Democratia ateniana in perioada sa de maxima inflorire este strans corelata cu maretele impliniri din planul culturii.

Daca prin poemele homerice grecii au capatat constiinta unitatii lor de neam si cultura, in veacul al V-lea . H., Atena devine scoala Greciei, centrul culturii grecesti. Amprenta democratica a Atenei se reflecta in sensurile culturii grecesti care devin concordante cu normele cetatii. Ceea ce distinge cultura greaca de alte culturi ale Antichitatii este umanismul, adica plasarea omului in centrul intereselor. Lumea este privita si interpretata in raport cu OMUL care devine masura tuturor lucrurilor!, nimeni nu-l domina sau striveste, totul este armonie sau echili"ru. Antropocentrismul spiritualitatii grecesti raportand totul la om face din el tema centrala a artei, iar Binele, Adevarul, Frumosul devin triada de existenta a intregii lumi grecesti. Cultura greaca concepe omul ca pe o fiinta li"era, demna, echili"rata, senina pe care nimic nu o inspaimanta# nici divinitatea, nici idea mortii, nici idea vietii de dincolo!. Genul dramatic nascut in Atica se raspandeste in toata Grecia, ce se umple de teatre$ productia de opera dramatice continua sa fie mare, dar acestea nu mai sunt fidele trecutului. Chiar si felul cum sunt organi%ate concursurile si repre%entatiile vadesc o noua stare de spirit. &n secolul al Vlea, teatrul unea intreaga cetate in fata templului lui D'onisos.

Sofocle ()*+-),+ . H.- a facut din .Antigona. un sim"ol al li"ertatii

care condamna ordinea sta"ilita de Creon, constiinta sa individuala fiind mai presus decat porunca suveranului.

Euripide ()/,-),+ . H.- se apleaca no"letei si sla"iciunilor

sufletului feminin, tragediile sale .0edeea., .Andromaca., .&figenia in Aulida., Hercule!, anali%and soarta tragica a femeilor.

Herodot ()/1-)21 . H.- in &storiile! sale pre%inta prima

clasificare a regimurilor politice asa cum le-a cunoscut si studiat.

Cri%a cetatii grecesti, anali%ata de istoricul 3ucidide incepe odata cu ra%"oiul impotriva 4partei. Drama vietii politice se afla in incapacitatea grecilor de a gasi o solutie via"ila pro"lemei uniunii cetatii impuse de nevoia apararii impotriva pericolului extern. 5ro"lema a fost solutionata temporar, su" forma Ligii cetatenilor (Liga maritime de la Delos, )6/ . H.- care a functionat fara dificultati prea mari, doar atata vreme cat a fost puternic pericolul extern. 7a%"oiele dintre cetati au ruinat statul iar de aici a aparut un conflict permanent intre exigentele interesului pu"ic si lipsa su"ventiilor, deficitul financiar. 3a"loul intunecat al vietii politice si culturale din orasele grecesti, in veacul al &V-lea, explica pierderea li"ertatii acestora prin instituirea dominatiei macedoniene care a avut drept consecinta lichidarea statului democratic al cetatenilor si in special al Atenei.