Academia de Studii Economice, Bucuresti Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori An III, Seria B, grupa 1545

Politica de determinare a veniturilor publice pentru bugetul general consolidat

- 2008 2014 -

Profesor coordonator: Mosteanu Narcisa Realizat de: Plop Alexandra Popa Ana Vanesa

NOTIUNI INTRODUCTIVE In contextul unor schimbari continue in ceea ce priveste economia europeana si mai ales in contextul in care Romania este o tara a carei economii nationale are nevoie de o crestere constanta si sustenabila pentru alinierea la situatia vest-europeana, devin demne de observat si analizat o serie de modificari asupra strategiilor fiscal-bugetare implementate la nivel national in perioada recenta, in speta, anii 2008-2014, dintre care noi ne propunem sa ne concentram asupra veniturilor publice care compun bugetul general consolidat al Romaniei. Pentru a putea realiza aceasta analiza, vom prezenta pe scurt notiunile cheie utilizate in proiect. Bugetul general consolidat reprezinta planul financiar al statului prin care sunt prevazute veniturile si cheltuielile pentru o perioada determinata de timp, in speta de un an. In lege: ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg, iar veniturile publice sunt obligatii banesti, reglementate prin lege, in sarcina tuturor celor care realizeaza sau detin venituri si bunuri impozabile sau taxabile. Veniturile bugetare sunt considerate si creante de incasat de catre stat. Veniturile publice care intra in componenta bugetului general consolidate sunt veniturile fiscale si nefiscale, contributiile la asigurari, subventiile, veniturile din capital, donatii, sume de la Uniunea Europeana in contul platilor efectuate, operatiuni financiare, sune incasate in contul unic, la bugetul de stat. Economia globala a intrat in anul 2008 in cea mai mare criza economica dupa marea recesiune din anul 1930, care a afectat atat tarile dezvoltate, cat si tarile emergente, demonstrand gradul de interdependenta a economiilor lumii. Incepand cu ultimul trimestru al anului 2008 criza s-a propagat si in Romania Incepand cu ultimul trimestru al anului 2008 criza s-a propagat si in Romania in contextul in care economia tarii noastre a inregistrat o crestere nesustenabila (7,3% in anul 2008) care a alimentat un deficit de cont curent excesiv de circa 11,6% din PIB in anul 2008. Ca si in alte tari, gestionarea boomului economic s-a dovedit a fi dificila, politica fiscala a alimentat dezechilibrele prin cheltuirea veniturilor aferente cresterii suplimentare, ceea ce a condus la deficite fiscale mai mari.

Provocari induse de criza financiara Criza financiara a pus in fata guvernelor o serie de provocari, dintre care cele mai importante: -o noua abordare a politicilor fiscal bugetare de catre guverne, care trebuie sa faca alegeri de cheltuieli rationale si inteligente, sa analizeze costurile actiunilor intreprinse si sa reproiecteze cheltuielile pentru a obtine efecte maxime, in conditiile resurselor limitate; -un raspuns global coordonat al autoritatilor din tarile afectate care sa se concentreze pe o mai buna recunoastere a tuturor actorilor, care sa includa si tarile in curs de dezvoltare; -necesitatea recunoasterii imbunatatirii serviciilor publice si reforma acestora, nevoia de a face mai mult cu mai putine resurse, respectiv un parteneriat intre guverne, mediul de afaceri, piata muncii si societatea civila.

VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

milioane lei Indicatori/ani PIB Venituri totale Venituri fiscale Contributii de asigurari Venituri nefiscale Venituri din capital donatii Sume de la UE in contul platilor efectuate Operatiuni financiare 2008 514700 164466,8 94044,4 142027,6 16511,8 915,3 2817,1 2009 501100 156624,9 88324,3 135807,2 14890,2 547 2959,1 2099 15,3 2010 522600 120385,4 67280,7 107102,1 13608,6 574 1907,4 2511,9 13,1 2011 557300 58023,3 33965,9 15833,4 5761,6 233,4 223,1 1561,6 2,3 442 10,41% 58,54% 27,29% 2012 607300 198866,3 116192,9 51115,7 18541,7 807,5 1082,3 11126,1 2013 623300 209292,6 122937 54355,2 19462,3 687,1 629,9 11220,3 2014 658615 30611,9 18161,6 9222,4 2362,3 43 77,6 516,2 114 114,7 4,65% 59,33% 30,13%

Sume incasate in contul unic, la bugetul de stat -82,1 -14,7 Pondere VT/PIB 31,95% 31,26% 23,04% Pondere VF/VT 57,18% 56,39% 55,89% Pondere Contributii/VT 86,36% 86,71% 88,97% Sursa: Ministerul Finantelor Publice, prelucrare proprie

32,75% 58,43% 25,70%

33,58% 58,74% 25,97%

OBIECTIVE SI REZULTATE PREVAZUTE Privind in retrospectiva, in anul 2008, sunt observabile tendintele guvernului de accelerare a convergentei economice a Romaniei la standardele Uniunii Europene, tendinte care sunt concretizate intro politica fiscal-bugetara caracterizata de cateva aspecte esentiale: mentinerea unei abordari performante si orientate spre politicile sectoriale prioritare pentru asigurarea continuitatii si consolidarii echilibrelor macroeconomice si continuarea procesului de dezinflatie; asigurarea si consolidarea surselor de finantare necesare pentru a sustine angajamentele ce deriva din integrarea in marea familie europeana; formularea unui buget al dezvoltarii, incadrat intr-o viziune pe termen mediu, care sa incurajeze investitiile si absorbtia fondurilor europene, bugetul unei tari in care s-au consolidat anumite echilibre economice, care se indreapta spre performanta. Elementele cheie ale constructiei fiscal bugetare pe anul 2008 sunt centrate pe: mentinerea unei politici fiscale stimulative, stabilitate fiscala fara precedent, caracterizata de mentinerea impozitelor fundamentale, neintroducerea unor impozite noi si fara cresterea celor existente; reducerea contributiilor de asigurari sociale pe parcursul anului 2008 cu 6 puncte procentuale, cumulate (angajat si angajator); respectarea conditionalitatilor Tratatului de la Maastricht, in special cea privind deficitul bugetului general consolidat situat sub 3% din produsul intern brut, in conditiile in care veniturile bugetare detin 39,3%, iar cheltuielile bugetare reprezinta aproximativ 42,0% din produsul intern brut, pentru mentinerea in limite controlabile a tintei de inflatie prognozate pentru anul 2008; directionarea atenta a fondurilor bugetare catre acele politici sectoriale considerate prioritare si care sa urmareasca cresterea eficientei banului public: educatie, sanatate, asigurari sociale, transporturi, infrastructura, dezvoltare regionala, agricultura, cercetareinovare, aparare; consolidarea conditiilor pentru absorbtia si functionarea instrumentelor structurale, resursa de care va beneficia Romania din partea Uniunii Europene pentru a atinge obiectivul de crestere durabila. In acest sens, de mentionat este aprobarea Cadrului Strategic National de Referinta care faciliteaza proiectarea
3

politicilor bugetare pe baze multianuale, format din 7 programe operationale, finantate din instrumente europene si fonduri nationale. In ceea ce priveste veniturile incasate la bugetul de stat, anul 2008 reprezinta un prag pana la care aceste incasari au cunoscut o crestere treptata, dar care va fi inversata in anii care urmeaza. Aceasta schimbare poate fi atribuita deciziilor de guvernare luate in acel an, masuri expansioniste si pro-ciclice, dovedite nepotrivite pentru o perioada de criza prin dezechilibrele produse de acestea, precum o crestere majora a ratei inflatiei, dar si a deficitului de cont curent. Se poate observa si o pondere prea mare a impozitelor directe in totalul veniturilor(56,51%), pondere care ilustreaza presiunea fiscala pusa pe avere, venit, profit, presiune care nu poate duce la crestere economica, ci doar la o crestere temporara a incasarilor la bugetul de stat. Din punct de vedere fiscal, anul 2008 a fost caracterizat de cateva coordonate principale, anume: pastrarea cotei unice de impozitare, reducerea contributiilor de asigurari sociale cu 6 puncte procentuale cumulat (angajat si angajator), perfectionarea continua a cadrului legislativ pentru a raspunde criteriilor de armonizare cu legislatia comunitara si imbunatatirea administrarii fiscal, caracterizata de urmatoarele valori: transparenta crescuta, tratament egal contribuabililor, relatie de calitate superioara cu cetatenii, servicii adaptate nevoilor acestora, profesionalism si corectitudine in relatia cu contribuabilii, responsabilizarea si adeziunea angajatilor la obiectivele Agentiei. In ceea ce priveste veniturile incasate la bugetul de stat, anul 2008 reprezinta un prag pana la care aceste incasari au cunoscut o crestere treptata, dar care va fi inversata in anii care urmeaza. Aceasta schimbare poate fi atribuita deciziilor de guvernare luate in acel an, masuri expansioniste si pro-ciclice, dovedite nepotrivite pentru o perioada de criza prin dezechilibrele produse de acestea, precum o crestere majora a ratei inflatiei, dar si a deficitului de cont curent. Se poate observa si o pondere prea mare a impozitelor directe in totalul veniturilor(56,51%), pondere care ilustreaza presiunea fiscala pusa pe avere, venit, profit, presiune care nu poate duce la crestere economica, ci doar la o crestere temporara a incasarilor la bugetul de stat. Pentru acest an, estimarile privind veniturile bugetului general consolidat au fost de a 172.898,2 milioane lei, iar valoarea efectiva a lor a fost de 164466.8, reprezentand o eroare a estimarii cu +5.126%. Obiectivele politicii fiscale si bugetare Masurile de austeritate centrate pe ajustarea sustenabila a cheltuielilor publice Programul economic pe orizontul de referinta 2011-2013 este un program care prevede masuri austere, dar necesare, fiind centrat pe ajustarea sustenabila a cheltuielilor publice, dar si pe masuri fiscale care au in vedere largirea bazei de impozitare si care sa previna indatorarea tarii la nivelul la care accesul la sursele de finantare ar fi foarte dificil. Fara acest program ambitios de reforma se estima ca deficitul fiscal ar fi ajuns la 9% din PIB la sfarsitul anului 2010, cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decat cel programat. Mentinerea mixului de politici monetare, fiscal-bugetare, de venituri si a reformelor structurale pe coordonatele convenite cu UE si FMI au drept scop atenuarea rigiditatilor structurale ale economiei romanesti, ameliorarea anticipatiilor inflationiste, mentinerea stabilitatii financiare si relansarea durabila a activitatii economice. Strategia de ajustare fiscala avuta in vedere pe orizontul 2011-2013 are in vedere asigurarea unui echilibru intre redresarea economica incipienta si limitarea unor deficite fiscale structurale mari. Obiectivele mixului de politici economice: Politica fiscala va fi orientata pe reinstituirea unor finante publice sanatoase, tinandu-se cont de limitele unei consolidari in actualul context economic dificil. Caracterul impredictibil al politicii fiscale reprezinta un factor permanent generator de riscuri si are o relevanta sporita pentru perioada de referinta. Cresterea transparentei si predictibilitatii in domeniul fiscal ar contribui la consolidarea increderii atat in cadrul mediului de afaceri, cat si in randul consumatorilor, in sensul facilitarii deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri si a deciziilor de consum. In acelasi timp, sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a costurilor de finantare, pe masura ce bancile comerciale isi vor ajusta standardele de creditare odata cu scaderea
4

riscului general asociat mediului economic. Astfel, in situatia prelungirii aplicarii pe perioade mai indelungate de timp a masurilor de restabilire a echilibrului bugetar ce afecteaza cu precadere veniturile angajatilor din sectorul bugetar si nivelul ocuparii fortei de munca din acest sector, o revigorare mai rapida a dinamicii economice datorate sectorului privat ar putea asigura mentinerea unui echilibru al pietei fortei de munca inclusiv prin reintegrarea in activitati productive a unei parti a persoanelor afectate de procesul de disponibilizare. Politica bugetara va avea in vedere procesul de reforma a cheltuielilor publice simultan cu atragerea masiva de fonduri europene, care pot suplimenta bugetul national, ceea ce ar putea sa ajute economia sa isi mareasca potentialul de crestere. Politicile monetare si financiare se vor concentra pe mentinerea stabilitatii economice. Reformele structurale au ca obiectiv crearea unei pozitii fiscale sustenabile si a unei cresteri economice sanatoase. In functie de derularea acestor politici, Guvernul va fi pregatit sa implementeze masuri suplimentare, daca este necesar pentru a-si mentine angajamentul privind stabilitatea economica. Reforma administratiei fiscale esentiala pentru a combate problema scaderii veniturilor colectate pe parcursul recesiunii. In prima etapa, eforturile se vor concentra pe frauda si nerespectarea legii in materie de TVA, printr-o mai buna gestionare a arieratelor fiscale in crestere si prin sporirea controlului marilor contribuabili; cadrul de reglementare necesar pentru a sustine aceste eforturi a fost aprobat de Guvern in luna aprilie 2010. In a doua etapa, masurile se vor concentra pe contribuabilii persoane fizice cu venituri mari si se vor dezvolta metodologii de control indirect care sa completeze tehnicile existente de control in vederea identificarii veniturilor nedeclarate. Amendarea Codului Fiscal si a Codului de Procedura Fiscala in sensul: (i) stabilirii dreptului Agentiei Nationale de Administrare Fiscala de a avea acces la evidentele bancare si la evidentele partilor terte, dupa notificarea corespunzatoare si ulterior parcurgerii procesului cuvenit, pentru a permite astfel stabilirea corespunzatoare a venitului; (ii) revizuirii definitiei activitatii dependente, pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor provenite din orice sursa ne-exceptata prin lege; (iii) intaririi obligatiei de declarare a venitului, precum si (iv) intaririi dreptului de control in vederea identificarii venitului nedeclarat (criteriu de performanta structural pentru finele lunii noiembrie 2010). In perioada 2011-2013 vor contribui la suplimentarea economisirii interne intr-o perioada de mare nevoie pentru bugetul public. Accesate in conditii optime ele ar exercita o functie contraciclica, cu efect pozitiv in executia bugetara, contribuind la atenuarea presiunilor izvorate din nevoia de a nu permite deficitelor bugetare sa ramana la un nivel nesustenabil pe termen mediu si lung. Au fost luate deja masuri care ar trebui sa asigure o crestere a absorbtiei in acest an, prin imbunatatirea legislatiei privind licitatiile si prin facilitarea accesului la proiecte, asigurand cofinantarea prin facilitati speciale de garantare. In continuare, eforturile se vor concentra pe: dezvoltarea capacitatii administrative a unitatilor ce gestioneaza fonduri, cu precadere in sectorul transporturi; modernizarea si consolidarea cadrului legislativ si de reglementare in domeniul investitiilor publice; prioritizarea investitiilor pentru a asigura fonduri suficiente pentru proiectele esentiale. consolidarea procesului de evaluare a proiectelor, solicitand sectorului privat sa analizeze bancabilitatea proiectelor; incurajarea participarii sectorului privat in proiecte prin externalizare sau prin aranjamente de tip parteneriat public-privat; asigurarea ocuparii integrale cu personal a unitatilor de management al proiectelor si remunerarea adecvata a personalului de specialitate, finantat din fonduri de asistenta tehnica.

Astfel, Legea responsabilitatii fiscal-bugetare, nr. 69/2010 aduce modificari substantiale acestui cadru institutional. stabileste proceduri imbunatatite de elaborare a bugetelor multianuale; stabileste limite privind rectificarile bugetare efectuate in cursul anului; prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale, cheltuielile de personal si deficitul bugetar; creaza un Consiliu Fiscal compus din 5 membrii numiti de Parlament la propunerea Bancii Nationale a Romaniei, Academiei Romane, Academiei de Studii Economice, Institutului Bancar Roman si Asociatiei Romane a Bancilor, care sa asigure sprijinul pentru asigurarea calitatii prognozelor macroeconomice si bugetare si a faptului ca politicile bugetare sunt in conformitate cu principiile responsabilitatii fiscale; creaza cadrul de emisiune si gestionare a garantiilor si a altor obligatii colaterale. Legea finantelor publice locale nr. 273/2006 a fost amendata. Principalele prevederi: investitiile noi ale unitatilor administrativ-teritoriale finantate din alte fonduri decat cele structurale sa nu poata fi aprobate decat daca au finantarea asigurata prin credite bugetare pe anul respectiv si alocari orientative pe urmatorii doi ani financiari, prevazute si aprobate in sectiunea investitii. Investitiile nu pot fi aprobate pe o perioada mai mare de 3 ani. Daca exista investitii de mari dimensiuni, sa fie impartite in subcomponente realizabile in maximum trei ani. acordarea de sume de echilibrare de la Fondul de rezerva sa fie conditionata de lipsa arieratelor sau neacumularea de noi arierate in ultimul an financiar. sa nu se autorizeze noi imprumuturi pentru autoritatile locale care inregistreaza arierate sau acumulare de noi arierate in ultimul an financiar. autorizarea noilor imprumuturi sa fie conditionata de existenta unui excedent curent al bugetului local. planificarea multianuala a alocatiilor nationale dedicate transferurilor (inclusiv sume defalcate) pentru investitii locale, ca parte a Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu. In perioada 2011-2013, temperarea impactului majorarii de TVA incepand cu semestrul II 2011, promovarea unei politici salariale prudente si continuarea reformelor structurale vor mentine procesul de dezinflatie pe o traiectorie sustenabila. Astfel, rata inflatiei urmeaza sa scada pana la nivelul de 3,5% (decembrie/decembrie an anterior) in anul 2013. De asemenea, continuarea procesului de dezinflatie va contribui la scaderea suplimentara a asteptarilor inflationiste. Un alt mijloc eficient de ancorare a anticipatiilor inflationiste va fi revenirea tendintei de apreciere in termeni reali a monedei nationale in raport cu euro, incepand cu anul 2010. Acest fapt este posibil daca se are in vedere perspectiva unei cresteri mai accelerate de productivitate in economia romaneasca fata de principalii sai parteneri externi. Incepand cu anul 2011, pe fondul reluarii cresterii economice, se asteapta ca si piata muncii sa se imbunatateasca, creandu-se conditiile pentru cresterea locurilor de munca. Astfel, se estimeaza ca numarul mediu de salariati se va majora cu 0,5% in 2011, cu 1,0% in 2012 si cu 0,8% in 2013 ajungand la 4775 mii persoane in 2013. In conditiile reluarii cresterii economice, castigul salarial mediu brut prognozat pentru anul 2011 va fi de 2022 lei, cu 5,9% mai mare decat in anul 2010, crestere care va continua pana in anul 2013, cand va fi de 2232 lei. Anul 2009 a fost caracterizat, in ceea ce priveste obiectivele de politica bugetara prin dorinta de mentinere a cresterii economice inregistrate pana la acel moment, avand ca principal scop consolidarea stabilitatii economice. Bugetul acestui an si-a propus focusarea pe cateva directii de interes national prioritare pentru anul in cauza, principale fiind programele si proiectele in infrastructura, mediu, competitivitate, intarirea capacitatii administrative, dezvoltarea resurselor umane, proiecte regionale, retehnologizari si investitii, orientand intreaga gestiune financiara spre obiective, rezultate, performanta. Bugetul anului 2009 reflecta interesul Romaniei spre o convergenta reala a economiei cu cea a Uniunii Europene, pentru aceasta fiind necesara consolidarea dezechilibrelor macroeconomice, dar si impartirea

beneficiilor dezvoltarii tuturor cetatenilor. Pentru acest an, autoritatile au stabilit o serie de elemente cheie ale politicii fiscal-bugetare: detinerea in continuare a unui rol de macrostabilizare economica, politica fiscal-bugetara fiind mentinuta in limite prudente pentru a reduce deficitele externe si a sustine procesul de dezinflatie; stabilitatea taxelor si impozitelor, consolidare fiscala, pentru asigurarea unui mediu economic predictibil si stabil; un deficit al bugetului general consolidat de 2% din PIB, corelat cu obiectivele macroeconomice, ceea ce arata ca Guvernul Romaniei are determinarea de a respecta criteriile de la Maastricht si de a evita pericolul unui deficit excesiv; continuarea reformelor structurale in educatie, sanatate, agricultura, politica de coeziune, mediu, consolidarea capacitatii administrative, pentru a spori potentialul de crestere si competitivitate externa; consolidarea conditiilor pentru absorbtia si functionarea instrumentelor structurale, resursa de care va beneficia Romania din partea Uniunii Europene pentru a atinge obiectivul de crestere durabila. Structura veniturilor pentru 2009 este mai putin favorabila decat cea a anului precedent, veniturile totale la bugetul general consolidate inregistrand o scadere de 5.0068%. Singura categorie de venituri care creste in 2009 fata de 2008 este cea donatiilor(2959 fata de 2817 milioane lei).De asemenea, se observa din Tabelul 1, o scadere a ponderii veniturilor totale in PIB, de la 31.95% la 31.26%. Politica fiscal bugetara prevedea un nivel al veniturilor in anul 2010 de 32.3% din PIB, iar cea din 2012-2014 crestea ponderea la 32.8%. Rezultatul obtinut nu s-a aliniat cu niciuna dintre cele doua estimari, procentul real fiind de 23.04%, cu 8.22 puncte procentuale mai putin decat in anul 2009. In structura veniturilor se observa in tabelul 1 o crestere de 2 pp a veniturilor fiscale cu contributii la asigurari in total venituri , dar care nu exprima o crestere a incasarilor data fiind diferenta dintre nivelurile veniturilor totale inregistrate in cei doi ani. Anul 2010 a fost unul aducator de modificari asupra sistemului fiscal romanesc, de departe cele mai controversate decizii ale autoritatilor fiind cresterea cotei de TVA si reducerea cheltuielilor bugetare de personal, adica taierea salariilor bugetarilor. Acestea si alte masuri fiscal, luate cu scopul de a creste nivelul veniturilor pe fondul scaderii cheltuielilor au avut consecinte mai degraba negative asupra economiei romanesti, nivelul evaziunii fiscale crescand covarsitor fata de anii precedenti. In anul 2011 s-a adoptat o politica echilibrata, construita pe principiul managementului financiar solid. Aceasta a constat in reforme structurale, reforma fiscala a sistemului public de pensii, a sistemului de sanatate, a cheltuielilor sociale, accelerarea absorbtiei fondurilor europene si masuri de administrare fiscala eficient.. In acest an, Guvernul Romaniei a incheiat cu succes acordul financiar extern multilateral cu CE, FMI, BM, precum si alte institutii financiare internationale. Valoarea acestuia s-a ridicat la 19,95 miliarde de euro si avea o durata de 24 luni. Acordul a fost benefic economiei romanesti, deoarece a contribuit la ajustarea ordonata a deficitului extern. Estimarea veniturilor bugetare conform politicii bugetare din 2011 s-a bazat pe mentinerea neschimbata a cotelor de impozitare pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit si TVA, pe largirea sferei de aplicare a contributiei de asigurari de sanatate de 5,5% la pensiile mai mari de 740 lei/lunar, cu impact asupra Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, pe suplimentarea veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale si pe imbunatatirea colectarii si administrarii impozitelor, astfel incat, la sfarsitul anului, veniturile Bugetului General Consolidat erau de 181.566 mil. lei. In anul 2012 a fost continuata consolidarea fiscale pentru asigurarea unor tinte sustenabile de deficit bugetar circumscris cadrului de cheltuieli pe termen mediu, mentinerea datoriei guvernamentale la un nivel sustenabil pe termen lung, stabilitatea, predictibilitatea si simplificarea sistemului fiscal si continuarea politicii de reducere si de prevenire a aparitiei de arierate. Veniturile Bugetului General Consolidat in anul 2012 au totalizat 193,1 mld. lei, reprezentand 32,9% pondere in PIB si un grad de realizare fata de estimarile anuale de 97,1%. Incasarile bugetare au fost influentate atat de evolutiile economice cat si de deciziile de politica fiscal referitoare la cresterea salariului minim de la 670 lei la 700 lei. Pentru a creste veniturile sistemului de sanatate s-a introdus coplata serviciilor medicale. In anul 2013, veniturile Bugetului General Consolidat au fost in suma de 200 miliarde de lei, respectiv 32% din PIB, au fost cu 3,6% mai mari in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului
7

precedent, dar au scazut ca pondere in PIB cu 0,9 puncte procentuale. Incasarile din impozitul pe profit au urcat cu 0,7% fata de 2012, iar cele din impozitul pe venit cu 6,5% datorita cresterii veniturilor salariale ca urmare a reintregirii salariilor personalului bugetar, a cresterii punctului de pensie si a majorarii salariului minim de la 1 februarie 2013 si respectiv 1 iulie 2013. Veniturile din TVA au crescut cu 2,6%, in timp ce veniturile din accize au fost mai mari cu 4,2%, influentate de majorarea accizei la motorina, bere si tigarete, precum si de cursul de schimb luat in calcul la plata taxelor. Anul 2014 nu ne poate oferi in acest moment decat date despre obiectivele bugetare propuse, precum un nivel al veniturilor in PIB de 33.9% si cu nivel al cheltuielilor de 36.1%, situatie care se traduce printr-un deficit de 2.2 puncte procentuale din PIB. Cu toate acestea, in anii 2012-2014 cheltuielile prevazute in bugetul general consolidat se vor diminua in mod corespunzator in cazul in care companiile/regiile/societatiile nationale aflate in subordinea autoritatiilor publice, reclasificate in sectorul bugetar conform normelor europene se estimeaza ca vor inregistra pierderi. Dupa cum se poate observa din graficul 1, in Romania, tendinta bugetara este de a inregistra deficit, adica depasirea cheltuielilor de veniturile realizabile. Desi pana in prezent, toate politicile promovate de guvern si de Ministerul Finantelor Publice au avut ca obiectiv strategic sonsolidarea stabilitatii macroeconomice si cresterea economica sustenabila, bazandu-ne pe predictiile publicate de autoritatile competente, ne putem astepta ca si in 2014 sa dispunem de prea putine venituri pentru a putea acoperi toate cheltuielile publice necesare dezvoltarii nationale. Conform datelor operative, executia Bugetului General Consolidat pe luna februarie 2014 s-a incheiat cu un deficit de 3,1 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat, in suma de 30,5 miliarde lei, reprezentand 4,6% din PIB, au fost cu 4,1% mai mari in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului precedent. S-au inregistrat cresteri fata de aceeasi perioada a anului precedent la incasarile din impozitul pe profit (+129,5 mil lei), TVA (+296,7 mil lei), accize (+171,4 mil lei). Incasarile din contributiile de asigurari sociale au crescut cu 4,8% datorita cresterii numarului de salariati precum si a castigului salarial mediu brut. La nivelul administratiilor locale s-au inregistrat, de asemenea, cresteri fata de anul precedent la venituri nefiscale cu 9,9%, impozite si taxe pe proprietate cu 11,3%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 8%. Se estimeaza ca in anul 2014 Romania isi va indeplini obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv un deficit structural de 1% din PIB fata de 4,2% din PIB in anul 2011 si 1,6% din PIB in anul 2013. REZULTATE REALIZATE Prin intermediul strategiilor bugetare, privind veniturile publice ale bugetului general consolidat s-au realizat urmatoarele rezultate: Dezechilibrele fiscale acumulate inainte de criza financiara internationala au fost in cea mai mare parte corectate. Deficitul bugetar in anul 2012, calculat potrivit ESA 95, s-a situat la 2,9 % din PIB. Tinta de deficit in termeni cash pe anul 2012, conform datelor preliminare, s-a situat la 2,5% din PIB; Bugetul anului 2013 tinteste un deficit de 2,4 la suta din PIB conform metodologiei ESA si 2,1 la suta in termeni cash. A fost adoptat un noul pachet de masuri fiscale care aduce un plus de 2,9 miliarde lei, din care 1,8 miliarde lei au fost alocate pentru cresterea cheltuielilor de investitii si 1,1 miliarde lei au fost folosite pentru reducerea deficitului bugetar estimat pentru anul 2013. PROPUNERI SI MASURI DE IMBUNATATIRE In urma analizei efectuate se poate deduce ca radacina problemelor bugetare cu care se confrunta Romania si cu care va trebui sa se confrunte si in viitor nu este doar cresterea continua a cheltuielilor publice, dar si eficienta activitatii de incasare si sursele de incasare ale venitului la bugetul public. Considerand ca oricare ar fi contextual socio-economic al Romaniei, pentru un orizont indepartat de timp, tara noastra va avea nevoie de o crestere sustenabila a produsului intern brut.

Analizand in acest proiect politica de determinare a veniturilor publice, propunem cateva masuri care pot ajuta la cresterea acestora sau prezervarea lor la un nivel optim de eficienta, precum imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare, combaterea evaziunii fiscale si un control strict al cheltuielilor bugetare. Este cu adevarat important de observat ca orice cresteri inregistrate la veniturile publice totale provin din cresterea accizelor sau a cotei de TVA, insa pentru o crestere economica sanatoasa este nevoie de o crestere a incasarilor din impozitul pe profit, spre exemplu, cu mentiunea ca acestui profit trebuie sa ii fie permis sa creasca, prin scaderea fiscalitatii pe acest domeniu. Parerea noastra este ca o perioada de criza financiara poate fi depasita prin doua metode: cresterea incasarilor la bugetul public sau scaderea fiscalitatii cu scopul atragerii investitiilor si cresterii economice. Din analiza facuta in acest proiect, deducem ca in Romania, a fost aplicata prima metoda, cea de a doua fiind putin incurajata. De aceea, noi am propune ca politica fiscala sa fie revizuita si sa fie indreptata cu precadere spre incurajarea antreprenoriatului si atragerea de investitii, aceasta cale necesitand un orizont mai mare de timp, dar care promite rezultate excelente. Masuri de imbunatatire: 1. Asigurarea resurselor pentru dezvoltarea economica sustenabila prin cresterea cu 13,3 miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidat in anul 2014 fata de anul 2013. 2. Continuarea procesului de consolidare fiscala prin masuri care sa stimuleze cresterea economica si crearea de noi locuri de munca, cresterea veniturilor intr-un ritm mai rapid decat cresterea cheltuielilor, crearea unui sistem fiscal mai eficient si echitabil, dar si o mai buna administrare a veniturilor bugetare; 3. Intarirea disciplinei bugetare prin plata arieratelor bugetului de stat, ale autoritatilor locale si intreprinderilor de stat precum si masuri pentru prevenirea formarii de noi arierate; 4. Cresterea eficientei alocarilor bugetare prin reforma investitiilor publice, orientarea substantiala a fondurilor pentru cofinantarea proiectelor europene si finantarea cu prioritate, din resurse proprii, doar a acelor investitii care au grad ridicat de executie si care pot fi finalizate intr-un orizont mediu de timp (3-5 ani). 5. Consolidarea cadrelor bugetare nationale, a institutiilor fiscale in concordanta cu angajamentele asumate prin Pactul Fiscal. 6. Transparenta in utilizarea banului public si bune practici de raportare bugetara. 7. Managementul adecvat al datoriei publice. Principalele obiective viitoare pentru perioada 20142016 Ministerul Finantelor Publice va continua sustinerea mediului de afaceri prin intermediul masurilor de sprijin de natura ajutorului de stat, cu respectarea reglementarilor comunitare in domeniu, urmarind cu predilectie: selectarea investitiilor cu real impact asupra dezvoltarii regionale si, implicit, cresterea contributiilor intreprinderilor finantate prin plata de taxe si impozite la bugetul general consolidat al statului, precum si la bugetele locale; asigurarea, prin bugetul de stat, a surselor financiare necesare p entru plata ajutorului de stat, in vederea sustinerii proiectelor de investitii aprobate spre finantare; monitorizarea permanenta a investitiilor finantate, in vederea respectarii conditiilor in baza carora au fost emise acordurile de finantare. Ministerul Finantelor Publice analizeaza impreuna cu reprezentantii mediului de afaceri si partenerii sociali oportunitatea instituirii unor noi masuri de sprijin pentru IMM-uri. Masuri propuse in vederea atingerii principalelor obiective pentru perioada 20142016: analizarea si amendarea cadrului legal in materia ajutorului de stat in vederea adaptarii acestuia la cerintele mediului de afaceri si la constrangerile bugetare actuale; revizuirea procedurilor operationale specifice implementarii schemelor de ajutor de stat;

 imbunatatirea planificarii activitatii de analiza si control in vederea eficientizarii emiterii acordurilor de finantare si efectuarii platilor, imbunatatirea comunicarii cu mediul de afaceri; pregatirea continua a personalului de specialitate din cadrul directiei in vederea dobandirii de noi competente pluri-disciplinare. CONCLUZII Masuri privind reprioritizarea cheltuielilor in sectorul public, reducerea cheltuielilor de mica prioritate si directionarea acestora catre programe importante pentru dezvoltarea economiei nationale, rationalizarea unitatilor si agentiilor publice, introducerea planificarii strategice la nivelul ministerelor sunt actiuni care trebuie sa faca parte din strategia unei tari. In acest context se inscrie ambitiosul program de reforma a sectorului public, intreprins de autoritatile romane, convenit cu Fondul Monetar International care are drept scop reducerea cheltuielilor si realizarea reformelor in sectorul bugetar, ce va scoate Romania din criza si va conduce la o economie mai puternica si mai flexibila. Elaborarea Strategiei fiscal-bugetare pe orizontul de timp 2008-2014 a fost conturata la intersectia unei crize economice si a nevoii de schimbare a administratiei, pentru a redefini economia, a reforma finantele publice si sectorul public, proces care desi la inceput presupune masuri austere si dureroase pe termen lung va crea premisele unei cresteri economice sustenabile, va creste capacitatea economiei romanesti de a face fata presiunilor competitive globale, de a atrage investitii straine directe si de a crea locuri de munca. Romania este una din tarile cu cea mai mare atractivitate pentru investitii, care vor permite acesteia o modernizare si o crestere sustinuta, care ne va apropia cat mai curand de nivelul mediu de dezvoltare europeana.

BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. http://www.cdep.ro/proiecte/2007/600/90/5/raport.pdf http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/STRATEGIA_FB_27sept.pdf http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/Strategiafiscal_bugetara2014_2016.pdf www.mfinante.ro Finante publice, Roxana Narcisa Mosteanu, Editura Universitara, Bucuresti Rapoarte bugetare anuale http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/cp2013_romania_ro.pdf

10