Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Componentele resurselor financiare publice. Coninutul social economic al resurselor financiare publice si alocarea acestora Intr-o economie moderna, de regula, nece arul de re ur e de!"#e#te !o i$ilit"%ile de !rocurare a ace tora& 'e a emenea, in tim! ce resursele au un caracter limitat, cererea de re ur e inregi trea(a o tendin%a de cre#tere continua& Re ur ele, ca elemente ale $og"%iei unei na%iuni, include in tructura lor, al"turi de re ur ele materiale, umane, in)orma%ionale, *alutare, i re ur ele )inanciare Resursele financiare re!re(int" totalitatea mi+loacelor $ane ti nece are reali("rii o$iecti*elor economico- ociale intr-o anumit" !erioada de tim!& La nivel naional, re ur ele )inanciare includ, - re ur ele )inanciare ale autorit"%ilor i in titu%iilor !u$lice. - re ur ele )inanciare ale unit"%ilor !u$lice i !ri*ate. - re ur ele )inanciare ale organi(a%iilor )ara co! lucrati*. - re ur ele )inanciare ale !o!ula%iei& Intre re ur ele )inanciare ale ociet"%ii i re ur ele )inanciare !u$lice e/i ta un ra!ort ca de la intreg la !arte, deoarece re ur ele )inanciare ale ociet"%ii au o )era de cu!rindere mult mai larga& Al"turi de re ur ele )inanciare !u$lice, re ur ele )inanciare ale ociet"%ii include i re ur ele )inanciare !ri*ate& Re ur ele )inanciare Re ur ele !u$lice ale Re ur eletra%iei )inanciare ale admini a igur"rilor ociale Re ur ele )inanciareale Re ur ele )inanciare ale Re ur el e 0 )inanciar Re ele )inanciare ale inur titu%iilor !u$lice unit"%ilor economice !u$lice Re ur ele )inanciareale unit"%ilor Re ur ele )inanciareale Re ur ele organi(a%iilor )ora )inanciareale Figura 1 -Structura resurselor financiare ale societii
1
'atorita caracterului limitat al re ur elor )inanciare, o !ro$lema )oarte im!ortanta a ociet"%ii o con tituie alocarea resurselor necesare producerii tuturor categoriilor de bunuri 2!u$lice, mi/te i !ri*ate3& 'eci(iile !ri*ind alocarea re ur elor intre ectorul !u$lic i cel !ri*at in)luen%ea(" deci i*, at4t !roduc%ia de $unuri !u$lice c4t i ra!ortul dintre ace tea i $unurile !ri*ate& In teoria )inan%elor !u$lice, e apreciaz ca alocarea resurselor este optima atunci cnd cerinele consumatorilor sunt satisfcute la un nivel maxim, prin intermediul sectorului privat si a celui public. La un moment dat, cet"%enii unei tari !ot mani)e ta, in )unc%ie de di tri$u%ia a*erii i *eniturilor, anumite !re)erin%e )ata de !rocurarea $unurilor !u$lice i a celor !ri*ate, iar com!ortamentul ace tora e te !u in e*identa de curbele de indiferenta. O cur$a de indi)erenta include, la un moment dat, !unctele in care !re)erin%ele )ata de ectorul !u$lic i cel !ri*at unt egale, re !ecti* indi)erente& Cur$ele de indi)erenta e*iden%ia(" toate com$ina%iile unor co#uri de $unuri i er*icii !rodu e at4t de ectorul !u$lic, c4t i de cel !ri*at, )ata de care o !er oana e te indi)erenta& 5ra)ic, cur$ele de indi)erenta e re!re(int" ca in )igura 6 Produc% ia
Figura 6 - Curbele sociale de indiferenta Modi)icarea aloc"rilor dintre cele doua ectoare e e*iden%ia(" !rin mi#carea unui !unct de-a lungul cur$ei de indi)erenta& A t)el, o diminuare con idera$ila a !roduc%iei ectorului !u$lic, e*iden%iata de mi#carea unui !unct !e cur$a Ui din A7 in A6, generea(" o cre#tere redu a a !roduc%iei ectorului !ri*at de la 8i la 86& 'e!la area unui !unct din B9 in B: emni)ica o cre#tere im!ortanta a ectorului !ri*at )ata
6
de o reducere mai mica a !roduc%iei ectorului !u$lic de la ;9 la ;:& Pre)erin%ele con umatorilor nu e *or orienta niciodat" c"tre o tructura a !roduc%iei de $unuri !u$lice i !ri*ate care a core !unda unor !uncte ituate la e/tremele cur$ei de indi)erenta, !entru ca ace tea ar re!re(enta !re!onderenta unuia dintre cele doua ectoare& 5radul de $un" tare ociala, e diminuea(" daca ocietatea con uma )ie !rea multe $unuri !ri*ate, )ie !rea multe $unuri !u$lice& 'aca !re)erin%ele con umatorilor e reg" e c in !artea u!erioara a cur$ei tre$uie a e renun%e la o mare cantitate de $unuri !u$lice !entru a a igura o cre#tere minima in ectorul !ri*at& Cantitatea de bunuri publice la care trebuie sa se renune pentru a obine o cantitate determinata de bunuri private, fara a se lua in considerare daca sunt sau nu avantajai consumatorii, reprezint rata marginala de substituie sau profitul marginal al bunului.
2.Componentele resurselor financiare publice In toate tarile e mani)e ta o cerere !orita de re ur e )inanciare generata de cre#terea ne*oilor ociale intr-un ritm mai ra!id dec4t cel al e*olu%iei !rodu ului intern $rut& In a ati )acerea cererii de re ur e )inanciare !u$lice e te in)luen%at" de un an am$lu de )actori, cum unt, - factori economici, care im!rima o anumita e*olu%ie !rodu ului intern $rut, ceea ce !oate determina cre#terea *eniturilor im!o(a$ile. - factori etc. - factori demografici, care !ot in)luenta, in anumite condi%ii, at4t num"rul !o!ula%iei acti*e, c4t i cre#terea num"rului contri$ua$ililor. - factori monetari 2ma a monetara, creditul, do$4nda3, care i i tran mit in)luenta )enomenele !rin !re%, re !ecti* care la cre#terea r4ndul !returilor lor accentuea(" !orirea in)la%ioni te, generea(" sociali, care !re u!un redi tri$uirea re ur elor in co!ul ociale a igur"rii ne*oilor de educa%ie, "n"tate, !rotec%ie i a igur"ri
re ur elor din im!o(ite i ta/e. - factori politici si militari, care !rin ma urile de !olitica economica, ociala !roduc%iei )i calit"%ii, i )inanciara !e care le im!lica, !ot a*ea ca e)ect cre#terea i a *eniturilor, a contri$u%iilor !entru a igur"rile !re iuni a u!ra $ugetului general con olidat, ociale, a in)luen%4nd,
- factori
de
natura
financiara,
care
inteti(ea("
in)luenta
)actorilor
!re(enta%i anterior, !rin dimen iunea c<eltuielilor !u$lice& Structura re ur elor )inanciare !u$lice di)er" de la o tara la alta, iar in e*olu%ia i torica a ace tora -au =nregi trat numeroa e modi)ic"ri& In continuare *om !re(enta acea ta tructura !e $a(a urm"toarelor criterii, 1& din !unct de *edere al con%inutului economic. 6& din !unct de *edere al tructurii organi(atorice a tatelor. 9& !rin !ri ma $ugetului general con olidat. :& in )unc%ie de ritmicitatea inca arilor la $uget. >& in )unc%ie de !ro*enien%a& Re ur ele )inanciare !u$lice, din punct de vedere al coninutului lor economic, concreti(ea(" in, =& !rele*"rile cu caracter o$ligatoriu 2im!o(ite, ta/e, contri$u%ii3. 6& re ur ele de tre(orerie. 9& re ur ele !ro*enind din im!rumuturi !u$lice. :& re ur ele !ro*enind din emi iune monetara )ara aco!erire& e
9& resursele financiare cu destinaie speciala, care con tau, in general, din contri$u%iile ce alimentea(" )ondurile !eciale con tituite la ni*el central& :& resursele financiare ale bugetelor unitilor administrativ-teritoriale cum unt, im!o(itele, ta/ele i *eniturile ne)i cale cu caracter local. cotele i umele de)alcate din unele *enituri ale $ugetului de tat. tran )erurile cu de tina%ie !eciala de la $ugetul de tat. alte *enituri !ro!rii ale $ugetelor locale, inclu i* *eniturile din ca!ital& In funcie de ritmicitatea incasarii lor la buget, re ur ele )inanciare !u$lice e gru!ea(" in, L resurse ordinare curente!" unt !u$lic. e inca ea(a la $uget cu o anumita regularitate, in cadrul )iec"rui e/erci%iu $ugetar.
:
cele
con iderate
normale,
)ire#ti
!entru
con tituirea
$ugetului
in acea ta categorie e includ, *eniturile )i cale. contri$u%iile !entru a igur"rile ociale de tat. contri$u%iile ce alimentea(" )ondurile !eciale. *eniturile ne)i cale& tatul recurge in itua%ii e/ce!%ionale, re !ecti* c4nd
2. resurse e#traordinare 2=nt4m!l"toare au incidentale3, unt cele la care re ur ele curente nu aco!er" c<eltuielile !u$lice. in acea ta categorie e includ, =m!rumuturile de tat interne i e/terne. tran )erurile, a+utoarele i dona%iile !rimite din tr"in"tate. unele re(ultate din lic<idarea !artici!atiilor de ca!ital in tr"in"tate. umele re(ultate din *alori)icarea !e te grani%a a $unurilor tatului. emi iunea monetara )ara aco!erire in economia reala& In funcie de proveniena lor, re ur ele )inanciare !u$lice e gru!ea(" in, 1. resurse de proveniena interna" in )unc%ie de calitatea u$iectului !4rtilor ace tea e di*id in, *enituri de la unit"%ile economice cu ca!ital de i coo!erati t. *enituri de la in titu%iile !u$lice i !ri*ate. *enituri de la !o!ula%ie 2mena+e3& u$ )orma de im!o(ite, ta/e, tat, !ri*at, mi/t
contri$u%ii, *enituri ne)i cale, im!rumuturi !u$lice interne& 2. resurse de proveniena e#terna" a!ar, in !rinci!al, u$ )orma de, im!rumuturi de tat contractate la in titu%ii )inanciare interna%ionale 2FMI, Banca Mondiala, BER' &a&3. im!rumuturi de tat contractate la gu*ernele altor tari.
>
im!rumuturi de tat contractate la $anei cu ediul in alte tari. im!rumuturi de ca!italuri $"ne#ti. do$4n(i !erce!ute !entru creditele e/terne acordate, !recum ratelor curent. cadente la ace te credite ce i a e =nca ea(" de $uget in anul tat contractate de la de%in"tori tr"ini 2!articulari3 de
a+utoare )inanciare i dona%ii !rimite din tr"in"tate. im!o(ite im!o(itul lic<id"ri i ta/e !erce!ute de la re!re(entantele in Rom4nia ale a u!ra ale di*idendelor de cu*enite ca!ital ale in*e titorilor tatului in tr"ini, ce e )irmelor tr"ine. tran )era in tr"in"tate. !artici!atiilor tr"in"tate&
Princi!alele categorii de re ur e !u$lice unt, L Resursele bugetului de stat: 1. $enituri curente" *enituri )i cale, 2. $enituri din capital II. Resursele bugetului de stat 1. $enituri fiscale" III& Resursele L $enituri proprii" *enituri )i cale *enituri ne)i cale -. contri$u%ia !entru a igur"rile ociale alte contri$u%ii bugetelor locale im!o(ite directe im!o(ite indirecte
2. $enituri nefiscale
2. Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat %. Cote adiionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale &. 'ransferuri cu destinaie speciala de la bugetul de stat IV. Resursele fondurilor speciale
?
1! (relevrile cu caracter obligatoriu e !re(int" u$ )orma *eniturilor )i cale i ne)i cale& @eniturile )i cale e in tituie de c"tre tat, in *irtutea u*eranit"%ii ale )inanciare, in calitatea a de u$iect de dre!t !u$lic& $eniturile cu caracter fiscal re!re(int" !rele*"ri legale din *eniturile create de unit"%ile economice i !o!ula%ie, inclu i* in leg"tura cu de%inerea de c"tre ace#tia a unor a*eri au !ro!riet"%i im!o(a$ile i e concreti(ea(" in, im!o(ite, ta/e im!o(ite i contri$u%ii directe, in ca(ul c"rora u!ortatorul real e te con iderat a )i in u i u$iectul lor. i ta/e indirecte, in ca(ul c"rora u!ortatorul real nu coincide cu u$iectul !l"titor, datorita )enomenului )inanciar de re!ercur iune& $eniturile nefiscale unt acele *enituri care re*in tatului, in calitatea de la a de !ro!rietar de ca!italuri a*an ate in !roce ul !u$lice !ro)it au net ociet"%ile al na%ionale au a autonome 2a!ar u$ unei re!roduc%iei economice 2de !ilda, di*idendele3. regiile )orma intregului ace tora *ar amintelor
)rac%iuni din !ro)itul net r"ma du!" alimentarea )ondurilor !ro!rii3. de la in titu%iile !u$lice 2a!ar eli$erarea interna%ional organi(ate a em"n"toare, mediului !u$lice autori(a%iilor de in m"r)uri, i temul ta/ele de u$ )orma ta#elor de metrologie, !entru tran !ort !rotec%iei ta/e cu auto*e<icule e)ectuate alte de i in de din tra)icul altele !rotec%ia anali(ele i la$oratoarele
!entru
con ulare,
&a&, a veniturilor )ncasate de diverse uniti sau pentru unt *eniturile unit"%ilor i de elec%ie tat a i !ro!rietate *eterinare, din ale unit"%ilor a)erente
A
re!roduc%ie
admini trate
de
in titu%ii
!u$lice,
umele
inca ate
de
Comi ia
veniturile unor instituii publice i ale unor acti*it"%i auto)mantate3. ur e 2 unt denumite *enituri ne)i cale di*er e3 cum unt de !ilda cele !ro*enite din, amen(ile i !enalit"%ile a!licate. *alori)icarea $unurilor con)i cate. conce iunile reali(ate de in titu%iile !u$lice. e/!erti(ele in domeniul na*iga%iei etc&
2. *esursele de trezorerie inter*in !entru aco!erirea tem!orara a de)icientelor curente ale $ugetului na%ional !u$lic& Ele !re(int" urm"toarele caracteri tici !rinci!ale, unt imprumuturi pe termen scurt, contractate !e !ia%a de ca!ital, !rin emi iunea i !la area unor titluri de tat u$ )orma $unurilor de te(aur, a certi)icatelor de de!o(it. au caracter temporar si rambursabil+ !re u!un un co t determinat de do$4nda a)erenta titlurilor de !recum i de c<eltuielile oca(ionate de !unerea circula%ie a titlurilor re !ecti*e& tat, i retragerea din
9& *esursele financiare provenind din ,)mprumuturi publice a emenea, !rin i temul tre(oreriei !u$lice, !rocurare a re ur elor )inanciare i de aco!erire a de)icitului $ugetar&
e ge tionea(", de
:& -misiunea monetara fara acoperire, de#i con tituie o modalitate de )inan%are a de)icitului $ugetar, !roduce de in)la%ii& Un alt criteriu de gru!are a re ur elor !u$lice ii con tituie structura organizatorica a statelor i di tingem, 1. in statele de tip unitar" re ur e !u$lice ale $ugetului central. re ur e !u$lice ale $ugetelor locale. re ur e mo$ili(ate !e linia a igur"rilor ociale,medicale re!re(entate in $ugetul !u$lic na%oina
B
ocial, generate
2. in statele de tip federal" re ur e !u$lice ale $ugetului )ederal. re ur e !u$lice ale $ugetelor mem$re ale )edera%iei. re ur e !u$lice ale $ugetelor locale& In tatele de ti! )ederal, re ur ele a igur"rilor ociale e reg" e c ca *enit at4t in $ugetul central con olidat, c4t i in $ugetele tatelor, regiunilor au !ro*inciilor mem$re ale )edera%iei& Structura re ur elor )inanciare privita prin prisma bugetului general central! consolidat, include, 1. resursele financiare ale bugetului de stat, din care )ac !arte, a3 *eniturile curente, de%in !onderea cea mai mare in )ormarea $ugetului !u$lic. e inca ea(a !e $a(a unor !re*ederi legale care au o *ala$ilitate mare in tim!. in )unc%ie de natura lor, ace tea ne)i cale& $3 *enituri din ca!ital, de%in o !ondere c"(uta in tructura *eniturilor $ugetare. au o !ro*enien%a o$iecti*a, re(ultata din *alori)icarea !rin *4n(are a unei !arti din a*u%ia na%ionala a)lata in !atrimoniul !u$lic. e concreti(ea(" in, *eniturile o$%inute !rin *alori)icarea unor $unuri ale tatului e di*id in *enituri )i cale i *enituri tatelor, regiunilor au !ro*inciilor
2cum ar )i cele o$%inute din *4n(area locuin%elor3. *eniturile o$%inute din *alori)icarea unor $unuri ale in titu%iilor !u$lice 2ec<i!amente de $irotica, mo$ilier, materiale de con truc%ii re(ultate din model"ri, mi+loace de tran !ort etc3. *eniturile o$%inute din *alori)icarea unei !arti a in re(er*a de tat i de mo$ili(are& 2. resursele financiare ale asigurrilor sociale de stat, care !ro*in din contri$u%iile !entru a igur"rile ociale i din alte ur e ce alimentea(" a igur"rile ociale de tat& tocurilor a)late
1D