area epidemiei au murit $4,4 milioane de oameni numai 0n anul $555, /#>">>> de copiii su! $. ani au )ost in)ecta%i cu +irsul XIV Centrul de Statistic( al Statelor Unite estimea7( c( dac( pre+en%ia nu este intensi)icat(, 0n anul #>$>, SIDA +a produce o cre-tere a mortalit(%ii in)antile cu pan( la 1.? Rom:nia se situea7( pe primul loc 0n Europa 0n ceea ce pri+e-te num(rul de copii !olna+i de SIDA 0n ultimii ani a crescut 0ngri<or(tor de mult num(rul tinerilor din Rom:nia in)ecta%i cu XIV" nu e8ist( tratament sau +accin pentru SIDA" simptomatologia !olii poate )i ameliorat( sau 0nt:r7iat(, dar SIDA este o !oal( letal(" Pre+enirea transmiterii in)ect(rii cu XIV pe cale se8ual( se reali7ea7( prin utili7area o!ligatorie a pre7er+ati+ului, prin e)ectuarea testului XIV de c(tre am!ii parteneri, prin p(strarea )idelit(%ii 0n cuplu" Singura cale "erfect sigur de a evita infectarea cu >I9 este abstinena se-ual* 6ormarea unei repre7ent(ri sau percep%ii corecte a !olii are un rol semni)icati+ 0n adoptarea unui stil de +ia%( sanogen -i 0n adoptarea unor comportamente de protec%ie" Ca -i la toate celelalte tematici despre se8ualitate ele+ii 0-i 0nsu-esc multe in)orma%ii gre-ite de la colegi sau din alte surse neadec+ate de in)ormare" Un model complet de repre7entare a !olii presupune in)orma%ii corecte despre !oal(, despre cau7e, e+olu%ie 0n timp, consecin%e, controla!ilitate" E+aluarea miturilor despre XIV'SIDA tre!uie s( cuprind( toate cele . aspecte ale unei repre7ent(ri complete" Identi)icarea mecanismelor de)ensi+e )a%( de riscul XIV'SIDA este un alt element esen%ial 0n procesul de pre+en%ie" &ulte persoane recurg )rec+ent la mecanisme de ap(rare )a%( de ce+a despre care nu au in)orma%ii su)iciente" Ca -i consecin%( a utili7(rii acestor mecanisme de)ensi+e este implicarea 0n comportamente de risc =actul se8ual neprote<at@" Identi)icarea -i modi)icarea acestor atitudini este )oarte important( 0n procesul de de7+oltare a comportamentelor de protec%ie" Cele mai )rec+ent utili7ate mecanisme de)ensi+e )a%( de riscul contamin(rii XIV sunt9 negarea E MEu nu m( pot 0m!oln(+i de SIDA_C

 proiecia E MNumai prostituatele -i homose8ualii pot s( se in)ecte7e cu +irusul XIV"C raionalizarea E MNici prietenii mei nu )olosesc pre7er+ati+ -i nu s2au 0m!oln(+it_C represia E MDe ce s( ne g:ndim la ce poate )i mai r(u; Dac( este s( se 0nt:mple, oricum nu po%i )ace nimic_C" Prevenia trans!iterii virusului >I9 tre!uie s( cuprind(9 in)orma%ii corecte despre ce este XIV'SIDA, identi)icarea mecanismelor de ap(rare -i a modalit(%ilor de percepere, repre7entare a !olii, responsa!ili7area indi+idului pri+ind propria s(n(tate, )ormarea unei repre7ent(rii corecte a !olii, distinc%ia dintre un seropo7iti+ -i a )i !olna+ de SIDA, com!aterea miturilor =e8" SIDA se ia prin str:ngere de m:n(, numai prostituatele -i homose8ualii )ac SIDA@, modalit(%ile de transmitere, modalit(%ile de protec%ie, testul XIV, unde se poate )ace, cine ar tre!ui s( 0l )ac( -i )ormarea unor atitudini adec+ate pri+ind persoanele cu SIDA =eliminarea stereotipurilor )a%( de persoanele cu SIDA@" In)ormarea corect( a tinerilor despre SIDA 0i +a a<uta s( separe realitatea de )ic%iune -i s( anule7e riscul de 0m!oln(+ire" &ai mult dec:t at:t, ele+ii tre!uie s( )ie 0ncura<a%i s( de+in( +oluntari 0n programele de reducere a riscului de transmitere a +irusului XIV, prin in)ormarea altor tineri, com!aterea miturilor -i pre<udec(%ilor pri+ind SIDA" Studiile de e+aluare a programelor de educa%ie se8ual( au do+edit c( 0n urma programelor de educa%ie se8ual( ele+ii9 a@ sunt mai !ine -i mai corect in)orma%i pri+ind comportamentul se8ual, metodele de contracep%ie, modalit(%ile de pre+enire a a!u7ului se8ual !@ -i2au )ormat un set de +alori s(n(toase despre se8ualitate c@ -tiu s( caute -i s( e+alue7e mai corect di)eritele surse de in)orma%ii despre se8ualitate d@ iau deci7ii mai responsa!ile 0n ceea ce pri+e-te 0nceperea +ie%ii se8uale e@ scade num(rul de ele+i acti+i se8ual )@ reduce num(rul de sarcini nedorite g@ reduce inciden%a !olilor cu transmitere se8ual( h@ cre-te calitatea rela%iilor de cuplu -i calitatea +ie%ii" $bstacole n reali,area educaiei se-uale Studiile de e+aluare a e)icien%ei educa%iei se8uale au identi)icat o serie de o!stacole care pot s( inter)ere7e cu o acti+itate de )ormare po7iti+(9 a@ Teama adul%ilor c( discutarea su!iectelor legate de se8ualitate 0i +a determina pe ele+i s( e8perimente7e +ia%a se8ual( -i, 0n consecin%(, este mai !ine ca aceste su!iecte s( nu )ie a!ordate" Cercet(rile arat( c( deci7ia adolescen%ilor pri+ind 0nceperea +ie%ii se8uale este re7ultatul sistemului lor de +alori -i atitudini )ormat pe parcursul 0ntregii de7+olt(ri" Cu c:t aceste +alori -i atitudini sunt mai !ine consolidate =0ncrederea 0n sine, luarea de deci7ii responsa!ile, comunicare interpersonal( armonioas(@, cu at:t adolescentul 0-i +a 0nt:r7ia de!utul de +ia%( se8ual(" 3ipsa in)orma%iilor -i nediscutarea su!iectelor de interes pentru adolescen%i nu duce dec:t la implicarea acestora 0n comportamente se8uale de risc -i )ormarea unei percep%ii gre-ite despre se8ualitate" !@ Uneori pro)esorii -i p(rin%ii pot s( nu )ie de acord cu anumite atitudini -i comportamente" Pro)esorul nu tre!uie s( transmit( ele+ilor 2 -i cu at:t mai pu%in s( impun( 2 +alorile sale personale, legate de se8ualitate pro)esorul consilier este un )acilitator care 0ncura<ea7( de7!aterile de opinii despre
.

c@

d@

e@ )@

g@

h@ i@

+alorile se8uale" Important este ca ele+ii s( )ie 0n+(%a%i e8erci%iul argument(rii, s( moti+e7e de ce ader( sau de ce resping acele atitudini sau comportamente" Nu spiritul critic sau cel de culpa!ili7are tre!uie s( domine aceste de7!ateri, ci dorin%a de a asculta -i a 0n%elege argumenta%ia adolescentului'colegului" Un alt o!stacol este generat de teama pro)esorilor c( nu +or -ti s( dea r(spunsuri corecte la 0ntre!(rile adolescentului" Ora de consiliere are ca -i o!iecti+e )ormarea unor atitudini -i +alori adec+ate -i 0n+(%area ele+ilor s( e+alue7e di)eritele surse de in)orma%ii despre se8ualitate" Pro)esorul poate sugera ele+ilor parcurgerea unor materiale de specialitate -i s( modere7e discu%ia despre tema citit(" Un impediment ma<or 0n reali7area unei educa%ii se8uale corecte este de7+oltarea la copii -i adolescen%i a sentimentului de <en( sau de +ino+(%ie" Unii adul%i a!ordea7( aceste teme su! Mum!relaC moralit(%ii, respecti+ a imoralit(%ii, suger:nd mesa<ul c( interesul se8ual al adolescen%ilor se a)l( la grani%a 0ntre moral -i imoral" Se8ualitatea adolescentului nu tre!uie Me8pediat(C de c(tre adult 0n s)era interdic%iei, +ulgarului sau imoralului" Studiile au ar(tat c( adul%ii care au a+ut o educa%ie se8ual( rigid(, dominat( de pre<udec(%i, !a7at( pe 0n+ino+(%ire -i considerarea se8ului ca un lucru ru-inos, au mani)estat la +:rsta adult( dis)unc%ii se8uale -i o +ia%( de cuplu nesatis)(c(toare" Neadec+area discu%iilor cu ni+elul de de7+oltare mental( -i emo%ional( al ele+ilor =aceast( neadec+are poate )i 0n am!ele sensuri9 )ie dep(-e-te ni+elul de de7+oltare, )ie acesta este su!e+aluat@" 6ocali7area pe situa%iile de cri7(9 deseori educa%ia se8ual( este redus( la pre+en%ia sarcinilor -i a !olilor cu transmitere se8ual( a-a cum am ar(tat p:n( acum se8ualitatea 0nseamn( mult mai mult dec:t reproducere, sarcin(, contracep%ie, !oli, a!u7" Este ade+(rat c( acestea pot s( de+in( aspecte negati+e -i pro!lematice pentru un adolescent, dar se8ualitatea 0nseamn( 0n primul r:nd asimilarea 0n identitatea personal( a acestei dimensiuni psiho2sociale -i !iologice comple8e a personalit(%ii umane" Discutarea despre se8ualitate la un ni+el a!stract, teoretic, -tiin%i)ic -i medicali7at" Nu este su)icient s( o)erim doar in)orma%ii, este mai important s( )orm(m con+ingeri, atitudini -i comportamente care respect( drepturile umane )undamentale -i au consecin%e po7iti+e asupra +ie%ii indi+iduale" 6olosirea unor cli-ee e+aluati+e despre anumite persoane -i ridiculi7area sau discriminarea lor" Sentimentul de <en( 0n discutarea su!iectelor despre se8ualitate poate !loca comunicarea ele+2adult" A!ordarea se8ualit(%ii tre!uie reali7at( gradual, 0n )unc%ie de ni+elul procesului de de7+oltare psihic( -i )i7ic( al ele+ilor =+e7i programa -colar(@" 6ocali7area pe aspectele legate de con+ingeri, atitudini -i +alori, -i mai pu%in pe su!iectele legate de anatomia -i )i7iologia organelor genitale, reduc sentimentul de discon)ort al pro)esorului -i ele+ilor" Pro)esorul2consilier, prin cursurile de )ormare prin care -i2a do!:ndit noua competen%(, ar tre!ui s( nu mai perceap( ca )iind pro!lematic su!iectul educa%iei se8uale" Totu-i, 0n ca7ul 0n care acesta simte c( nu 0-i poate dep(-i reticen%ele, este indicat s( in+ite la ora de consiliere psihologul -colar sau medicul de plani)icare )amilial(" Dn acest mod ele+ii nu +or )i )rustra%i de un drept )undamental al lor -i anume in)ormarea -i discutarea despre una dintre componentele cheie ale identit(%ii lor personale -i sociale 2 se8ualitatea"

Dn )inal, putem sumari7a c( a )ace educaie se-ual eficient nsea!n a vorbi cu elevii notri des"re( cunoa-tere de sine corp, emo%ii, stare de !ine comunicare -i rela%ii interumane +alori -i modele presiunea grupului, mass2mediei, partenerului 0ncredere 0n sine -i aserti+itate deci7ie -i responsa!ilitate dragoste -i 0ncredere negociere -i sta!ilire de limite mituri se8uale manipulare -i in)luen%are a!u7 emo%ional -i se8ual orientare se8ual( stereotipii de gen social comportamente se8uale de risc contracep%ie sarcin( a+ort XIV'SIDA, alte !oli cu transmitere se8ual( planuri de +iitor educarea se8ual( a tinerilor de c(tre tineri s(n(tate )i7ic(, psihic(, social(, emo%ional(, spiritual(, se8ual(" *0* 4lte co!"orta!ente relevante "entru sntate practicarea regulat( a e8erci%iului )i7ic comportament alimentar ra%ional e+itarea e8punerii la soare neprote<at +eri)ic(ri medicale regulate, screeninguri e+itarea accidentelor rutiere prin utili7area 0n auto+ehicule a centurii de siguran%( sau a c(stii de protec%ie =!iciclete, motociclete@ e+itarea accidentelor casnice *6* Princi"ii i ti"uri de "revenie ale co!"orta!entelor de risc Programele de promo+are a s(n(t(%ii +or +i7a reducerea comportamentelor de risc, respecti+ a )umatului, consumului de alcool -i droguri, a comportamentului alimentar -i se8ual de)icitar -i +or 0ncura<a practicarea comportamentelor protecti+e =e8erci%iul )i7ic, rela8are, etc\@" Programele de pre+en%ie tre!uie s( respecte anumite principii care, totodat( +or )i adaptate 0n )unc%ie de ni+elul -i tipul programului de pre+en%ie" Principiile programelor de prevenie $" Tul!ur(rile clinice sunt determinate de rela%ii comple8e cu )actorii de risc #" E8punerea la mai mul%i )actori are e)ecte cumulati+e -i interacti+e
.

*" Soli'dis)unc%ii di)erite au )actori de risc similari ," Importan%a )actorilor de risc di)er( 0n )unc%ie de stadiul de de7+oltare a persoanei ." Promo+area )actorilor de protec%ie diminuea7( e)ectul )actorilor de risc /" Pre+en%ia e)icient( solicit( inter+en%ii coordonate 0n domenii di)erite 1" Ac%iunile de com!atere a )actorilor de risc tre!uie s( )ie ini%iate 0naintea instal(rii dis)unc%iilor'!olii 4" Programele de pre+en%ie tre!uie s( 0ncorpore7e datele cercet(rilor din domeniu 5" Programele de pre+en%ie tre!uie s( +i7e7e 0n aceea-i m(sura e)ectele de scurt( durat( c:t -i cele de lung( durat( $>"Programele de pre+en%ie tre!uie adaptate la tipul -i ni+elul de inter+en%ie" ;ivele de realizare a programelor de prevenie9 Ou+ernamental =m(suri legislati+e -i politici sanitare@ Comunitar =m(suri la ni+elul unui <ude%, ora-, cartier@ Organi7a%ional =m(suri la ni+elul institu%iilor, -colilor, organi7a%iilor pro)esionale@ Orup =adolescen%i, solda%i, pri7onieri, a!u7atori@ Indi+idual 6ipuri de programe de prevenie9 Primar =+i7ea7( inter+en%ii la ni+el popula%ional, 0nainte ca orice dis)unc%ie sau tul!urare s( se mani)este@" +ecundar =urm(re-te identi)icarea grupurilor, situa%iilor de risc -i ac%ionarea asupra lor 0n scopul reducerii riscului de apari%iei a !olii@" 6eriar =se reali7ea7( de o!icei 0n mediul clinic, prin a!ordarea )actorilor de risc la persoanele !olna+, 0n scopul pre+eni rec(derilor -i cronici7(rii !olii -i a unei recuper(ri mai rapide" *7* Modele i factori care influenea, stilul de via Cercet(torii din domeniul psihologiei s(n(t(%ii au de7+oltat mai multe modele e5plicative =de ce se practic( sau nu anumite comportamente@, predictive =)actori, caracteristici care pot s( anticipe7e practicarea unor comportamente speci)ice@ sau de intervenie =pentru modi)icarea comportamentelor de risc sau 0nt(rirea a celor de protec%ie@" Pentru a asigura e)icien%a inter+en%iilor psihologice, &ichie -i A!raham =#>>,@ recomand( ela!orarea de inter+en%ii !a7ate pe teorie -i date empirice" Prin urmare, -i 0n ca7ul pre+en%iei primare -i secundare a !olilor, tre!uie identi)icate acele modele -i teorii care s2au do+edit e)iciente 0n reducerea riscului de apari%iei sau e+olu%ie ne)a+ora!il( a !olii" Cele mai utili7ate modele de schim!are a comportamentelor de risc -i neadec+ate sunt9
.

&odelul Dn+(%(rii sociale =Sandura, $511, $54/@ &odelul Con+ingerilor despre S(n(tate =RosenstocW, $51,@ Teoria Comportamentului Plani)icat =6ish!ein ] A<7en, $54/@ &odelul Stadiilor Schim!(rii =ProchasWa -i DiClemente, $54,, $54/@"

Modelul nvrii sociale =Sandura@ este un model e8plicati+ care ne arat( c(, comportamentele sunt 0n+(%ate prin imitare, datorit( persuasiuni sociale sau prin 0nt(ririle primite de la grupul de apartenen%(, prieteni" Dn acest sens un rol co+(r-itor 0l are mass media -i mesa<ele pu!licitare" Componentele principale din modelul ela!orat de Sandura sunt9 $" determinismul reciproc =comportamente re7ultate din interac%iuni sociale@ #" cuno-tin%e =in)orma%ii rele+ante care pot schim!a comportamentele de risc@ *" e8pecta%ii =con+ingeri pri+ind pro!a!ilitatea consecin%ei unui comportament@ ," auto2e)icacitatea =0ncrederea 0n a!ilitatea de a des)(-ura ac%iuni cu succes@ ." 0n+(%area +icariant( =o!ser+area comportamentelor altora -i a consecin%elor acestora@ /" 0nt(riri =recompense pentru anumite comportamente@ O modalitate de aplicare a acestor principii este utili7area di+erselor )orme de mass2media" Unul dintre primele programe care a utili7at o ast)el de inter+en%ie a )ost programul de pre+en%ie a SCV BStan)ord Three ToGnsC" Acesta a inclus inter+en%ii educa%ionale reali7ate prin intermediul mai multor canale media =TV, radio, !ro-uri@" De e8emplu s2au pre7entat persoane care modelau comportamente sanogene9 participau la e8erci%ii )i7ice, g(teau s(n(tos etc" Programul a o!%inut re7ultate )oarte !une 0n ceea ce pri+e-te modi)icare comportamentelor de risc pentru de7+oltarea SCV 0n cadrul comunit(%ilor unde s2a des)(-urat =Senett et al", #>>,@" Modelul convingerilor despre sntate =RosenstocW, SecWer@9 con)orm acestui model =)igura ,"$"@ persoana adopt( sau nu un comportament de risc 0n )unc%ie de9 /. percepia ameninrii bolii sau comportamentului de risc< #" a vulnerabilitii personale )a%( de accea !oal( *" severitatea !olii care poate )i declan-at( de acel comportament ," autoeficacitatea,adic( capacitatea sa de a renun%a la comportamentul de risc -i ." avantajele i dezavantajele ,costurile -i !ene)iciile@ practic(rii acelui comportament =s(n(tos sau de risc@" Toate aceste percep%ii +or determina intenia care declan-ea7( comportamentul sanogen sau patogen"

Al)el spus, percep%ia amenin%(rii este in)luen%at( de in)orma%iile pe care un t:n(r le are despre acel comportament sau !oal( -i este in)luen%at( de trei )actori9 a@ +alorile generale pri+ind s(n(tatea =MSunt preocupat de s(n(tatea meaC@ !@ con+ingerile pri+ind +ulnera!ilitatea la o anumit( !oal( =M&ama mea este supraponderal( a-a c( -i eu +oi )i supraponderal(C@ c@ con+ingerile despre consecin%ele !olilor =MVoi muri dac( +oi a+ea cancer pulmonarC@" Al%i )actori care sunt rele+an%i 0n percep%ia amenin%(rii9 variabilele demografice =+:rst(, se8, ras(, etnie@, variabile psihosociale =caracteristici de personalitate, norme sociale, presiunea grupului@, variabile structurale =cuno-tin%ele despre o !oal(@" E+aluarea costurilor -i !ene)iciilor adopt(rii unor comportamente este un alt )actor important 0n )ormarea atitudinii )a%( de comportamentele protectoare -i de risc -i are un rol important 0n luarea unei deci7ii adec+ate pentru adoptarea unui stil de +ia%( s(n(tos" Aceste McosturiC sau consecin%e pot )i materiale =MNu am !ani s( merg la o sal( de sportC@ sau psihologice = MNu +oi mai a+ea at:t de mult timp s( stau cu prietenii mei dac( merg la sport"C@" Persoanele tre!uie 0n+(%ate s( e+alue7e aceste costuri -i consecin%e 0n adoptarea unui comportament" Pe l:ng( aceste +aria!ile care in)luen%ea7( adoptarea comportamentului sanogen, a )ost descris( e8isten%a unor amorse care declan-ea7( ac%iunea" De e8emplu dac( o persoan( su)er( un in)arct miocardic, +a )i mai moti+at( s( adere la tratament sau la un stil de +ia%( sanogen, 0n compara%ie cu o persoan( care nu a a+ut aceast( e8perien%("
Comportament de risc Vulnera!ilitate personal( Se+eritatea !olii

Intenie

Comportament s(n(tos

Autoe)icacitate Cost ' !ene)icii comportament s(n(tos

6igura ,"$ &odelul con+ingerilor despre s(n(tate =RosenstocW, $54. SecWer, $51,@ Teoria comportamentului planificat %TCP =A<7en, 6ish!ein, $54., $544@ )ace parte din categoria teoriilor social2cogniti+e de e8plicare -i predic%ie a
/

comportamentelor de s(n(tate =)igura ,"#@" TCP su!linia7( rolul central pe care 0l au con+ingerile -i atitudinile 0n practicarea anumitor comportamente sanogene, respecti+ patogene" Aceste con+ingeri iau )orma unor nor!e subiective, care pot )i norme descriptive, adic( ce crede o persoan( despre modul 0n care antura<ul apropiat se comport( =e8" prietenii mei )umea7( colegii mei )ac sport prietenii mei )olosesc 0ntotdeauna centura de siguran%( c:nd sunt 0n ma-in( )ra%ii mei 0-i )ac regulat controlu medical@ sau norme in unctive, adic( modul 0n care persoana percepe 0ncura<(rile celor apropia%i de a practica sau nu anumite comportamente =e8" prietenii mei doresc ca -i eu s( 0ncep s( consum alcool sau prietenii mei doresc s( renun% la !(tuturile alcoolice sau persoanele apropiate mie ar apro!a daca eu a- 0ncepe s( sl(!esc@" Aceste norme su!iecti+e crea7( presiune asupra persoanei de a practica sau de a stopa practicarea anumitor comportamente" Totodat( ele se re)lect( 0n atitudini pro sau contra unor comportamente =e8" este amu7ant s( merg pe <os 7ilnic $> Wm sau este plictisitor s( am gri<( ce m:n(nc este 0n%elept s( nu mai m(nanc atat de mult( ciocolat( este o prostie s( m( las de )umat @" Alte dou( componente esen%iale ale modelului TCP, al(turi de norme -i atitudini sunt 9 controlul comportamental perceput =e8" pot s( m( las de )umat -tiu unde tre!uie s( merg pentru testul Papanicolau -tiu cum s( )ac )a%( o!stacolelor 0n a nu m( l(sa tentat de consumul e8cesi+ de alcool@ respecti+ intenia de a practica comportamentul =inten%ione7 ca 0n urm(toarele # luni s( merg pentru un control general la medic@ ! Normele su!iecti+e, atitudinea -i perceperea controlului comportamental sunt cei mai !uni predictori pentru inten%ia de a practica un anume comportament, iar inten%ia la r:ndul ei este un !un predictor pentru comportament" Con)orm TPS cel mai !un predictor al comportamentului este inten%ia unei persoane de a adopta acel comportament = de e8" BInten%ione7 s( )ac e8erci%ii 4titudinile s"ecifice Inten%ia fa de co!"orta!ent )i7ice regulatC@" re)lect( moti+a%ia unei persoane de a adopta comportamentul, precum -i timpul -i e)ortul pe care persoana este dornic( s( con+ingerile despre consecin%ele unui comportament 0l depun( 0n acest scop $55$@" Inten%ia este la r:ndul s(u determinat( 3!ac voi face aerobic m voi simi=A<7en, mai atractiv2 e+aluarea consecin%elor comportamentului de atitudini, norme su!iecti+e -i percep%ia controlului comportamental" Prin 3 ste important pentru mine s m simt atractiv2 urmare, pentru schim!area unor comportamente de risc, este necesar( inter+en%ia la ni+el atitudinal, al con+ingerilor normati+e -i a celor asociate cu percep%ia propriului control asupra acelor comportamente de risc, -i al <or!ele subiective fa )ormul(rii intenten%iei de practicare cotidian( a comportamentelor s(n(toase" de co!"orta!ent I<81<?I4 &ulte cercet(ri empirice sus%in +aliditatea acestui model, care nu este scutit de a reali,a un nici de normati+e critici" con+ingerile co!"orta!ent
3Prietenii mei fac sport.2 moti+a%ia de acceptare a con+ingerilor celorlal%i 39reau s fac sport pentru c i prietenii mei fac sport.2 3#ntenionez s merg la o sal de sport regulat s fac aerobic.2 )$MP$R84M1<8 3"ac aerobic de trei ori pe sptm=n.2

Perce"ia controlului co!"orta!ental 39oi fi n stare s fac aerobic regulat.2 =control intern@ 39oi avea acces la o sal de sport.2 =control e8tern@

:igura 7*1*

:igura *2* 8eoria "lanificrii co!"orta!entale Modelul stadiilor sc"im#rii =ProchasWa -i DiClemente, $54,, $54/@ a )ost ela!orat ini%ial pentru a 0n%elege schim!area comportamentului de a )uma =)igura ,"*"@ Ulterior a de+enit unul dintre cele mai populare modele de modi)icare comportamental(, utili7at cu succes 0n ca7ul tratamentului pentru adic%ii -i pro!leme comportamentale, cum ar )i9 controlul greut(%ii, e8erci%iul )i7ic, consumul de droguri -i a!u7ul de alcool" Asump%ia din spatele acestui model este aceea c( modi)icarea unui comportament se reali7ea7( treptat -i presupune parcurgerea unui num(r de stadii, caracteri7ate de atitudini, credin%e -i +alori di)erite" Prin urmare, conceptul cheie 0n cadrul acestui model este acela de stadiu. &odi)icarea comportamental( presupune parcurgerea a -ase stadii9 =$@ pre%contemplare: nu e8ist( dorin%a de schim!are -i'sau pro!lema =comportamentul de risc@ nu este con-tienti7at( ca Bpro!lem(C =#@ contemplare9 apare inten%ia de a schim!a comportamentul de risc 0n urm(toarele *2/ luni, dar )(r( reali7area unui plan concret 0n acest sens, )(r( a 0n+(%a modalit(%i de a ini%ia modi)ic(ri comportamentale =*@ pregtire pentru aciune: apare inten%ia de a trece la ac%iune 0n urm(toarea lun(, inten%ie care de multe ori este declarat( e8plicit, -i se e8plorea7( modalit(%ile 0n care schim!area poate )i reali7at( =,@ aciunea 0n +ederea reali7(rii schim!(rilor scontate =de e8" sc(derea 0n greutate sau renun%area la )umat@ se 0n+a%( modalit(%i speci)ice de modi)icare sau diminuare a comportamentelor de risc, se pun 0n aplicare aceste modalit(%i -i se 0nregistrea7( progresele o!%inute@ =.@ meninerea comportamentelor noi de7ira!ile@ achi7i%ionate 0n urma procesului de schim!are
/

=/@ evitarea recidivelor, adic( a comportamentelor de risc" Parcurgerea acestor etape pot implica -i perioade de rec(deri 0n stadiile anterioare, dar acestea nu sunt considerate un e-ec, ci o oportunitate de 0n+(%are" Progresul de2a lungul stadiilor este atins prin di)erite procese de schim!are, respecti+ prin ceea ce )ace o persoan( pentru a2-i modi)ica comportamentele, emo%iile -i g:ndurile -i a a+ansa la o etap( urm(toare" &odelul stadiilor schim!(rii este considerat 0n literatura de specialitate ca )iind util pentru ela!orarea inter+en%iilor de modi)icare comportamental(" Identi)icarea stadiului 0n care se a)l( o persoan( la un moment dat permite adaptarea inter+en%iei ast)el 0nc:t aceasta s( r(spund( ne+oilor speci)ice de schim!are" Scopul inter+en%iei psihologice este acela de a a<uta persoana s( progrese7e de2a lungul stadiilor schim!(rii comportamentului %int(" ProchasWa =$55,@ descrie stadiile schim!(rii ca )iind integrate 0ntr2un continuum cogniti+2comportamental" Primele dou( stadii =pre2contemplarea -i contemplarea@ sunt cogniti+e deoarece persoanele a)late 0n aceste stadii Bse g:ndescC doar la modi)icarea comportamental(, e+alu:nd costurile -i !ene)iciile implicate" Prin urmare, ProchasWa =$55,@ recomand( ca inter+en%iile psihologice care +i7ea7( persoanele din aceste stadii s( se )ocali7e7e pe aspectele cogniti+e =de e8 con+ingeri despre !oal( -i consecin%ele acesteia, con+ingeri despre tratament@" Dup( ce persoana 0n cau7( a )ormulat o inten%ie de schim!are comportamental(, inter+en%iile psihologice se +or )ocali7a pe aspectele comportamentale -i +or utili7a strategii 0n acest sens9 controlul recompenselor, controlul stimulilor, contra2condi%ionarea" Dac( persoana se a)l( 0n stadiul de pre%contemplare, aceasta implic( )aptul c( aceasta nu se +a g:ndi la schim!area stiului de +ia%(, nu +a con-tienti7a consecin%ele negati+e ale comportamentelor de risc, nu +a considera c( aceste consecin%e Bse aplic(C -i propriei persoane sau +a sim%i c( nu de%ine controlul asupra modi)ic(rii comportamentelor" Dn acest stadiu tre!uie utili7ate strategii pentru a con+inge persoana de !ene)iciile adopt(rii unui stil de +ia%( sanogen sau a aderen%ei la tratament" Dn acest scop pot )i utili7ate9 strategii de rela%ionare interpersonal(, personali7area )actorilor de risc -i o)erirea de in)orma%ii despre !ene)iciile adopt(rii comportamentelor sanogene" Stadiul de contemplare se caracteri7ea7( printr2o am!i+alen%( cu pri+ire la dorin%a de schim!are" Perspecti+a schim!(rii stilului de +ia%( determin( o supra2 apreciere a costurilor schim!(rii =e8" timp, e)ort, costuri )inanciare, psihologice, etc@" Prin urmare, inter+en%iile psihologice adresate persoanelor din acest stadiu 0-i propun drept o!iecti+ anali7a !arierelor -i !ene)iciilor percepute 0n leg(tur( cu schim!area comportamental(" De asemenea, se +or c(uta solu%ii pentru dep(-irea !arierelor percepute" Persoanele a<unse 0n stadiul de pregtire pentru aciune au luat deci7ia s( 0-i modi)ice comportamentul" De e8emplu, o persoan( care a decis s( 0-i schim!e dieta nes(n(toas(, poate s( 0nceap( de<a 0n acest stadiu s( reduc( consumul de sare" Inter+en%iile psihologice se +or )ocali7a pe plani)icarea
/

modi)ic(riilor comportamentale -i recompensarea e)orturilor de schim!are" Dn acest scop pot )i utili7ate tehnici cogniti+2comportamentale" Stadiul aciunii presupune modi)icarea e)ecti+( a comportamentului" Inter+en%iile psihologice +or cuprinde 0n acest stadiu tehnici comportamentale cum ar )i9 recompensarea, controlul stimulilor, auto2monitori7area =e8" tehnica <urnalului@, plani)icarea -i utili7area suportului social disponi!il" De asemenea pot )i utili7ate -i tehnici cogniti+e precum re)raiming2ul care a<ut( la perceperea di)icult(%ilor 0nt:mpinate ca pe o surs( de in)orma%ie pentru per)ec%ionarea strategiilor de schim!are -i nu ca pe o !arier( 0n calea acesteia" 'eninerea comportamentului -i prevenirea recderilor constituie stadiile )inale 0n cadrul procesului de modi)icare comportamental(" Pentru persoanele a)late 0n aceste stadii se +or anali7a strategiile care s2au do+edit cele mai e)iciente =de e8" Persoana +a )i 0ntre!at( Bai reu-it s( nu )ume7i timp de -ase s(pt(m:ni" Ce cre7i c( te2a a<utat 0n acest sens;C@ -i +or )i recompensate modi)ic(rile comportamentale reali7ate" De asemenea, se +a su!linia ideea c( schim!area comportamentului este un proces -i prin urmare, recidi+ele sunt posi!ile -i normale, )iind totodat( -i oportunit(%i de 0n+(%are" Consilierul +a 0ncura<a pacientul 0n e)orturile sale de a modi)icare comportamental( -i 0l +a a<uta s( se )ocali7e7e pe progresele 0nregistrate, mai degra!( dec:t pe e-ec" 6igura ,"*" &odelul stadiilor schim!(rii

men%inere

ac%iune

preg(tire

contemplare precontemplare

Modelul >4P4 =SchGar7er, $55#@, adic( *ealth $ction Process $pproach este tot un model cogniti+ de schim!are comportamentala" Componentele modelului sunt redate in )igura ,","

4utoeficacitat e
R1 <&< 84 R1

4te"tri cu "rivire la consecine

Sco"uri

Planuri

Ini%iere Iniiere

Meninere

Recu"erare

Perce"ia riscului

4ciune

@ariere i resurse

$ $

Teoria motivaiei pentru protecie =Aames, Rogers, $54.@ discut( rolul acti+(rii emo%iilor negati+e =e8" an8ietate@ )a%( de comportamentele de risc" Este o teorie care integrea7( )actorii descri-i de modelul con+ingerilor despre s(n(tate, dar include -i un alt )actor -i anume cel emoional, =e8" )rica, an8ietatea@ care )acilitea7( sau inhi!( practicarea comportamentului" Teama de repercursiuni negati+e se trans)orm( 0ntr2un )actor moti+a%ional de protec%ie" O critic( a acestei teoria const( 0n di)icultatea de a cuanti)ica ni+elul optim al emo%iei negati+e care poate )i manipulat( de in)orma%iile o)erite pu!licului sau pacien%ilor cu scopul de a stopa'reduce comportamentele de risc" Teoria difuzrii informaiei $i comunicrii =Rogers, $54*@" &odelul descrie opt condi%ii prin care mesa<ele despre s(n(tate de+in e)iciente" &odelul mai poart( -i numele B'odelul celor 3>PC de la descrierea modului 0n care in)orma%iile tre!uie s( )ie trnasmise c(tre pu!lic9 Per+a7i+ Popular Personal Participati+ Pasionant Practic Persuasi+ Pro)ita!il Un model integralist de inter+entie si promo+are a sanatatii este modelul %iagnostic"eaz&'ctioneaz, ela!orat de Oreen si Yreuter in $55$ =+e7i )igura de mai <os@ care implica . tipuri de diagnostic 9 social epidemiologic comportamental organi7a%ional al politicilor de s(n(tate cu inter+entii la ni+elul9 educatiei'promo+arii sanatatii, a eliminarii'reducerii )actorilor de risc, a stilului de +iata patogen 0n +ederea mentinerii sanatatii si a cresterii calitatii +ietii"

# #

* *

Sinteti,and+ putem a)irma c( educaia "entru sntate implic( mai multe etape 9 $" Contientizare =a )aptului c( anumite comportamente repre7int( un risc pentru s(n(tate@ #" Cunotine =o)erirea de in)orma%ii despre comportamentele de risc@ *" $titudine =schim!area atitudini de acceptare a comportamentelor de risc@ ," Persuasiune =in)orma%ii -i mesa<e pe di)erite canale -i 0n momente di)erite pentru a men%ine atitudinea de respingere a comportamentelor de risc -i de adoptare a m(surilor de schim!are de comportament@ ." Comportament =practicarea comportamentelor sanogene@ /" 'eninere =a comportamentelor sanogene@ 1" Prozelitism =con+ingerea altor persoane de !ene)iciile adopt(rii comportamentelor sanagene@" Dn conclu7ie +( pre7ent(m c:te+a dintre cele mai importante dificulti ale "rogra!elor de educaie a unui stil de via sntos identi)icate de studiile de specialitate sunt =Sara)ino, $554 TaHlor, $555@9 a@ Consecin%ele po7iti+e ale comportamentelor s(n(toase apar dup( inter+ale de timp mari" De e8emplu, practicarea sportului are ca -i consecin%e pe termen lung 0m!un(t(%irea st(rii de !ine )i7ice -i psihice, iar consecin%ele nepractic(rii e8erci%iului )i7ic E starea )i7ic( -i psihic( 0nr(ut(%it( E nu se materiali7ea7( dec:t )oarte t:r7iu" Acest lucru )ace mai di)icil( )ocali7area pe aceste consecin%e de lung( durat(" !@ Comportamentele de risc sunt )oarte greu de schim!at" Adic%iile, cum ar )i )umatul sau consumul de alcool -i droguri sunt )oarte greu de modi)icat -i solicit( din partea persoanei -i a )amiliei )oarte mult e)ort consec+ent 0n timp" Procesul de modi)icare a unui comportament de risc =chiar dac( nu este o adic%ie@ este un proces 0ndelungat, datorit( )actorilor care men%in comportamentul -i necesit( reali7area unui plan de modi)icare de lung( durat(" c@ &ulte dintre comportamentele de risc au mai multe consecin%e po7iti+e imediate dec:t comportamentele s(n(toase" Ca urmare, multe persoane optea7( pentru comportamentul care 0i o)er( recompensa po7iti+( imediat(, )(r( a lua 0n considerare consecin%ele negati+e pe termen lung" Con-tienti7area ele+ilor pri+ind consecin%ele comple8e ale comportamentelor -i e+itarea morali7(rii -i etichet(rii lor este esen%ial( 0n procesul de )ormare a unor atitudini po7iti+e )a%( de un stil de +ia%( s(n(tos"

, ,

1-erciii i a"licaii $" 6ormula%i 0n dou( )ra7e un mesa< de s(n(tate care s( respecte c:t mai mult dintre principiile cuprinse 0n !odelul celor 6P =identi)ica%i componentele atinse@" #" E8empli)ica%i modelul stadiilor schim!(rii *" Sunte%i Directorul unei case de asigur(ri -i a+e%i la dispo7i%ie )onduri pentru )inan%area a . programe 0n domeniul s(n(t(%ii" Tre!uie s( decide%i c:te dintre acestea +or )i programe de pre+en%ie -i c:te de inter+en%ie" Argumenta%i deci7ia pe care o lua%i" ," Ela!ora%i o!iecti+ele unui program de pre+en%ie a comportamentului se8ual de risc, care +a )i aplicat pe un grup de adolescen%i cu +:rste 0ntre $/2$4 ani" 4drese "agini internet( http9''hsc"us)"edu'IWm!roGn'hlthJ!ehJmodels"htm GGG"Widource"com'Widsource'content#'teen"pregnancH"html GGG"epa"go+'iaL'pu!s'ets)s"html GGG"cdc"go+'to!acco'researchJdata'Houth'stspta."htm eric2Ge!"tc"colum!ia"edu'guides'pg$1"html GGG"ed"go+'data!ases'ERICJDigests'ed,>4*1$"html GGG"+almillscounselling"co"uW'gi+ingJupJsmoWing"htm alcoholism"a!out"com'cs'heal' GGG"med"unc"edu'alcohol'pre+ention'Gelcome"htm http9''draonline"org' http9''atWinscenter"com'helpatWins')aLs')aL)ood' GGG"nimh"nih"go+'pu!licat'eatingdisordersmenu"c)m GGG")amilHha+en"com'health'inde8)ood"html GGG"e8pat"or"id'medical'stds"html GGG"cdc"go+'hi+'dhap"htm http9''hi+insite"ucs)"edu'InSite"<sp;pageUPre+ention

. .

M$%&' 9 Stresul i riscul "entru boal $biective o"eraionale( prin parcurgerea acestui modul studentul +a cunoa-te9 $" Semni)ica%ia conceptului de stres #" Teoriile -i modelele e8plicati+e ale stresului *" Componentele procesului de stres ," Consecin%ele stresului ." Rolul de BtamponC al suportului social )uvinte cheie( sindrom general de adaptare, stres, eustres, distres, e+enimente critice de +ia%(, e+aluare, coping, sindrom !urn2out, suport social" #*1* <oiuni introductive S2a 0mplinit o <um(tate de secol de la primele )ormul(ri e8perimentale -i teoretice ale teoriei stresului de c(tre Xans SelHe" De la munca de pionierat a lui [" Cannon -i X" SelHe -i p:n( 0n pre7ent s2a acumulat un num(r impresionant de date, cercet(ri, monogra)ii" Dn ciuda criticilor -i impreci7iilor, teoria stresului suscit( 0n continuare interes din partea speciali-tilor din di+ersele domenii ale -tiin%elor !iologice -i sociale" Dn 0ncercarea de a c:-tiga o mai mare riguro7itate, teoria stresului 0-i asimilea7( noile achi7i%ii ale neuro-tiin%elor, ale celor cogniti+e -i comportamentale, propun:nd a!ord(ri multi -i interdisciplinare" Utilitatea conceptului este do+edit( -i de )aptul c( discipline noi conturate, cum sunt Psihologia S(n(t(%ii, &edicina Comportamental( sau Psihoneuroimunologia includ stresul ca un concept2cheie 0n modelele e8plicati+e ale s(n(t(%ii -i !olii" Costurile societ(%ii legate de e)ectele stresului sunt e8trem de mari" Organi7a%ia &ondial( a S(n(t(%ii estimea7( c( .>? din totalul cau7elor de mortalitate -i mor!iditate se datorea7( stilului de +ia%(, 0n care stresul are un rol preponderent 0n adoptarea unor comportamente inadec+ate =[XO, $545@" Solile cardio+asculare, tul!ur(rile mentale, dependen%a de su!stan%e au de+enit !oli ale ci+ili7a%iei" Stresul a )ost -i r(m:ne unul dintre cele mai disputate concepte din istoria -tiin%ei" Ast(7i nimeni nu poate nega c( de)inirea stresului di)er( )lagrant 0n )unc%ie de perspecti+a disciplinei -tiin%i)ice din care ea este ela!orat(" 6i7iologii -i endocrinologii do+edesc e8perimental c( stresul este un r(spuns al organismului la stimul(rile e8terne sociologii ne sugerea7( c( stresul se datorea7( caracteristicilor mediului 0n care tr(im, iar psihologii argumentea7( c( stresul re7ult( din perceperea unei st(ri de autoine)icien%(" Constat(m c( di)eritele de)ini%ii ale stresului au dus -i la con)u7ii terminologice" Nu de pu%ine ori stresul este con)undat cu an8ietatea" Identi)ic(m
/ /

con)u7ii )rec+ente -i 0ntre termenul de stres -i acti+are =arousal@" Aceast( con)u7ie a dus la utili7area termenului de distres ca echi+alent a hiperacti+(rii simpatice" Echi+alarea termenului de stres cu cel de acti+are are semni)ica%ia implicit( c( un scop ma<or al indi+idului este men%inerea homeosta7iei =adic( un anumit ni+el mediu al acti+(rii@" PucWerman =$55$@ do+ede-te c( e8ist( persoane care caut( 0n permanen%( men%inerea unui ni+el ridicat de acti+are prin c(utarea de sen7a%ii" S2au )ormulat -i op%iuni de reducere a termenului de stres la cel de coping, consider:ndu2se c( acesta din urm( concentrea7( esen%a )enomenului de stres =3a7arus, $541@" De)ini%iile inoperante ale stresului au determinat asimilarea de c(tre unii psihiatri a no%iunii de stres cu cea de !oal( psihic( =Sech -i cola!", $54#@" Este ade+(rat c( )olosirea termenului de stres o)er( a+anta<ul de a e+ita conota%iile negati+e ale unui diagnostic de ne+ro7( sau hipomanie" Dn opinia noastr(, distresul nu poate )i echi+alat cu psihopatologia" 6aptul c( o persoan( e8perien%ia7( an8ietate sau insta!ilitate nu 0nseamn( 0n mod necesar c( ea su)er( de o tul!urare ne+rotic( 0n acela-i timp an8ietatea sau depresia nu epui7ea7( consecin%ele stresului"

1 1

#*2* Precursori ai teoriei stresului Primele o!ser+a%ii pri+ind adaptarea organismului la mediu datea7( din antichitate" Xippocrate considera c( !oala nu e numai su)erin%( -i le7iune =pathos@ ci -i e)ortul organismului de a2-i resta!ili echili!rul =ponos@" &ult mai recent, c:nd progresele -tiin%ei au permis cercet(ri mai riguroase, !iologii -i )i7iologii secolului al RIR2lea au semnalat 0naltul grad de organi7are a lumii +ii care )acilitea7( o adaptare acti+(" C" Sernard =$414@ indic( capacitatea organismului de a2-i men%ine constant mediul intern 0n raport cu stimulii e8terni" Procesul de adaptare acti+( al organismului la mediu e8tern 0n continu( schim!are este posi!il datorit( unor mecanisme dinamice, compensatorii, de neutrali7are -i corectare a dis)unc%iilor sur+enite" Termenul de stres, a c(rui semni)ica%ie originar( era de ad+ersitate, di)icultate, su)erin%(, poate )i g(sit 0nc( din secolul al RIV2lea" Trei secole mai t:r7iu, termenul este )olosit mai ales 0n inginerie, desemn:nd acea )or%( sau presiune care de)ormea7( corpurile" &odi)icarea structurii su! in)luen%a acelei )or%e este desemnat( prin no%iunea de strain =3e+i, $54.@" Persisten%a acestei interpret(ri o reg(sim la autorii contemporani care asimilea7( stresul cu cerin%ele e8terne care e8ercit( presiuni asupra organismului" De a!ia 0n secolul al RIR2lea conceptul de stres este preluat de -tiin%ele !iologice" El este utili7at ini%ial cu sensul de !oal( mintal(" Sir [illiam Osler =cit" 0n XinWle, $51*@ echi+ala stresul cu Mmunc( mult( -i cu pro!lemeC" 3a 0nceputul secolului al RR2lea, )i7iologul american [alter Cannon =$5#5@, utili7ea7( termenul de stres pentru a demonstra e8isten%a unor mecanisme homeostatice speci)ice de prote<are a organismului 0mpotri+a agen%ilor pertur!atori =$5#5@" Aceste mecanisme de natur( )i7iochimic(, en7imatic(, endocrin( -i ner+oas(, men%in temperatura corpului, pX, ni+elul sanguin de glucide, lipide, proteine, minerale constante 0n condi%iile modi)ic(rii )actorilor e8terni" Cannon =$5*#@ are meritul de a )i do+edit e8perimental implicarea multipl( -i comple8( a sistemului simpato2adrenal -i ai mediatorilor medulosuprarenali 0n adaptarea organismului la stimulii )i7ici -i psihici din mediu" Cannon )olose-te termenul de stres 0n leg(tur( cu reac%ia autonom( a organismului, denumit( Treac%ie de urgen%(T, !inecunoscut( ast(7i 0n literatur( su! numele de reac%ie Tlupt( sau )ug(T =)ight or )light@" Datele e8perimentale o!%inute de Cannon sunt printre primele do+e7i ce indic( participarea sistemului endocrin la adaptarea organismului la schim!(rile !ru-te ale am!ian%ei" De-i )i7iologul american a studiat doar adaptarea de scurt( durat( la situa%ii acute -i nu a detaliat alte posi!ile reac%ii, prin cercet(rile sale, [" Cannon este considerat cel mai important precursor al teoriei stresului" Contri!u%ii la pro!lematica adapt(rii -i indirect a stresului aduce -i I" Pa+lo+ prin teoria 0n+(%(rii !a7ate pe re)le8e condi%ionate cu )unc%ii anticipati+e" Teoria lui S" 6reud despre ne+ro7( -i mecanismele incon-tiente de ap(rare a!ordea7( dintr2un punct de +edere complet nou pro!lematica adapt(rii indi+idului la situa%ii con)lictuale" Aproape concomitent cu SelHe, )i7iologul
4 4

)rance7 A" ReHllH 0-i pu!lica teoria Tsindromul de iritareT, care descrie importan%a r(spunsului sistemului ner+os autonom atunci c:nd organismul este e8pus la di+erse no8e" #*3* Modelul fi,iologic i teoria rs"unsului &odelul )i7iologic, numit -i model !iologic 0-i are originea 0n cercet(rile lui X" SelHe -i pune accentul pe r(spunsul organismului la stimulii noci+i din mediu" Stresul este de)init de SelHe ca o stare a organismului mani)estat( prin reac%ii nespeci)ice ca r(spuns la agen%ii pertur!an%i" Stresul !iologic, ini%ial descris su! numele de sindrom general de adaptare =SOA@, comport( trei )a7e9 reac%ia de alarm( stadiul de re7isten%( stadiul de epui7are" In+estig:nd mecanismele )i7iologice -i consecin%ele SOA, SelHe =$5/4, $54>@ demonstrea7( c( stresul implic( at:t adaptare -i stimulare c:t -i u7ura organismului, descris( su! numele de strain" Pentru a reali7a aceast( distinc%ie SelHe =$54*@ introduce termenii de 9 eustres =stimulare optim(, antrenare, adaptare@ distres =solicitare intens(, prelungit(, supra0nc(rcare, e)ecte de 0ncordare -i tensionare, de de7adaptare@" Dn cadrul modelului )i7iologic al stresului constat(m complet(ri -i de7+olt(ri ulterioare teoriei lui SelHe care nuan%ea7( 0n%elegerea r(spunsului organismului la )actorii de stres" Studiile lui 6ranWenhaeuser =$54#@ urm(resc sta!ilirea unor rela%ii 0ntre patternurile de r(spuns endocrin la stres -i tr(s(turile psihologice" Ast)el, st(rile a)ecti+e negati+e se traduc prin acti+area adrenalinei -i cortisolului, iar cele po7iti+e numai prin adrenalin(" 6ranWenhaeuser do+ede-te speci)icitatea r(spunsului la stres -i prin di)eren%ele reac%iei endocrine 0n )unc%ie de se8" At:t la !(r!a%i c:t -i la !(ie%ii de +:rst( -colar( secre%ia de adrenalin( este mai mare dec:t la persoanele de se8 )eminin =$54/@" A-a cum am ar(tat 0n paginile anterioare, una din limitele a!ord(rii )i7iologice este identi)icarea stresului cu acti+area, chiar dac( unii cercet(tori e8tind termenul -i asupra acti+(rii psihologice" Este meritul lui 3und!erg =$54>@ -i Ursin =$54,@ de a demonstra e8perimental c( at:t supraacti+area c:t -i su!acti+area induc stres e8primat prin modi)ic(ri 0n plan )i7iologic, psihologic -i comportamental cu repercursiuni asupra ni+elului per)orman%ei umane" Al(turi de stresul de suprasolicitare se impune ast)el -i conceptul de stres de su!solicitare" &odelul de stres o)erit de YaraseW -i Theorell =$55>@ se distan%ea7( de asemenea de identi)icarea acti+(rii cu stresul" Acti+area este urmarea po7iti+( a unor cerin%e intense dar 0n pre7en%a controlului" Con)orm autorilor cita%i, stresul se produce doar la intersec%ia dintre solicit(ri intense -i op%iuni de control
5 5

minime" Apreciem modelul ca a+:nd +alen%e aplicati+e deose!ite pentru mediul ocupa%ional" Rele+an%a modelului este sus%inut( -i de datele epidemiologice pri+ind rela%ia dintre caracteristicile psihosociale ale muncii -i organi7a%iei -i inciden%a unor !oli cronice, cum este !oala coronarian(" &eritul de a integra )actori socio!iologici 0n modelul )i7iologic de stres re+ine teoriei propus( de XenrH -i Stephans =$511@, chiar dac( ea se !a7ea7( doar pe studii e8perimentale reali7ate pe ro7(toare -i maimu%e" Autorii do+edesc speci)icitatea r(spunsului endocrin la stres 0n )unc%ie de clasi)icarea animalelor 0n tipul dominant'agresi+ -i tipul su!ordonat'pasi+" Prima categorie de animale optea7( pentru un r(spuns acti+ de tip Tlupt( sau )ug(T, 0nso%it de modi)ic(ri ale acti+it(%ii simpatoadrenale, cu desc(rc(ri catecolaminice" Animalele su!ordonate aleg un comportament pasi+, de supunere, caracteri7at prin acti+area sistemului hipo)i7o2corticoadrenal -i secre%ia de corticosteroi7i, r(spuns considerat mai noci+ dec:t primul" Comple8itatea modul(rii tipului de reac%ie este do+edit( de XenrH =$54>@ -i prin includerea )actorului situa%ional9 mediu securi7ant, depri+are matern(, am!ian%( nou(, lipsa posi!ilit(%ilor de control" Poten%ialul de noci+itate asupra organismului a reac%iei )i7iologice determinat de com!ina%ia dintre perceperea lipsei controlului -i atitudinea de pasi+itate -i supunere este con)irmat( -i de studiile reali7ate pe su!iec%i umani =Seligma ci -i o multitudine de macanisme neuronale coordonate de sistemul ner+os central =SNC@" Participarea SNC accentuea7( componenta speci)ic( a r(spunsului organismului -i e+iden%ia7( capacitatea de 0n+(%are -i persisten%( 0n timp a strategiilor adec+ate de a<ustare la stres" #* * Modelul cau,al i teoria sti!ulilor Un al doilea punct de +edere, identi)ic( stresul cu )actorii de stres, numi%i -i stresori, stimuli sau agen%i stresan%i" Potri+it teoriei stimulilor, stresul este o condi%ie a mediului =Xolmes -i Da+id, $545, DohrenGer, $54/@" Spiel!erger sugerea7( c( termenul de stres tre!uie s( se re)ere la caracteristicile o!iecti+e ale situa%iei =cit" 0n Patterson -i Neu)eld, $545, p"$>@" Pearlin =$54$, $545@ propune modelul sociologic al stresului, su!liniind )aptul c( structurilor -i rela%iile sociale sunt principalele surse de stresori" Dn cadrul modelului sociologic, Rapaport =$514@ -i To))ler =$51*, $514@ acord( o importan%( deose!it( )actorului cultural 0n atri!uirea de semni)ica%ii stresorilor sociali" &odelul cau7al denumit -i model ingineresc, consider( persoana, prin analogie cu modelele tehnice, ca a+:nd o capacitate 0nn(scut( =coe)icient de toleran%(@ de a )ace )a%( unor )actori poten%iali d(un(tori din mediu, de)ini%i drept ni+el de 0nc(rcare" Dep(-irea ni+elului optim cau7ea7( reac%iile de stres, respecti+ alter(ri ale )unc%iilor psiho)i7iologice" &odelul cau7al conceptuali7ea7( stresul drept o )unc%ie a stimulilor, e8prima!il( prin )ormula SU)=s@" Rela%ia dintre stimuli -i reac%ii este una similar( din !eha+iorismul radical, adic( unilateral( -i unidirec%ional(, de tipul S 2 R"

$ $>

Asumarea ideii, de c(tre modelul cau7al, c( stresul re7ult( e8clusi+ din propriet(%ile stimulilor repre7int( o a!ordare unidimensional( -i restricti+(" Teoria stimulilor ignor( comple8itatea rela%iei dintre )iin%a uman( cu mediul s(u -i e8isten%a di)eren%elor interindi+iduale 0n reac%iile la stres" Este ade+(rat c( )actorii de stres psihosociali sunt caracteristici ine+ita!ile ale +ie%ii cotidiene" Totu-i unii oameni percep mai intens -i reac%ionea7( mai acut dec:t al%ii la impactul cu )actorii de stres social" Cu e8cep%ia unor e+enimente de +ia%( e8treme, cum este moartea unei )iin%e dragi, stimulii psihosociali nu pot a+ea aceea-i semni)ica%ie pentru to%i indi+i7ii" A interpreta stresorii 0n sine ca o cau7( de maladaptare repre7int( o simpli)icare pe modelul unui determinism reduc%ionist, mecanicist, po7i%ie de care ne distan%(m" Dn acela-i timp nu putem omite )aptul c( modelul cau7al aduce contri!u%ii +aloroase la 0n%elegerea -i apro)undarea unui segment al procesului de stres, -i anume rolul structurilor sociale 0n generarea de posi!ili stresori" #*#* Modelul interacional i teoria tran,acional O dat( cu pu!licarea teoriei lui 3a7arus cercet(rile asupra stresului 0ncep s( )ie comutate din cadrul !iologic 0n cel psihologic, contur:nd 0n )inal teoria tran7ac%ional( a stresului =3a7arus -i 6olWman, $54,@" Anali7a noii paradigme de cercetare permite identi)icarea a patru concepte )undamentale care de)inesc teoria tran7ac%ional( a stresului9 =$@ interac%iunea sau tran7ac%ia =#@ sistemul cogniti+ =*@ e+aluarea =,@ copingul" De alt)el chiar de)ini%ia stresului dat( de 3a7arus -i 6olWman =$54,, p" $5@ re)lect( integrarea conceptelor teoretice enumerate9 Tstresul este o rela%ie particular( 0ntre persoan( -i mediu, 0n care persoana e+aluea7( mediu ca impun:nd solicit(ri care e8ced resursele proprii -i amenin%( starea sa de !ine, e+aluare ce determin( declan-area unor procese de coping, respecti+ r(spunsuri cogniti+e, a)ecti+e -i comportamentale la )eed2!acWurile primiteT" Termenul de tran7ac%ie desemnea7( rela%ia !idirec%ional( dintre persoan( -i mediu, negocierea acti+( 0ntre cerin%ele -i presiunile mediului -i ierarhi7area scopurilor indi+iduale" Se su!linia7( ast)el )aptul c( amenin%area =termen pre)erat de 3a7arus )a%( de cel de stresor@ nu e8ist( 0n sine, ca proprietate a uneia din cele dou( su!sisteme implicate 2 persoan( -i mediu 2 ci numai 0n rela%ia dintre ele" Con)orm de)ini%iei stresului, amenin%area decurge din perceperea unui de7echili!ru 0ntre cerin%ele impuse -i capacitatea de r(spuns, din discrepan%a dintre starea actual( -i cea dorit( de su!iect" Natura su!iecti+( a e+alu(rilor determin( o arie larg( de stresori" Dac( ini%ial era utili7at termenul de interac%iune sau rela%ie, ulterior a )ost pre)erat cel de tran7ac%ie care indic( nu numai unitatea organic( dintre cele dou( su!sisteme, dar elimin( -i caracterul static al rela%iei mediu2persoan(" Termenii
$ $$

pot )i utili7a%i -i ca sinonimi" Autorii introduc -i conceptul de proces str:ns legat de cel de tran7ac%ie pentru a su!linia intercondi%ion(rile reciproce dintre +aria!ilele implicate" A!ordarea con+en%ional( a stresului interpretea7( stresorii ca punct de start iar s(n(tatea mental( ca punct )inal al acestui )enomen" Este ade+(rat c( deteriorarea s(n(t(%ii mentale este una din consecin%ele stresului dar a limita emo%iile negati+e la +aria!ila de consecin%( este prea restricti+ 0n realitate emo%iile negati+e pot de+eni la r:ndul lor surse de stres care +or in)luen%a at:t e+aluarea c:t -i )ormele de coping" Su!linierea rolului sistemului cogniti+ ca mediator al e+alu(rii, copingului -i emo%iei este consecin%a Mre+olu%ieiC cogniti+e din psihologia deceniului al -aselea" Dac( psihologia tradi%ional( considera c( emo%ia este cea care modelea7( adaptarea, psihologia cogniti+( a!ordea7( aspectele moti+a%ionale -i emo%ionale ale adapt(rii prin prisma proceselor in)orma%ionale" &edierea cogniti+( este elementul care distinge teoria psihologic( a stresului de cea sociologic( -i )i7iologic(" Tocmai datorit( acestei note speci)ice, teoria lui 3a7arus -i cola!" era cunoscut( ini%ial su! numele de teoria cogniti+( a stresului" Prin prisma teoriei cogniti+e, stresul nu mai este determinat de ni+elul reac%iilor sau de o situa%ie 0n sine, ci de e+aluarea cogniti+( a situa%iei -i a resurselor de a )ace )a%(" O prim( categorie de cercet(tori cogniti+i-ti ai stresului se )ocali7ea7( asupra a!ord(rilor de tip normati+ ale proceselor -i a!ilit(%ilor cogniti+e de procesare a in)orma%iei" Dn acest conte8t distresul este generat de limitarea capacit(%ii de procesare a in)orma%iei datorit( )ie unor a!ilit(%i cogniti+e neadec+ate, )ie unui e8ces sau de)icit in)orma%ional" Cercet(rile de acest gen ignor( di)eren%ele indi+iduale de procesare a in)orma%iei, de acordare de semni)ica%ii personale in)orma%iei" Su!liniem c( stresul nu presupune numai suprastimulare sau su!stimulare in)orma%ional( ci -i procesarea unei in)orma%ii interpretat( de su!iect ca a+ersi+(, irele+ant( sau deose!it de important( pentru scopul urm(rit" Cercet(torii 0ncadra!ili 0n a doua categorie sunt interesa%i mai mult de stilul -i schema cogniti+( a persoanei care descriu maniera -i pre)erin%a 0n care in)orma%ia este stocat(, organi7at( -i acti+at( 0n acordarea de semni)ica%ii personale situa%iilor de +ia%( =&iclea, $55,@" Dn cadrul teoriei interac%ionale s2au impus -i alte modele, )iecare relie):nd importan%a unor aspecte ale procesului de stres" &odelul ecologic propus de 3e+i -i Yagan =$54$@ sugerea7( a!ordarea holistic( a persoanei umane 0n interac%iunea dinamic( cu am!ian%a sa )i7ico2chimic( -i psihosocial(" Con)orm modelului, stresul psihosocial se datorea7( urm(toarelor cinci mari categorii de )actori9 $" discrepan%a dintre ne+oi -i posi!ilitatea satis)acerii lor #" discrepan%a dintre a!ilit(%ile umane -i cerin%ele mediului *" suprastimularea -i su!stimularea ," incompati!ilitatea dintre rolurile pe care le are persoana -i ." schim!(ri rapide ce scap( controlului indi+idului" &odelul sugerea7( -i strategiile de reducere -i com!atere a stresului la ni+el indi+idual -i social prin identi)icarea situa%iilor, grupurilor -i reac%iilor cu risc crescut"
$ $#

Pornind de la pre7um%ia c( scopul principal al persoanei este de a o!%ine, p(stra -i prote<a resursele, Xo!)oll =$544, $55*, $55,@ de7+olt( unul din cele mai recente -i acceptate modele ale stresului, numit Tmodelul conser+(rii resurselorT" Dn concep%ia autorului resursele repre7int( ceea ce indi+idul +alori7ea7( ca important pentru sine, de la +alori o!iecti+e la caracteristici personale, condi%ii sau energii" Con)orm autorului, stresul apare 0n oricare din cele trei circumstan%e9 amenin%area pierderii resurselor pierderea lor sau pri+area persoanei de posi!ilitatea c:-tig(rii unor resurse pentru care se in+estesc e)orturi" Consider(m c( modelul are rele+an%( pentru adaptarea uman( prin surprinderea unor tipuri di+erse de rela%ii indi+id2mediu, de la macrosistemele sociale, la structurile organi7a%ionale -i rela%iile interpersonale" #*/* Modelul "atogen i teoria fi,io"atologic Studierea consecin%elor stresului asupra st(rii de s(n(tate a dus la )ormularea unei +ariante a modelului )i7iologic -i anume modelul patogen sau )i7iopatologic al stresului" O!ser+a%iile pri+ind asocierea stresului cu patologia nu au ap(rut doar odat( cu )ormularea modelului susmen%ionat" Prima descriere a rela%iei dintre stres -i !oal( datea7( din $5$> -i apar%ine lui Sir [" Osler, care consemna c( angina pectoral( este o !oal( caracteristic( oamenilor de a)aceri, intens a!sor!i%i de munca lor =cit" 0n XincWle, $51*@" Rele+area rela%iei dintre psihic -i somatic a determinat apari%ia Psihosomaticii, marcat( 0n special de studiile lui Dun!ar =$5*4@, [ol) =cit" 0n XenrH -i Stephens, $511@ -i Ale8ander =$5.>@" Ini%ial, modelul o)erea o imagine simplist(, unilateral(, dominat( strict de ideile psihanalitice, 0n care rela%ia dintre un anumit con)lict intrapsihic -i o !oal( speci)ic( era considerat( ca )iind direct( -i liniar(" Continuatorii -colii pa+lo+iene, S:co+ -i Yur%in =$5,5@ demonstrea7( e8perimental unitatea dintre psihic -i )i7iopatologic -i conturea7( orientarea cortico+isceral(" Primele do+e7i de la!orator ale lui SelHe =$5./@ +i7:nd rolul agen%ilor pertur!atori asupra organismului erau in+olu%ia timusului -i ulcera%iilor gastrointestinale" Ulterior, SelHe =$51/ !@ de7+olt( teoria !olilor de adaptare ce cuprind !olile reumatoide, alergice -i colageno7ele, ca r(spunsuri nespeci)ice la stres" Chiar -i cei mai sceptici autori pri+ind teoria stresului, accept( rolul conceptului 0n dep(-irea punctului de +edere unilateral pri+ind speci)icitatea cau7ei !olii" Su! in)luen%a descoperirilor lui VirchoG -i Pasteur, medicina secolului RIR -i 0nceputului de secol RR a )ost dominat( de un determinism strict !iologic" Engel =cit" 0n Sara)ino, $55>@, su!liniind cau7a multi)actorial( a !olii, 0n care elementele speci)ice =!iologice@ se 0nl(n%uie cu cele nespeci)ice =psihologice -i sociale@ conturea7( modelul !iopsihosocial al !olii, considerat mult mai pertinent" Ast(7i, 0n cadrul modelului patogen, un num(r mare de cercet(ri 0ncearc( s( elucide7e rolul predispo7ant sau precipitator al stresului pentru di+erse !oli =SroGn -i Xarris, $545, Yasl -i Cooper, $541, Xolmes -i Da+id, $545, &arWides
$ $*

-i Cooper, $545, SroGn -i Xarris, $545, 6riedman, $55>, Iamandescu, $55*@" De7+oltarea unei noi ramuri interdisciplinare, -i anume Psihoneuroimunologia este rele+ant( 0n acest sens =Ader, $54#, [halleH -i Page, $545, S(!an, $55#@" Dn conclu7ie, modelul )i7iologic, cel patogen, respecti+ teoria r(spunsului acoper( o mare parte din cerect(rile asupra stresului" Studii de la!orator -i 0n cadrul natural, pe su!iec%i umani -i pe animale, 0ncearc( s( elucide7e o +erig( esen%ial( 0n procesualitatea stresului, -i anume r(spunsul la stres" Dn m(sura 0n care aceste cercet(ri se limitea7( numai la aspectele de reac%ie -i conceptuali7ea7( stresul ca o sum( a r(spunsurilor organismului la stimulii noci+i, a!ord(rile ne apar unilaterale -i restricti+e" Ignorarea rolului personalit(%ii -i situa%iei 0n r(spunsul indi+idual )ace ca demersul de cunoa-tere s( de+in( incomplet -i inadec+at" Se impune necesitatea integr(rii reac%iei la stres 0n studiul procesului dinamic re7ultat din interac%iunea +aria!ilelor personale cu cele situa%ionale" Dn acela-i timp, )ocali7area cercet(rilor doar pe tipul de e+aluare -i con)runtare cu situa%ia stresant(, )(r( a identi)ica costurile -i !ene)iciile r(spunsului, este un demers la )el de unilateral ca -i cel anterior men%ionat" C:nd costul control(rii stresorului este mai ridicat dec:t !ene)iciile 0nregistrate, copingul nu numai c( nu reduce distresul, dar 0l intensi)ic(, stare o!iecti+a!il( 0n reac%iile de scurt( durat( -i consecin%ele pe termen lung" Dn continuare pre7ent(m componentele stresului9 I" )actorii de stres II" e+aluarea III" copingul =a<ustare@ IV" r(spunsul la stres #*0* :actorii de stres Stresorii sau )actorii de stres sunt e+enimente sau condi%ii ale mediului, su)icient de inten-i sau )rec+en%i care solicit( reac%ii )i7iologice -i psihosociale din partea indi+idului =Elliot -i Eisdor)er, $54#@" Stresorii sunt di+i7a%i con+en%ional 0n trei mari categorii9 )i7ici psihici sociali Clasi)icarea ne apare a nu )i opera%ional( deoarece, de cele mai multe ori, 0n mediul am!iental 0n care oamenii 0-i des)(-oar( acti+itatea aspectele )i7ice interac%ionea7( cu cele sociale -i psihice" Propunem o alt( clasi)icare a stresorilor9 E+enimente ma<ore de +ia%( =deces, !oli )i7ice, di+or%, emigrare, pensionare@

$ $,

 Tracas(ri cotidiene =suprastimulare, su!stimulare, i7olarea social(, aglomerarea social(, con)licte de rol, contrarierea ne+oii de a)irmare, a)ec%iune, a)iliere, surse )inanciare insu)iciente@ E8perien%e traumatice -i catastro)ale =de7astre, calamit(%i, amenin%area integrit(%ii )i7ice, r(7!oaie, accidente a+iatice, )ero+iare@" E+enimentele critice de +ia%( sunt numite )actori de stres acut" Primele o!ser+a%ii sistematice pri+ind impactul unor e+enimente ma<ore de +ia%( asupra s(n(t(%ii datea7( 0nc( de la 0nceputul secolului al RR2lea -i apar%in psihiatrului Adol) &eHer" Pentru 0n%elegerea componentelor psiho!iologice ale !olilor, &eHer propune alc(tuirea unei Th(r%i a +ie%iiT pentru )iecare pacient =cit" 0n Rahe, $55>@" Ulterior, cercet(rile lui &eHer sunt continuate de X" [ol)), S" [ol)) <r" -i XinWle, care simpli)ic( rela%ia dintre harta +ie%ii -i s(n(tate, )ocali7:ndu2-i aten%ia doar asupra unui singur sistem organic" Xolmes -i Rahe, care s2au impus prin 0ncerc(rile de ela!orare a unor metode standardi7ate de e+aluare a e+enimentelor de +ia%( =Xolmes -i Rahe, $5/1, Rahe, RHan -i [ord, $54>@ de)inesc e+enimentele de +ia%( drept schim!(ri o!iecti+e 0n structurile -i rela%iile psihosociale ce determin( reogani7(ri ale circumstan%elor u7uale -i impun organismului un e)ort de rea<ustare psihic( -i social(, perioad( 0n care persoana este mai +ulnera!il( la stres -i !oli )i7ice -i mentale" 3imitele teoriei lui Xolmes -i Rahe decurg tocmai din cele dou( caracteristici de !a7( ale sale9 =$@ asumarea ideii c( schim!area 0n sine este stresant(, indi)erent de caracterul negati+ sau po7iti+ al ei -i =#@ impactul su!iecti+ egal al e+enimentelor pentru toate persoanele, indi)erent de particularit(%ile indi+iduale" Cercet(torii propun discriminarea e+enimentelor 0n )unc%ie de di)erite criterii9 De7ira!ilitatea e+enimentului =0n ce m(sur( este dorit@ Controla!ilitatea lui Predicti!ilitate =este aniticpa!il sau nu@ Caracterul po7iti+ sau negati+ Implic( c:-tig sau pierdere Ora+itate Dac( e+enimentele critice de +ia%( sunt asimilate cu stresul acut, tracas(rile 7ilnice =dailH hassles@, numite -i none+enimente, sunt identi)icate cu stresul cronic =Yessler, Price -i [ortman, $54.@" Autorii de)inesc Th(r%uiala 7ilnic(T drept Te8perien%e -i condi%ii ale +ie%ii 7ilnice care sunt percepute de indi+id ca )rustrante, iritante sau amenin%(toare pentru starea sa de con)ort )i7ic -i psihicT =3a7arus -i cola!", $54,, p" *1/@" De-i, ca intensitate, tracas(rile 7ilnice sunt considerate stresori minori, prin )rec+en%a -i caracterul lor cronic corelea7( mai semni)icati+ cu simptomatologia somatic( -i psihic( dec:t e+enimentele de +ia%( =[ein!erger, Xiner -i TierneH, $541@" Tracas(rile sunt generate de di+ersele domenii ale +ie%ii cotidiene9 pro)esional =supra0nc(rcare, termene )i8e@ )inanciar =insu)icien%a !anilor@ )amilial =certuri@ +ia%( personal(
$ $.

=pro!leme se8uale, de intimitate@ s(n(tate =pro!leme proprii sau ale mem!rilor )amiliei@ responsa!ilit(%i casnice =g(tit@ rela%ii sociale =con)licte, competi%ie@ mediu am!iental =poluare@ 0nt:mpl(ri ghinioniste =pierderi, rat(ri@" E8perien%a r(7!oaielor, cutremurelor, accidentelor de a+ion, ma-in( sau tren a impus 0n aten%ia cercet(torilor o nou( categorie de stresori denumi%i traumatici" Cercet(ri sistematice asupra stresorilor traumatici au )ost 0ntreprinse a!ia dup( terminarea r(7!oiului americano2+ietname7" E8perien%a traumatic( a multor com!atan%i din acel r(7!oi a condus la conturarea a-a2numitului Tsindrom post2VietnamT" O!ser+a%ii pri+ind rolul )actorilor psihotraumati7an%i asupra st(rii )i7ice -i psihice )useser( descrise mai demult )ie su! titlul de ne+ro7( traumatic( sau de Tsindromul cordului irita!ilT =cit" TaHlor, $545@" Similitudini ale reac%iei post2r(7!oi cu cele datorate catastro)elor, cataclismelor sau de7astrelor naturale sau pro+ocate de om au determinat apari%ia unei noi entit(%i clinice 2sindromul de stres post2traumatic =PTSD@" Termenul apare pentru prima dat( 0n $54> 0n &anualul de Diagnostice2Statistice ale Solilor Psihiatrice =DS& III@ =$54>@" PTSD este de)init ca un sindrom caracteri7at prin de7+oltarea unor simptome psihice, comportamentale -i somatice ce apar dup( e+enimentele traumati7ante ie-ite din rangul e8perien%elor umane considerate normale =6riedman, $545@" Pentru ca un stresor s( )ie considerat traumatic tre!uie ca el s( repre7inte9 amenin%are la +ia%a proprie sau a celor apropia%i distrugerea !rusc( a propriei case sau a comunit(%ii implicarea direct( sau ca martor 0n uciderea sau r(nirea gra+( a altor persoane Natura stresorilor traumatici implic( de cele mai multe ori at:t )actori )i7ici, c:t -i psihici =e8" 0n tortur(9 !(t(i -i sentimentul de neputin%(, anihilare sau an8ietate@" E8perien%a traumati7ant( poate )i tr(it( 0n grup, cum este ca7ul accidentelor de a+ion sau cutremure, sau indi+idual =e8" +iolul@" Din punctul de +edere al intensit(%ii, stresorii traumatici pot )i acu%i, !ru-ti, inten-i, catastro)ali, c:nd persoana nu are timp s( 0-i mo!ili7e7e resursele adapti+e =e8" accidente rutiere, )ero+iare, a+iatice, incendii@ sau cronici, c:nd stresorii sunt e8tremi, dar permit 0n timp mo!ili7area mecanismelor adapti+e =e8" lag(rele de pri7onieri@ =Cohen, $55$@" Copiii, persoanele 0n +:rst(, persoanele cu antecedente psihiatrice sunt su!iec%i mai +ulnera!ili la impactul cu stresorii traumatici =Oist -i 3u!in, $545@" Retr(irea repetat( a traumei =prin g:nduri intru7i+e, re+enirea aceluia-i tip de +ise, )lash2!acWuri@ sau dimpotri+(, Taneste7iaT a)ecti+(, deta-area -i 0nstr(inarea de +ia%(, reprimarea e+enimentului traumatic, sunt modele tipice de reac%ie la e8perien%ele traumatice, am!ele necesit:nd inter+en%ii psihoterapeutice =[illiams, $541@" Cuno-tin%ele clinice -i practice legate de stresorii traumatici acumulate din e8perien%ele ne)aste de p:n( acum au condus la conturarea de c(tre psihologi a unor programe de pre+enire -i inter+en%ie primar( a PTSD 0n situa%ii limit(, cum
$ $/

a )ost ca7ul r(7!oiului din Ool) din $55> =Xo!)oll, Spiel!erger, Srenit7 -i cola!", $55$@" Caracteristicile +ie%ii contemporane determin( con)runtarea cotidian( a omului cu )actorii psihosociali de stres, ceea ce e8plic( de ce 0n mod preponderent cercet(rile sunt )ocali7ate asupra acestei categorii de stresori" 3e+i =$51$@, 0n acord cu no%iunea de nespeci)icitate a lui SelHe, consider( c( stimulii din mediu de+in stresori doar 0n )unc%ie de intensitate, 0n timp ce calitatea emo%iei pro+ocate de stimul nu are importan%(" Dn opinia noastr( calitatea stresorului =anticipa!il, controla!il, inde7ira!il etc"@ este cel pu%in la )el de important( ca -i intensitatea lui" No%iunea de )actor psihosocial de stres implic( un concept comple8, di)icil de de)init, cu o multitudine de aspecte" 6actorii psihosociali re7ult( din interac%iunea indi+idului cu mediul s(u socio2economic, pro)esional -i )amilial" Ca aceast( interac%iune s( se reali7e7e optim este necesar( armoni7area caracteristicilor !iologice, psihologice -i sociale ale persoanei cu structura am!ian%ei, o!iecti+ di)icil de reali7at" Stresorii psihosociali 0-i pot a+ea originea la ni+el indi+idual, )amilial, pro)esional, de comunitate -i societate" 3a ni+el indi+idual )actorii de stres re7id( uneori 0n structura de personalitate, 0n tipul de reacti+itate emo%ional(, 0n capacit(%ile intelectuale -i stilul cogniti+, 0n caracteristicile atitudinale -i comportamentale" Sursele de stres de la ni+el )amilial sunt multiple9 apari%ia unor noi mem!rii 0n )amilie, personalit(%i -i sisteme de +alori di)erite 0ntre mem!rii )amiliei, con)licte maritale -i )iliale, di+or%, comunicare redus(, alcoolism, +iolen%( intra)amilial(, !oala, in+aliditatea, decesul unui mem!ru al )amiliei =Sha))er, $54#@" Datorit( )aptului c( )amilia repre7int( de cele mai multe ori uni+ersul indi+idului, )isurile sau e-ecurile )unc%ion(rii ei se trans)orm( 0n )actori de stres acu%i sau cronici" Pro)esia ca surs( de identitate, scop, apartenen%( -i +enituri, repre7int( un alt reper e8isten%ial pentru indi+id" Inadec+area condi%iilor pro)esionale la )actorii umani2indi+iduali se repercutea7( asupra st(rii de con)ort )i7ic -i psihic al persoanei gener:nd stres" 6actorii de stres pro)esionali pro+in din9 am!ian%a )i7ic(9 7gomot, +i!ra%ii, temperatur(, no8e, iluminat etc" am!ian%a social(9 rela%ii interpersonale reduse, lipsa cooper(rii, atitudini critice sau dictatoriale, nesiguran%a locului de munc( etc caracterul -i organi7area muncii9 suprasolicitare'su!solicitare, munc( repetiti+(, ritm impus, orar prelungit, munca 0n schim!uri, ni+el de responsa!ilitate -i deci7ie, automati7are e8cesi+(, am!iguitatea sarcinii sau a rolului, control redus, perspecti+e de a+ansare" `oma<ul, care de multe ori implic( pierderea resurselor )inanciare de trai, demorali7area cau7at( de sc(derea stimei de sine, de schim!area statusului social, de i7olare -i inacti+itate, repre7int( poate cel mai gra+ )actor de stres legat de pro)esie" Apartenen%a indi+idului la o microcomunitate, 0n a)ara celei )amiliale -i pro)esionale =cartier, clu!, !iseric(, organi7a%ii sociale sau politice@ o)er( nu
$ $1

numai suport social, dar -i posi!ile surse de stres psihosocial" Dn ca7ul 0n care sur+in rela%ii con)lictuale, cooperare redus(, competi%ie negati+(, restric%ii inutile, rigiditatea regulilor, criticism e8agerat sau sentimentul )rustr(rii de apreciere, stim(, grupul de apartenen%( de+ine surs( de stres" Caracteristicile societ(%ii contemporane au determinat apari%ia unui spectru larg de )actori de stres, dintre care enumer(m succint9 supraaglomerarea din metropole, !irocra%ia, depersonali7area institu%iilor sociale, supra0nc(rcare in)orma%ional(, depri+area de tradi%ii, s(r(cie, discriminare, +iolen%(, i7olare, +alori 0n continu( schim!are, cri7e economice -i politice =3e+i, $55>@" Ni+elele -i structurile indi+iduale -i sociale enumerate inter)erea7( -i se intercondi%ionea7( reciproc gener:nd alte categorii de stresori psihosociali" Un e8emplu al intersect(rilor contradictorii dintre aspira%ii, ne+oi -i moti+e personale pe de o parte -i cerin%ele -i organi7area structurilor sociale =)amilia, munca, societatea@ pe de alt( parte, sunt con)lictele de rol, o!iect de studiu mai ales pentru psihologia social( =Pearlin, $54*, $545@" #*6* 1valuarea stresorilor i "rocesul de co"ing E+aluarea continu( a ceea ce se petrece 0n mediul 0ncon<ur(tor este o caracteristic( esen%ial( at:t a )iin%ei umane c:t -i a animalelor" E+aluarea presupune un proces continuu de c(utare -i monitori7are de in)orma%ii asupra a ceea ce se 0nt:mpl( -i atri!uirea de semni)ica%ii personale in)orma%iilor o!%inute" 3a7arus distinge dou( tipuri de e+alu(ri, cu )unc%ii -i surse de in)orma%ii di)erite9 primar( secundar( Prin e+aluarea primar( situa%ia este de)init( ca a+:nd sau nu semni)ica%ie pentru con)ortul persoanei" E+aluarea situa%iei ca !enign( sau po7iti+( re7ult( 0ntr2o stare emo%ional( neutr( sau pl(cut(" E+aluarea primar( implic( trei tipuri di)erite de in)orma%ii 0nso%ite de emo%ii di)erite9 daun( de<a produs( =in)orma%ie asociat( cu sentimentul de )urie sau depresie@ anticiparea unei amenin%(ri +iitoare =tr(it( a)ecti+ ca )ric( sau nelini-te@ pro+ocare, care re7ult( din cerin%e di)icile cu care suntem con)runta%i dar du!late de con+ingerea 0n -ansa de control, c:-tig -i e)ecte po7iti+e =la ni+el emo%ional este tr(it( ca ner(!dare, 0ncredere, !ucurie@" Prin e+aluarea secundar( se identi)ic( alternati+ele adaptati+e pe care su!iectul le are la 0ndem:n( pentru a )ace )a%( situa%iei" Dn e+aluarea secundar( persoana este anga<at( 0ntr2un dialog intern cu sine 0n +ederea lu(rii unei deci7ii ca e)ect al e+alu(rii primare" E+aluarea secundar( poate s( con)irme e+aluarea primar( a amenin%(rii, s( o intensi)ice sau s( o reduc(, 0n )unc%ie de e+aluarea resurselor -i op%iunilor de coping" Odat( cu semnalarea amenin%(rii acti+itatea cogniti+( nu ia s):r-it ci ini%ia7( un 0ntreg lan% de procese cogniti+e" E+aluarea primar( -i secundar( nu tre!uie 0n%elese ca des)(-ur:ndu2se sec+en%ial, ci ca un
$ $4

proces continuu, ca o Tcascad( de e+alu(ri -i ree+alu(riT =&iclea, $55., p"$,@" Dn opinia noastr( e+aluarea secundar( uneori poate s( o precead( pe cea primar(" Ree+aluarea are loc atunci c:nd se o!%in noi in)orma%ii despre schim!(ri interne sau e8terne, schim!(ri pro+enite deseori ca urmare a e)orturilor de coping sau a acti+it(%ii intrapsihice de tip de)ensi+" Uneori ree+aluarea 0n sine este )olosit( ca o strategie coping de neutrali7are sau minimali7are a in)orma%iei a+ersi+e" E+aluarea nu repre7int( o simpl( percep%ie a elementelor unei situa%ii" Ea este o acti+itate cogniti+( declan-at( -i sus%inut( de )actori emo%ionali -i moti+a%ionali" E+aluarea implic( <udec(%i, ra%ionamente, deduc%ii, discrimin(ri 0n +ederea integr(rii in)orma%iilor 0ntr2un cadru cogniti+ care s( )acilite7e TdiagnosticulT situa%iei, c(utarea -i luarea deci7iei" Toleran%a la am!iguitate apare ca unul dintre cei mai importan%i )actori 0n e+aluare -i coping" Persoanele cu toleran%( crescut( la am!iguitate -i incertitudine sunt apte s( se implice 0ntr2o c(utare +igilent( de in)orma%ii, s( ia 0n considerare aspectele multiple ale realit(%ii -i deci s( adopte comportamente )le8i!ile, adaptate circumstan%ei cei cu toleran%( sc(7ut( la am!iguitate +or a+ea tendin%a de a reac%iona rapid, deseori negli<:nd in)orma%ii rele+ante despre situa%ie" Dn opinia noastr( toleran%a la am!iguitate repre7int( o caracteristic( a maturit(%ii emo%ionale" E+aluarea este determinat( de dou( categorii de )actori9 situa%ionali -i personali" 6actorii situa%ionali se re)er( la noutatea, se+eritatea, am!iguitatea, iminen%a, durata, predicti!ilitatea stimulilor" E+aluarea situa%iei ca amenin%(toare sau ca situa%ie 2pro!lem( este determinat( 0n principiu de -ase tipuri de condi%ii9 $" amenin%area integrit(%ii )i7ice #" anticiparea e-ecului a c(rui consecin%e duce la o tr(ire negati+( *" autode7apro!area e-ecului ," de7apro!area din partea celorlal%i pentru necon)irmarea e8pectan%ei ." desta!ili7area lumii personale, sociale -i culturale a persoanei /" inter)erarea ac%iunii altora cu +alorile -i con+ingerile personale" Spre s):r-itul anilor Z1> conceptul de co"ing =a<ustare@ de+ine o +aria!il( central( 0n cercet(rile stresului psihologic, 0n 0n%elegerea e)ectelor adapti+e de scurt( -i lung( durat(, a st(rii su!iecti+e de !ine, a s(n(t(%ii" Con)orm teoriei tran7ac%ionale copingul este de)init Tca e)ort cogniti+ -i comportamental de a reduce, st(p:ni sau tolera solicit(rile interne sau e8terne care dep(-esc resursele personaleT =3a7arus -i 6olWman $54,, p"$,$@" De)ini%ia citat( pune 0n e+iden%( patru caracteristici esen%iale ale copingului9 =a@" rolul proceselor cogniti+e -i al ac%iunii =!@" copingul este 0ntotdeauna un proces de tran7ac%ie 0ntre persoan( -i mediu, deci implic( schim!(ri calitati+e -i cantitati+e continue ale acestui raport presupune de asemenea -i intercondi%ion(ri reciproce 0ntre coping, e+aluare -i emo%ie

$ $5

=c@" )ace distinc%ia 0ntre mecanismele de a<ustare -i cele 0nn(scute de adaptare, )iind necesar e)ortul =d@" su!linia7( e8isten%a )ormelor e)iciente -i mai pu%in e)iciente de coping" Copingul parcurge trei etape9 $" anticiparea =a+erti7area@, c:nd situa%ia poate )i am:nat( sau pre+enit(, c:nd persoana se poate preg(ti pentru con)runtare, c:nd poate e+alua TcostulT con)runt(rii #" con)runtarea =impactul@ c:nd are loc r(spunsul, rede)inirea situa%iei -i ree+aluarea -i *" post con)runtarea c:nd se anali7ea7( semni)ica%ia personal( a ceea ce s2a 0nt:mplat" De multe ori momentul anticip(rii este mai intens 0n reac%ii psiho)i7iologice dec:t con)runtarea" Acest )apt a determinat conturarea a-a numitului stres de anticipare" Acolo unde nu e8ist( momentul anticipati+ =de e8" 0n impactul intempesti+ cu un anumit stimul@ reac%iile psiho)i7iologice pot s( se mani)este dup( con)runtare =3a7arus, $54#@" Trecerea 0n re+ist( a studiilor +i7:nd copingul permite e+iden%ierea mai multor puncte contro+ersate9 $" este copingul un r(spuns con-tient sau incon-tient la )actorii de stres; #" este copingul o tr(s(tur( de personalitate sau un proces in)luen%at de situa%ie ; *" c:te dimensiuni are copingul ; Cea mai utili7at( clasi)icare este cea dihotomi7at( 0n9 coping )ocali7at spre pro!lem( coping )ocali7at spre emo%ie A<ust(rile )ocali7ate spre pro!leme sunt ac%iuni orientate direct spre re7ol+area, rede)inirea sau minimali7area situa%iei stresante mai poart( numele -i de a<ustare instrumental(" A<ustarea )ocali7at( spre emo%ie, numit( -i a<ustare indirect(, este orientat( spre persoan(, 0n scopul reducerii sau control(rii r(spunsului emo%ional la stresori" Dn aceast( categorie sunt incluse -i a-a numitele strategii paleati+e, cum sunt u7ul alcoolului, sedati+elor -i tranchili7antelor, drogurilor, tehnicilor de rela8are etc" ," Dn al patrulea r:nd, e8ist( contro+erse pri+ind e)ectele copingului" Unii autori identi)ic( copingul cu succesul, respecti+ controlul asupra situa%iei -i r(spunsului emo%ional" &ai multe studii aduc argumente c( strategiile coping )ocali7ate spre pro!lem( sunt asociate po7iti+ cu starea de !ine iar tendin%a de a )olosi strategii de coping )ocali7ate spre emo%ie tind s( )ie asociate cu o s(n(tate mental( precar( =6olWman -i cola!", $54/@" Ast(7i se pun su! semnul 0ntre!(rii e+iden%ele c( a<ustarea direc%ionat( spre pro!leme este 0ntotdeauna mai adaptati+( dec:t cea emo%ional(" E8ist( studii care do+edesc c( )ormele de a<ustare acti+( au un impact mai mare asupra sistemului ner+os simpatic, care la r:ndul lor in)luen%ea7( )unc%ionarea sistemului cardio+ascular =O!rist, $54$@" &ulte surse de stres din mediu nu pot )i controlate, dar o )orm( de coping e)icient( poate permite unei persoane tolerarea sau ignorarea )actorului de stres" Consider(m c( )unc%ionalitatea sau dis)unc%ionalitatea copingului depinde
# #>

de9 cine )olose-te o anumit( strategie, c:nd, su! ce circumstan%e am!ientale -i psihice -i tipul de amenin%are" Copingul emo%ional poate )acilita copingul comportamental prin reducerea stresului care alt)el ar 0mpieta e)orturile de solu%ionare a pro!lemei similar, copingul )ocali7at spre pro!lem( poate determina e+alu(ri mai pu%in amenin%(toare, deci +a reduce distresul emo%ional" &ai mult chiar, copingul de succes pe termen scurt poate a+ea TcosturiT )i7iologice, psihologice -i sociale mari pe termen lung" Deci, a tran-a copingul 0n )orme de succes -i insucces nu este un demers simplu" #*7* Rs"unsul la stres Ast(7i, apare ca o certitudine )aptul c( r(spunsul la stres este un proces comple8 ce include at:t reac%ii )i7iologice c:t -i cele cogniti+e, emo%ionale -i comportamentale" Doar spre s):r-itul anilor Z/>, r(spunsul )i7iologic este a!ordat interacti+ cu cel psihologic" Red(m 0n ta!elul $"* o sistemati7are a reac%iilor la stres )(r( a o considera e8hausti+(" Chiar -i acum mai e8ist( cercet(tori care ignor( aspectele psihologice de r(spuns la stimuli" Cercet(torii de orientare !iologic( aprecia7( c( se c:-tig( 0n riguro7itate -i o!iecti+itate )ocali7:ndu2se doar asupra reac%iilor )i7iologice" Consider(m c( punerea 0n e+iden%( a unor modi)ic(ri )i7iologice de stres, demers deose!it de util, nu epui7ea7( comple8itatea )enomenului" Corel(ri 0ntre e+alu(ri ale stimulilor -i r(spunsul )i7iologic, 0ntre tipul de coping -i patternul de r(spuns hormonal, 0ntre tr(s(turile de personalitate -i tendin%ele reacti+e o)er( alternati+e mai pertinente de studiu" De aceea su!liniem importan%a cercet(rilor interdisciplinare, 0n care )i7iologii -i psihologii s( proiecte7e 0mpreun( a!ord(ri interacti+e de in+estiga%ie" Din p(cate, e8ist( pu%ine studii de acest gen 0n literatur(" Prin prisma teoriei r(spunsului e+aluarea ni+elului pre7umti+ al stresului se )ace pe !a7a caracterului -i amplitudinii reac%iilor psiho)i7iologice -i comportamentale" #*1A* )onsecinele stresului Unii autori includ dis)unc%iile -i !olile psihosomatice la reac%iile )a%( de )actorii stresan%i inten-i -i prelungi%i, -i 0n acest sens stresul apare ca un e)ect cumulati+" Apreciem ca eronat( aceast( po7i%ie -i su!liniem necesitatea distingerii reac%iilor de consecin%ele stresului" Consecin%ele apar drept sechele ale reac%iilor de lung( durat(, cronice =Elliot, $54#@" Consecin%ele pot )i glo!ale, a)ect:nd starea de s(n(tate -i com)ort )i7ic -i psihic 0n general, sau particulare, a)ect:nd unul dintre ni+elele structurale -i )unc%ionale ale organismului, de la cel molecular -i )i7iologic p:n( la cel psihologic -i social" Consecin%ele nu pot )i e)ectul con)runt(rii cu un singur )actor de stres ci sunt re7ultatul modului 0n care persoana reu-e-te s( )ac( )a%( 0n timp mai multor stresori"
# #$

8abelul 1*3* Reacii la stres 6IPIO3OOICE E&OQIONA3E +istem scheleto%muscular9 tensiune muscular(, ticuri, !ru8ism, )rustrare, ostilitate, )ascicula%ii, dispnee, hiper+entila%ie" an8ietate, tensiune, +istem cardiovascular9 ner+o7itate, nelini-te, tahicardie, aritmii, presiune arterial( depresie, demorali7are, crescut( insatis)ac%ie, sentiment +istem gastrointestinal: de neputin%(, autoe+alu2 sialoree, usc(ciune, intensi)icarea are negati+(, la!ilitate, tran7itului gastrointestinal" culpa!ilitate, alienare" +istem neuroendocrin9 ni+el sc(7ut de CA -i CO 0n s:nge -i urin(, !etaendor)ine, testosteron, prolactin(, hormonul cre-terii, colesterol, aci7i gra-i li!eri" +istem imun: modi)ic(ri la ni+elul imunoglo!ulinei IgA, IgE, IgO, Ig& celule naturale ucig(toare proli)erarea lim)ocitelor induse de su!stan%e mitogene titru de anticorpi la +irusul latent Epstein2Sarr" ;ivel dermal9 modic(ri 0n conductan%a electric( a pielii, a poten%ionalului electric, hipertranspira%ie" COONITIVE CO&PORTA&ENTA3E deterior(ri ale memoriei de scurt( -i lung( durat( sc(derea gradului de concentrare a!senteism cre-terea ratei de erori -i con)u7ii pasi+itate sc(derea capacit(%ii de deci7ie, de7acord de plani)icare -i organi7are interpersonale, c(utare redus( de in)orma%ii e+itare sau negare inhi!i%ii -i !loca<e creati+itate redus(
# ##

sc(derea per)orman%ei insta!ilitate -i )luctua%ie pro)esional(, e+itare'e+adare, agresi+itate'intoleran%(' deteriorarea rela%iilor

accidente r(spuns Ttotul sau nimicT,e8cesul sau pierderea apetitului, insomnii

idea%ie o!sesi+( -i ira%ional( toleran%( redus( la criticism suicid

utili7are crescut( de alcool, tutun, ca)ea, tranchili7ante,

Distinc%ia dintre reac%ii -i consecin%e nu e 0ntotdeauna u-or de reali7at, de cele mai multe ori di)eren%ele interindi+iduale determin( grani%a dintre reac%ii -i consecin%e" Conceptul de reacti+itate =Strelau, $545@ este un concept cheie 0n 0n%elegerea -i e8plicarea di)eren%elor interindi+iduale de intensitate -i amplitudine a reac%iilor la stres" Reacti+itatea, de)init( ca o +aria!il( pluri)actorial( ce include at:t aspecte !iologic2constitu%ionale c:t -i cele de structur( psihic(, e8prim( di)eren%ele de acti+are psiho)i7iologic( dintre starea de repaus -i cea de dup( e8punere la stimulii stresan%i =[illiams, $54/@" Dup( criteriul reacti+it(%ii, persoanele se clasi)ic( 0n9 normoreacti+e hiperreacti+e Xiperacti+itatea, ca tr(s(tur( indi+idual( sta!il(, repre7int( +eriga e8plicati+( 0n mecanismul trecerii de la reac%ii la procese patologice" Cercet(rile recente asupra consecin%elor stresului cronic au impus 0n literatur( un nou concept, -i anume sindromul de e5tenuare =!urn2out@ caracteri7at prin9 epui7area emo%ional( epui7are )i7ic( epui7are mental( Epui7area din sindromul de e8tenuare se e8prim( 0n9 aplati7are a)ecti+( depersonali7are sc(derea reali7(rilor personale Sindromul de e8tenuare re7ult( dintr2o implicare de lung( durat( 0n acti+it(%i pro)esionale cu oamenii -i este 0n general speci)ic cadrelor didactice, medicale -i a celor din domeniul legislati+2<uridic" 6igura de mai <os red( rela%ia dintre componentele stresului ca )enomen psihosocial

1valuarea "ri!ar( TEste e+enimentul stresant pentru mine;T R14)?II '4 S8R1S

P$81<?I4'II S8R1S$RI

# #*

1valuarea secundar( TPot s( )ac )a%( acestui e+eniment;T

)$PI<C+ M1)4<ISM1 %1 4%4P84R1

:igura 12*1* )o!"onentele stresului Teoria stresului nu tre!uie interpretat( ca un sistem de idei re+olut, ci doar o concep%ie deschis( spre asimil(ri noi, apte s( determine noi ori7onturi de cercetare" Numai prin sumarea -i con)runtarea unor multiplicit(%i de date, prin demersuri interdisciplinare -i integrati+e, teoria stresului +a putea atinge criteriile -tiin%i)ice necesare oric(rei teorii9 coeren%(, e8hausti+itate, simplitate, rele+an%(" #*11 Rolul de Bta!"on3 al su"ortului social Rela%ia dintre singur(tate -i riscul pentru 0m!oln(+iri este ast(7i cunoscut" Dn acest conte8t suportul social a de+enit o +aria!il( rele+ant( 0n psihologia s(n(t(%ii prin rolul s(u protector, de mediere 0ntre stres -i !oal(" Termenul de suport social descrie o re%ea de rela%ii interpersonale care o)er( persoanei9 sentiment de acceptare -i iu!ire stim( de sine -i apreciere comunicare -i apartenen%( a<utor mutual Din de)inirea suportului social se pot desprinde mai multe tipuri de suport9 suport emoional =sentiment de a )i iu!it, de apartenen%(, de a)ec%iune -i 0ngri<ire, empatie@ suport apreciativ =+alori7are -i recunoa-tere personal(, stim( de sine, sentiment de identitate@ suport informaional =s)aturi, sugestii, direc%ii -i orient(ri, 0ndrumare, consiliere de specialitate@ suport instrumental =a<utor material, concret@ O distinc%ie important( atunci c:nd )acem re)erire la suportul social este aceea dintre disponi!ilitatea acestuia, -i compati!ilitatea sa" Dn acest sens +or!im de9 suport social perceput =disponi!ilitatea este concomitent( cu compati!ilitatea@ suport social primit =situa%ie 0n care nu 0ntotdeauna compati!ilitatea este perceput(, 0n ciuda )aptului c( un anumit gen de suport s2a o!%inut@

# #,

Al%ii autori atrag aten%ia asupra altor caracteristici ale suportului social la )el de importante9 sta!ilitatea sa pro8imitatea sa )i7ic( =loca%ie apropriat(@ sincroni7area dintre accesul la suport -i situa%iile de cri7( sau stres" Nu este un acord asupra conceptuali7(rii suportului social ca9 +aria!il( de personalitate ; caracteristic( social( ; sau dimensiune psiho2social(; Se ridic( -i 0ntre!area ce este mai rele+ant 0n e)ectul po7iti+ al suportului social asupra s(n(t(%ii9 calitatea; =chiar dac( num(rul persoanelor care o)er( suport social este )oarte redus;@ sau cantitatea ; =care cre-te -ansa sta!ilit(%ii, pro8imit(%ii -i sincroni7(rii@" Sursele de suport social pot )i di)erite9 )amilia rude prieteni colegi -i comunitatea pro)esional( +ecini -i comunitatea de cartier grupuri in)ormale =clu!uri, !iseric(@ speciali-ti =medici, psihologi, centre de in)ormare, etc"@ Rolul negati+ al lipsei sau de)icien%elor de suport social au )ost larg in+estigate" E)ectul principal al s(u este acela de Bamorti7areC a stresului" E8ist( -i cercet(tori care atri!uie un e)ect direct, !ene)ic asupra s(n(t(%ii" Indi)erent dac( mecanismul de protec%ie al suportului social este direct sau mediat, rolul s(u po7iti+ este atestat" E8ist( cercet(ri care do+edesc rolul protector al suportului social 0n pre+enirea 0m!oln(+irilor, 0n recuperarea din !oal(, 0n e)ectul tratamentului, 0n reducerea mortalit(%ii, 0n cre-terea aderen%ei la tratament" 4lti factori sociali i!"licai in sntate i boal S(r(cia este ast(7i considerat( un )actor de risc ma<or pentru s(n(tate" Pentru com!aterea ei sunt necesare inter+en%ii macro2economice na%ionale, interna%ionale -i glo!ale"

# #.

Su!ar( &odulul V discut( rele+an%a teoriei stresului pentru s(n(tate -i +ulnera!ilitatea la !oal(" Sunt pre7entate primele teorii ale stresului ela!orate de SelHe =teoria sindromului general de adaptare@ c:t -i modelele actuale =)i7iologic, cau7al, interac%ional -i patogen@" Este redat( clasi)icarea )actorilor de stres 0n9 e+enimente ma<ore de +ia%(, tracas(ri cotidiene -i e8perien%e catastro)ale" Procesul de e+aluare -i cel de coping, c:t -i )ormele lor sunt descrise ca repere )undamentale 0n adaptarea la stres" Reac%iile la stres sunt clasi)icate 0n9 )i7iologice, emo%ionale, cogniti+e -i comportamentale" Consecin%ele stresului +i7ea7( impactul )i7iopatologic c:t -i sindromul de e8tenuare cronic(" Tipurile -i )ormele de suport social sunt pre7entate cu )unc%iile sale de mediator2tampon 0ntre stres -i s(n(tate" 1-erciii i a"licaii $" Pre7enta%i rela%ia dintre stres -i starea de s(n(tate, )(c:nd re)erire la conceptul de stil de +ia%( #" Discuta%i distinc%ia mecanisme de coping' mecanisme de ap(rare *" Ilustra%i printr2un e8emplu a)irma%ia9 4st,i se "un sub se!nul ntrebrii evidenele c aDustarea direcionat s"re "roble!e este ntotdeauna ada"tativ ," A"I" -i S"S" au a!sol+it -coala postliceal( sanitar(" A"I" +a lucra ca asistenta la o)talmologie, iar S"S" la oncologie" In care dintre cele dou( ca7uri considera%i c( pro!a!ilitatea de apari%ie a sindromului de e8tenuare este mai mare" De ce; 4drese internet( GGG"csun"edu'I+cpsHooh'students'coping"htm GGG"aomc"org'XOD#'general'stress"htm GGG"holistic2online"com'stress' GGG"psH"pWu"edu"cn'education'genpsH2r'OP$$emoJstre"ppt GGG"t<hsst"edu'PsHch'ch$.2$'chap$."html GGG"stresscure"com'health'stressc+"html GGG"hi+dent"org'mentalh'mentalhneGssacpata>*#>>>"htm GGG"!erWeleH"edu'neGs'media'releases' #>>#'>*'#/J)aith"html GhH)iles"org'>*5emotion'cohen#"html GGG"minoritHnurse"com'+italsigns'<un>$2*"html GGG"healing)romdepression"com'social"htm

# #/

1-e!"lu de "rob de evaluare $"Sunte%i psiholog intr2o clinica de !oli cardio+asculare" Care crede%i ca sunt atri!u%iile legate de acest post ; 6ace%i o scurt( descriere a acti+it(%ilor pe care le2a%i des)(-ura si argumenta%i alegerea #" Ilustra%i etapele copingului, utili70nd ca -i cadru a)larea diagnosticului la o !oal( cronic(" *" Discuta%i modalitatea aplic(rii modelului con+ingerilor despre s(n(tate 0n ela!orarea program de pre+en%ie a )umatului" ," Descrie%i * tehnici de cre-tere a stimei de sine pe care le2a%i utili7a 0ntr2un program de de7+oltare personal( pentru adolescen%i ." A+anta<ele -i importan%a paradigmei !iopsihosociologice 0n a!ordarea s(n(t(%ii -i !olii" /" Ilustra%i, printr2un e8emplu, rolul autoe)icacit(%ii 0n adoptarea unui stil de +ia%( s(n(tos

# #1

4<1E4 1

1ta"ele reali,rii unui "roiect de "revenie

O!iecti+ele programelor de educaie "entru sntate, respecti+ a proiectelor de pre+en%ie sunt9 achi7i%ionarea unui set de in)orma%ii despre comportamentele de risc -i cele de protec%ie )ormarea unor atitudini de acceptare a comportamentelor protecti+e -i de respingere a celor de risc practicarea de comportamente de promo+are -i men%inere a s(n(t(%ii -i de e+itare a riscului de 0m!oln(+iri 0nt(rirea comportamentelor s(n(toase -i sc(derea )rec+en%ei comportamentelor de risc E )umat, consum de alcool, droguri, sedentarism, alimenta%ie neechili!rat(, +ia%( se8ual( de risc promo+area 0n comunitate -i mass2media a unui stil de +ia%( s(n(tos )acilitarea promo+(rii -i men%inerii unui ni+el optim al s(n(t(%ii )i7ice, sociale, emo%ionale, cogniti+e -i spirituale" Programele de promo+are a educa%iei pentru s(n(tate pot )i aplicate la mai multe ni+eluri9 ni+el indi+idual ni+el de grup ni+el comunitar ni+el gu+ernamental E8emple de programe de promo+area s(n(t(%ii -i educa%ie pentru s(n(tate =0n -coli, institu%ii, la ni+el comunitar@9 Pre+en%ia )umatului Pre+en%ia a!u7ului de alcool Pre+en%ia consumului de droguri Educa%ia pentru s(n(tate se8ual( Educa%ie pentru e8erci%iu )i7ic -i com!aterea sedentarismului Educa%ie pentru rela8are -i !alan%( munc(2 odihn( Educa%ie pentru pre+enirea 0m!oln(+irilor prin screening Pre+en%ia XIV'SIDA sau a !olilor cu transmitere se8ual( STS Pre+en%ia sarcinilor nedorite &anagementul comportamentului alimentar &anagementul stresului Program de de7+oltare a a)ecti+it(%ii po7iti+e Program de de7+oltare personal( Training aserti+ Program de pre+en%ie a +iolen%ei -i a!u7ului )i7ic -i psihic

1ta"ele unui "rogra! de "ro!ovare a sntii i educaie "entru sntate9

# #4

Dn scopul ela!or(rii unui proiect de pre+en%ie se +or respecta urm(toarele repere9 1* Motivaie 2* $biective 3* Cru".int * 1valuarea iniial #* Strategia de i!"le!entare /* Monitori,are 0* 1valuare final 6* 4vantaDele "rogra!ului 7* %ise!inarea re,ultatelor 1A*Pro"uneri de "olitici "ublice $" " Motivaia( argumentarea importan%ei proiectului propus #" $biectivele generale i obiective s"ecifice9 Se speci)ic( o!iecti+ele generale' speci)ice ale programului" E8emplu9 O!iecti+ul general 0n pre+en%ia )umatului poate )i detaliat prin urm(toarele o!iecti+e speci)ice9 in)orma%ii pri+ind consecin%e sociale -i de s(n(tate, de scurt( durat( -i de lung( durat( ale )umatului s( 0n%eleag( presiunile antura<ului -i capacitatea de a le re7ista c:nd acestea sunt negati+e )ormarea unor +alori -i atitudini po7iti+e )a%( de un stil de +ia%( s(n(tos discutarea -i anali7area rolului in)luen%ei grupului, a )amiliei -i a mass2 mediei 0n )ormarea -i men%inerea atitudinilor )a%( de )umat de7+oltarea deprinderilor de comunicare, aserti+itate -i de a )ace )a%( presiunii grupului =deprinderea de a spune NU, MNu mul%umesc, nu )ume7"C@ de7+oltarea a!ilit(%ilor de luare a deci7iilor, de g:ndire critic( -i de management al stresului de7+oltarea unor comportamente alternati+e" 6umatul este un comportament care are o anumit( )unc%ie" Comportamentul alternati+ tre!uie s( 0ndeplineasc( trei condi%ii9 2 s( )ie adaptati+ 2 s( ai!( aceea-i )unc%ie cu cea pe care o are )umatul 2 s( )ie dis<uncti+, adic( persoana s( nu poat( e)ectua am!ele comportamente simultan Corespun7(tor di)eritelor ni+ele ale e8perien%ei pot )i identi)icate di+erse comportamente alternati+e, cum sunt cele pre7entate 0n ta!elul de mai <os9 <ivel al )o!"orta!ente alternative e-"erienei :i,ic( stare de E8erci%ii de rela8are bine Dans -i antrenament al mi-c(rilor Recreere )i7ic(, sport &asa< Social( Implicarea 0n ac%iuni comunitare, care pot o)eri satis)ac%ie
# #5

identificare i Implicarea 0n acti+it(%i de a<utorare social( i!"licare social Acti+it(%i de +oluntariat Intelectual )reativ Inter"ersonal :ilo,ofic+ s"iritual Xo!!iuri, lectur(, antrenamente mne7ice Practicarea mu7icii, picturii, artei )otogra)ice Discu%ii de grup, participarea la acti+it(%i de grup, rela%ionarea cu alte persoane De7+oltarea a!ilit(%ilor de comunicare Consiliere orientat( pe clari)icarea +alorilor Studiul )iloso)iei, literaturii uni+ersale, istoriei, literaturii spirituale -i a di)eritelor sisteme de credin%e &edita%ie, contemplare

3. Cru"ul.int( e8" Ele+ii de -coal( primar(, sau gimna7ial( sau liceal( de la""""", studen%i, anga<a%ii de la """", popula%ia de copii, +:rsta adolescen%ei, adult(, +:rstnic(, p(rin%i din comunitatea =cartier@, popula%ia de copii, +:rsta adolescen%ei, adult(, +:rstnic(, p(rin%i de la ni+el de ora-, <ude%, ni+el na%ional E pentru campanii mass2media" * 1valuarea iniial a in)orma%iilor, atitudinilor, a!ilit(%ilor -i comportamentelor +i7ate de o!iecti+ele programului" Dn scopul determin(rii e)icien%ei programului de pre+en%ie se impune o e+aluare ini%ial( a grupului %int( relati+ la cuno-tin%ele -i atitudinile pe care le au )a%( de comportamentul corespun7(tor" Dn acest scop se pot ela!ora instrumente de e+aluare su! )orma unor chestionare sau grile de e+aluare comportamental(" V( pre7ent(m un model de chestionar de e+aluare a cuno-tin%elor, atitudinilor -i comportamentelor despre SIDA" )>1S8I$<4R&' 2)1 F8I& %1SPR1 SI%4G3 Citi%i cu aten%ie urm(toarele a)irma%ii -i indica%i dac( sunt ade+(rate sau )alse" Dn parante7e a+e%i r(spunsurile corecte" $" Este periculos s( 0m!r(%i-e7i o persoan( care are SIDA" =6als@ #" SIDA se transmite prin contact se8ual neprote<at cu o persoan( in)ectat(" =Ade+(rat@ *" Virusul XIV se poate lua de la toalet(" =6als@ ," E-ti 0n siguran%( dac( stai 0ntr2o camer( cu o persoan( in)ectat( cu +irusul XIV" =Ade+(rat@ ." Numai homose8ualii -i prostituatele tre!uie s( se prote<e7e )a%( de +irusul XIV" =6als@ /" Po%i contacta +irusul XIV dup( un singur contact se8ual cu o persoan( in)ectat(" =Ade+(rat@ 1" SIDA este pro+ocat( de un +irus" =Ade+(rat@ 4" Un re7ultat XIV po7iti+ 0nseamn( c( persoana are SIDA" =6als@ 5" SIDA atac( celulele ro-ii" =6als@ $>"Utili7area pre7er+ati+ului este una dintre cele mai e)iciente metode de protec%ie )a%( de in)estarea cu +irusul XIV" =Ade+(rat@ $$"SIDA se transmite de la mam( la )(t" =Ade+(rat@

* *>

$#"Persoanele dependente de droguri care )olosesc seringi nesterile pentru a2-i in<ecta drogul au un risc crescut de in)ectare cu +irusul XIV" =Ade+(rat@ #* I!"le!entare9 a@ Resursele umane -i materiale persoane implicate -i materialele utili7ate 0n cadrul proiectului ast)el pot )i utili7ate pliante, !ro-uri in)ormati+e, casete +ideo, diapo7iti+e, )i-e de lucru, plan-e ilustrati+e" !@ %urata de des)(-urare a proiectului -i a acti+it(%ilor" Se speci)ic( durata total( a proiectului, durata )iec(rei -edin%e -i a )iec(rei acti+it(%i din cadrul -edin%ei" De e8emplu durata proiectului este de -ase s(pt(m:ni, -edin%ele sunt de dou( ore' s(pt(m:nal, acti+itatea T8T se des)(-oar( timp de #> min" !@ Metodele i strategiile tre!uie s( )ie adec+ate o!iecti+elor -i grupului %int( sta!ilite" Corespun7(tor o!iecti+elor )ormulate se +or speci)ica metodele, strategiile -i acti+it(%ile adec+ate" O!iecti+e speci)ice9 /. ??????? @. ??????? Strategii'metode9 a&??????? b&??????? a&??????? b&??????? c& ............................ Acti+it(%i9 ????????. ????????. ????????. ????????. ????????.

Red(m 0n continuare c:te+a din metodele -i stategiile ce pot )i utili7ate 0n reali7area proiectului de pre+en%ie" Srainstorming De7!aterea 0n grupuri -i perechi Pro!lemati7area Aocul de rol Argumentarea [orWshop Discu%ii )rontale De!ate Comentarea unor te8te -i imagini E+aluarea unor situa%ii pro!lematice Ela!orarea de proiecte Ela!orare de porto)olii Studiu de ca7 &odelarea social( Deprinderea de a spune MNuC Aocul de rol

Acti+it(%ile proiectului tre!uie detaliate corespun7(tor o!iecti+elor speci)ice" E8emple de acti+it(%i -i e8erci%ii9 e8erci%ii de luare a deci7iilor -i re7ol+are de pro!leme, e8erci%ii de e8ersare a a!ilit(%ilor de comunicare aserti+(, completarea de )i-e de lucru, e8erci%ii de rela8are, reali7area de cola<e, postere, a)i-e, desene, +i7ionare de )ilme -i comentarea lor" E8emplu strategia Tcum s( re)u7(m 0ntr2o situa%ie di)icil(T poate )i reali7at( prin urm(toarele acti+it(%i = care se +or detalia@9

* *$

2 ce este o situa%ie di)icil( 2 se 0ntocme-te de c(tre mem!rii grupului o list( a lucrurilor care pot cau7a pro!leme, de e8emplu9 un coleg 0%i propune s( +( distra%i drog:ndu2+( 2 ce s2ar 0nt:mpla dac( ai )ace acest lucru\ cum s2ar sim%i pro)esorii' p(rin%ii 2 g:ndi%i2+( la alte lucruri amu7ante pe care le pute%i )ace, se cere mem!rilor grupului s( liste7e acele lucruri 2 asuma%i2+( responsa!ilitatea, )eri%i2+( de situa%iile di)icile 2 r(m:ne%i calm, spune%i persoanei pe nume, propune%i altce+a de )(cut, sau pleca%i l(s:nd deschis( posi!ilitatea comunic(rii ulterioare /" Monitori,are( cum urm(ri%i des)(-urarea proiectului d+s" 1" 1valuarea final( Dn scopul estim(rii e+olu%iei =modi)ic(rii@ atitudinilor, comportamentelor -i a!ilit(%ilor grupului %int( se +or readministra instrumentele de e+aluare ini%ial(" 4" 4vantaDele "rogra!ului( de ce programul propus de d+s" este mai !un =atracti+, e)icient, realist, etc"@ dec:t alte programe pe acela-i domeniu =e8" campanie anti2)umat 0n mass2media )a%( de campanie anti2)umat 0n -coli, sau in+ers@ 5" %ise!inarea re,ultatelor( cum +e%i populari7a re7ultatele proiectului d+s" $>" Pro"uneri de "olitici "ublice( ce propuneri de schim!(ri la ni+el institu%ional, comunitar, legislati+ a+ansa%i =de e8" ta8e de reduceri de reclame pentru campania anti2drog@"

* *#

4<1E4 2 )&M SH S)RI& &< BR14)8I$< P4P1R3G Un reaction paper = adica a anali7a critica@ este o lucrare care are la !a7( reac%iile -i opiniile dumnea+oastra personale )a%( de una sau mai multe idei e8puse 0ntr2un articol de specialitate" Acestea pot )i, )ie po7iti+e, )ie negati+e" Este 0ns( important ca ele s( )ie !ine argumentate, nu doar o simpl( reac%ie emo%ional( sau a a)irma%ie de genul Bmi2a pl(cut'nu mi2a pl(cutC" O ast)el de lucrare tre!uie s( )ie de apro8imati+ doua2trei pagini -i s( respecte o structur( care s( cuprind(9 introducere, cuprins -i 0ncheiere" Dn continuare pre7ent(m c:te+a aspecte care tre!uie luate 0n considerare atunci c:nd dorim s( scriem un reaction paper9 Citi%i cu aten%ie articolul pentru care tre!uie sa scrie%i un reaction paper Alege%i o tem( pentru lucrarea d+s" =pute%i scrie un RP pentru tot te8tul sau doar pentru c:te+a puncte speci)ice care +2au atras aten%ia@ Alege%i o te7('idee principal pe care dori%i s( o argumenta%i" E8trage%i din articolul pentru care tre!uie s( scrie%i reaction paper2 ul c:te+a idei care +i s2au p(rut interesante sau importante -i 0ncerca%i s( +( organi7a%i apoi reac%iile la aceste idei 0n )unc%ie de te7a pe care dori%i s( o argumenta%i Paragra)ul introducti+ 0ncepe de o!icei cu o )ra7( care st:rne-te interesul cititorului -i care +a introduce te7a de argumentat" Acesta poate )i 0ncheiat cu un scurt re7umat al ideilor ce +or )i a!ordate sau o a)irma%ie care e8prim( un scop" Dn )iecare din paragra)ele cuprinsului +or )i detailate ideile sumari7ate 0n paragra)ul introducti+" Acestea +or include in)orma%ii detailate -i e8emple" 6iecare paragra) +a )i de7+oltat pe !a7a unei idei centrale -i +a cuprinde cel pu%in dou( e8emple care s( sus%in( ideea" Ideile pe care le e8pune%i pot )i argumentate pornind de la ceea ce a%i 0n+(%at la curs sau a%i g(sit 0n literatura de specialitate" Paragra)ul de 0ncheiere o)er( un re7umat al reaction2ului, iar ordinea de pre7entare a ideilor +a )i in+ers( )a%( de paragra)ul introducti+9 recapitularea ideilor principale e8puse 0n cuprins, penultima )ra7( +a relua te7a de argumentare, iar propo7i%ia )inal( poate )ormula o predic%ie pe !a7a a ceea ce a )ost demonstrat pe parcursul lucr(rii" Nu uita%i s( reciti%i lucrarea 0nainte de a o preda, cel mai !ine la c:te+a ore distanta dupa ce a%i terminat de scris" Aceasta recitire a materialului este importanta pentru a asigura e8isten%a )irului logic a acesteia, element de !a7a al unui RP"
* **

* *,