Etnogeneza romanilor in conceptia istoricului P.P.

Panaitescu

P.P.Panaitescu (n la 13 martie 1900-m la 14 noiembrie 1967 Bucuresti)a ost ilolog si istoric!membru corespon"ent al #ca"emiei $omane ("in 1934).Principalele sale "omeniu "e interes au ost cultura %ec&e romaneasca!e"itarea "e colectii "e iz%oare me"ie%ale interne romanesti ! sla%istica- iin" in aceasta "irectia continuatorul lui 'oan Bog"an .(ele mai importante opere)'n luenta polona in opera si ersonalitatea cronicarilor *rigore +rec&e si ,iron (ostin(19-.)!/iteratura sla%o romana(sec 0101'')!1931!Biruinta si inceputul scrisului in limba romana(196.) !'ntro"ucere la istoria culturii romanesti(apare postum in 1969). +ltima sa lucrare!'ntro"ucere la istoria culturii romanesti a ost bine receptata "e istoriogra ia romana !istorici ca 2an 3am irescu numin"-o %asta si tulburatoare sinteza! 4te an 4. *oro%ei !o lucrare "e5 actura aparte5!(onstantin $ezac&ie%ici 5o istorie "e la originele stra%ec&i si pana in sec 0'15. 'n ca"rul acestei lucrari!conceptului "e cultura i se atribuie un orizont mai larg! autorul ia in "iscutie o serie "e apte semni icati%e!apeleaza la recitirea te6telor !nu ignora "atele puse la "ispozitie "e stiintele au6iliare ale istoriei pentru a "escrie principalele trasaturie ale proceselor culturale "es asurate in %ec&ime la romani.$omanizarea este o %eritabila optiune pentru un tip "e istorie culturala!"es asurata intr-o remarcabila unitate!temelie a speci icului romanesc si "ainurii intr-un ca"ru.teoria ca"relor "e cultura e6plica aparitii si "ez%oltari i"entitice. Etnogeneza este %azuta ca o problema a culturii )a"ica a trans ormarii "in interior a romanitatii in 2acia ! romanitatii orientale.7oi suntem urmasii romanitatii orientale intregi !pastran" limba romanilor !cultura populara !numele asa cum se prezentau in obstile "aco-romane.(ontinuitatea elementului romanic in 2acia a ost "e or"in cultural !populatia auto&tona alegan" "upa retragerea aureliana sa pastreze cultura populara cu limba latina !stilul ei "e munca si "e arta.#sa"ar !"aca cultura stapanilor a plecat o

o"ata cu acestia in 'mperiu!poporul a ramas cu cultura lui intreaga . %azuta ca un proces eminamente cultural !istoricul intelegan"-o ca 5alcatuirea si "istingerea unei unitati "e cultura!precum si a limbii proprii5. #naliza etnogenezei romanilor se structureaza in 8urul a cator%a mari problematici)structura etnica!teritoriul pe care a luat nastere!"ata aparitie sale in istorie ca unitate "istincta !organizarea limbii proprii !a"optarea unui nume "eosebitor. 4tructura etnica.Poporul roman este un popor romanic !alaturi "e cel rancez!italian!spaniol si portug&ez.Popoarele romanice s-au ormat "in 3 straturi consecuti%e si anume)auto&tonii !peste care la un moment "at se %a "ez%olta cu insemnate aporturi etnice cultura si limba latina .+lterior marea unitate romana-$omania-%a i ragmentata "e patrun"erea popoarelor migratorii9germanice.4i in cazul poporului roman !%a i %alabil acelasi tipar)tracii !locuitori atat la 7 cat s la 4 "e 2unare %or cunoaste cucerirea romana si %or i romanizati./a inceputul E%ului ,e"iu !sla%ii-8ucan" rolul popoarelor germanice pentru popoarele romanice %estice-%or "esparti romanitatea orientala "e cea apuseana.'n atare con"itii !%a e%olua si se %a in"i%i"ualiza un popor "eosebit!poporul roman. 4patiul "e ormare. 4patiul "e ormare a poporului roman ii corespun"e un teritoriu intins care acopera 7 peninsulei Balcanice !cat si toata 2acia :raianica.$omanitatea orientala a caror limite sunt "emarcate "e linia ;irece< !inclu"e atat 2acia :raianica cat si 2obrogea.2unarea a ost o a6a a romanitatii orientale.(um se e6plica un spatiu "e ormare atat "e intins='n primul ran" !trebuie sa plecam "e la o realitate istorica "e netaga"uit)romanii sunt cel mai numeros popor "intre cele balcanice.#cest apt nu este "e "ata recenta !ci este %alabil si pentru pentru E%ul ,e"iu.>ara a i un popor cuceritor !inzestrati cu o cultura superioara nu am putut cuceri si "eznationaliza noi teritorii si populatii!castigan" ast el noi resurse "emogra ice!teritoriale.,ai mult !am pier"ut )cazul %la&ilor negri "in 4erbia!(roatia!2almatia.>iin" un popor care se in"eletnicea cu pastoritul !agricultura e6tensi%a a%eam ne%oie "e 5spatii mari5.>ara o cultura superioara!%iata urbana !romanii au colonizat treptat tot

7 Peninsulei Balcanice!la ran"ul ei romanizata ! apt ce a inlesnit acest proces.'n #ntic&itate si e%ul me"iu !populatiile a%eau o "ensitate mica !miscarile "e populatii erau rec%ente !neingra"ite "e iin" "e granite.'n atare con"itii!teoria unor ilologi care situeaza ormarea poporului roman in triung&iul montan 4o ia!7is!4<op8ie este respinsa !ca iin" absur"a. :eza romanitatii "almate ca parte integranta a romanitatii orientale este categoric respinsa.,asa romanica care locuia in teritoriul care leaga 7 pen italice "e 1 pen balcani !%orbitoare a unei limbi mi6te romano-italiana nu a %enit in acele teritorii !"ecat incepan" cu sec 0'.#sa"ar !limita %estica a romanitatii orientale in care ne-am ormat nu inclu"e si regiunea "almata. #sa"ar poporul roman este continuatorul romanitatii orientale!care s-a ormat pe un spatiu intins !%ariat ca "istributie geogra ica !a carui a6a a ost 2unarea. Pentru a intelege mai bine continuitate poporului roman in acelasi spatiu trebuie sa e%i"entiem un aspect economic!care %izeaza relatia auto&ton -migrator!relatia care a suscitat %ariate interpretari in istoriogra ia romanesca.Populatia auto&tona continua si in perioa"a post aureliana acelasi mo" "e %iata !centrat pe practicarea agriculturii.'n perioa"a migratiilor!stapanirile succesi%e ale popoarelor germanice nu au a ectat %iata populatiei locale!care isi %a pastra mo"ul "e %iata.7imeni nu isi %a aban"ona lotul "e pamant !pentru a ugi in munti !imbratisan" practicarea pastoritului.Barbarii nu sunt romani !"eci nu impun niciun el "e iscalitate.,ulti locuitori ai imperiului !impo%arati e6cesi% "e iscalitatea romana isi %or gasi re ugiul pe teritoriile stapanite "e migratorii germanici.$e%enin" la relatia auto&toni-migratori !in sectorul economic aceasta s-a rezumat la o colaborare economica !in sensul in care populatia locala &ranea prin pro"usul muncii sale agricole patura con"ucatoare a cuceritorilor nomazi. 4la%ii si ormarea poporului roman. 7a%alirea sla%ilor a "islocat unitatea romanitatii orientale .#cest e%eniment poarta pentru etnogeneza romanilor o semni icatie "ecisi%a..4la%ii

!asemenea gotilor au trecut 2unarea in cautare "e paine !nu "e aur.2ar in 2acia !perspecti%ele economice a%orabile ormarii unei entitati politice unitare erau ira%e.7u se puteau compara cu cele e6istente in ,oesia (agricultura a%orabila omarii unui regat !%iata urbana !economie "inamica).2in aceste cauze !sla%ii trec la su" "e 2unare!e%eniment nu ara urmari pentru etnogeneza romanilor)se intrerupe legatura romanilor cu celelate popoare romanice "in su". 'n sec 1'' -0 e6ista o panza neintrerupa "e populatia romanica la 7 "e 2unare.Peste aceasta era suprapusa cea a sla%ilor.?"ata cu trecerea ma8oritatii acestora la 4 "e 2unare se %or preciza mai bine cele "oua arii etnico-culturale)romanii "eznationalizeaza pe sla%ii ramasi la 7 "e 2unare !sla%ii la ran"ul lor ii %or "eznationaliza pe romanicii "in ,oesia!2acia #ureliana.#cest proces "e "eznationalizare %a i unul lent !al carui inalitate %a a%ea loc la s sec 0'''.(on%ietuirea sla%o-romanica in acelasi teritoriu se re lecta prin inraurirea sla%a asupra limbii romane(nr "e cu%inte imprumutate!elemente gramaticale) cat si prin inraurirea limbii latine asupra celei bulgare(limba bulgara este singura limba sla%a in care articolul se pune la s arsit) .#cest proces "e inraurir2ee reciproca %a a%ea loc mai ales pe taram economic. 2espartirea "ialectelor romanesti in spatiul ostei romanitati orientale se e6plica prin lentul proces "e sla%izare la care au ost supuse populatiile romanice!pana in sec 1'''.Esecul sla%izarii la 7 "e 2unare se e6plica prin lipsa "e colonii agricole permanente sla%e .2esi au e6istat unele colonii sla%e !acestea erau insu iciente ca numar !erau izolate situate in interiorul %ailorre lectate "e toponimie.?bstile libere in care erau organizati romanii !au putut at el absorbi usor comunitatile sla%e !pastran"u-si in continuare limba si i"entitatea etnica. #paritia romanilor in istorie ,omentul omarii unui popor este re lectat cel mai bine "e aparitia sa cu un nume nou !o limba "istincta in istorie.Putem %orbi "e un popor nou atunci can" acesta nu se mai numeste "e e6emplu roman !ci spaniol ! rancez etc. 'n cazul romanilor !acest lucru trebuie pus in legatura cu aparitia "enumirii sale asa cum apare la %ecinii sai-sla%i!bizantini. +ltima mentiune a romanitatii orientale se gaseste in tratatul imparatului bizantin ,auriciu!re"actat in 8urul anului 600 .2upa aceasta urmeaza o perioa"a "e tacere a iz%oarelor -corespun"e cu stapanirea imperiului

bulgar.'n sec 0 sunt mentionati %la&ii .#sa"ar intre 600 si 9@7 trebuie plasata ormarea poporului roman !precum si raspna"irea acestuia spre su" si su"%est. 'n 9@7 se situeaza cea mai %ec&e mentiune a poporului roman.'n aceasta perioa"a se in iinteaza imperiul bulgar "in ,ace"onia !sub con"ucerea a 4 rati)2a%i"!#ron !,oise!4amuel .(ronicarul (e"ren !relatan" moarte lui 2a%i"-cel mai mare "intre cei 4 rati ii mentioneaza pe %la&ii nomazi.#cestia apar in ,ace"onia "e 4-1.'n aceatsa epoca !urmasii romanitatii orientale ormau o panza continua acoperin" ( si 7 pen balcanice.Pana in sec 0'' se %or "esprin"e 4 mari ramuri !ca urmare a procesului "e "eznationalizarela care au ost supusi romanii) grupul su"ic-localizat in :esalia !Pin"!,ace"onia!Epir !in apropiere "e 4alonic!mtii $o"ope.-sunt stramosii aromanilor grupul nor"ic-situat in mtii Balcani!pana la 7 "e 2unare!4 $umeliei grupul apusean-localizat in 4erbia !,untenegru !Bosnia!2almatia!mai tarziu "in sec 0' (roatia !'stria. Prima mentiune a grupului su"ic-sec 0 !la Ae<aumenos se arata %ec&imea lor in aceste tinuturi. *rupul %la&ilor "in mtii Bemus-azi "isparuti !mentionati in #le6ia"a "e #na (omnena cu numele "e %la&i *rupul romanilor apuseni -azi "isparuti- #u plecat "e la 2unare spre 2almatia in cautare "e pasuni !"ar si pentru a-si "es ace pro"usele..(ea mai %ec&e mentiune a lor apare la preotul "in 2ioclea !scriitor "in ,untenegru la 11.0 sub numele "e moro%la&i(%la&i negri!"atorita imbracamintei "in lana neagra).'n Bertego%ina !%la&ii a8ung pe la 1-70!$aguza pe la 1300!(roatia!Bosnia!13-0 !2almatia ! 1360 !'stria sec 0'1.*eogra ul %enetian 2omenico 7egri amintin" "e %enirea %la&ilor la marea #"riatica !mentioneaza ca %orbesc o limba latina corupta. 4ec 0'1 a reprezentat momentul "e e6pansiune ma6ima a romanilor apuseni.

$omanii "e la 7 "e 2unare apar in iz%oare sub numele "e %la&i !acor"at "e %ecinii lor.Ei a%eau o organizare sociala simpla ! iin" organizati pe ginti !asociatii "e obsti.(ele mai %ec&i in ormatii "espre romanii "e la 7 "e 2unare "ateaza "in sec 0i (coinci"e cu mentionarea romanilor la 4 "e 2unare)#sta inseamna ca romanii "esi era asezati pe un spatiu larg au a%ut o e%olutie comuna ! orman"u-se ca popor un"e%a in sec 0-0'.4unt mentionati ca %la&i !bolo&i!%olo&i in *esta &ungarorum(cronica notarului anonim al regelui Bela '1)!in cronica statului rus "e la Aie% -Po%estea %remurilor ce au trecut(po%est %remini& let)re"actata la 111- "e catre calugarul 7estor "in Aie%. Patrun"erea ungurilor in :ransil%ania "etermina inmultirea mentionarii "espre romani.4imon "e Aeza !scriin" pe la 1-@--1-@. ii mentioneaza pe %la&i !care se a lau acolo !in :$ansil%ania inca "e pe %remea &unilor.2e asemeni si (&ronicum pictum ii mentioneaza pe romani. 'n istoriogra ia bizantina !romanii apar in sec 0''.(ronicarul ACnamo relatan" e6pe"itia imparatului ,anuel (omnenul impotri%a ungurilor la 1166 ii mentioneaza pe %la&ii "e langa marea 7eagra care se alatura ostirii imparatului. $omanii apar mentionati cu toate grupele intre se6 00'''.#8unsesera "eci in e%olutia lor ca un popor "istinct "e masa romanica "in #pusul Europei !cu o societate "i erentiata pe clase !apropiata "e sistemul me"ie%al "e organizare.$omanizarea sla%ilor "acici s-a pro"us in sec 0'' atunci can" lepotisetul "e la Aie% "eclara ca la 2unare au ost alungati "e catre romani.#celasi proces se "es asoara in%ers cu romanii " ela su" "e "unare. /imba romana /imba romana este o limba romanica!urmasa a latinei populare (%ulgare)%orbita /a 2unare !in spatiul romanitatii orientale./imba latina orientala se "esprin"e mai "e%reme "e centrele culturale ale romanitatii ceea ce %a "uce la imprimarea unui caracter ar&aic al limbii

romane ata "e celelate limbi romanice.(aracterul romanic al limbii romane este in"iscutabil-in limba romana !cele mai olosite cu%inte !absolut necesare %orbirii !con8uctii !%erbe sunt "e origine latina.*ramatica limbii romane(con8ugari !"eclinari !alte parti "e %orbire sunt "e origine latina)(u%intele romanesti c&iar "aca au imprumutat cu%inte sla%e le-au a"opta cu "eclinarile !con8ugarile "in limba latina.#sta "emonstreaza ca atunci can" imprumuturile au ost acute ca"rele limbii latine erau "e8a se"imentate. 'nraurirea albaneza.Este socotita mai "egraba ca o mostenire!rezultat al unui on" comun tracic pe care atat limba romana cat si cea albaneza il impartasesc.7otiunile un"amentale comune in ambele limbi-copil !parau !caciula !catun !%atra .mal trebuiesc socotite ca mostenire.(ele .- "e cu%inte comune nu sunt un argument "ecisi%! mai ales ca nu e6ista imprumuturi "in limba romana in limba albaneza!ceea cea ar i trebuit sa se intample "aca cele "oua populatii ar i trait int-un teriotriu comun.# e6istat insa o inraurie straina asupra liimbii romane.#ceasta a ost acuta '74# "e limba sla%a.#cest apt se "atoreaza con%ietuirii romano-sla%e pe un teritoriu comun.#ceasta inriurire sla%o bulgara asupra limbii romane se "ezolta "in sec 1'''-'0 can" sla%ii se con%ertesc la o %iata se"entara!intran" in componenta obstilor romanesti.'n luenta sla%a se pro"uce la s aris'tul perioa"ei "e romare a poporului roman !a%an" rolul "e a "esparti "'alectul rom#nic "e8a ormat "e legaturile cu celelte limbi latine. 7r mare "e cu%inte sla%o-bulgare imprumutate se e6plica prin relatiile sociale create in timpul con%ietuirii pe acelasi teritoriu.4la%ii au participat la crearea paturii stapanitoare "in E%ul ,e"iu .la procesul "e "i erentiere a obstilor .'n urma acestei coparticipari la %iata sociala romani' au imprumutat notiuni pri%iotare la pro"use!munca!negot!transpoturi!unelte!%iata sociala. 4e constata - straturi "e limba -unul ar&aic "e origne latina si unul sla%on.#ceasta "o%e"este e6istenta unor "aci romanizati cu o %iata sociala simpla !preo"minant rurala peste care s-au suprapus sla%ii intr-

o epoca marcata "e inceputul "i erentierii sociale.:erminologia latina re lecta aspecte primit%e !oglin"este o %iata si o pro"uctie populara completa !in toate ramurile "e acti%itate ale societatii.'n sc&imb terminologia sla%a re lecta notiuni caracteristice unui sta"iu mai "ez%oltat al societatii.'n luenta sla%a supra limbii romane nu semni ica transpunerea unei superioritati "emogra ice sla%e ci mai "egraba re lecta o in luenta "e calitate a sla%ilor care au patruns in patura con"ucatoare incepan" cu secolele0-0'. 7umele neamului romanesc (an" o comunitate isi "a un nume "eosebitor !inseamna ca are constiinta propriei in"i%i"ualitati !in raport cu celelate comunitati.7umele unui popor este un in"iciu pentru mo"ul cum s-au ormat. Popoarele romanice s-au nascut prin "espartirea "e unitatea romana !pe can" popoarele migratoare (germanice!sla%ice! inice)s-au ormat prin reunirea triburile !o"ata "espartite.+n trib "oban"este suprematia militara !uni ica celelalte triburi !iar numele tribului uni icator "a numele noului popor. 7umele poporului roman nu prezinta nicio similariate cu al unui alt popor european.7u "esemneaza numele unui pro%incii a 'mperiului!nici numele unui trib !nici al unui popor cuceritor .$a"acina sa se gaseste un"e%a in perioa"a antica.$omani !sau rumani este un nume popular !nume al oamenilor nu al %reunei entitati politice !geogra ice .(um se e6plica totusi aceasta situatia in care cea mai in"epartata pro%incie "e $oma !continuan" o %iata orto"o6a sub in luenta sla%a a pastrat singura amintirea numelui $oma=7umele roman a ost pastrat "e intreaga romanitate orientala !nu insa si "e cea apuseana.'n romanitatea apuseana s-au nascut popoare romanice "eosebite pe pro%incii pe masura ce relatiile politice si economice "intre ele au "ecazut .2espartirea pro%inciei 2acia "e imperiu are loc insa inainte "e "isolutia sa.Pana la retargerea aureliana pro%inciile peri erice era legate "e centru.'nca nu se pro ileaza &iatusul centru -peri erie cu

insemnate consecinte in procesul "e etnogeneza.2aca in pro%incile apusene !o"ata cu intrarea imperiului in criza !relatiile pro%inciilor cu centru se "egra"eaza ire%ersibil !in sc&imb pentru romanitatea orientala ramane in continuare legata "e imperiu .2e aici pastrarea ireasca a numelui imperiului.2e obser%at ca in 2acia niciun popor germanic nu si-a constituit %reun stat !"e aceea numel %ec&i nu intra in concurenta cel al statului stapanitor.(um se e6plica insa numele "e %la&i !%olo&i !blac&i atat "e rece%ent mentionate "e iz%oarele sla%e !bizantine=:ermenul "e %la&i l-au olosit pentru prima "ata germanii in"ican"u-i pe romani(Delsc&en).2e la ei l-au preluat sla%ii !aplican"u-l pentru toti romanicii.7umele "e %la&i !%olo&i atribuit "e sla%i romanilor inseamna ca sla%ii ca si gotii tra"uceau in limba lor numele romanilor.