CAPITOLUL 5

5. Antibioticele din lapte

5.1 Aspecte generale privind antibioticele Antibioticele sunt medicamente folosite pentru a inhiba dezvoltarea anumitor microorganisme i sunt folosite n medicina veterinar, zootehnie pentru tratarea animalelor, igienizarea spaiilor, pentru tratarea furajelor ce favorizeaz creterea i ngrarea animalelor. Antibioticele se nscriu n categoria substanelor chimice rezultate n metabolismul unor microorganisme (exist aproximativ !"" de preparate, care reprezint #!$ din totalul medicamentelor%. &n anii '()"*'(+" medicamentele erau folosite n zootehnie fra nici un control tiinific, abia dupa '(+" administrarea acestora fiind restr,ns. -in lanul veterinar respectiv zootehnic antibioticele ajung n lanul alimentar, ntr*o cantitate mic doar c n timp se acumuleaz n organismul uman i dau efecte negative cum ar fi. * tulburari de echilibru, hipoacuzie, surditate ireversibil/ * urticarie si edem angio*neurotic (erupie edematoas subcutanat%/ * dezechilibre digestive/ * afectarea structurii osoase/ * anemie aplastic (care duce la o scadere a numarului de celule roii i albe, i implicit, la creterea vulnerabilitii fa de infecii i tulburri de coagulare%/ * la femeile nsrcinate determin tulburri n dezvoltarea normal a ftului. 0a de alte substane (pesticide, ierbicide% cu efecte negative asupra mediului i organismului uman, antibioticele pot prezenta subproduse rezultate n urma degradrii biologice cu efecte mult mai grave dec,t substana ingerat. 1edicina veterinar modern recurge la o gam mare de medicamente pentru profilaxia i tratamentul diverselor boli la animalele exploatate pentru producia de lapte. Antibioticele ajung n lapte mai ales n urma tratamentelor aplicate intramamar, dar exist i alte ci de contaminare. cutanat, intrauterin, subcutanat, intramuscular sau intravenoas. 2ndiferent de forma de administrare, cca. #"*3"$ din antibioticele ajunse n mamel sunt eliminate prin lapte/ mai rapid se elimin tetraciclina i cloramfenicolul i ceva mai lent penicilina i streptomicina. -urata de eliminare a antibioticelor este dependent de tipul de
67

excipient folosit. 4*! zile pentru soluiile apoase i p,n la ( zile pentru cele uleioase/ cantitatea maxim de antibiotice (cca. 4"$ din dozele administrate% se elimin n primele 4 ore. 5asteurizarea
laptelui nu distruge penicilina sau alte antibiotice, cum nici fierberea la temperaturi ridicate nu duce (dec,t rareori% la descompuneri pariale. &n laptele contaminat cu aureomicin, chiar i dup #" minute de fierbere s*a gsit activitate antibiotic. 6e presupune c proteinele laptelui, pe l,ng aciunea tampon exercitat, au i rol de coloizi protectori, cu stabilizarea antibioticelor fa de aciunea temperaturii. Astfel, penicilina este inactivat n proporie de

3$ n timpul pasteurizrii

rapide i n proporie de "$ la o temperatur de 7("89 timp de #" minute. 5rin fierberea laptelui timp de ! minute, streptomicina nu este afectat, dar dup #" minute este distrus n proporie de ))$. :eramicina sufer o pierdere de )"*+"$ la temperatura de 73!89 (timp de #" minute% i este aproape complet distrus prin autoclavare. &n urma fierberii, neomicina se inactiveaz n proporie de ))$, iar clortetraciclina i oxitetraciclina, n proporie de ("$ (;sturoi, <. 1., ""+%. =peraia de pasteurizare nu poate distruge n totalitate rezidurile de medicamente aflate n lapte, acestea regsindu*se n compoziia produsului finit, o metod eficient n distrugerea antibioticelor ar putea fi folosirea enzimelor dar aceasta metod face parte din metodele de falsificare.
&n cazul n care laptele destinat obinerii br,nzeturilor conine reziduuri de antibiotice acesta va prezenta probleme la maturare i coagulare, deoarece antibioticele inhib dezvoltarea microoaganismelor selecionate din maielele adugate.

5.2 Clasificarea antibioticelor Antibioticele de origine microbian cu o importan mai ridicat sunt mprite n urmtoarele clase. * aminoglicozidele n categoria crora se nscriu streptomicina, neomicina, >anamicina, gentamicina/ * tetraciclinele cu reprezentanii. tetraciclina, oxitetraciclina, cloramfenicolul, grizeofulvina, flavomicina/ * antraciclinele reprezentate prin adriamicina, doxorubicina i citromicina/ * ?*lactamice difereniate n. penicicline, cefalosporine, tienamicine,, nocardicine i derivai ai acidului clavulanic/ *macrolide cu cicluri macrolactamice, nesaturate. eritromicina, oleandomicina, t@losina, spiramicina/ * polienice. nistatina, ciclosporina, levorina, amfotericine/ * macrolide ansa reprezentate de. ansamicine cu rest aromatic n ciclul macrolactamic i rifampicina/ * antibiotice polipeptidice. bacitracina, gramicidina, polimixina.
68

Aciunea bactericid sau bacteriostatic a antibioticelor const n inhibarea sintezei proteinelor, inhib sinteza peretelui celular al microorganismului asupra cruia acioneaz sau perturb permeabilitatea membranei celulare. 5rintre antibioticele sintetice se numr i sulfamidele* substane cu rol antimicrobian care conin n structura lor molecular gruparea sulfonamidic (*6= *AB % . -in categoria sulfamidelor fac parte. * sulfamidina (sulfametazina, sulfadimerazina% * sulfachinoxalina (embasina, aviochina% * sulfaguanidina (ganidan, resulfon% 6ulfamidele se folosesc impotriva infeciilor din tractul gastro*intestinal i respirator. Colul sulfamidelor este de a bloca diviziunea celular (aciune bactericid% a cocilor gram* negativi i a bacilor gram*negativi din sistemul digestiv, din infeciile cutanate. &n urma tratrii bovinelor pentru diverse afeciuni, cum ar fi mastita, urme de sulfamide ajung n lapte, iar din cauza toxicitaii lor, ;niunea Duropean a specificat o limit maxim ale reziduurilor (1CE% de sulfamide n lapte la '"" FgG>g. &n Haponia limita maxim a reziduurilor de sulfamide este mult mai mic dec,t cea european "FgG>g. 5entru determinarea sulfamidelor din lapte se folosesc metode ca. electroforeza capilar, cromatografia de gaze, cromatografia lichid i de nalt performan. -lactamicele sunt antibioticele cele mai des folosite n Duropa at,t pentru tratarea celor mai frecvente boli la bovine cum ar fi. mastit bovin, pneumonie, infecii bacteriene diaree i artrit bacterian c,t i pentru prevenie. Acest antibiotic poate fi administrat intravenos, intramuscular, subcutanat sau pe cale oral fiind amestecat cu furajele sau cu apa. -intre ?*lactamice cele mai folosite sunt. amoxicilin i penicilin I i pot fi deasemnea administrate pe cale oral. -etectarea ?*lactamicelor se poate face cu ajutorul testelor de inhibarea a microorganismelor, biosenzorilor, cromatografiei i tehnici imunochimice. Macrolidele sunt molecule lipofile cu un inel central lactonic format din ' *') atomi de carbon de care se leag aminoacizi iGsau zaharuri. 1acrolidele sunt folosite at,t n medicina uman c,t
69

i n medicin veterinar la bovine, ovine, porcine i psri de curte pentru prevenirea i tratarea infeciilor microbiene. ;nele macrolide sunt frecvent utilizate ca aditivi pentru hrana animalelor pentru a promova creterea acestora, sau adugate direct n alimentele destinate consumului uman (n special lapte%, pentru prelungirea strii de prospeime. ;tilizarea sistematic a antibioticelor n hrana animalelor poate duce la apriia de reziduri n produsele derivate, iar acest lucru poate avea efecte nedorite asupra sntii consumatorului (apariia alergiilor, apariia bacteriilor rezistente, etc%. 1acrolidele sunt suspectate de a produce o rezisten ncruciat la alte antibiotice de structur similar sau cu mecanisme de aciune asemntoare. ;niunea Duropean a stabilit reglementri pentru cele mai multe dintre medicamentele folosite n uz veterinar, inclusiv antibiotice macrolide i a stabilit limitele maxime de reziduuri (1CE%. -eterminarea macrolidelor a fost n mod tradiional efectuat prin teste microbiologice i imunologice. Acestea determinri sunt adesea consumatoare de timp i lipsite de specificitatea i precizia cerut de ctre legislaia n vigoare. Gentamicina este un antibiotic aminoglicozidic obinut prin fermentare de o tulpina de 1icromonospora purpurea. <entamicina are un spectru de activitate foarte larg i este utilizat pe scar larg n tratamentul de infecii grave, cauzate de bacterii aerobe, bacteriilor gram*negative, gram*pozitive at,t la om i animale. <entamicina este un amestec format n principal din gentamicinile. 9', 9'a, 9 , 9 a i o component n cantitate mai mic 9 b (sagamicina%. &n caz de supradozare gentamicina poate produce ototoxicitate si nefrotoxicitate, astfel prezena reziduurilor de gentamicin n produsele alimentare de ogine animal sunt duntoare pentru sntatea uman. 5entru protecia consumatorilor, Agenia Duropean pentru Dvaluarea medical a produselor (D1DAG1CEG3"#G"'*02AAE, ""'% i 1inisterul Agriculturii din 9hina au stabilit limitele maxime de reziduri (1CE% pentru esuturi comestibile i produse lactate (tabelul 3%.

:abelul 3 Eimitele maxime de reziduri (FgG>g% de gentamicin pentru esuturi comestibile i produse lactate. Specie Suine# $ovine esuturi 1uchi <rsimi
70

! !" !"

C"ina '"" '""

$ovine %&s&ri

0icat Cinichi Eapte Jesuturi comestibile

"" +!" '"" *

""" !""" "" '"" (9hen, K., et al. ""3%

C' <entamicina 9' <entamicina 9'a <entamicina 9 <entamicina 9 a 9B# B B B

C B B B 9B# B

C# 9B# B 9B# B B

<entamicina 9 b 9B#

5.' M&surile ce trebuiesc respectate pentru a preveni contaminarea laptelui cu re(iduri de medicamente sunt) * utilizarea raional a antibioticelor de ctre personalul autorizat, evit,ndu*se supradozarea/ * testarea periodic a laptelui din acest punct de vedere i penalizarea furnizorilor de lapte contaminat/ * vacile bolnave de mastit vor fi tratate doar de personalul autorizat. 9azurile clinice se trateaz imediat dup diagnosticare, iar cele subclinice se trateaz, pe c,t posibil, la nceputul perioadei de repaos mamar/ * la fiecare preparare a mar>erului pentru controlul mamitic se va face testarea pentru determinarea intervalului maxim n care toate reziduurile vor fi excretate. 5.*. Antibiotice in miere 6unt folosite la tratarea diferitelor boli, unele dintre ele putand fi gasite si in produsele albinei (in pastura actiunea lor fiind de #*4 ori mai mare%, inhiband dezvoltarea diferitilor microbi. 5rintre medicamentele care au in componenta antibiotice mentionam. +ocamicinul (zahar pudra7teramicina%, posibil Codratinul, 0umidilul si Micocidinul. :eramicina mai poate fi inlocuita cu o,itetracilcina, un antibiotic tot la fel de puternic. Atentie- teramicina. o,itetraciclina. streptomicina. penicilina. sulfatia(olul. etc. lasa re(iduuri si mierea nu mai poate fi comerciali(ata.

71

5ropolisul, mult apreciat si de oameni pentru calitatile sale, contine un antibiotic natural care omoara nu numai microbii, ci si ciupercile, fiind un puternic fungicid. Albinele au pe corpul lor (pe cap, torace, abdomen si in secretiile mai multor glande% diferite antibiotice cu actiune de lizare asupra unor bacterii, intre rase existand diferentieri (albinele de rasa neagra avand cantitati mai mici de antibiotice decat cele de rasa caucaziana sau italiana%, numarul antibioticelor scazand pe masura imbatranirii. %e langa faptul ca mierea cu re(iduuri de antibiotice este inter(isa de legislatia ! . utili(area acestora in tratarea albinelor trebuie facuta cu multa prudenta si din urmatoarele rationamente)

utilizarea fara discernamant a antibioticelor face ca microbii, cu timpul, sa isi prepara substante care anihileaza efectul acestora, abuzul de antibiotice prezentand un mare risc/ in plus, s*a constatat ca toate antibioticele au o oarecare toxicitate, scurtand viata albinelor tratate si influentand in rau hemolimfa/ atunci cand sunt administrate abuziv, ele sterilizeaza brutal intestinul si distrug o serie de microorganisme.

-aca totusi suntem nevoiti sa le folosim, preparatele cu sirop trebuiesc date cat mai proaspete si preparate in aceeasi zi.

Iindecarea albinelor este mai sigura atunci cand vom lua toate masurile de igiena si vom
pastra in stupina numai familii puternice si bine intretinute. Familiile de albine ce sufera de boli incurabile trebuiesc depistate din timp si desfiintate. Cele care se pot trata nu vor fi puse in circuitul de productie decat numai dupa trecerea perioadei de carantina.

Dxcesul de antibiotice devine primejdios nu numai pentru albine, ci si pentru oameni, care vor consuma produsele lor incarcate cu astfel de substante. -in aceasta cauza este interzisa folosirea antibioticelor. 1ierea cu antibiotice peste normele europene este
refuzata la export. Deci apicultorii trebuie sa fie foarte atenti ca la familiile de productie sa nu administreze antibiotice. Urmele de antibiotice raman si in fagurii din stupii tratati, fapt pentru care se recomanda ca stupii ce vor fi trecuti in productie dupa trecerea perioadei de 2 ani sa aiba schimbati toti fagurii, folosind foi presate cumparate numai de la magazinele ACA, intrucat numai de aici suntem siguri ca nu sunt cu urme de antibiotice sau de loca.

+ocamicinul Dste folosit pentru pudrare peste larve si albine, in doze de 3"*'"" g de # ori la interval de # zile si apoi de ori la !*+ zile. Are in componenta zahar pudra si teramicina (oxitetraciclina%.

/,itetraciclina
Se administreaza in sirop, in concentratie de ,!" g la litru, in #$" reprize a cate 2" $" ml sirop, in functie de puterea familiei de albine, primele doua administrari la interval de # zile, ultimele la "$! zile. %n cazul aparitiei semnelor de loca americana sau europeana se administreaza concomitent si pudrari cu locamicin, cate & $' g pentru ' familie de albine.

72