Manifestari ale inteligentei kinestezice in activitatile din gradinita

Educ. Elena GONGEA, Grad. PINOCCHIO Crai va ! " l#

L
a varsta prescolara intalnim copii care manifesta o motricitate ridicata, se afla intr-o continua miscare. Insa, nu toti poseda inteligenta kinestezica care presupune $a face educatie fizica cu %lacere, a ins ti e&%ri'area ver(ala de gesturi, a %i%ai (iectele care il intereseza, a avea re%rezentare clara a sc)e'ei c r% rale, a*si c rd na (ine 'iscarile Posesorii inteligentei kinestezice petrec foarte mult timp in aer liber, pentru ei avand valoare energizanta, au dexteritate in activitatile manuale si le este foarte greu sa stea mult timp nemiscati. A face miscare la varsta prescolara inseamna a oferi conditii pentru libertate in actiunile copiilor , a crea oportunitati pentru manifestarile specifice etapei de dezvoltare. Organismul uman este supus multor modificari pe parcursul dezvoltarii sale care sunt vizibile mai ales in prima parte a vietii cand ritmul de crestere si dezvoltare este mai intens. Conditiile de viata , precum si mediul inconjurator influenteaza ritmul de crestere si dezvoltare al copilului . Astfel, apar diferente intre copiii din mediul urban- rural, campiemunte, conditii social- materiale foarte bune- precare etc. La inceputul varstei prescolare, copilul desfasoara o activitate fizica spontana, pentru ca nu are o reprezentare clara a sc emei corporale . !e aceea sunt necesare e"ercitii care sa-l faca pe copil sa-si coordoneze miscarile, constientizand actiunile - si sa-si perceapa corect corpul, nu fragmentar #arata-mi mana, nasul, oc ii etc.$. Aceasta este eta%a cun asterii c r% rale. Aceasta etapa faciliteaza trecerea de la o activitate spontana la activitate integrata, diri#ata, c nstienta. Acum el raspunde la comenzi verbale %fugi la iepuras&, %sari ca broscuta&, %alearga la iepuras&etc. In paralel cu cunoasterea corporala , are loc rientarea s%ati *c r% rala, cand se pune accent pe e"ersarea diverselor pozitii corporale. O alta etapa este rganizarea s%ati *te'% rala prin care copilul are capacitatea de a e"ersa toate posibilitatile corporale pentru ca, el acum cunoaste bine partile corpului omenesc, relatiile si pozitiile lor, poate e"ecuta e"ercitii de ec ilibru, de orientare,

e"primand cu ajutorul corpului sentimente, actiuni, dar si atitudini si comportamentele diferitelor personaje. 'ste capabil sa interpreteze un rol. Capacitatea organismului uman de a desfasura un efort fizic de o anumita intensitate si de a-l mentine la acelasi nivel pe o durata cat mai lunga, reprezinta conditia fizica a individului. Perfectionarea capacitatii fizice conduce la intarirea laturii pozitive optimiste a copilului. Activitatile de educatie fizica constitue forma de baza care intruneste toate conditiile pentru a stimula interesul copiilor in vederea participarii constiente si active la dezvoltarea fizica generala, intr-o atmosfera de buna dispozitie. Cele trei parti componente ale acestei activitati - pregatitoare, fundamentala, de inc eiere ( au sarcini comune precise atat pentru novici# cei care nu au abilitati fizice, c iar daca le place miscarea in general$ cat si pentru e"pertii in domeniu. Importanta este densitatea activitatii de educatie fizica, adica raportul intre durata lectiei si timpul efectiv in care copilul e"ecuta e"ercitiile sau o deprindere noua ori deja formata si care este asigurata printr-o organizare foarte buna. )ormarea pozitiei corecte a corpului poate fi privita ca o sarcina principala a educatiei fizice la prescolari, iar un factor si mai important decat masurile organizatorice consta in alegerea e"ercitiilor care sa actioneze asupra anumitor segmente de corp fara a le afecta pe altele invecinate. !e e"emplu, musc ii pieptului pot fi antrenati in e"ercitii in asa fel incat sa nu-i afecteze pe cei dintre omoplati, iar e"ercitiile destinate acestor musc i pot fi e"ersate in pozitii mai joase # stand in genunc i, sezand pe calcaie, stand in sezut$. !eprinderile motrice de baza* mersul, alergarea, sariturile, ec ilibrul, catararea, aruncarile constituie continutul partii fundamentale alaturi de jocuri de miscare, trasee aplicative, dansuri populare, dansuri tematice, gimnastica ritmica. 'ducatia fizica si sportul, orice miscare sustinuta, efectuata intr-o sala de clasa sau in aer liber are* efecte (inefacat are asu%ra starii de sanatate si ca%acitatii de ef rt la varsta frageda a c %ilariei+ re%rezinta ' tivatia (i l gica si utila a %r cesel r 'eta( lice c '%le&e ale cresterii+ %r ' veaza si %erfecti neaza calitati %si)ice ca$ %reseverenta, c '(ativitatea, increderea in f rtele %r %rii, invingerea greutatil r+ faciliteaza f r'area senti'entel r de %rietenie si s%iritului c lectiv+ rez lva in ' d %ri ritar sarcini de invatare ' trica. Gimnastica de inviorare este un alt mijloc de dezvoltare fizica si psi ica prin care se e"erseaza inteligenta kinestezica. 'a contribuie la intarirea unor grupe de muschi, stimuleaza functiile biologice ale respiratiei si circulatiei sanguine, este o gimnastica de angrenare, de trecere de la starea de repaus la starea cea de efort. Dureaza 4-5 minute, respectiv 5-8 minute in functie de grupa de copii si de nivelul de dezvoltare. Se desfasoara pe holul gradinitei, in sala de clasa bine aerisita, in curtea gradinitei. Formeaza o tinuta corecta, satisface nevoia de miscare temporar , disciplineaza colectivul, contribuie la crearea bunei dispozitii. Din regimul zilnic ea nu trebuie sa lipseasca si este indicata pentru toate grupele de varsta. Programul de inviorare il alcatuieste educatoarea in functie de grupa de copii, de curba de effort,si de regimul zilnic al gradinitei. '"ercitiile sa fie foarte bine cunoscute de copii.

+iscarea este importanta pentru organism si de aceea zilnic este necesara practicarea ei. Iata un e"emplu de %r gra' de 'iscare sa%ta'anal orientativ care vizeaza promovarea unei stari fizice bune sanatoase. ,iua I * gimnastica de inviorare, plimbare pe !os in apropierea gradinitei " lectie plimbare, observari in aer liber#$ ,iua a II-a* gimnastica de inviorare, !ocuri de miscare in aer liber$ ,iua a III-a% gimnastica de inviorare,activitate de educatie fizica$ ,iua a I--a% gimnastica de inviorare,activitate optionala de educatie fizica. ,iua a --a* gimnastica de inviorare, drumetie cu practicarea unor !ocuri de miscare, cu mingea, cu coarda etc. ,ilele a -I si -II * program sportiv in familie In timpul iernii jocurile de miscae in aer liber sunt inlocuite cu jocurile cu zapada* concursuri cu saniute, constructii cu zapada si cu sporturi in spatii acoperite* tenis de masa , concurs de popice, aruncari la punct fi". Placerea miscarii este o nevoie naturala a copiilor care trebuie directionata si valorificata in scopul dezvoltarii motrice a organismului. /imnastica de inviorare, dansurile tematice si populare precum si activitatile in aer liber sunt forme deosebit de potrivite pentru stimularea miscarii. Insa, inteligenta kinestezica este pusa in valoare prin activitatea de optionala % !ansuri populare& care pe langa pasii de dans invatati , intr-o suita de dansuri populare permit* sc imbari de ritm, orientare spatiala, linie melodica, marc eaza legatura dintre I 0. si inteligenta vizual ( spatiala, inteligent muzicala, inteligenta inter si intrapersonala. !ansurile populare sunt alese in functie de numarul de copii # membri ai optionalei$ si de abilitatile motrice ale e"pertilor #dansuri populare ale caror miscari au un grad mai ridicat de dificultate$. , curile s% rtive re%rezinta f r'e de 'anifestare ale I.- cu val are f r'ativa si educativa. Ele antreneaza in 'iscare t ate seg'entele c r%ului, reunesc de%rinderi ' trice naturale,influenteaza functiile rganis'ului , calitatile ' trice, calitatile %si)ice, c ntri(uie la dezv ltarea fizica ar' ni asa, la f r'area si dezv ltarea %ers nalitatii c %ilului, re%rezinta ferta %entru ti'%ul li(er, cu r l recreativ, dec nectant+ %resu%une adeziune v luntara, %artici%are li(era, integreza s cial c %ilul, c nstituie un %rile# de detasare de activitatile c tidiene. 'ste bine sa se retina urmatoarele aspecte in practicarea jocurilor sporive* evitarea unui mediu rigid de actiune$ adaptarea gradata a organismului la effort$ utilizarea unor mi!loace atractive$ folosirea metodelor specifice varstei$ asumarea responsabilitatilor sociale, pedagogice si sportive$ informarea parintelui despre activitatea sportiva a copilului $ realizarea unui parteneriat cu persoana expert& parinteantrenor, profesor de educatie fizica etc inteligenta kinestezica ins teste t ate celelalte inteligente ale c %ilului, %entru ca ea ridica t nusul indiferent de activitatea desfasurata, i'% rtant este ' 'entul %e care il alege' si cu' anu'e ali'enta' aceasta inteligenta.

1. 7. :. ;.

.i(li grafie$ 2ota I. %+odele de joc si pregatire&, 'd. 3port- 4urism, 2uc.1565 2reben 3ilvia, /ongea 'lena, %Activitati bazate pe inteligente multiple& 'd. 8eprograp , Craiova, 799: !ragan, I, %3port si sanatate&, 2uc. 1559 4rofin A, si colaboratorii, %<andbalul la copii si juniori&, 'd. C=')3, 2uc. , 15>?