M-am condamnat prea mult timp pentru greseli, pentru vorbe spuse la nervi, pentru ca am ranit oameni care

nu au meritat. M-am condamnat pentru toate promisiunile pe care nu le-am respectat. M-am condamnat pentru ceea ce nu am spus si nu am facut la momentul potivit, pentru drumuri abandonate, pentru ca nu am avut curaj sa imi ascult inima. M-am condamnat pentru ca m-am trezit in fata unor usi inchise definitiv. M-am condamnat pentru ca nu am stiut sa pretuiesc anumite persoane, pentru ca am alungat de langa mine oameni care m-au iubit. M-am condamnat ca am luat decizii sub impulsul momentului; ca nu am fost matur cand a trebuit si copil cand am avut nevoie. M-am condamnat pentru alegeri, pentru esecuri, pentru vise pe care nu mi le-am implinit, pentru ca am trait jumatati de masura. Azi m-am iertat pentru tot! M-am iertat pentru tot ce m-am condamnat in trecut. Am facut pace cu mine, pentru ca numai asa pot merge mai departe. Am tot dreptul sa ma iert. Si m-am iertat.

Nu mai am timp sa regret ce-am facut, ce n-am facut, ce am spus i ce nu am spus... Nu mai am timp sa imi incarc sufletul cu rautati, sa ma impovarez cu ganduri negative i probleme inchipuite. Nu mai am timp de flecareala inutila i nici sa mai stau in preajma oamenilor pesimiti. Nu mai am timp sa plang dupa oameni care m-au parasit i dupa oameni care nu au tiut sa ma iubeasca. Nu mai am timp sa ma intorc pe drumuri pe care le-am abandonat. Nu mai am timp sa atept dupa oameni indecii, care nu tiu ce vor. Nu mai am timp sa ma lamentez, sa imi invoc mereu trecutul, eecurile i greelile. Nu mai am timp sa alerg dupa iluzii i nici sa mai visez visele altora. Nu mai am timp sa ma las folosit, mintit, inelat, tradat i ranit. Nu mai am timp sa ma cert, pentru ca nu mai am timp sa ma impac. Nu mai am timp sa plec pentru ca nu mai am timp sa ma intorc. Nu mai am timp sa uit cine sunt i nici sa fiu cine vor altii sa fiu. Nu mai am timp sa ma incarc cu complexe, nici sa ma simt neimportant, urat respins i nedorit. Nu mai am timp sa ascult zvonuri despre mine, critici, reprouri i pareri subiective. Nu mai am timp sa ma justific i nici sa fac eforturi sa dovedesc cine i cum sunt. Nu mai am timp sa-i ascult pe cei care incearca sa ma descurajeze, nici sa-i las pe unii sa imi organizeze viata. Nu mai am timp sa aman sa traiesc aa cum vreau.

Va iert pe toti aceia care m-ati folosit, ascuni dupa o masca a bunelor intentii i a dragostei. Va iert pe toti aceia care mi-ati luat cate ceva, fie ca au fost lucruri, vise, planuri sau oameni dragi. Va iert pe toti aceia care m-ati mintit, care m-ati inelat i care m-ati tradat. Va iert pe toti aceia care pentru o perioada de timp mi-ati luat increderea i curajul de a iubi. Va iert pe toti aceia care m-ati abandonat fara nicio explicatie, atunci cand nu ati mai avut nevoie de mine. Va iert pe toti aceia care m-ati amagit cu promisiuni, ca mai apoi, intr-o zi sa imi luati toate visele. Va iert pe toti aceia care m-ati parasit, uneori in cele mai grele momente ale vietii mele. Va iert pe toti aceia care m-ati impovarat cu griji, cu regrete i cu dureri nemeritate. Va iert pe toti aceia care ati incercat sa ma schimbati i sa imi luati libertatea de a fi eu. Va iert pe toti aceia care mi-ati luat linitea i care m-ati impovarat cu nopti pline de framantari i de lacrimi. Va iert pe aceia care ati fost indiferenti la durerile mele i pe toti cei care m-ati neindreptatit. Va iert pe toti aceia incapabili sa ma cunoateti, care m-ati judecat dupa prejudecati proprii i m-ati denigrat. Va iert pe aceia care ati facut din durerile i necazurile mele, bucuria voastra i motive de barfe. Va iert, pentru ca vreau sa imi eliberez sufletul i mintea de voi. Nu sunteti demni de gandurile mele i nici nu va voi permite sa imi otraviti sufletul. Va iert i va uit. Sa fiti fericiti!

M-am condamnat prea mult timp pentru greseli, pentru vorbe spuse la nervi, pentru ca am ranit oameni care nu au meritat. M-am condamnat pentru toate promisiunile pe care nu le-am respectat. M-am condamnat pentru ceea ce nu am spus si nu am facut la momentul potivit, pentru drumuri abandonate, pentru ca nu am avut curaj sa imi ascult inima. M-am condamnat pentru ca m-am trezit in fata unor usi inchise definitiv. M-am condamnat pentru ca nu am stiut sa pretuiesc anumite persoane, pentru ca am alungat de langa mine oameni care m-au iubit. M-am condamnat ca am luat decizii sub impulsul momentului; ca nu am fost matur cand a trebuit si copil cand am avut nevoie. M-am condamnat pentru alegeri, pentru esecuri, pentru vise pe care nu mi le-am implinit, pentru ca am trait jumatati de masura. Azi m-am iertat pentru tot! M-am iertat pentru tot ce m-am condamnat in trecut. Am facut pace cu mine, pentru ca numai asa pot merge mai departe. Am tot dreptul sa ma iert. Si m-am iertat!