Titlul I. Doctrina. Tendinte si orientari. Contributii romanesti la dezvoltarea progresiva a dreptului comertului international. Capitolul I.

Evolutia doctrinelor despre comertul international. Primele reglementari privind relatiile comerciale

Primele reglementari privind relatiile internationale

Montesquieu Doua natiuni care fac comert intre ele devin dependente una de alta: daca una are interes sa cumpere cealalta are interes sa vanda! si toate legaturile dintre ele se bazeaza pe nevoi reciproce. "ectiunea I Conceptii privind rolul comertului rolul comertului international #$. Impactul legilor comertului asupra moravurilor Comertul indeparteaza pre%udecatile & Montesquieu. 'egile comertului imbunatatesc moravurile dar le pot si corupe. (colo unde spiritul comercial este tot ce conteaza orice devine de vanzare. #). Teoriile avanta%ului absolut si ale avanta%ului relativ in comertul international (dam "mit* considera ca avanta%ul absolut consta in producerea unei marfi cu pretul cel mai mic. David +icardo si +obert Torrens promoveaza conceptia avanta%ului relativ in comertul international. Ei spun ca se pot obtine avanta%e si in tarile care produc bunuri mai scumpe daca ele sunt suficient de inteligente ca sa aleaga marfurile care le aduc cele mai mari avanta%e. #,. Conceptul input&output al lui 'eontieff 'eontieff asta considera ca teoria lui (dam "mit* cu avanta%ul absolut si aia a avanta%ului relativ nu sunt valabile in $--. din cazuri. Dupa parerea lui in cazul (mericii un factor important este munca de calitate superioara care este mai calificata si mai productiva decat in alte parti ale lumii.

"ectiunea II. +eglementari importante privind comertul international #$. Primele reglementari in /recia si +oma antica In /recia "olon a *otarat ca datornicii sa nu mai fie privati de libertate ca sa&si poata plati datoriile civile. Prin legea din +*odos fiul nu se putea sustrage de la plata datoriilor tatalui prin renuntarea la mostenire. +omanii au dezvoltat relatii cu arabii si cu Indiile dar au interzis cel putin la inceput comertul cu barbarii. #). 'egi comerciale britanice Magna Carta 'ibertatum nu admitea in timpul razboiului sec*estrarea bunurilor negustorilor straini decat ca represalii. In timpul razboiului cu "pania s&a declarat ca fiind crima de stat introducerea de marfuri engleze in teritoriile spaniole sau viceversa. Englezi au evitat in mod frecvent sa se lege prin tratate optand pentru reglementari proprii 0smart gu1s2.

#,. Principii si norme in comertul olandez spaniol portug*ez a2 3landa se comporta in general ca un intermediar cumparand marfuri dintr&o tara uneori c*iar in mod neprofitabil pe care le folosea drept capital pentru lua alte marfuri din alte tari de unde isi obtinea profitul. b2 "pania si Portugalia Coloniile nu aveau voie sa faca comert decat cu metropola

Diar1 & 4n stat nu trebuie sa se anga%eze sa&si vanda marfa unei singure natiuni pe baza promisiunii ca ea va cumpara la un anumit pret. (semenea conventii nu se potrivesc decat unei natiuni sarace care accepta sa piarda nade%dea de a se imbogati cu conditia de a&si vedea asigurata e5istenta. Montesquieu

Coloniile aveau voie sa faca comert numai cu metropola. 6avigatia in apele coloniei nu era permisa decat in situatiile stabilite prin tratate. Transporturile maritime intre colonii si metropola se puteau face numai cu navele metropolei. #7. Impactul conceptiei lui 8ugo /rotius privind libertatea marilor asupra dezvoltarii comertului international a2 +elatiile comerciale ale Tarilor de 9os s&au dezvoltat puternic in prima %umatate a secolului al $:&lea. Din cauza asta au inceput sa intre in conflict cu spaniolii. 8ugo de /root a promovat ideea libertatii de utilizare a marilor 0Mare 'iberum2 idee preluata de la romani cu care incerca sa combata ideea monopolului asupra marilor promovata de spanioli. #;. Montesquieu & principii si norme de viata preferabile in comertul dintre natiuni a2 Montesquieu a studiat impactul global al legilor asupra comertului international. Concluzia lui a fost ca comertul vindeca de pre%udecati nefaste< si ca comertul duce la pace<. b2 Principiile lui Montesquieu El considera ca ar trebui facut comert cu o tara care satisface urmatoarele principii: $2 cu o natiune care are pretentii mici si si care din cauza nevoilor sale comerciale se afla intr&o oarecare stare de dependenta! ). cu o natiune care prin largimea obiectivelor sau afacerilor sale stie unde sa plaseze toate marfurile care ii prisosesc! ,. cu o natiune care este bogata si poate absorbi o mare cantitate de bunuri de consum! 7. cu o natiune care poate plati repede marfurile ac*izitionate! ;. cu o natiune care este supusa necesitatii de a fi corecta :. cu o natiune care este pasnica din principiu =. cu o natiune care cauta sa castige nu sa cucereasca "ectiunea a III&a +eglementari prividn comertul tarilor romane. Contributii la dezvoltarea gandirii cu privire la comertul international.

Comertul a e5istat dintotdeauna dar reglementarile au aparut treptat. #$. Primele reglementari a2 In Dacia nu se aplica derptul roman pur ci o forma simplificata. b2 'a inceputul aparitiei relatiilor feudale operatiunile comerciale erau supuse normelor cunoscute sub denumirea de Ius >alac*orum. c2 reglementarile lui >asile 'upu Matei ?asarab Codul Calimac* Codul lui Caragea. Domnitorii erau cei care stabileau ta5ele vamale si cei care le incasau aveau dreptul sa impiedice e5porturile anumitor produse sau sa cumpere orice marfa inaintea altora. #). Codul Civil din $@:7 si Codul Comercial din $@@= Prevedeau drepturile si obligatiile participantilor la sc*imburile comerciale! sunt elaborate reguli cu privire la contracte inclusiv cele de comert international! procedura falimentului

#,. 3ptiuni realiste in dezvoltarea sc*imburilor comerciale

a2 vorbarie b2 Mi*ail Manoilescu ( analizat factorii defavorizanti si perturbatori pentru comertul international.

( stabilit ca e5ista doua cai pentru obtinerea bunurilor si serviciilor necesare populatiei: directa 0productia interna2 si indirecta 0importurile2. ( contrazis teoria avanta%ului relativ sustinand ca unele tari pierd in mod constant 0cele specializate pe materii prime2. "i ca o tara ar trebui sa impuna ta5e vamale daca nu poate face fata concurentei marfurilor din tarile industrializate. "ustine ca in toate tarile industria este superioara agriculturii. Capitolul II Tendinte si orientari in comertul international In mod restrans prin comert international se intelege operatiunile de import e5port pe care le desfasoara fimele sau persoanele fizice din diverse state unele cu altele.

"ectiunea I Principalele curente 0flu5uri2 de sc*imburi comerciale internationale

#$. 6ord 6ord 0comertul intre tarile capitaliste2

"4( & Canada "4( & 9aponia

#). 6ord "ud 0comertul intre Europa 3ccidentala si tarile in curs de dezvoltare
"c*imburile comerciale intre "4( Canada pe de o parte si tarile in curs de dezvoltare pe de alta parte.

#.,. "ud & "ud

Principala caracteristica a sc*imburilor comerciale intre tarile in curs de dezvoltare o constituie cresterea ponderii lor in comertul mondial. "e desfasoara intre tarile africane asiatice latino&americane 0intra continentale2 si intercontinentale. 'a inceput ponderea principala o aveau produsele de baza.

#7. Alu5ul sc*imburilor comerciale intre tarile in tranzitie din Europa Centrala si de Est
Principala lor caracteristica este scaderea ponderii in comertul mondial.

#7. Alu5ul sc*imburilor comerciale intre tarile in tranzitie

din Europa Centrala si de Est si alte tari

Dupa $B@B au scazut puternic timp de , ani pana la ).;. dupa care au revenit la ;.. "e caracterizeaza prin scaderea sc*imburilor cu fosta 4+"" si cresterea sc*imburilor cu tarile capitaliste. In multe cazuri cum ar fi si +omania importurile au depasit cu mult e5porturile. Cu consecinte dezastruoase 0dezec*ilibrul balantei comerciale2. Cauzele au fost: absenta unor politici bune de reorientare a economiei! ). Privatizarile pe care le stim ,. Transferarea puterii de decizie catre organismele internationale 7. Diri%area sumelor obtinute din vanzari e5terne catre consum si nu spre restructurarea economiei ;. 'ipsa masurilor de stimulare a e5porturilor "ectiunea II&a Aunctiile principale ale politicii comerciale Politica comerciala este totalitatea reglementarilor adoptate de catre stat in vederea promovarii sau restrangerii sc*imburilor comerciale e5terne si al prote%arii economiei nationale de concurenta straina<. Principalul obiectiv pe termen lung pe care statele il urmaresc cu a%utorul instrumentelor de politica comerciala este stimularea dezvoltarii economiei nationale si prote%area ei de concurenta straina. Cele mai des intalnite functii ale politicii e5terne sunt Promovarea relatiilor economice e5terne Prote%area economiei nationale de concurenta straina Ec*ilibrarea balantei de plati si cresterea rezervei valutare #$. Promovarea relatiilor economice e5terne Aiecare stat urmareste cresterea e5porturilor. Pentru a face asta trebuie adoptate norme pentru promovarea lor. "caderea e5porturilor si cresterea importurilor denota ineficienta activitatii economice. Pentru a realiza promovarea e5porturilor statul trebuie sa ia masuri economice care sa garanteze o dezvoltare sanatoasa! sa aleaga partenerii interesati in produsele sale!

mentinerea si e5tinderea pietelor pentru desfacerea produselor. #). Prote%area economiei nationale de concurenta straina Consta in luarea de masuri care sa prote%eze economia de concurenta neloiala. Airmele din tara respectiva trebuie sa ia masuri pentru a realiza produse competitive din punct de vedere calitativ si al pretului. /uvernul trebuie de asemenea sa ia masuri pentru controlul importurilor. #,. Ec*ilibrarea unui ec*ilibru dinamic al balantei comerciale si de sporire a rezervei valutare Ec*ilibrul dintre importuri si e5porturi are suisuri si coborasuri periodice. /uvernul trebuie sa faca tot posibilul pentru a pastra ec*ilibrul intre ele. /uvernul trebuie de asemenea sa asigure o rezerva valutara suficienta pentru a face fata e5igentelor pietelor financiare privind stabilitatea si credibilitatea.

"ectiunea a III&a Instrumentele de politica comerciala #$. Instrumente de natura tarifara (ici avem ta5ele vamale. "unt folosite la intrarea si iesirea din tara a marfurilor constand intr&o politica vamala elaborata de stat in functie de obiectivele urmarite prin politica comerciala intr&o etapa sau alta a sc*imburilor economice. b2 Prin politica vamala se realizeaza urmatoarele: $. controlul la frontiera asupra marfurilor si mi%loacelor de transport ). ta5ele vamale ,. formalitatile vamale Ta5ele vamale reprezinta o forma de impozit masuri protectioniste negociere a concesiilor vamale. #). Instrumente de natura netarifara "unt de ; tipuri: $. limitarea cantitativa directa a importurilor ). limitarea indirecta a importurilor prin pret

,. bariere care decurg din formalitatile vamale si de import 7. bariere care decurg din participarea statului la activitati comerciale ;. bariere care decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene #,. Instrumente de natura promotionala a2 "pre deosebire de instrumentele tarifare si netarifare care privesc importurile cele de natura promotionala privesc e5porturile. b2 $. participare la targuri si e5pozitii ). organizarea de agentii si reprezentante in strainatate ,. acordarea de consultanta si asistenta de specialitate clientilor e5terni 7. publicitate e5terna pentru produsele destinate e5portului 3 alta masura este acordarea clauzei natiunii celei mai favorizate c2 Masuri bugetare & stimularea e5portatorilor si producatorilor reducerea sau eliminarea impozitelor acordarea de credite de e5port si asigurarea si garantarea lor 0masuri financiar bancare2 7. acordarea unor prime valutare si deprecierea monedei nationale 0masuri valutare2

Capitolul progresiva

III. a

+omania

&

participare activa dezvoltarea dreptului comertului international

"ectiunea I & principii si norme care guverneaza participarea +omaniei la comertul international +elatiile comerciale ale +omaniei se bazeaza pe reglementari internationale convenite in forurile mondiale si regionale din care face parte si pe normele si principiile din acordurile multilaterale din care face parte.

#$. Principii si norme fundamentale consacrate in Carta de la Paris pentru o noua Europa Carta desc*ide o noua era de democratie si consacra principiile respectului si cooperarii. Cooperarea presupune intensificarea relatiilor economice in vederea dezvoltarii unei economii stabile si durabile. Totodata statele participante & luand in considerare evolutiile economice din Europa Centrala si de Est au convenit sa le spri%ine in tranzitia lor la economia de piata. #). +eglementari concrete privind relatiile economice ale +omaniei cu tarile membre ale 4E a2 Principiile importante sunt prevazute in acordul de asociere la 4niunea Europeana. +omania si 4E se anga%eaza sa dezvolte comertul precum si relatiile economice armonioase. b2 (cordul stipuleaza reguli generale ale relatiilor economice ale +omaniei cu tarile membre ale 4E respectiv promovarea principiilor democratice in relatiile dintre state. c2 reglementarile concrete privind desfasurarea relatiilor economice pe perioada tranzitiei prevad stabilirea graduala a unei zone de liber sc*imb in perioada tranzitiei conform acordului de asociere si in conformitate cu (ccordul /eneral pentru Tarife >amale si Comert 0/(TT2. 3biectivele asocierii: $2 asigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic dintre parti )2 sa promoveze dezvoltarea comertului ,2 sa asigure o baza pentru cooperarea economica sociala financiara si culturala 72 sa spri%ine eforturile +omaniei de dezvoltare a economiei de trecere la economia de piat ;2 sa stabileasca institutile adecvate pentru a face asocierea respectiva :2 sa asigure un cadru pentru integrarea graduala a +omaniei in Comunitatea Europeana iar +omania va trebui sa indeplineasca conditiile stabilite pentru integrare. #,. Principii si norme convenite prin acorduri bilaterale a2 In ultimii +omania a negociat si inc*eiat acorduri bilaterale cu multe tari prin care s& au stabilit: cooperarea reciproc avanta%oasa! consultarea periodica si aplicarea normelor general recunoscute ale relatiilor economice dintre state.