DR. Roman c.1 din 18.10.2010 Obiectul.Importanta.Diviziuniledreptului roman.

Notiuni introductive. Dreptul reprezinta un ansamblu de norme juridice edictate si sanctionate de catre o autoritatejuridica care isi exercitacompetenta intr-un anumit teritoriu. Norma juridical este o regula de conduit impusa la nevoie prin forta de constringere a statului. Structuralogicoformala a normei juridice cuprinde trei parti: ipoteza , dispozitia si sanctiunea. Ipoteza este acea parte a normei juridice care ne arata conditiile in care respective norma se va aplica. Dispozitia reprezinta continutul efectiv al normei juridice, adicac omportamentul la care este inrinduit subiectul de drept sau la care el este restrictionat. Subiectele de drept sunt oamenii, atunci cind acestia sunt luati in mod individual. Subiectul de drept este persoana fizica atunci cind oamenii sunt luati in mod colectiv vorbind despre un subiect colectiv de drept care este persoana juridical cunoscutasi sub denumirea de persoana morala. Al treilea element al normei juridice este sanctiunea care ne arata consecintele ce se nasc pentru subiectele de drept in ce priveste incalcarea sau nerespectarea celorprevazute in dispozitie. Normele juridice sunt grupate in institutii si ramuri de drept. Mai multe institutii alcatuiesc o ramura de drept. Delimitarea normelorjuridice in ramuri de drept se face dupa obiectul reglementarii si metoda reglementarii. Obiectul reglementarii ne arata sfera relatiilor sociale care intra sub incidenta respective normei juridice. Astfel relatiile de munca intra sub incidenta dreptului muncii. Relatiile de familie intra sub incidenta dreptului familiei. Relatiile de proprietate intra sub incidenta dreptului civil. Metoda de reglementare ne arata mijloacele folosite de legiuitor pentru ca o norma sociala sa devina o norma juridica. In literature juridica (doctrina) au existat mai multe definitii prin care s-a incercat o conturare a obiectului dreptului privat roman. In sinteza acestor defintii dreptul roman cuprinde ansamblul normelor juridice edictate sau sanctionate de statul roman, norme grupate in institutii juridice ce fac obiectul unor ramuri distincte. Aceste norme au fost elaborate intre momentul intemeierii Romei (754 i.e.n.) pina in timpul imparatului Iustian (527-565). La romani ca si la alte popoare in epoca straveche exista o confuzie intre normele juridice si normele morale sau cele religioase. Acest lucru s-a datorat faptului ca normele sociale erau edictate de catre colectivitate si se aplicau in mod neuniform, deoarece in aceasta etapa nu aparuse statul ca organism politic. La romani constatam ca la momentul cristalizarii statului se constituie normele juridice aparind dreptul ca principala ideologie a vremii. Confuzia dintre normele religioase si cele juridice ,faptul ca acestea se intrepatrundeau, denota o anume stare la nivelul mentalitatii romane care era extreme de conservatoare. Se considera ca dreptul este un dar al zeilor oferit oamenilor, acesta fiind ca atare perensinuabil (nu se putea schimba ). Traditia romana a jucat un rol important idealizind institutiile romane iar suprapunerea dintre normele religioase si cele juridice veneau sa confere celor din urma autoritatea suprema a statului. Aceste lucruri face ca in perioada arhaica dreptul sa fie rigid incarcat de formule solemne, el in acest sens este un factor important in ideologia romana. Juristii romani au incercat sa dea definitii dreptului roman dovedind in acest sens si o serie de limite, astfel Iustian avea sa arate :Stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta aceea ce este dreptsi nedrept. Ulpianus defineste principiile dreptului roman ca fiind: A trai in mod onorabil, a nu vatama pe altul si a da fiecarui aceea ce este al sau . 1

DR. Roman c.1 din 18.10.2010

Din definitiile de mai sus se constata ca un principiu de morala este pus alaturi de doua principii de drept. Confuzia dintre drept si morala apare si in definitiile formulate de catre cel de sus care spunea dreptul este arta echitatii si a binelui. Constatam ca in evolutia lor institutiile juridice romane aveau sa izvorasca din simtul practical romanilor din intentia acestora de a reglementa principalele aspecte ale vietii cotidiene dezvoltind in acelasi timp o putere de sinteza de exceptie, fapt care a determinat ca multe dintre figurile juridice create de romani sa fie preluate in dreptul modern. Izvoarele dreptului roman Majoritatea izvoarelor din care sint consemnate principalele institutii juridice romane ne-au pomenit in mod fragmentat si de multe ori indirect adica pe cale mediate situatia in care avem o imagine partial asupra acestora. Bogatia gindirii juridice romane s-a reflectat in operele costume. In perioada prefeudala apar scoli de gindire sub influienta dreptului roman. Una dintre acestea si-a desfasurat activitatea intre sec. VII XI la Ravella . In sec. al X apare o scoala asemanatoare la Padia , Italia . In sec. al XI se creeaza la Bolognia scoala glosatorilor in cadrul careia s-a remarcat vestitul professor Irnerius . El avea sa fie continuat in demersurile sale de profesorul Acursius. Prin intermediul gloselor aveau sa fie explicate sensul textelor juridice romane pentru a fi intelese de catre cei ce nu aveau o formative juridica . De aceea metoda folosita de catre glosatori in cercetarea textelor sa numit metoda Exegetica ,adica de interpretare . Unii dintre cercetatorii acestei scoli studiau textile asa cum ele fusesera elaborate in perioda clasica pe cind altii aveau in vedere opera legislativa din timpul imparatului Iustinian . Astfel existau diferente mari in solutiile pe care juristii le pronuntau . In sec. al XIV , a luat fiinta in Italia scoala post-glosatorilor . Acestia nu studiau textile romane propriuzise s iobiectul lor de studio il constituiau glosele din care extrageau anumite reguli de drept folosite in solutionarea unor cauze .Unii autori au aratat in mod intemeiat ca prin opera lor, post-glosatorii au falsificat normele juridice romane pentru ca acestea sa devina aplicabile unor cause aparute in practica . Influienta dreptului roman este atit de mare incit in Germania in sec. al XV se renunta la dreptul national si se adopta sistemul de drept roman. Acest lucru va determina aparitia unei importante scoli numite Scoala Istorica a Dreptului. Aceasta aveasa fie fondata de catre Andrei Alciad. Reprezentantii acestei scoli au folosite pe linga cunostintele de drept roman si cele din domeniul istoriei si filologiei. Cel mai cunoscut reprezentant al scolii istorice a dreptului a fost Jack Ujas , care a activat in calitate de profesor atit in Franta , cit si in Germania. La baza activitatii acestui profesor au fost fragmente din lucrarea intitulata Digestele, apartinind lui Iustinian (Digestele reprezentau manual elementare de drept ). Un rol important in dezvotarea romanisticii l-au avut noua scoala a Dreptului aparuta in Germania si aflata sub influienta profesorului Sabgny. Adeptii acestei scoli au aratat ca la baza originii dreptului sta constiinta populara, element de natura sa revalorifice traditiile si cutumele germane . Importanta Dreptului Roman Juristii din epoca moderna au imprumutat din arsenalul Dreptului Roman o serie de institute si principia generale pe care le-au pus la baza intregii lor reglementari. Aceasta s-a datorat faptului cadreptul roman a fost expresia juridical generala privitoare la relatiile sociale aparute intr-o societate ce avea la baza proprietatea private si productia de marfuri. In conditiile in care statul Roman devine un stat universal in care s-a facut trecerea de la economia inchisa la cea de marfuri , dreptul a reprezentat principalul instrument juridic in conservare a statului Roman . Astfel statul s-a aflat in conexiune cu dreptul in viziunea juristilor romani fapt pentru care schimbarile ce se produc la nivelul formei de organizare a statului si a puterii de stat se vor reflecta la nivelul institutiilo rjuridice. Importanta dreptului roman consta in universalitatea terminologiei juridice folosite . Limbajul juridic roman se caracterizeaza printr-o exceptionala precizie prin faptul ca el reprezinta instrumentul ideal al gindirii juridice. Desi dreptul a existat si la alte popoare antice, gindirea juridica a acestora nu se apropie de elaborarile sistematice si precise ale dreptului roman. Prin activitatea lor juristii romani au creat elementele alfabetului juridic prin care normele juridice dobindesc o identitate proprie fata de alte norme sociale. Acest lucru determina ca multe dintre conceptele actuale sa-si gaseasca 2

DR. Roman c.1 din 18.10.2010

originea in dreptul roman. Dreptul roman s-a aflat intr-un proces de imperferenta cu dreptul Romanesc. Lucrul acesta s-a reflectat in trei momente importante ale evolutiei poporului nostru : Nasterea poporului Roman prin sinteza daco-romana In epoca feudala prin influienta dreptului roman se face simtita pe filiera bizantina In epoca moderna cind are loc codificarea realizata de Al. Ioan Cuza .

Influienta dreptului roman asupra provinciei Dacia apare la doua momente distincte: unul situat inaintea cucerirea Daciei si al doilea dupa transformarea Daciei in provincie Romana. Daca la inceput dreptulu roman (ius civile ) era aplicabil in relatiile idite intre cetatenii romani constatam ca ulterior dispozitiile acestora vor reglamenta si raporturile dintre romani si autohtonii geto daci. Intrarea Daciei in sfera de influienta romana determina adoptarea sistemului de drept roman mult mai practic intr-o economie de marfuri in care schimburile erau rapide. Cel de-al doilea moment in care vorbim de preluarea institutiilor juridice romane, este legat de aparitia dreptului feudal scris . Acum apar o seama de lucrari precum: Indreptarea legii, Pravilniceasca Condica, Cartea romneasca de invatatura, Codul Caragea, Codul Calimac. Lucrari in care se face simtita influienta romana prin filiera bizantina, prin valorificarea bazilicalelor ( carti religioase de invatatura ). Cel de-al treilea moment in care dreptul roman influinteaza sistemul dreptului Romnesc este legat de procesul complex, de sistematizare si codificare a dreptului care se realizeaza in timpul domniei lui Al. Ioan Cuza. Acum apar adevarate monumente legislative consemnate in Codul Civil, Codul Penal , Codul de proceduca Civila si Codul de procedura Penala. Influienta dreptului roman este atit de puternica incit putem vorbi de preluarea unor institutii juridice din epoca clasica, ele aratind ca ele se pot adopta la realitatile sociale economice moderne. Diviziunile dreptului Privat Roman In doctrina (in literatura de specialitate) dreptul cunoaste doua diviziuni fundamentale si anume dreptul public si dreptul privat . Dreptul public cuprinde normele juridice referitoare la organizarea statului roman precum si raporturile ce se ivesc intre persoanele fizice si stat. Dreptul privat reglementeaza raporturile ce se ivesc intre particular. Aceasta diviziune a dreptului avea sa fie facuta de catre marele jurist Ulpianus. In sistemul dreptului roman la rindul sau dreptul Privat cuprindea dreptul Civil , dreptul Gintilor si dreptul Natural. Ius civile reglementa sistemul de drept aplicabil in relatiile dintre cetatenii romani. Accesul necetatenilor romani la normele lui Ius civile era interzis. In epoca veche strainul venit la Roma cadea in stare de sclavie, fapt pentru care el nu avea nici un drept. Ius civile era extrem de formalist fiind incarcat cu formule solemne si avind o rigilitate deosebita. Formalistul era atit de sever in cit simpla schimbare a genului substantivului folosit in formula ducea la decaderea titularului dreptului din exercitiul sau. Acest stadiu de dezvoltare a dreptului este specific economiei naturale inchise in care schimburile aveau loc in mod aleatoriu. Ulterior ca urmare a dezvoltarii productiei de marfuri si a aparitiei economiei de schimb, in statul Roman Ius civile v-a deveni o piedica in solutionarea pretentiilor cetatenilor romani, fapt pentru care prin reformele introduse de catre pretor (principalul magistrat judiciar), Ius civile devine mult mai util. S-a aratat in doctrina ca Ius civile avea sa evolueze pe cale procedurala , fapt pentru care nu se incalca principiul ca Dreputl roman Civil este etern imuabil ( caci reflecta vointa zeilor ). In unele izvoare ale vremei Ius civile desemna normele juridice izvorite din interpretarea Juriscontultilor sau in alte orientari ansamblul normelor juridice de Drept Privat ( cu exceptia regulilor de drept, create de catre pretor ). Ius gentium era acel sistem de drept care se aplica in raporturile dintre cetatenii romani si cetatenii straini . Acest sistem de drept s-a impus mai tirziu atunci cind statul roman devine un stat universal si cind va lua aploare schimbul de marfuri . Ius gentium fiind lipsit de forme rituale, fiind mult mai practic in solutionarea raporturilor idite in sfera relatiilor social-economice determina ca el sa devina o alternativa la 3

DR. Roman c.1 din 18.10.2010

Ius civile . In anumite situatii Ius gentium dobindeste acceptiunea pe care o dam astazi Dreptului International Public, viziune pusa in evidenta de catre Titus Livius care intr-un izvor ne arata ca Ius gentium este de natura sa reglementeze relatiile dintre state. Ius nature avea sa reprezinte un sistem de drept ideal, un drept situat deasupra intereselor, fiind aplicabil tuturor vietuitoarelor si tuturor situatiilor idite. In unele acceptiuni prin drept natural s-a desemnat suma tuturor trebuintelor unei societati reflectata la nivel juridic . Este considerat un drept de origine divina .

Documentele Dreptului Privat Roman Acestea ne ofera date importante cu privire la reglementarile normative , cuprinse in legi , senatus consulte , jurisprundeta si ele ne dau informatii pretioase cu privire la fizionomia principalelor institutii juridice romane. Documentele Dreptului Privat Roman se impart in trei categorii : Textele epigrafice Papyriile Textele istorice si literare Textele epigrafice imbraca forma unor inscriptii gravate pe materiale duce cum este marmura sau bronzul sau pe tablite cerate. Ne-au ramas pe aceasta cale importante acte normative precum Lexrubria, Degalia si Salbina, Lex de Imperio Vespasiani sau Tablitele Cerate de la Rosia Montana care aveau sa fie descoperite intre anii 1786 1855. Sunt cunoscute sub denumire de Tricticele din Transilvania . Ele ne ofera numeroase elemente si informatii privind institutii juridice variate precum vinzarea, imprumutul, inchirierea sau contracte de munca din sectorul vinier, fapt ce reflecta un grad inalt al evolutiei dreptului in Dacia Romana . Papilele reprezinta un izvor important de drept , acesta stind in atentia filologilor dar si a juristilor. Pe un papirus s-a descoperit un senatus consult din perioada imparatului Claudius prin care s-au adus o serie de reforme in organizarea instantelor de judecata apoi constitutiunea imparatului Caracala prin care s-a generalizat cetatenia romana. In anul 1933 Atolenel a descoperit un fragment important din institutele (manuale de drept ) apartinind lui Gaius. Textele istorice si literare ne ofera date despre acte normative cit si despre jurisprudenta. Dintre istorici amintim pe Titus Livius, Tacitus sau Suetonius. Dintre scriitori amintim pe Lucretius, Varo, Plaut