Ce este boala Parkison ?

Boala Parkinson este o afectiune cronica (cu evolutie de lunga durata), progresiva (simptomatologia se agraveaza in timp), care afecteaza sistemul nervos. Desi adesea se considera ca afecteaza persoanele varstnice, poate surveni la varste de pana la 20 ani. Nu este o afectiune contagioasa sau cu transmitere genetica desi factorii genetici pot avea un rol in dezvoltarea sa. Alti factori pot include procesul acelerat sau premature de imbatranire, si interactiunile induse de medicamente (sau substante toxice). Care este cauza Parkinsonismului ? auza boli !ar"inson nu este cunoscuta, dar se cunoaste faptul ca determina tulburari la nivelul ariei celebrale care controleaza miscarile si ec#ilibrul (substanta neagra). Din motive inca neclare, celulele din aceasta arie cerebrala inceteaza sa mai functioneze, ceea ce conduce la aparitia simptomelor de par"insonism tremuraturi, rigiditate si miscari lente.

Recunoasterea simptomelor ele patru simptome ma$ore include tremor, rigiditate musculara, miscari lente si mers dificil.

Debutul afectiunii este insidios, iar boala se instaleaza gradat. %imptomatologia de debut poate include senzatie de oboseala si lentoare generala a miscarilor si vorbirii. &lterior, in timp, simptomele devin mai evidente si pot consta in' Tremor sau tremuraturi &n simptom frecvent intalnit este reprezentat de tremorul necontrolabil al mainii sau bratului, unilateral sau bilateral. (remorul poate fi prezent de asemenea la nivelul membrelor inferioare, picioarelor, sau barbiei. (remorul se diminueaza pe masura ce aria afectata este implicate in miscari active, si dispare complet in timpul somnului.

Rigiditate musculara )usc#ii pot deveni tensionati si rigizi deoarece nu mai primesc mesa$ele de relaxare de la nivelul crierului. Drept consecinta apar dureri musculare, bloca$e posturale, si miscari lente.)ersul poate deveni sovaitor, limitat la pasi mici si repezi. &rcarea scarilor sau ridicarea de pe scaun si din pat necesita un effort additional. Adesea, pacientii cu boala !ar"inson se opresc into atitudine *ing#etata+ fiind incapabili de a initia orice miscare. ,n aceste situatii, acestia trebuie a$utati sa reia miscarea prin *deplasarea unui picior spre inainte pentru a depasi obstacolul+ sau sugerandu-i acestuia ca trebuie sa depaseasca o granita imaginara.

Pierderea echilibrului .oala !ar"inson poate cauza tulburari de ec#ilibru, care pot determina caderi accidentale.

Alte tulburari Alte simptome pot include vorbire soptita cu voce monotona, deglutitie dificila, si dificultati ale scrisului. onstipatia este de asemenea o tulburare frecvent intalnita. Depresia, sentimental de nesiguranta si de teama reprezinta un stres additional pentru pacient, care altereaza capacitatea pacientului si a familiei acestuia de a se adapta bolii Stabilirea diagnosticului de boala Parkinson %tabilirea cu acuratete a diagnosticului in stadiile incipiente ale bolii poate fi dificila. )entinerea sub observatie o anumita perioada de timp pentru evaluarea severitatii simptomelor, a$uta la stabilirea diagnosticului diferential intre boala !ar"inson si alte afectiuni similare.

Tratament auza bolii nu este cunoscuta, si de obicei tratamentul medicamentos are cda scop ameliorarea simptomelor. (ratamentul este specific si necesita individualizare.

%tabilirea tratamentului depinde de varsta, stadiul bolii si severitatea simptomelor. (ipul de cellule cerebrale afectate de evolutia bolii se caracterizeaza printr-o capacitate extrema de limitata de regenerare. Tratament - ( medicatia ) (oate medicamentele pot fi grupate in functie de modul specific de actiune. (abelul de mai $os include toate tipurile de medicamente aprobate la data publicarii acestui material pentru tratamentul bolii !ar"inson. onsultati intotdeauna medical curant daca aveti intrebari sau nelamuriri privitoare la tratamentul prescris.

Tip de medicament
Anticolinergice (Antimuscarinice) Inhibitorii de COMT (Catecol-O-metil transferaza) Agonitii receptorilor dopaminergici

Efect
Blocheaz receptorii colinergici i amelioreaz rigiditatea i tremorul. Blocheaz enzima responsabil de schimbarea levodopei. Stimuleaza producerea de neurotransmitori dopaminici sau acioneaz similar cu acetia. Se transforma n dopamin, n interiorul celulelor nervoase, i nlocuiesc neurotransmitorul care lipsete. Ajut la prevenirea scindrii neurotransmitorilor dopaminici.

recursori !opaminergici ("-dopa) Inhibitorii MAO-# (inhibitorii monoamin-o$idazei)

Alte medicamente
Inhibitorii decarbo$ilazei periferice

Efect
e obicei se administreaza in asociere cu un precursor dopaminicpentru a crete cantitatea de substan medicamentoas activ care ajunge la creier.

Alte tipuri de tratament - ( inter entia chirurgicala) ,n cazurile rare, daca simptomele sunt severe si tratamentul medicamentos are efecte limitate, se poate intervene c#irurgical la nivelul ariei cerebrale afectate. ,nterventia c#irurgicala nu este curativa, dar poate a$uta la ameliorarea anumitor simptome ale bolii. Recomandari pentru pacienti Program de e!ercitii "izice zilnice Activitatea fizica regulate creste tonusul si flexibilitatea musc#ilor. )ersul pe $os este una dintre cele mai bune metode de exercitiu fizic, care in asociere cu tratamentul medicamentos, are efecte benefice asupra mobilitatii generale. #ersul si intoarcerea !entru a va mentine ec#ilibrul in timpul mersului, picioarele trebuie tinute departate, iar pasi trebuie sa fie mari, insotiti de balansul bratelor. u fiecare pas, trebuie sa considerati ca treceti peste o serie de linii imaginare.!entru a va intoarce faceti o miscare in arc de cerc.

Toni"ierea musculaturii spatelui ,n pozitia sezanda sau in ortostatism,tineti spatele drept si bratele in fata, cu mainile si coatele apropiate.,ndepartati bratele cat mai mult posibil unul de altul, cu impingerea umerilor inapoi si apropierea omoplatilor, dupa care reveniti la pozitia initiala cu mainile apropiate. /epetati miscarea de 00 ori.

$!ercitii de mers in pozitia sezanda %tand asezat pe un scaun,ridicati incet fiecare genunc#i pe rand ca si cum ati merge, si repetatii miscarea de 00 ori.

Ridicarea de pozitie sezanda si asezarea . Alegeti scaune solide, dotate cu brate de spri$in. Aplecati-va inainte, alunecati usor spre marginea scaunului, apoi ridicati-va cu a$utorul bratelor. !entru a va aseza, aplecati-va inainte si asezati-va pe scaun in timp ce va spri$initi cu a$utorul bratelor.

Ridicarea din pat (rebuie sa va intoarceti intr-o parte si sa indoiti genunc#ii. oborati picioarele din pat si folositi bratele pentru a va ridica.

Rasucirea corpului ,n timp ce stati pe un scaun, cu mainile spri$inite pe umeri, va rasuciti trunc#iul dintr-o parte in alta cat de mult posibil. /epetati miscarea de 00 ori.

%e recomanda alimente cu continut bogat in fibre (legume, paine integrala, cereale) si un aport bogat de lic#ide pentru a preveni constipatia. (acamurile speciale pot fi utile in timpul mesei.

Desi boala !ar"inson este o afectiune cronica, tratamentul medicamentos aplicat corect si suportul familiei si prietenilor pot a$uta la ameliorarea simptomatologiei si mentinerea unei calitati acceptabile a vietii pacientului. Ce este boala Parkison ? Boala Parkinson este o afectiune cronica (cu evolutie de lunga durata), progresiva (simptomatologia se agraveaza in timp), care afecteaza sistemul nervos. Desi adesea se considera ca afecteaza persoanele varstnice, poate surveni la varste de pana la 20 ani. Nu este o afectiune contagioasa sau cu transmitere genetica desi factorii genetici pot avea un rol in dezvoltarea sa. Alti factori pot include procesul acelerat sau premature de imbatranire, si interactiunile induse de medicamente (sau substante toxice). Care este cauza Parkinsonismului ? auza boli !ar"inson nu este cunoscuta, dar se cunoaste faptul ca determina tulburari la nivelul ariei celebrale care controleaza miscarile si ec#ilibrul (substanta neagra). Din motive inca neclare, celulele din aceasta arie cerebrala inceteaza sa mai functioneze, ceea ce conduce la aparitia simptomelor de par"insonism tremuraturi, rigiditate si miscari lente.

Recunoasterea simptomelor ele patru simptome ma$ore include tremor, rigiditate musculara, miscari lente si mers dificil.

Debutul afectiunii este insidios, iar boala se instaleaza gradat. %imptomatologia de debut poate include senzatie de oboseala si lentoare generala a miscarilor si vorbirii. &lterior, in timp, simptomele devin mai evidente si pot consta in' Tremor sau tremuraturi &n simptom frecvent intalnit este reprezentat de tremorul necontrolabil al mainii sau bratului, unilateral sau bilateral. (remorul poate fi prezent de asemenea la nivelul membrelor inferioare, picioarelor, sau barbiei. (remorul se diminueaza pe masura ce aria afectata este implicate in miscari active, si dispare complet in timpul somnului.

Rigiditate musculara )usc#ii pot deveni tensionati si rigizi deoarece nu mai primesc mesa$ele de relaxare de la nivelul crierului. Drept consecinta apar dureri musculare, bloca$e posturale, si miscari lente.)ersul poate deveni sovaitor, limitat la pasi mici si repezi. &rcarea scarilor sau ridicarea de pe scaun si din pat necesita un effort additional. Adesea, pacientii cu boala !ar"inson se opresc into atitudine *ing#etata+ fiind incapabili de a initia orice miscare. ,n aceste situatii, acestia trebuie a$utati sa reia miscarea prin *deplasarea unui picior spre inainte pentru a depasi obstacolul+ sau sugerandu-i acestuia ca trebuie sa depaseasca o granita imaginara.

Pierderea echilibrului .oala !ar"inson poate cauza tulburari de ec#ilibru, care pot determina caderi accidentale.

Alte tulburari Alte simptome pot include vorbire soptita cu voce monotona, deglutitie dificila, si dificultati ale scrisului. onstipatia este de asemenea o tulburare frecvent intalnita. Depresia, sentimental de nesiguranta si de teama reprezinta un stres additional pentru pacient, care altereaza capacitatea pacientului si a familiei acestuia de a se adapta bolii Stabilirea diagnosticului de boala Parkinson %tabilirea cu acuratete a diagnosticului in stadiile incipiente ale bolii poate fi dificila. )entinerea sub observatie o anumita perioada de timp pentru evaluarea severitatii simptomelor, a$uta la stabilirea diagnosticului diferential intre boala !ar"inson si alte afectiuni similare.

Tratament auza bolii nu este cunoscuta, si de obicei tratamentul medicamentos are cda scop ameliorarea simptomelor. (ratamentul este specific si necesita individualizare.

%tabilirea tratamentului depinde de varsta, stadiul bolii si severitatea simptomelor. (ipul de cellule cerebrale afectate de evolutia bolii se caracterizeaza printr-o capacitate extrema de limitata de regenerare. Tratament - ( medicatia ) (oate medicamentele pot fi grupate in functie de modul specific de actiune. (abelul de mai $os include toate tipurile de medicamente aprobate la data publicarii acestui material pentru tratamentul bolii !ar"inson. onsultati intotdeauna medical curant daca aveti intrebari sau nelamuriri privitoare la tratamentul prescris.

Tip de medicament
Anticolinergice (Antimuscarinice) Inhibitorii de COMT (Catecol-O-metil transferaza) Agonitii receptorilor dopaminergici

Efect
Blocheaz receptorii colinergici i amelioreaz rigiditatea i tremorul. Blocheaz enzima responsabil de schimbarea levodopei. Stimuleaza producerea de neurotransmitori dopaminici sau acioneaz similar cu acetia. Se transforma n dopamin, n interiorul celulelor nervoase, i nlocuiesc neurotransmitorul care lipsete. Ajut la prevenirea scindrii neurotransmitorilor dopaminici.

recursori !opaminergici ("-dopa) Inhibitorii MAO-# (inhibitorii monoamin-o$idazei)

Alte medicamente
Inhibitorii decarbo$ilazei periferice

Efect
e obicei se administreaza in asociere cu un precursor dopaminicpentru a crete cantitatea de substan medicamentoas activ care ajunge la creier.

Alte tipuri de tratament - ( inter entia chirurgicala) ,n cazurile rare, daca simptomele sunt severe si tratamentul medicamentos are efecte limitate, se poate intervene c#irurgical la nivelul ariei cerebrale afectate. ,nterventia c#irurgicala nu este curativa, dar poate a$uta la ameliorarea anumitor simptome ale bolii. Recomandari pentru pacienti Program de e!ercitii "izice zilnice Activitatea fizica regulate creste tonusul si flexibilitatea musc#ilor. )ersul pe $os este una dintre cele mai bune metode de exercitiu fizic, care in asociere cu tratamentul medicamentos, are efecte benefice asupra mobilitatii generale. #ersul si intoarcerea !entru a va mentine ec#ilibrul in timpul mersului, picioarele trebuie tinute departate, iar pasi trebuie sa fie mari, insotiti de balansul bratelor. u fiecare pas, trebuie sa considerati ca treceti peste o serie de linii imaginare.!entru a va intoarce faceti o miscare in arc de cerc.

Toni"ierea musculaturii spatelui ,n pozitia sezanda sau in ortostatism,tineti spatele drept si bratele in fata, cu mainile si coatele apropiate.,ndepartati bratele cat mai mult posibil unul de altul, cu impingerea umerilor inapoi si apropierea omoplatilor, dupa care reveniti la pozitia initiala cu mainile apropiate. /epetati miscarea de 00 ori.

$!ercitii de mers in pozitia sezanda %tand asezat pe un scaun,ridicati incet fiecare genunc#i pe rand ca si cum ati merge, si repetatii miscarea de 00 ori.

Ridicarea de pozitie sezanda si asezarea . Alegeti scaune solide, dotate cu brate de spri$in. Aplecati-va inainte, alunecati usor spre marginea scaunului, apoi ridicati-va cu a$utorul bratelor. !entru a va aseza, aplecati-va inainte si asezati-va pe scaun in timp ce va spri$initi cu a$utorul bratelor.

Ridicarea din pat (rebuie sa va intoarceti intr-o parte si sa indoiti genunc#ii. oborati picioarele din pat si folositi bratele pentru a va ridica.

Rasucirea corpului ,n timp ce stati pe un scaun, cu mainile spri$inite pe umeri, va rasuciti trunc#iul dintr-o parte in alta cat de mult posibil. /epetati miscarea de 00 ori.

%e recomanda alimente cu continut bogat in fibre (legume, paine integrala, cereale) si un aport bogat de lic#ide pentru a preveni constipatia. (acamurile speciale pot fi utile in timpul mesei.

Desi boala !ar"inson este o afectiune cronica, tratamentul medicamentos aplicat corect si suportul familiei si prietenilor pot a$uta la ameliorarea simptomatologiei si mentinerea unei calitati acceptabile a vietii pacientului.