Pret de cost. Profit. Credite. Buget familial.

Buget personal

Realizat de: Palazu Gabriel Marian

I. Pret de cost (Costul de productie)

Pretul de cost sau costul productiei reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre agentii economici pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii. Se pot delimita urmatoarele concepte: a) costul contabil care reflecta !n bani cheltuielile efectiv suportate de !ntreprindere rezultate din evidenta contabila" b) costul economic cuprinde pe l#nga costul contabil si consumul de resurse care nu presupune plati efective evidentiate sub forma de cheltuieli" c) costul explicit indica cheltuielile efectuate de !ntreprindere si !nregistrate !n costurile efectiv platite" d) costul implicit reflecta acel consum de resurse al !ntreprinderii !n costul efectiv platit" e) costul de oportunitate reprezinta valoarea celei mai bune sanse sacrificate !n procesul de alegere a variantei optime. $n practica se determina urmatoarele tipuri de costuri: %. Costul global care reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat dintr&un bun. Poate fi privit: a) structural pe termen scurt divizat !n cost fix si cost variabil" b) pe ansamblu adica drept cost total global ca suma a tuturor cheltuielilor suportate de !ntreprindere. Costul fix reflecta acele cheltuieli ale !ntreprinderii care pe termen scurt ram#n relativ neschimbate independent de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fi' chirii salariile personalului administrativ dob#nda etc. Costul variabil e'prima acele cheltuieli ale !ntreprinderii care se modifica !n functie de volumul productiei iar costul total reprezinta suma costurilor fi' si variabil. B. Costul mediu (unitar) e'prima costurile globale pe unitatea de produs. Corespunzator structurii pe termen scurt si nivelului de abordare globala se disting: costul mediu fi' (costul fi' pe unitatea de produs) costul mediu variabil (costul variabil pe unitatea de produs) si costul mediu total (costul global total pe unitatea de produs). C. Costul marginal (suplimentar) e'prima sporul de cost total necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie. Costul marginal sta la baza deciziilor privind oferta de bunuri si servicii" este stimulata marirea ofertei atunci c#nd fiecare unitate suplimentara de productie necesita un spor de cost c#t mai mic si c#nd sporul de productie mareste mai mult venitul dec#t costul. Costul mediu total este dependent de costul marginal: a) costul mediu total este descrescator atunci c#nd costul marginal se micsoreaza mai accentuat fiindu&i inferior" b) costul mediu total este crescator atunci c#nd costul marginal creste mai accentuat fiindu&i superior" c) costul marginal este egal cu costul mediu total atunci c#nd costul mediu total este minim. )e asemenea pe termen lung costul mediu total si costul marginal sunt egale si constante atunci c#nd la un nivel dat al preturilor factorilor de productie costul total sporeste !n aceeasi proportie cu productia.

Costul mediu nu este o marime constanta evolutia sa depinz#nd de urmatorii factori: a) consumul de factori de productie pe unitatea de produs" b) nivelul productivitatii" c) pretul factorilor de productie utilizati. $n scopul ma'imizarii profitului producatorul trebuie sa minimizeze costurile pe unitatea de produs action#nd !n principal asupra acestor trei factori. *a un pret dat al factorilor de productie costul mediu si costul marginal se afla !n raport invers proportional fata de productivitate. %stfel costul de productie mediu se micsoreaza atunci c#nd productivitatea medie creste si invers. Costul marginal se reduce c#nd productivitatea marginala creste. $n vederea optimizarii volumului productiei si ma'imizarii profitului trebuie sa se tina cont de relaia dintre costul marginal si venitul marginal. Profitul obtinut este ma'im atunci c#nd venitul marginal este egal cu costul marginal deoarece !n acest caz se obtine o diferenta ma'ima !ntre totalul !ncasarilor si totalul cheltuielilor. $n determinarea nivelului productiei care ma'imizeaza profitul este utila si cunoasterea unui caz particular + pragul de rentabilitate. %cesta indica volumul de productie sau cifra de afaceri de la care producatorul !ncepe sa obtina profit. $n acest ,punct mort- !ncasarile totale ale !ntreprinderii sunt egale cu costul total iar profitul este nul. Randamentul de scara e'prima modul !n care evolueaza productia pe termen lung atunci c#nd se mareste cantitatea de factori de productie folositi. Se disting urmatoarele situatii: a) randamentele de scara sunt crescatoare c#nd volumul productiei se mareste !ntr&o proportie superioara celei !n care cresc cantitatile de factori utilizati" b) randamentele de scara sunt constante c#nd unei marimi proportionale a cantitatilor de factori de productie !i corespunde o crestere proportionala a productiei" c) randamentele de scara sunt descrescatoare c#nd volumul productiei se mareste !ntr&o proportie mai mica dec#t cea !n care creste volumul factorilor utilizati. $n faza randamentelor crescatoare costul mediu descreste pe termen lung ceea ce !nseamna ca productivitatea medie a crescut si deci cantitatea produsa sporeste mai repede dec#t cantitatea factorilor utilizati realiz#ndu&se economii de scara. $n faza randamentelor constante costul mediu este constant pe termen lung deci productivitatea medie este constanta iar cantitatea produsa sporeste !n acelasi ritm cu cantitatea de factori utilizati. $n faza randamentelor descresc#nde costul mediu creste pe termen lung ceea ce !nseamna ca productivitatea medie se micsoreaza si deci cantitatea produsa creste mai putin dec#t cantitatea de factori utilizati. $n acest caz !ntreprinderea !nregistreaza dezeconomii de scara. Principalele ci de reducere a costului sunt urmatoarele: a) alegerea celui mai eficient proces de productie din punct de vedere tehnic economic si ecologic" b) cumpararea factorilor de productie la preturile cele mai mici (fara a negli.a calitatea)" c) cresterea randamentului utilizarii factorilor de productie" d) asigurarea reducerii costurilor !n toate fazele muncii" e) realizarea obiectivelor stabilite tin#nd cont de resursele disponibile de conditiile de productie e'istente si de restrictiile economice" f) identificarea produselor care genereaza consumuri energetice mari si a produselor care aduc pierderi.

II. Profitul (Venit fundamental)

/ermen de origine latin profitul vine de la verbul ,proficere- care inseamna ,a progresa- ,a da rezultate- apoi dobindind semnificatia de ,a da- sau ,a aduce profit-. %cest fapt e'plica de ce profitul este considerat drept venit sau o forma de venit. Profitul este in cel mai restrins sens venitul pe care il obtin agentii economici ca produs al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg profitul este cistigul pe care&l obtin agentii economici ca surplus peste costul de productie. )e aici rezulta ca profitul este avanta.ul realizat in forma baneasca dintr&o actiune operatie sau activitate economica. Prin urmare orice agent economic nu poate progresa nu se poate dezvolta daca nu obtine profit. Privit ca diferenta intre pretul de vinzare si costul de productie profitul mai precis profitul total are doua componente: profitul normal si profitul supranormal sau economic. Profitul normal reprezinta acea parte a profitului pe care o realizeaza si insuseste intreprinzatorul (agentul economic) in calitatea sa de proprietar al factorilor de productie. Ca venit al proprietarului care este si intreprinzator profitul normal nu se include in costul de productie. %cesta corespunde venitului care ar reveni intreprinzatorului daca el ar inchiria capitalul sau altui intreprinzator sau daca ar lucra ca salariat la acesta. Prin urmare profitul normal reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa&l obtina pentru a functiona in continuare. in acest caz nielul venitului total incasat se identifica cu cel al costurilor de oportunitate ceea ce inseamna ca pe baza incasarilor se poate asigura continuarea activitatilor la aceiasi parametrii functionali. Profitul economic se realizeaza numai in procesul schimbului in cadrul mecanismelor pietei concurentiale unde domina incertitudini generate de confruntarea dintre numeroasele riscuri asumate de catre producatori. 0inind seama de asemenea riscuri se poate aprecia ca profitul economic pe care&l realizeaza si insuseste agentul economic (intreprinzatorul) reprezinta o rasplata a muncii sale. Profitul se determina potrivit unei metodologii oficiale rezultate din reglementarile in vigoare ale fiecarei tari si reprezinta o suma globala care teoretic si practic poate fi formata din doua componente: a) profitul legitim sau legal & realizat in conte'tul respectarii prevederilor legale de&a lungul intregii activitati din care este obtinut. 1ste de dorit ca intreaga diferenta dintre venituri si costuri sa reprezinte un asemenea profit pentru a inlatura orice aspecte neplacute ce rezulta din nerespectarea legalitatii" b) profitul nelegitim sau nelegal & realizat in conte'tul incalcarii deliberate sau nu a legalitatii prin atribuirea unor cote procentuale de profit peste cele admise de lege sustragerea de la plata impozitelor si a ta'elor 2umflarea costurilor2 efectuarea unor duble inregistrari etc.

3ndiferent de forma pe care o imbraca profitul indeplineste anumite functii pentru agentii economici proprietari intreprinzatori populatie societate in general: a) functia de motivare a firmelor luate in ansamblu ca entitati economice a intreprinzatorilor si proprietarilor firmelor respective. Profitul stimuleaza initiativa economica a acestora el determina acceptarea riscurilor de catre intreprinzatori si prin aceasta contribuie la stimularea productiei de bunuri. b) functia de crestere ce pune in evidenta faptul ca profitul sta la baza cresterii productiei a dezvoltarii firmelor a aparitiei de noi intreprinderi etc. 1l reprezinta sursa principala a acumularilor pe baza carora se constituie investitiile sursa de baza a cresterii economice. c) functia de control asupra activitatii firmelor. 4ivelul si dinamica profitului insusi constituie un adevarat barometru al calitatii activitatii agentilor economici. Cu cit profitul este mai mare si cu cit perioada in care se insuseste el este mai indelungata cu atit mai mult se verifica in practica calitatile si abilitatea agentului economic in rindul oamenilor de afaceri. d) Profitul indeplineste o importanta functie sociala constituind baza procurarii resurselor necesare pentru finantarea actiunilor social & culturale. Masa profitului este suma totala dobindita sub forma de profit de un agent economic de o ramura sau de o economie a unei tari . 1a se stabilese ca diferenta pozitiva dintre venitul obtinut prin vinzarea bunurilor realizate si costul lor. Masa profitului se poate calcula de asemenea pe produs (bun sau serviciu) ca difereta intre pret si cost constituind un reper foarte important pentru selectarea nomenclatorului de produse al unei unitatati economice. Rata profitului se determina ca un raport procentual intre masa profitului si un parametru (indicator) corespunzator de referinta. in teorie si practica se calculeaza urmatoarele genuri de rate de profit (pr5): & rata comerciala prin raportarea profitului la venitul total la incasarile totale sau la cifra de afaceri (C%) pr pr 5 = .677 CA & rata economica raportind profitul la activele totale ale intreprinderii (%/) atit cele proprii cit si cele imprumutate pr pr 5 = .677 A. T rata financiara determinata prin raportarea profitului la activele proprii (%P) pr pr 5 = .677 A. P & rata rentabilitatii care se determina ca raport al fiecarei forme de profit la forma corespunzatoare de cost (de pilda prin raportarea profitului contabil la costul contabil). in acest caz rata profitului reflecta si evidentiaza gradul de rentabilitate la nivelul produsului agentului economic ramurii si economiei nationale. 3mportanta ei rezida in orientarea structurii activitatii economice pe bunuri ramuri si subramuri. %tit marimea cit si dinamica ratei profitului sunt influentate de numerosi factori. Cel mai important este desigur numaratorul din rata profitului reprezentat prin masa profitului cu care

creste sau scade direct proportional. )aca vom supune analizei indicatorul masa profitului vom deduce ca are la rindul sau o conditionare comple'a depinzind de: 6. 4ivelul productivitatii sau randamentul factorilor care influenteaza volumul rezultatelor. %ceeasta inseamna orientarea firmei spre acele actiuni (activitati) care conduc la productivitate cit mai mare indeosebi prin prisma randamentului factorului munca. 1ficienta factorilor de productie este la rindul ei determinata de alti factori cum ar fi: eficienta invatamintului a sistemului de ocrotire sociala a sanatatii a cercetarii stiintifice de eficienta acumularii si investitiilor de structurile de ramura si teritoriale ale economiei nationale" 8. Pretul de vinzare si costul intrucit masa profitului este rezultatul diferentei dintre cele doua elemente. intrucit prin cresterea pretului de vinzare intr&o economie de piata concurentiala se modifica substantial nivelul competitivitatii accentul se pune pe reducerea costului" 9. :olumul structura si calitatea productiei (activitatii sau bunurilor economice) care actioneaza separat dar mai ales in unitatea si interdependenta lor. in practica incidentele generate de acesti factori de influenta se intersecteaza sau suprapun putind fi sau nu convergente unele cu altele" ;. :iteza de rotatie a capitalului. 1ste cunoscut faptul ca in activitatea economica capitalul parcurge o miscare comple'a pe care o putem simboliza astfel: B & C ... P ... B1 & B5 in care: B & bani (capital banesc)" C & capital productiv (bunuri de productie)" P & activitatea economica in care se foloseste capitalul" B1 & bunuri economice in urma activitatii economice respective" B5 & bani ce rezulta din vinzarea bunurilor economice (marfurilor) obtinute. Miscarea completa de la B la B5 este o rotatie iar timpul acestei miscari este timpul de rotatie. intreprinderea este interesata ca in decursul unui an sa realizeze un numar de rotatii cit mai mare. in acest scop se reduce timpul de aprovizionare de productie si de vinzare a marfurilor. :olumul profitului va fi astfel direct proportional cu viteza de rotatie. <. Marimea rentabilitatii respectiv rata profitului depinde si de calitatea conducerii activitatii de productie aprovizionare si desfacere. = conducere corespunzatoare se reflecta in combinarea si folosirea optima a factorilor de productie obtinerea unul volum ma'im de rezultate cu un capital dat reducerea stocurilor si a creditelor conducind implicit la sporirea beneficiului (profitului). Pentru a creste profiturile capitalistul tinde permanent sa reduca cheltuielile pentru salarii. 1l face acest lucru tinand: (6) s> prelungeasc> durata zilei de munc> introducand munca in schimburi etc." (8) m>rind productivitatea pentru a&?i recupera mai repede cheltuielile cu salariile" (9) rezistand presiunilor pentru cre?terea salariilor sau inercand s> le reduc>.

III. Credit
Mai intii de toate a&si vrea sa dau definitia creditului. Creditul - operatiunea prin care se ia in stapinire imediata resurse in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare in mod normal insotite de plata unei dobinzi ce remunereaza pe imprumutator. Partile implicate tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit sunt e'trem de diverse. 3n amplitudinea sa esenta raportului de credit se dezvaluie prin analiza trasaturilor caracteristice: 1. ubiectele raportului de credit! creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste apartenenta la structurile social&economice motivele anga.arii in raport de credit si durata anga.arii sale etc. 3n calitate de creditori se afrima intreprinderile care manevreaza importante disponibilitati monetare. Pe de alta parte intreprinderile prin repartizarea profitului constituie fonduri de rezerva remunereaza actionarii ceea ce ma.oreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. 3n acelas timp cresterea venitului populatiei prin anga.area masiva in procesele economice prin nivel inalt de productivitate a muncii si prin economisire a facut din populatie un factor ma.or in operatiuni de creditare in primul rind in rol de creditor. 3n calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul ca unul din principalii debitori. 3n tarile dezvoltate atit intreprinderi si populatia sunt debitori ma.ori cit si statul este un debitor ma.or. 3ndatoririle sale se potcompara in volum cu cele ale populatiei si interprinderilor. ". Promisiunea de rambursare element esential al raportului de credit presupune riscuri si necesita in consecinta adesea anga.area unei garantii. 3n raporturile de credit riscurile probabile sunt: & riscul de nerambursare consta in probabilitatea intirzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita con.uncturii dificultatilor sectoriale sau dificientelor imprumutatului. & riscul de imobili#are survine la banca sau la detinator de depozite care nu este in masura sa satisfaca cererile titularului de depozite din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. - garantia personala este anga.amentul luat de o terta persoana de a plati in cazul in care debitorul este in incapacitate. 3n cazul garantiei simple garantul are dreptul de a discuta asupra indeplinirii obligatiei sale de a cere e'ecutarea primordiala a debitorului si in cazul care e'ista mai multi garanti sa raspunda numai pentru partea sa. 3n cazul garantiei solidare garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati concomitent sau chiar inaintea debitorului daca aparent prezinta conditii preferabile de solvabilitate.

a. b. c. d. e.

6. 8. 9.

$. Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate. )e la termene foarte scurte 8; ore termen practicat intre banci pe pietele mondiale si incheindu&se cu termene de la 97 la <7 de ani si chiar 677 in cazul imprumuturilor pentru constructia de locuinte. Pentru creditele pe termen scurt creditele acordate intreprinderilor sau credite de consum este caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele de termen mi.lociu si lung implica adesea rambursarea esalonata. %. &obinda este o caracteristica esentiala a creditului. 3n acordurile de credit s&a incetatenit clauza dobinzii fi'e. 3nsa in anii @7 a aparut notiunea de dobinda variabila ce variaza in dependenta de inflatie. '. Tran#actia (Acordarea creditului). Creditul poate fi consimtit in cadrul unei tranzactii unice" acordarea unui imprumut vinzarea unei obligatiuni anga.area unui depozit. 3n ultimul timp s&a dezvoltat sistemul de credit deschis in cadrul caruia imprumuturile efective intervin la intervale liber alese de debitor. Pentru efectuarea creditarii eficiente e necesara efectuarea urmatorilor pasi: definirea scopului creditarii" analiza informatiei si documentelor prezentate la banca in vederea aprobarii creditului" analiza creditelor " asigurarea rambursarii creditelor" urmarirea creditelor . Credite pot fi oferite in urmatoarele scopuri: cerearea unor fonduri fi'e noi (capitalul de baza) e'tinderea reconstructia reutilizarea tehnica a acelora in actiune si restabilirea celor uzate si in vederea ma.orarii capitalului de circulatie al agentilor economici" acumularea rezervelor sezoniere (provizorii) de valori material&marfare de productie nefinisata de productie finita si marfuri" evidenta cambiilor" satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei" rascumpararea patrimoniului de stat" alte scopuri la unele necoincidente dintre incasari si plati in procesul circulatiei capitalului propriu. )upa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator: credite acordate agriculturii industriei alimentare & astfel de credite se elibereaza in scopul finantarii producerii in agricultura si in industria alimentara" credite acordate pentru constructie si imbunatatire funciara & se elibereaza pentru finantarea constructiilor si imbunatatirii funciare" credite de consum & se elibereaza petroanelor fizice pentru cheltuieli gospodaresti de familie si alte cheltuieli personale"

;.

credite acordate industriei energeticii si a combustibilului & se elibereaza pentru finantarea producerii de resurse energetiece si agenti energetici (gaz benzina electricitate etc." <. credite acordate bancilor & se elibereaza altor banci deasemenea presupune acordarea de overdrafte temporare" A. credite acordate guvernului & se elibereaza Guvernului RM si municipalitatilor. @. credite acordate industriei comertului & sunt eliberate pentru finantarea industriei comertului si in scopuri profesionale" B. credite acordate pentru procurarea imobilului & sunt acordate pentru procurarea imobilului" C. credite acordate pentru constructia drumurilor si transportare & sunt eloverate pentru constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului transportarii" 67. alte credite acordate clientilor.

IV. Buget familial

Bugetul de familie reprezinta un sistem de evidenta prin care se inregistreaza sistematic si cronologic (de regula anual) veniturile dupa natura lor si cheltuielile de consum dupa destinatia lor. :eniturile pot fi venituri de munca venituri salariale venituri din diverse surse. Cheltuielile de consum se refera la cheltuielile legate de hrana locuinte inbracaminte invatamant transport sanatate etc.

V. Buget personal
Bugetul te a.uta in deciziile tale fie ca e vorba de a consuma de a face economii ori de a investi. )ar inaintea oricarei decizii trebuie sa stii cati bani ai si cati cheltuiesti sa ai un buget. Bugetul este echilibrat atunci cand veniturile si cheltuielile sunt egale. )eficit apare atunci cand cheltuielile depasesc veniturile iar e'cedent (de dorit) cand veniturile depasesc cheltuielile.

(eniturile 1stimarea veniturilor se face prin realizarea unei liste cu sursele tale de venit + de la locul de munca permanent ori din colaborari apoi alocatiile cadourile economiile plus dobanzi. Principalele surse de venit sunt: D (enitul din munca ) (enitul din acumulari si investitii Cei mai multi oameni sunt anga.ati si se bazeaza pe venitul adus de munca prestata catre anga.ator. )aca esti propriul tau patron intr&o mica afacere se poate spune ca esti si propriul tau anga.at deci muncesti pentru tine. %cumularile inseamna ceea ce ai in proprietate incluzand bunurile materiale plus conturile bancare si bursiere. :aloarea neta a averii se constituie din tot ceea ce detine o persoana dupa ce isi plateste datoriile si face platile aferente persoanei si bunurilor detinute. Eolosite in diferite moduri proprietatile pot aduce venituri. )e e'emplu daca detii un echipament de orice tip il poti da in folosinta in schimbul unei sume de bani. 3n acest caz economistii ar spune ca iti folosesti proprietatea pentru a obtine o renta. Proprietatea sub forma banilor imprumutati sau depozitati intr&un cont produce dobanda. )obanda reprezinta venitul care se obtine lasandu&i pe altii sa&ti foloseasca capitalul. Renta si dobanda sunt doua tipuri de venituri obtinute din averea detinuta. C*eltuielile Sa recunoastem ca ma.oritatea dintre noi nu stim de fapt unde se duc banii de zi cu zi decat daca facem un efort de concentrare ca sa ne amintim. )e aceea trebuie sa faceti o lista cu toate lucrurile pe care este posibil sa le cumparati sau este necesar sa le platiti pe o anumita perioada de timp la care adaugati suma pe care o doriti pentru a va indeplini obiectivele pe termen lung. %cest lucru va face sa constientizati importanta fiecarui lucru pe care doriti sa&l achizitionati. %cum puteti elimina lucrurile mai putin importante pe care nu le puteti acoperi din venituri. = modalitate utila de a&ti imparti cheltuielile este sa folosesti un sistem pe care il folosesc si vanzatorii & impartirea -dupa nevoi-. Cand creeaza reclame prin care sa te convinga sa le cumperi produsul vanzatorii folosesc Fpiramida lui MasloG- dupa numele celebrului psiholog american %braham MasloG. 1l a ierarhizat necesitatile umane pe cinci trepte pornind de la cele elementare pana la cele comple'e de ordin emotional. 4ecesitatile umane: 6. Eiziologice nevoile primareHinstinctive ale vietii" 8. Siguranta (personala a familiei a locului de munca legata de sanatate)" 9. 4evoia de prietenie iubire afectiune" ;. Respectul propriu si increderea in sine" <. %spiratia de a&ti pune in valoare aptitudinile. )e obicei cand esti tanar Fpatrimoniul- tau net nu este foarte mare. Pe masura ce inaintezi in varsta vei dobandi mai multe lucruri + o casa sau o masina de e'emplu + si vei incepe sa economisesti pentru pensie. 3deea este sa dobandesti lucruri care sa te a.ute sa&ti controlezi singur situatia financiara altfel aceasta va fi dictata de cei carora le datorezi bani. Bugetarea este o modalitate de a obtine controlul. 1ste si o cale de autocunoastere de cunoastere a vietii tale de acum a vietii pe care ti&o doresti + un instrument care te va a.uta sa incepi sa ai control asupra propriei tale vieti.