Dezvoltarea limbajului.

Achiziia scriscititului

Au loc aparitia si consolidarea constructiilor logice, imediate, reversibile care inlocuiesc procedeele empirice, intuitive, naive ale etapei precedente. Constructiile logice imbraca forma unor judecati si rationamente care ii permit copilului ca dincolo de datele nemijlocit senzoriale sa intrevada anumite permanente, anumiti invarianti, cum ar fi cantitatea de materie, greutatea, volumul, timpul, viteza, spatiul. Gandirea copilului surprinde Ia aceasta varsta fenomene permanente si invariante, inaccesibile simturilor, ridicandu-se in plan abstract, categorial. (Gra'iela Sion, !!"# Intrarea copilului in scoala faciliteaza, in cadrul procesului instructiv-educativ, dezvoltarea operatiilor de gandire absolut indispen-sabile oricarei ac$izitii intelectuale% analiza, sinteza, comparatia, abs-tractizarea generalizarea, clasificarea si concretizarea logica. Cresc fle&ibilitatea gandirii si mobilitatea ei. 'ocabularul copilului la intrarea in scoala este de apro&imativ .(!! de cuvinte si stapaneste reguli de folosire corecta a cuvintelor in vorbire. )ot acum se formeaza capacitatea de scris-citit, impulsionand progresele limbajului. *a sfarsitul perioadei, copilul isi insuseste fondul principal de cuvinte al limbii materne (apro&imativ (.!!! de cuvinte#, care patrund tot mai mult in vocabularul activ al copilului ('erza, +late, Golu, ,--.#. Invatarea limbii consta in insusirea de formule corecte de e&primare. Activitatea orala si vizuala trebuie sa fie intr-un ec$ilibru prin citit si scris. /rdinea prezenta in procesul instructiv-educativ a celor 0 deprinderi fundamentale este% ascultarea (intelegerea#, e&primarea, citirea si scrierea. 1entru copilul in primul an de scoala, te&tul scris se asociaza cu e&ersarea orala. 2&ersarea e&tensiva a citirii este premisa insusirii reale a cititului. 3.S. 4runer arata ca procesele vorbirii sunt asezate astfel% audiere, citire, vorbire, scriere. 5.6. 7ivers (,-8,# subliniaza ca este o mare diferenta intre descifrare (ca in audiere sau citire# si incifrare (ca in vorbire si scriere#. 1rincipalele momente ale activitatii verbale sunt urmatoarele% motivul si ideea generala a enuntului9 limbajul intern cu notatia semantica specifica, structura semantica de profunzime, general umana9 structura semnatica de suprafata a limbii particulare9 enuntul verbal e&terior9 sonor, grafic etc. Se merge de la idee la cuvant, activitatea verbala e&presiva (vorbire, scriere#, codare9 si de Ia cuvant la idee, activitatea verbala impresiva (audiere, citire#, decodare (Sarlau, ,-:0#. Activitatea verbala; are componente cognitive, afective si motorii. invatarea limbii depinde de factorii genetici, de starea fiziologica si e&perienta acumulata de copil si de tipul de mediu Ia care a fost e&pus. 6ecanismele neurofunctionale;care stau Ia baza celor doua forme de limbaj arata ca vorbirea cere o maturitate anume a sistemului nervos central, iar scrisul cere in plus maturizarea unor capacitati de perceptie si organizare-structurare si psi$omotricitate care intervin mai tarziu in dezvoltare. Gandirea, motivatia, afectivitate si vointa sunt implicate in ambele forme de limbaj. Cand este vorba de scris, ele necesita un grad mai mare de maturitate si functionalitate (2caterina 'rasmas, ,---, p. (#. Ac$izitia scris-cititului necesita pe langa dezvoltarea normala a aparatului verbo-motor si dezvoltarea motricitatii large si fine. *a un alt nivel, pentru deprinderea scrisului este necesara, de asemenea, maturitatea structurilor vorbirii, aceasta punand in evidenta legatura intre vorbire si scriere. (Gratiela Sion, !!.# /bservatiile arata ca daca sunt afectate structurile vorbirii se manifesta si o anume incapacitate de ac$izitie a limbajului scris. invatarea cititului trece prin urmatoarele stadii succesive de acumulare% educarea prealabila senzorial-motrice, in principal vederea si auzul9 dezvoltarea vorbirii, corectarea articularii si pronuntarii, dobandirea mecanismelor fundamentale9 citirea curenta corecta9 intelegerea celor citite9 citirea e&presiva9 lectura personala cu caracter cultural-informativ (<ottrens, 6ialaret, 7ast, 7a=, ,-8!#. 1entru insusirea limbii romane, se arata ca pentru a invata corect cititul si scrisul trebuie luate in considerare elementele componente ale limbii, iar aceasta se realizeaza prin delimitarea cuvintelor din vorbire, delimitarea sunetelor din cuvinte, pentru ca apoi sa fie realizata unirea sunetelor in cuvinte si a cuvintelor in propozitii. Aceasta inseamna ca

metoda pe care o folosim in familiarizarea elevilor cu cititul si scrisul trebuie sa tina seama, pe de o parte, de faptul ca scrierea concorda aproape e&act cu pronuntarea, deci metoda trebuie sa fie fonetica, iar pe de alta parte, ca trebuie sa se porneasca de Ia desprinderea unei propozitii din vorbire, sa se realizeze delimitarea cuvintelor in silabe si apoi fiecare silaba in sunete dupa care sa se parcurga drumul invers, de la sunete la silaba, cuvant si propozitie ceea ce denota ca metoda trebuie sa fie si analitico-sintetica (Serdean, ,--., p. 0:#. 2tapele pe care copilul le parcurge in deprinderea cititului sunt% descifrarea, citirea te&telor simple, automatizarea citirii, cresterea vitezei de citire cu voce tare sau in gand care depinde de ritmul fiecarui copil si intelegerea celor citite. (Gratiela Sion, !!"# / alta treapta a deprinderii cititului este citirea curenta si corecta. Aceasta este citirea copilului care stie sa transpuna in limbajul articulat semnele grafice. in ultima faza, citirea devine e&presiva si ar putea fi numita citirea afectiva. Aceasta depinde de gradul de deprindere al citirii corecte si curente. 2a devine un instrument de lucru pentru dobandirea de noi informatii. 2tapele necesare in deprinderea cititului sunt relativ aceleasi pentru toti copiii, insa timpul necesar pentru parcurgerea acestor etape este diferit de la copil la copil. In privinta deprinderii scrisului, mecanismele neuro-fiziologice implicate sunt% dezvoltarea normala a intregului sistem al limbajului9 antrenarea simultana, in invatarea semnelor grafice, a mai multor zone specializate ale scoartei cerebrale9 formarea si dezvoltarea mecanismelor de integrare in structuri9 antrenarea unor mecanisme de formare a unor sc$eme comple&e, precum si realizarea mobilitatii acestora9 dezvoltarea capacitatilor de a intelege si a opera cu simboluri in general (gesturi, semne conventionale, desen# si in speta (2caterina 'rasmas, ,---, p. :#. >ormarea abilitatilor de scris-citit; sunt parcurse in scoala in trei mari etape% preabecedara, abecedara si postabecedara. 1erioada preabecedara este cea in care se formeaza abilitatea de scriere a elementelor grafice disparate, in cea abecedara se dobandesc deprinderile de a scrie toate literele alfabetului si de a-, folosi in gratierea cuvintelor si propozitiilor, perioada postabecedara cores-punde celei in care se ating toti parametrii scrierii conform modelelor, se obtine o anumita viteza si se insusesc cateva reguli ortografice. Scrierea, arata 2caterina 'rasmas, este rezultatul legaturilor interfunctionale pe trei niveluri, si anume% nivelul motor, nivelul perceptiei si reprezentarilor si a celui afectiv. 2ste evidentiata astfel legatura dintre controlul miscarilor si controlul vizual, respectiv controlul ?inestezic se realizeaza la nivelul miscarii si cel vizual la nivelul traseului grafic. Cele doua miscari se unesc, ducand la anticipatie vizuala si apoi la reprezentarea vizuala. *a acestea se adauga planul afectiv si intentionalitatea. Astfel ca momentele dezvoltarii limbajului scris la copil, din perspectiva mecanismelor implicate, sunt% organizarea spatiala ?inestezica si grafica9 controlul ?inestezic si controlul vizual9 legatura dintre e&presia orala, corporala si cea grafica. (Gratiela Sion, !!"#