Antropogeografie

PARTEA I
Definitie. Domeniu. Termeni folositi pentru a desemna studiul geografic al omului/societatii
Geografia este modul de a privi lumea prin lentilele locului, spatiului si scarii. Geografia umana/ antropogeografia studiaza colectivitatile umane, activitatile si structurile sociale (economice, sociale, culturale si politice in conte!t spatial, evidentiind in acelasi timp si modalitatile in care oamenii interactioneaza cu mediul natural. "odul de raspandire al oamenilor poate fi mai #ine inteles acordand atentie$ % modului in care oamenii isi asigura cele necesare traiului si vietii in general (domeniul geografiei economice . % valorilor culturale si sociale, organizarii grupurilor (domeniul geografiei sociale si culturale % concentrarilor in orase si arii metropolitane (geografia ur#ana % organizarii politice (geografia politica % starii de sanatate, #oilor ce afecteaza grupurile umane (geografia medicala % evolutiei distri#utiei spatiale (pattern%ului acestora (geografia istorica . Datorita faptului ca si alte stiinte au ca o#iect de studiu omul si societatea, este nevoie de un termen care sa nu produca confuzii sau intepretari eronate & Antropogeografia. Antropogeografii se deose#esc de ceilalti specialisti, prin inter#arile ma'ore pe care si le pun in legatura cu societatea. Astfel, dup ace au identificat fenomenele si o#eictele geografice in cauza, ei cauta sa inteleaga cum ? si de ce ? acele structuri si activitati umane s%au dezvoltat, in modalitatile concrete o#servate, in anumite locuri si nu in altele. (ea mai vec)e denumire a studiului asupra relatiilor soceitatii cu mediul incon'urator, este antropogeografia. "ulti nu sunt de acord cu acest termen, insa se trece prea usor peste faptul ca termenul a fost folosit de parintele fondator al geografiei moderne romanesti si de *."e)edinti. Termenul antropogeografie propus de +r. Ratzel pentru a desemna studiul geografic al soceitatii umane, este folosit in geografia germana precum si in literatura geografica italiana, spaniola si portug)eza. ,+rancezii ii zic geografie umana, un calificativ putin potrivit - ca si cum ar putea fi si o geografie neumana, adica sal#atica. Alaturi de antropologie, termenul de antropogeografie ni se pare destul de potrivit. *. "e)edinti. A doua denumire, mult mai frecvent folosita in zilele noastre de catre geografii romani, este cea de geografie umana, introdusa in anul /012 de P.3idal de la 4lac)e, mai ales dupa aparitia cele#rei lucrari La Geographie Humaine in /0/15 denumirea s%a e!tins si in lumea anglo%sa!ona (Human Geography , fiind folosita si in prezent. In geografia nationala, acceptarea acestui termen s%a produs dupa primul raz#oi mondial, intr%un conte!t politic favora#il culturii franceze5 este vor#a de prezenta si activitatea marelui geograf francez Emm. de "artonne (ei doi termeni - antropogeografie si geografie umana - marc)eaza cele doua izvoare principale ale geografiei moderne romanesti$ cel german (ratzelian promovat de prof *."e)edinti (discipolul lui Ratzel , sic el francez, promovat de G.3alsan si Emm. de "artonne. Dupa /067, in perioada comunista, cele doua denumiri sunt inlocuite de notiunea geografie economica, care a continuat sa fie cel mai folosita pana in /070. I.Dionisa afirma ca ,in definitiv, nu denumirea conteaza, ci continutul ei, sensul care i se da.. 3intila "i)ailescu$ ,geografia omului, antropogeografia sau geografia umana, ar tre#ui sa faca parte din geografia vietii sau #iogeografia.. Argumente in favoarea utilizarii curente a termenului antropogeografie$ / E!presia/*intagma geografie umana este folosita intr%un sens diferit de cel dat de creatorul sau P.3idal de la 4lac)e, pentru el, termenul reprezentand e!presia unei geografii regionale. "ai mult, in mintea unora ar putea incolti idea e!istentei unei geografii inumane (sau sal#atice, cf. *."e)edinti E!presia geografia umana defineste doar un segment al domeniului socio%geografic, avand o puternica incarcatura regionala. /

8 *intagma geografie economica acopera mai putin ca realitate stiintifica decat termenul de antropogeografie, geografia economica fiind inclusa antropogeografiei, alaturi de geografia umana. 2 E!presia geografie sociala promovata de geograful francez E.Reclus (in /776 si%a concentrat atentia pe analiza grupurilor umane, si mai putin a rezultatelor actiunilor acestora. Acestea din urma sunt studiate de geografia culturala, care in ultimul timp a capatat noi conotatii ce o apropie mai degra#a de geografia sociala. In aceste conditii, consideram ca termenul antropogeografie reflecta cel mai clar geografia privita prin prisma omului, locuitor al Terrei, creator de medii (,artificiale. si modificator al mediului natural e!istent. Putem astfel unifica su# raport le!ical multitudinea termenilor utilizati pentru analiza geografica a omului si putem oferi un termen (nu o sintagma pentru disciplina nastra care sa o deose#easca de celelalte stiinte preocupate de prezenta si actiunile omului. +aptul ca termenul de antropogeografie a fost creat de +r.Ratzel, fiind consacrat pe meleagurile noastre de fondatorul geografiei romanesti, ofera argumente suplimentare in favoarea acceptarii sale. Geografia umana / antropogeografia este cea mai veche dintre ramurile majore ale goegrafiei, chiar daca reperele sale teoretico-metodologice au fost precizate destul de tarziu, spre sfarsitul secolului al 19-lea si inceputul celui urmator. Importanta geografiei umane / antropogeografiei este semnificativa nu doar pentru formarea noastra ocmplexa, a geografilor. Intelegerea geografiei umane este importanta atat sub raport intellectual cat si sub cel practice. In aceasta din urma privinta, avem in vedere rolul geografiei umane in formarea unei mentalitati favorabile pastrarii si imbunatatirii calitatii mediului, in sporirea eficientei activitatilor, in imbunatatirea analizelor politice si implicit la faurirea politicii .a. !ltimul aspect poate parea usor artificial/fortat ca fiind de domeniul geografiei" geografia sociala este de doua-trei decenii una din cele mai dinamice discipline geografice, care a reinstalat geografia in atentia autoritatilor, a practicienilor precum si a publicului larg. Oamenii traiesc in anumite locuri in care ei invata cine si ce sunt si de asemenea gratie acestor localizari, ei invata cum sa gandeasca si cum sa se comporte. Locul natal, formative isi pune amprenta pe modul nostrum de manifestare in societate, in lume. Inceputurile abordarii stiintifice ale realitatilor antropogeografice le aflam in Grecia antica. #e atunci, lumea locuita $oicumena% s-a schimbat $s-a modernizat% si de asemenea, au eveoluat si modalitatile de gandire, de abordare a geografiei umane.

Evolutia in timp a conceptiilor geografice/antropogeografice. Antic)itatea elena si roman9.

Geografia este unul din cele mai vec)i domenii ale cunoasterii. ,Primul geograf a fost acea persoana care a trecut un r:u si/sau a urcat un deal, a o#servat ceea ce era de cealalta parte, s%a intors acasa si a relatat despre cele vazute.. (eea ce a retinut un persona' de la inceputurile istoriei Europei, faimosul ;lisse, din indelungatele sale peregrinari impuse de raz#oiul troian, a fost ,cunoasterea cetatilor/oraselor si a obiceiurilor popoarelor intalnite.. Autorul <d=seei, Homer, este considerat parintele geografiei, calificativ ce i%a fost acordat de catre geografii antici, intre si *tra#on. (el mai vec)i o#servator al relatiei om%mediu, mai precis al influentei e!ercitate de mediu asupra omului, a fost Hipocrate - parintele medicilor - cu lucrarea Despre aer, apa si locuri. (and afirma ca locuitorii din regiunile muntoase sunt de statura inalta, in timp ce acei din campiile calde sunt marunci si au parul negru si pielea in general mai #runa, atunci suntem in plina antropogeografie> El o#serva ca naturii locului ii corespund forma corpurilor (omenesti . Aparitia geografiei in coloniile grecesti de pe tarmul Asiei "ici nu este deloc intamplatoare, ele fiind situate in apropierea marilor civilizatii din "esopotamia, Persia, +enicia, Egiptul. Alaturi de ?ipocrate, alti filozofi, ganditori au atras atentia asupra actiunii e!ercitate de mediu asupra oamenilor5 intre cei mai cunoscuti ii amintim pe Platon si Aristotel. 8

In spatiul cultural European, geografii din "ilet au fost cei care au introdus notiunea de continent, precum si denumirile de Europa si Asia. "ai tarziu s%a adaugat si numele pentru a treia masa continentala a @umii 3ec)i & Africa, pe care grecii au numit%o @i#=a. Herodot a fost un adevarat e!plorator al @umii 3ec)i, care a facut cunoscuta grecilor intreaga lume accesi#ila cunoasterii lor, si aceasta atat prin calatorii in cele mai indepartate regiuni, cat si prin inregistrarea celor auzite de el in calatoriile respective despre alte locuri, necalcate de el. ?erodot a semnalat prezenta populatiei de pigmei in zona de izvoare a Ailului, fapt confirmat a#ia la mi'locul sec al /0lea, si a adus informatii despre oamenii din A Europei, ,care dorm sase luni pe an.. ?erodot este cel mai de seama reprezentant al directiei geografiei regionale antice elene, oferind informatii despre clima, fauna, relief, cai de comunicatii, popare si orase. El consemneaza de asemenea, particularitatile culturale si de viata ale populatiilor cu care a venit in contact sau despre care a aflat informatii (e!. cu educatia tinerilor persani care tinea de la B la 81 ani, timp in care erau invatati trei lucruri$ ,sa calareasca, sat raga cu arcul si sa spuna adevarul. . (ele noua volume ale Historiilor sale (gr.istoria C anc)eta sunt e!trem de interesante in privinta informatiilor concrete cat si prin e!plicatiile pe care le aduce autorul diferitelor fenomene naturale si situatii antropogeografice. Dupa ?erodot, Aristotel a 'ucat un rol foarte important in progresul teoriei si al ideilor geografiei. El a formulat si a argumentat teoria sfericitatii pamantului si a introdus si conceptia despre atmosfera ca invelis al Terrei si a dezvoltat ideea zonalitatii climatice, in raport cu care a dezvoltat si unele idei antropogeografice. El spunea ca ,li#ienii. (africanii au pielea neagra din cauza ca sunt arsi de soare. ;n alt enunt aristotelian cu acoperire in realitate, este acela ca tre#uie sa fie un continent si la sud de ecuator, asa cum este unul la nord de acesta. (ea mai imiportanta contri#utie a lui Aristotel priveste insa metoda de lucru, stiintifica. Este vor#a de metoda inductiva, metoda folosita si in zilele noastre in e!plicarea fenomenelor lumii reale. Pe cale inductiva, noi pornim de la cazuri particulare si a'ungem la generalizari. *epararea geografiei de stiintele naturii si ,do#andirea autonomiei. acesteia s%a produs odata cu Erathostene, primul care a folosit notiunea/ cuvantul GE<GRA+IE spre a desemna studiul/ descrierea Pamantului5 tot el este cel care a calculat pe #aze geometrice cu o eraoare de doar 1,BD dimensiunea Pamantului. Toate rezultatele mai insemnate pentru stiinta noastra sunt consemnate in cea mai importanta lucrare a sa Geographica, o lucrare in trei volume care a a'uns la noi indirect, prin scrierile altora. &ascut la '(rene $)ibia de azi% in anul *+,/*+- E..r, /rathostene face studii si isi petrece prima parte a vietii sale la 0tena, supranumita cetatea filosofilor. In anul *1, este chemat de 2tolemeu al III-lea, ocnducatorul /giptului, ca director al faimoasei biblioteci din 0lexandria. 2ersonalitate de prima marime a culturii si stiintei antice, /rathostene este in primul rand un geograf. /l duce mai departe un proiect de realizare a unei harti a lumii cunoscute, proiect inceput de #icaiarhos. 0ceasta harta a 3oi4umenei5, folosea un sistem de coordonate trasate la distante diferite una de alta. /rathostene a emis si mai multe idei valoroase intre care cea a oceanului unic, de unde si poibilitatea de a ajunge in India, pornind din 6pania. Hiparh este primul care a incercat sa foloseasca proiectiile in cartografie, tot el ela#orand si notiunile de latitudine si longitudine geografica. Strabon este un alt mare geograf al atic)itatii, care a facut numeroase calatorii pe #aza carora a redactat o impunatoare lucrare in /F volume, intitulata Geographica. Datorita lui a a'uns la noi si fragmente din Geographia lui Erat)ostene. (u cele consemnate personal in lungile calatorii si cu cele compilate din alti autori, *tra#on a realizat acea monumentala opera care il evidentiaza drept cel mai de seama repre entant al geografiei regionale antice. Pentru antropogeografie, lucrarea lui *tra#on este deose#it de importanta prin faptul ca evidentiaza si adaptarea activa a omului la mediu. El a o#servat ca egiptenii, #a#ilonienii sau atenienii au a'uns la civilizatii stralucite nu datorita mediului care le%a fost putin favora#il, ci muncii lor. Este pentru prima data cand se pune pro#lema reactiunii omului impotriva mediului. 2

Profesorul *imion "e)edinti arata ca preocuparea lui *tra#on, ca de altfel a tuturor anticilor, era omul, inaintea elementelor fizico%geografice. /l este primul care afirma ca pamantul este scena pe care se dezvolta activitatea omeneasca, imagine reluata si in timpurile moderne de unii antropogegrafi. 0poi, el ne spune ca geograful studiaza intreaga lume locuita, iar geografia in intregimea ei este orientata spre practica guvernamentala. (el mai cunoscut dintre geografii acestei perioade de apogeu a antic)itatii romane, este Ptolemeu in a carui opera s%a condensat intreaga stiinta geografica a lumii antice grecesti din perioada de apogeu a Imperiului Roman. Ptolemeu a impartit stiinta geografica in doua parti$ geografia si chorografia. In geografie el a inclus geografia matematica si cartografia, deoarece el considera ca geografia drept stiinta repre entarii cartografice a !amantului. < scurta definitie data de el geografiei suna astfel$ ,geografia este stiinta su#lima care citeste in cer imaginea pamantului.. ()orografia in sc)im#, descrie amanuntit diferitele tari si teritorii (& geografie regionala . Principala lucrare a lui Ptolemeu este Geographia, scrisa in 7 carti/volume$ primul volum include e!plicatiile privind principiile de calculare a dimensiunilor Pamantului, a latitudinii si a longitudinii si prezentarea proiectiilor cartografice, iar ultimul volum cuprinde )arti ale diferitelor parti ale lumii5 celelalte G sunt pline de ta#ele cu coordonatele matematice a cca 6111 locuri. De la Ptolemeu avem amplasarea Aordului in partea de sus a )artii si a Estului in partea dreapta. Datorita descoperirilor ar)eologice din ultimele decenii, acum se cunoaste ca au e!istat reprezentari cartografice cu mult mai vec)i decat aceaprima )arta intocmita in "ilet, de Ana!imandru. Prima )arta a lumii gravata pe o ta#lita de lut din 4a#ilon, avea in partea centrala "esopotamia. Pe ea, uscatul era incon'urat de un fluviu mare si amar, dincolo de care sunt gravate animale imaginare ce semnifica necunoscutul, sim#olistica perpetuata pana in perioada evului mediu. 'oncluzii privind geografia $antropogeografia% antica Anticii au cautat sa raspunda la cele trei intre#ari fundamentale ale geografiei$ unde, cum si de ce H. Pentru aceasta, logografii (scriitori de cuvinte sau transformat (nu toti in geografi (,scriitori despre pamant. , dezvoltandu%se astfel descrierea geografica. Aceasta avea in vedere in primul rand, prezentarea tinuturilor si populatiilor cu care ei veneau in contact pe diferite cai. * Anticii au impartit Pamantul in uscat si oceane. ;scatul l%au considerat o singura masa continentala incon'urata de oceanul universal, atentia principala a lor fiind catre partea locuita a uscatului, asa numita oi"umena. Primele )arti, cele grecesti, situau in centrul lumii locuite, "area "editerana. Au o#servat si au e!plicat diversitatea rasiala a omenirii Au dezvoltat geografia regionala (c)orograp)ia care a avut un real caracter utilitar. Putem spune ca grecii antici ne%au dat atat stiinta cat si numele sau (geographia descrierea pamantului , iar romanii, indiferent de originea lor etnica, au impus ca directie prioritara a geografiei, directia practica, utilitara, din care se va dezvolta treptat si tot mai evident egografia umana.

Geografia umana/ antropogeografia in Evul "ediu

(onceptiile avansate ale antic)itatii privind forma sferica a Pamantului au fost a#adnonate un timp. Pamantul a ,redevenit. un disc plat, avand in centrul sau orasul sfant Ierusalim, asa cum ne este redat el pe )artile realizate in perioada cruciadelor. Apar totusi in aceasta lume a cunoasterii dominata de figuri ale #isericii, unele idei deose#it de indraznete precum cele ale episcopului 3irgiliu de *alz#urg , dupa care e!ista oameni care traiesc ,dincolo de ocean.. In nordul continentului, vikingii, oameni ai marilor, au influentat istoria Europei in ansam#lul ei si au contri#uit la largirea orizontului geografic. Ei au descoperit si colonizat Islanda si mai apoi Groenlanda si c)iar au pus primii piciorul pe continentul nord%american, in (anada de astazi. Dar aceste noi pamanturi au fost considerate simple prelungiri ale uscatului European, asa cum apar ele in unele scrieri si )arti daneze de la 6

inceputul sec /B. Rasunetul lor in restul Europei a fost practic nul, meritul ,descoperirii. Americii revenindu%i lui (ristofor (olum#. Lumea araba a avut un rol foarte important in perpetuarea geografiei ca stiinta. Geografii ara#i au preluat mostenirea lui Ptolemeu (au tradus lucrarea acestuia ,Geograp)ia. su# numele de Almagesta . "ai mult, ei au realizat o seama de )arti si de lucrari care au aprofundat cercetarea geografica. (ei mai importanti dintre acestia sunt$ Al "assudi, Al Idrisi, Ibn Batutah (cel mai mare geograf si calator ara#, stra#atand /81.111 Im in 8B ani . Ara#ii au adus informatii precise asupra ()inei, *udanului, Ara#iei si Iranului, regiuni putin cunoscute de greci si romani. *u# raportul intinderii spatiului cartografiat, ara#ii au depasit cu mult pe antici5 practic, intreaga @ume 3ec)e a fost cunoscuta de catre ara#i. *patiul imens unificat politic mai intai de catre ara#i si apoi de catre mongoli, a creat si europenilor conditii pentru e!pansiunea cunoasterii geografice, in ultima parte a Evului "ediu. Initial, cei care au calatorit si descris spatiile e!traeuropene, au fost misionarii, calugarii si negustorii, cei din urma originari in special din Italia. Dintre misionari, un calugar #elgian se face remarcat prin calatoriile sale si aportul de informatii privitoare la "area (aspica si ()ina, cu care a starnit interesul negustorilor venetieni si genovezi, dintre care se va ridica arco Polo, a carui e!perienta asiatica a fost consemnata in cartea numita ,Il "ilione.. Desi el afirma ca nu a descris nici 'umatate din cele pe care le%a vazut, lucrurile pareau si erau atat de e!traordinare, de neo#isnuite pentru contemporanii sai, incat nu a fost crezut de acestia. *e poate afirma ca insemnarile lui "arco Polo - cel mai renumit calator al tuturor timpurilor - s%au constituit intr% un ,resort. puternic ce a generat epopeea "arilor Descoperiri Geografice. Putem spune ca antropogeografia ramane in continuare dominanta geografiei practicata de catre geografii medievali, europeni sau ara#i. REJ;"AT Geografia umana si economica (antropogeografia este a doua ramura ma'ora a geografiei (cealalta fiind geografia fizica dar isi revendica in raport cu aceasta o vec)ime mai mare si o importanta practica superioara. E!ista mai multe opinii asupra termenului care sa desemneze cercetarea/prezentarea geografica a societatii umane (ca distri#utie spatiala si ca actiunea asupra mediului incon'urator , dominante fiind geografia umana (si economica si antropogeografie, termen clasic, cu cea mai vec)e prezenta in lim#a'ul stiintific. *e argumenteaza nevoia de revenire la termenul antropogeografie, consacrat de +r.Ratzel pe fondul pastrarii si folosirii in paralel a celui de geografie umana (si economica . Geografia umana (si economica / antropogeografia se dovedeste a fi cea mai vec)e dintre ramurile/ preocuparile geografice, caracterul ei utilitar ca domeniu al cunoasterii umane fiind evident inca din antic)itatea elena is mai ales romana. @argirea orizontului geografic al europenilor - pana in pragul "arilor Descoperiri Geografice - si contri#utiile deloc negli'a#ile ale ara#ilor se circumscriu spatiului @umii 3ec)i. "odificarile socia%economice si politice ma'ore au avut un impact direct asupra volumului de cunostinte antropogeografice, asupra perceptiei de catre europeni a celorlalte parti locuite ale Terrei. Geografia se dsprinde de filosofie odata cu Erat)ostene si a'unge la deplina ei consacrare - in lumea antica - prin *tra#on si Ptolemeu. "odelele impuse de catre acestia vor fi urmate pana tarziu, in pragul epocii moderne. Evul "ediu nu a fost in intregime o perioada de regres in geografia umana5 mai degra#a avem de%a face cu o faza de continuitate - pe alte coordonate spatiale si spirituale - ce va conduce spre acel moment decisiv din istoria omenirii si al stiintei noastre, cel al "arilor Descoperiri Gegorafice. Raman drept castiguri ale geografiei umane a#ordarea regionala a realitatilor umane $etnice, spirituale, economice, politice, s.a.% si tentativele de e&plicare a realitatilor si a deose#irilor dintre societati si oameni prin raportarea la conditiile de mediu $si nu la divinitate%. Prezentata mai tarziu ca un element negativ, aceasta raportare la mediul incon'urator reprezinta un element de progres pe calea lunga a desprinderii e!plicatiilor privind lumea reala de factorii religiosi.

PARTEA A II%A
"arile descoperiri geografice
Izolarea autoimpusa de catre noua dinastie c)ineza a indreptat toata atentia europenilor catre Indi si Asia de *E de unde soseau mirodeniile, aurul si diamantele. Pentru a a'unge in India, europenii erau o#ligati sa evite marele o#stacol in calea drumului pe uscat, reprezentat de Imperiul <toman. In plus, traseul greoi si cu multi intermediari pe care il urmau, ridica foarte mult pretul produselor, un saculet de mirodenii a'ungand sa valoreze cat unul de aur K 'ndra neala care a determinat pe (olum# sa porneasca hotarat spre apus, pe )artolomeo Dia si *asco da Gama spre +ud si pe ,ohn (a#ot spre nord, isi are in primul rand i vorul in vointa deplin constienta de telul ei- de a descoperi in cele din urma pentru lumea occidentala, o cale maritima spre 'ndia, o cale li#era, fara piedici, fara v.mi. 'ndaratul eroilor din aceasta epoca de descoperiri, se aflau comerciantii, ca puteri care pun in miscare o idee/ si chiar si acest dintai impuls eroic pentru cucerirea lumii s0a ivit din motive cat se poate de materiale. "otivatiei comerciale/ economice, tre#uie sa%i alaturam o alta la fel de importanta in conte!tul epocii5 este vor#a de raspandirea crestinismului. In mod evident, mai sunt si alte cauze care au condus la "arile Descoperiri Geografice. In primul rand,tre#uie sa tinem seama de noua faza economico%sociala in care intrasera tarile din vestul continentului nostru5 lipsa metalelor pretioase folosite in continuare ca principale mi'loace de plata, apare ca unul din motivele cele mai puternice ale epopeei maritime cuceritoare de noi taramuri. In timp ce portug)ezii au avansat rapid in lungul atlantic al Africii, !ristofor !olumb de#arca la "# octombrie "$%# pe insula +an +alvador din ar) 4a)amas, primul uscat din @umea Aoua, incredintat fiind ca a a'uns in apropierea continentului asiatic. Aavigand in continuare printre insule, de#arca in 87 octom#rie pe o insula mai mare, insula (u#a, pe care o considera a fi Laponia din cartea lui "arco Polo. In (u#a, spaniolii fac cunostinta cu tutunul, porum#ul, cartoful, plante de cultura raspandite azi in intreaga lume. (ristofor (olum# a murit in /B1G, convins ca a 'uns in Asia rasariteana. *e poate spune ca dupa (olum#, lumea a aratat si a evoluat pe alte coordonate. In acest timp, portug)ezii au a'uns in India (/607, 3asco da Gama . @a inceputul secolului al /G%lea are loc un alt eveniment de rasunet si anume e!peditia spaniola su# comanda portug)ezului +ernando "agellan (/B/0 - /B88 care realizeaza prima calatorie in 'urul lumii si implineste astfel visul lui (ristofor (olum#, acela de a a'unge in Est calatorind catre 3est. ,In largirea orizontului geografic, gratie e!plorarilor, romanii n%au putut 'uca un rol important, caci ei sunt un popor continental si tara lor nu se desc)ide decat pe o mare inc)isa, in coltul cel mai retras al "editeranei si lipsita de o navigatie activa. *imion "e)edinti.

3alorizarea si dezvoltarea teoriei geografice antice

In doar tre decenii (/608 - /B88 s%a dovedit practic forma sferica a Terrei, s%au descoperit noi continente, s%a confirmat e!istenta <ceanului planetar unic, imens in comparatie cu masele uscatului. Toate aceste noi teritorii tre#uiau sa%si faca loc pe )arti, fiind necesare noi te)nici mai precise de intocmire a acestora. *e realizeaza astfel o noua proiectie cartografica - ercator - si tot acum apar primele glo#uri geografice5 se intocmesc )arti ale lumii care actualizaza pe masura noilor descoperiri. Geografia devine o adevarata moda, iar geografii, du#lati de cartografi, sunt ,la mare pret. la curile regale si imperiale europene.

(artografia devine autonoma in momentul in care Terra este cunoscuta aproape in totalitate, cel putin in trasaturile sale esentiale, geografii lasand matematicienilor preocuparea perfectionarii te)nicilor de reprezentare, ei consacrandu%se de acum inainte studierii o#iectelor si fenomenelor care sunt reprezentate pe )arti. Prima lucrare care s%a #ucurat si de un mare succes la vremea sa, a fost (osmographia universalis intocmita de *e#astian "unster (/B66 . Ea poate fi considerata prima lucrare de geografie descriptiva moderna in care se trece la pro#lemele de geografie regionala (prioritar de geografie umana , descriindu%se tarile din Europa, apoi continentele Asia, Africa precum si noile pamanturi descoperite. Primul care se ,leapada. de preocuparile teologice (goleste te!tele geografice de informatii sau trimiteri teologice este Bernhardus &arenius, autor al lucrarii Geographia Generalis (/GB1 . Aceasta lucrare apreciata si folosita de marele filozof (si geograf I.Mant, este prima lucrare de geografie generala moderna. Pu#licata la Amsterdam, lucrarea surprinde prin modernitatea ei, autorul evidentiind caracterul dual al stiintei noastre$ pe de%o parte geographia generalis, ce are in vedere descrierea Terrei in general, precum si identificarea legilor universale si a principiilor aplica#ile in orice loc (general vala#ile , iar pe de alta parte geographia specialis (azi geografia regionala , care include acele scrieri geografice care descriu trasaturile diferitelor locuri, zone, spatii, regiuni. Totusi, cele doua sectiuni ale geografiei in viziunea lui 3arenius, sunt parti reciproc interdependente ale unui intreg. "arile Descoperiri Geografice au indus un flu! enorm de informatii, foarte greu de prelucrat si interpretat5 primul care a facut%o a fost *arenius' unul din cei mai mari geografi din toate timpurile. *unt evidentiate modificarile intervenite in @umea Aoua in urma colonizarii europene si a amplificarii comertului cu sclavi ,importati. din Africa.

Immanuel Mant, prectician si teoretician al geografiei

In a doua 'umatate a sec /7 se remarca figura impunatoare a lui Immanuel (ant, foarte cunoscut ca filozof dar in acelasi timp un remarca#il geograf. Mant s%a nascut si a trait toata viata in Monigs#erg, despre care Mant a scris intre altele$ ,un oras mare, punctul central al unui regat, in care se afla sediul guvernarii.....un astfel de oras poate fi luat ca e!emplu pertinent pentru cercetarea universului antropic si a celui natural, cercetare ce poate fi reali ata si fara a calatori.. Aceasta opinie a lui Mant in privinta deplasarilor mai lungi (el nu a parasit niciodata Prusia <rientala , are mai multe cauze$ unele sunt legate de activitatea sa didactica, legata de prelucrarea enormului material informativ geografic (si nu numai , necesar cursurilor predate si argumentarii filosofiei sale. <ricum, apare ca interesanta considerarea tinutuli natal drept veritail poligon de testare a cunsotintelor despre naturasi societate privite su# raport spatial. In acest fel, Mant a dat dovada aplicarii conceptiei sale asupra geografiei, considerata drept stiinta care analizeaza fenomenele si o#iectele ce apartin aceluiasi spatiu. Mant s%a apropiat de domeniul sitintelor naturii, aducand contri#utii deose#it de importante, precum teoria/ipoteza privind formarea ;niversului sau e!plicarea originii vanturilor de vest precum si a caracteristicilor acestora. El a predat geografia 61 ani la universitatea din Monigs#erg, considerand ca studiul geografiei este cel mai nimerit pentru a de volta 1udecata sanatoasa a omului. Dintr%un prim eseu pu#licat in traducere engleza, afla opiniile lui Mant asupra cutremurelor, opinii dezvoltate pe marginea cataclismului ce distrusese la / nov /FBB capitala lusitana. Aflam aici aplicarea metodei comparative si cea a distri#utiei spatiale. Principala contri#utie Iantiana in domeniul geografiei ramane insa cea a fundamentarii filozofice a stiintei noastre. Prin aceasta, Mant propune o viziune asupra geografiei prin care o separa de religie, semnand divortul ,amia#il. dintre cele doua domenii ale cunoasterii umane. Mant clasifica fenomenele accesi#ile cunoasterii umane din doua puncte de vedere$ primul in raport cu natura lor, iar al doilea in raport cu po itia lor in timp si spatiu. Prima a#ordare o defineste ca fiind logica (pun accentul pe similaritati , iar a doua ca fiind una fizica (pun accentul pe apropiere . <mul este studiat atat prin ,pozitia./ situarea sa in timp (istoria , cat si prin pozitionarea sa in spatiu, intr%un anumit loc (geografia . De aceea geografia si istoria au un rol fundamental de a plasa fiinta umana in lume. In viziunea lui Mant, istoria si geografia sunt stiinte esentiale, deoarece fara ele nu se poate a1unge la deplina F

intelegere a lumii. Astfel, prin viziunea lui Mant, geografia gaseste raspunsuri la intre#arile sale fundamentale$ unde, cum si de ce H.

Al. von ?um#oldt si (. Ritter, fondatorii geografiei moderne

(u Al)von Humboldt si !)*itter incepe o noua faza in dezvoltarea geografiei, modelele de tratare a fenomenelor spatiale, geografice impuse de cei doi fiind urmate in linii generale pana in zilele noastre. Al.von ?um#oldt s%a nascut la 4erlin (/FG0 - /7B0 intr%o familie de #urg)ezi. Pregatirea tanarului ?um#oldt a inclus cursuri de te)nologie, economie, istorie, filologie, c)imie, fizica, ar)eologie... Al.von ?um#oldt ar fi devenit un foarte priceput functionar al curtii regale prusace daca in viata lui nu s%ar fi intamplat doua evenimente, pe care le putem numi cruciale. Primul l%a reprezentat calatoria facuta in anul /F01 in Renania, <landa, +ranta si Anglia impreuna cu Georg +orster (german care participase la a doua calatorie a lui L.(ooI in 'urul lumii . Aceasta calatorie i%a stimulat am#itia de a intelege ceea ce vedea cu oc)ii sai, deplasarea sa tranformandu%se dintr%o deplasare turistica, intr%o adevarata calatorie stiintifica. +orster a contri#uit foarte mult la dezvoltarea geografica a tanarului ?um#oldt, fiind primul care l%a introdus intr%un studiu geografic. Pe langa +orster, si Im.Mant a avut o influenta asupra lui, ideile sale fiind asimilate in cadrul pregatirii din adolescenta si tinerete. Al doilea moment crucial a survenit atunci cand porneste impreuna cu un #otanist francez intr%o lunga calatorie in America spaniola tropicala, calatorie ce se va sfarsi in anul /716. Aceasta calatorie reprezinta prima e!peditie cu adevarat stiintifica realizata in @umea Aoua, ?um#oldt fiind considerat de contemporani drept al doilea descoperitor al Americii. El a facut o serie de descoperiri si o#servatii de rasunet pentru dezvoltarea geografiei ca stiinta, consemnate intr%o monumentala lucrare (21 volume pentru care si%a sacrificat toata averea. In paralel cu acest ,'urnal de calatorie. monumental, Ale!.von ?um#oldt pu#lica si 2a#oluri din natura in care face de asemenea dovada e!traordinarului sau simt de o#servatie. In cadrul unei calatorii facute in Rusia, face numeroase masuratori de temperatura, o#servand ca temepratura variaza la aceeasi latitudine in functie de departarea fata de ocean si apoi pe #aza datelor colectate (proprii si de la statiile meteo , a realizat o )arta cu izoterme la nivelul intregii planete. Totusi, ?um#oldt nu a negli'at aspectele de geografie umana, economica si politica. *e evidentiaza in randul lucrarilor cu un pronuntat caracter antropogeografic, monografiile regionale asupra "e!icului si (u#ei, pe atunci colonii spaniole. (ea mai imiportanta lucrare a sa ramane 3osmos, su#intitulata ,sc)ita de descifrare fizica a lumii., lucrare in B volume. In contrast cu alti naturalisti ai vremii, el a fost mai putin interesat de descoperirea a noi specii (desi adusese din America G111 de specii de plante, din care peste 2111 necunoscute in Europa , el a fost dominat de ideea intelegerii cone&iunilor, a legaturilor de multe ori doar #anuite sau pur si simplu ascunse, neevidente la o analiza mai superficiala. Relatiile dintre lumea animala si cea vegetala, de asemenea ce dintre omenire si conditiile geografice erau in centrul preocuparilor lui. ?um#oldt a transferat ideea lui Mant de impartire a domeniului stiintelor naturale in trei sectiuni$ % descrierea naturii % istoria geologica a Terrei % p)=siIalisc)e Geograp)ie El nu a dorit sa se limiteze la unul din cele trei domenii. Din cei peste G1 ani de munca stiintifica, e!plorarile sale au reprezentat doar cinci ani, ani in care a cules un e!traordinar de vast material informativ, prelucrat si interpretat apoi timp de zeci de ani. 3ederile sale asupra geografiei erau cu totul e!traordinare, urcandu0l pe ?um#oldt pe piedestalul destinat creatorilor, fondatorilor stiintei noastre 7

El este primul care a privit natura intr%o perspectiva geografica, fara a scapa din vedere societatea omeneasca cu toate aspectele sale. Pamantul a fost considerat un intreg organic insepara#il, ale carui parti erau reciproc interdependente. # A crezut cu tarie in metodele stiintifice, punand accentul pe metoda inductiva, in #una traditie aristoteliana c El a dorit sa arate modul in care numeroasele fenomene ale naturii interactioneaza unele cu altele in diferite locuri de pe Terra. d A pus accentul pe distri#utia fenomenelor in natura si nu pe clasificarea simpla a formelor intalnite. e Al.von ?um#oldt a pus #azele cercetarii geografice regionale. f A fost primul care a atras atentia asupra rolului pe care il 'oaca omul si influenta sa asupra naturii. g Prin studierea legaturii dintre clima si vegetatie, a descoperit legea zonalitatii si eta'arii fitogeografice. ) A acordat o mare atentie metodei cantitative in caracterizarea faptelor prin intermediul a diversi indici. i ?um#oldt mentiona ca nu este suficient sa constati faptele si fenomenele, ci important este sa scoti in evidenta insusirile cele mai caracteristice ale fenomenelor. ' A aratat stransa legatura intre geografia regionala/ descriptiva si cea generala/ teoretica, am#ele avand nevoie una de cealalta pentru a progresa. Desi este revendicat de mai multe discipline, ?um#oldt ramane in primul rand drept unul din fondatorii geografiei moderne, primul care a conceput geografia ca o descriere rationala si e&plicativa a peisa1elor terestre considerate ca intreguri. Al doilea parinte al geografiei moderne este considerat !arl *itter, contemporan cu Al.von ?um#oldt fata de care nutrea o adevarata prietenie si pretuire. Aascut in /FF0 intr%un targ din *a!onia aflat la poalele muntilor ?arz, el a parcurs anii de scoala su# influenta unor percepte care stimulau cunoasterea lumii prin cunoasterea directa, prin drumetii si calatorii mai lungi. Dupa cum afirma #iografii sai, (.Ritter a avut ca o#iect favorit in scoala, geografia. ;lterior, in anii studentiei, geografiei i s%a alaturat istoria si teologia. Intre anii /716 - /71F, Riter pu#lica o serie de studii de geografie asupra Europei, intre acestea aflandu%se si un studiu asupra continentului insotit de G )arti. In lucrarile sale ulterioare, Ritter va folosi astfel de )arti fara a e!agera rolul si rostul acestora. El afirma in Erd"unde ca prin folosirea unei culegeri de )arti ca principala sursa pentru demonstrarea stiintei sale, am comite, ca geografi, o mare greseala. 3or#ind despre geografia anterioara lui, Ritter com#ate ideea potrivit careia a cunoaste )arta este identic cu a sti geografie. (onsacrarea deplina in domeniul geografiei o capata in urma pu)licarii unei geografii a lumii pe regiuni, intitulata Erdkunde. Dupa aceasta performanta stiintifica, Ritter este apreciat drept reformatorul geografiei, cel care a transformat un domeniu de cercetare, de studiu, intr%o stiinta. Avand o astfel de pozitie in lumea germanica, in /781 i se creaza o catedra speciala la universitatea din 4erlin, (.Ritter fiind titularul primei catedre de geografie e!istente in vreo universitate din lume. In paralel, Ritter a fost si profesor la Academia "ilitara din 4erlin, unde l%a avut ca student ep viitorul rege al Romaniei, (arol I. Pe plan stiintific, (.Ritter realizeaza a doua editie a lucrarii Erd"unde, mult mai ampla, in /0 volume, lucrare ce a starnit un viu interes din partea pu#licului si i%a adus acestuia o medalie de aur. *unt prezentate in Erd"unde, aspecte de geografie regionala ale Africii si Asiei, geografia celorlalte parti ale lumii fiind cuprinsa in alte lucrari de mai mica intindere. El atinge si latura geografiei umane, afirmand ca Npamantul si locuitorii sai se afla in cele mai stranse relatii reciproce..... 'storia si geografia tre#uie sa ramana pentru totdeauna insepara#ile. Pamantul influenteaza pe locuitorii sai, iar locuitorii, la randul lor, produc modificari in ansam#lul mediului natural. Aceasta viziune implica privirea regiunilor individuale sau a continentelor, drept unitati care formeaza o#iectul de studiu al geografului. 3iziunea lui Ritter asupra stiintei izvora din credinta ferma in Dumnezeu, ca planificator, conducator al ;niversului. El privea Pamantul drept Ncasa de educatie a omului., in care natura a fost creata de Dumen eu cu un anumit scop, spre a%ia arata omului calea dezvoltarii sale, a devenirii sale. El nu privea forma continentelor (de e!emplu ca pe una accidentala, ci ca pe una determinata de Dumenzeu, special pentru a fi capa#ila sa 'oace un rol desemnat de Dumenzeu pentru dezvoltarea omului. 3iziunea ritteriana asupra relatiei om%mediu era in concordanta cu spiritul timpului sau, cu filosofia lui ?egel, profesor si coleg cu Ritter la univeristatea din 4erlin, fapt care a intarit influenta lor asupra 0

contemporanilor. (arl Ritter a creat o adevarata scoala, din care s%a dezvoltat mai tarziu antropogeografia/ geografia umana. Interesanta este viziunea lui Ritter asupra cercetarii geografice. El spunea urmatoarele$ Nsistemul meu este #a at pe fapte si nu pe argumente filosofice. Adunarea datelor nu este un scop in sine5 sistemati area si compararea datelor, regiune cu regiune ar tre#ui sa conduca la recunoasterea unitatii in aparenta ei diversitate.. Regula fundamentala propusa de el pentru geografie, este realizarea de o#servatii pas cu pas, adica de la un lucru concret la un alt lucru concret, si nu pornirea de la vreo ipoteza. In /78F, Ale!ander von ?um#oldt se sta#ileste la 4erlin, moment din care relatiile dintre cei doi mari oameni de cultura germani, geografi, devin tot mai stranse. ?um#oldt spunea ca Nopera lui Ritter este o implinire a planlui lui 3arenius.. Adept al o#servatiei directe si al cercetarii de teren, (.Ritter a fost deci primul mare oponent a ceea ce s0ar putea numi 4geograf de teren. +iind angrenat in sistemul unviversitar, calatoriile si deplasarile sale au fost mai restranse, fara a lipsi cu totul. Intre acestea, se numara si o calatorie prin Europa sud%estica, cand a petrecut cateva saptamani si in Tara Romaneasca. (ontri#utia lui (.Ritter la dezvoltarea geografiei poate fi sintetizata pe cinci paliere$ cel al unitatii in diversitate, cel al noii stiinte, cel al studiilor inductive, cel al +regionalismului, si cel al teleologiei. (ontri#utii ritteriene$ /. A dezvoltat ideea unitatii in diversitate, recunoscand asemenea lui ?um#oldt, marea comple!itate a naturii. 8. A militat pentru o ,noua geografie., prin care el intelegea intercone!iunile si interrelatiile e!istente la suprafata terestra. 2. El a considerat necesare cercetarile de teren, geografii tre#uind sa faca o#servatie dupa o#servatie pana cand legile generale devin evidente pentru cercetator. 6. A#ordarea regionala este cea care l%a facut faimos pe (.Ritter, relatiile, intercone!iunile dintre multimea fenomenelor fiind analizate la nivelul unor areale, clar delimitate. B. Aspectul teleologic al geografiei lui (.Ritter, prin care, este privit ca un continuator al ,geografului. Mant. a (.Ritter a considerat drept o#iect al geografiei, studiul spatiilor de pe suprafata 2errei, impreuna cu populatia, economia si mediul natural. Toate acestea tre#uie privitesi studiate prin folosirea metodei istorice. # (.Ritter introduce in geografie principiul integrarii care incearca sa e!plice raporturile dintre fenomenele geografice pe #aza comparatiei. c (.Ritter este fondatorul metodei comparative din geografia regionala. El a dat stiintei noastre unitate si coerenta. % % % El nu a fost un verita#il om de teren/ cercetator dupa criteriile actuale5 in scrierile sale s%a #azat mai mult pe o#servatiile facute de altii. El a fost in principal un antopogeograf, fapt ce il deose#este de contemporanul si prietenul sau ?um#oldt. Ritter nu a ignorat geografia fizica, asa dupa cum ?um#oldt nu a ignorat geografia umana. Dar Ritter a folosit geografia fizica pentru a identifica )a#itatele umane sau pentru a preciza limitele regiunilor locuite. A a vut o puternica influenta in epoca, #eneficiind de catedra de geografie pe care a slu'it%o timp de aproape 61 ani. Intre audientii sai s%au numarat Marl "ar!!, Arnold Gu=ot, Elisee Reclus.

Acesti doi titani ai stiintei noastre au marcat dezvoltarea geografiei. E!ista desigur diferente considera#ile intre (.Ritter si Ale!.von ?um#old, una fiind mult clamata si anume punctul de vedere stiintific al lui ?um#oldt opus celui religios al lui Ritter. In fapt, amandoi au acordat o mare atentie unitatii naturii, a lumii incon'uratoar, apoi amandoi credeau ca scopul final al cercetarii era de a clarifica aceasta unitate. ?um#oldt a fost puternic anga'at in dezvoltarea treptata a stiintei naturii, cea mai mare contri#utie a sa fiind in domeniul geografiei fizice sistematice5 multi il considera drept fondatorul #iogegrafiei si al climatologiei. In privinta lui Ritter, contri#utia sa cea mai importanta ramane in domeniul geografiei regionale, modelul de tratare preconizat de el fiind si in prezent folosit de geografii regionalisti din intreaga lume. /1

Dezvoltarea stiintei facea tot mai dificila cuprinderea de catre o singura persoana a ansam#lului unei intregi stiinte, astfel ca insusi (.Ritter s%a vazut o#ligat sa se concentreze asupra relatiei societate%madiu natural, contri#uind esential la individualizarea antropogeografiei.

PARTEA A III%A (onsolidarea geografiei moderne

E-pansiunea geografiei universitare) Speciali.area cercetarilor geografice Geografia reprezentata de Al.von ?um#oldt si (arl Ritter a fost numita clasica de catre marele geograf america R.?arts)orne, deoarece ea reprezinta inceputul dezvoltarii moderne a geografiei. Totusi, dupa acest inceput stralucitor, au trecut aproape doua decenii pana la aparitia unei alte perosnalitati geografice impunatoare. /riedrich *at.el este fondatorul antropogegorafiei, considerat de multi drept cel mai mare si mai influent geograf al tuturor timpurilor. Ale!ander von ?um#oldt si (arl Ritter au ramas personalitati de e&ceptie, care au scos geografia din Nmlastina. detaliilor si informatiilor de tot felul acumulate timp de cateva secole. Atat de mare a fost personalitatea lui (.Ritter in epoca si identificarea geografiei cu activitatea sa, incat dupa dispartia sa fizica in toamna anului /7B0, catedra de geografie de la ;niversitatea din 4erlin a fost desfiintata. E!istenta si dezvoltarea geografiei in lumea germana a celei de%a doua 'umatati a sec al /0%lea, si gasit o 'ustificare, in parte corelata cu noua structura a invatamantului. Pentru a indeplini scopurile educativ%formative in spiritul noilor realitati politico%economice si implicit geografice, era necesara o formare/ pregatire adecvata a personalului didactic preuniversitar. (omparand aparitia in universitati a geografiei cu a altor discipline stiintifice, vom o#serva o anumita devansare din partea celorlalte. Reticienta si c)iar o anumita ostilitate fata de introducerea goegrafiei ca disciplina universitara se leaga in mare masura de startul mai timpuriu dar si nepotrivirii imaginii cosmografice a geografiei din timpul lui ?um#oldt si Ritter, cu dezvoltarea universitara a acelor ani. In *;A, geografia a intrat in universitati ca disciplina independenta, in 'urul anilor OF1 ai sec /0. Tot in aceasta perioada a sfarsitului de secol /0, apar primele reviste de specialitate. Aoua geografie universitara se distanteaza treptat de societatile de geografie pe masura ce%si dezvolta o #aza stiintifica, #aza cel ipseasocietatilor geografice, asa cum erau ele de la inceput. Avem astfel un cu totul alt orizont al geografiei care depaseste faza speculativa sau cea descirptiva, antrenand un numar restrans de ,initiati.. Ea capata aspectul unei adevarate miscari stiintifice in care se manifesta idei dintre cele mai diferite, cu impact adesea si in afara lumii geografice. Aoua geografie se insipra, pe de%o parte din unele idei si principii ale lui ?um#oldt si Ritter si din evolutionismul generat de lucrarea lui ().DarPin (/7B0 , iar pe de alta parte, din evolutiile din domeniul geografico%politic. /riedrich *at.el fondatorul antropogeografiei moderne) 0eterminismul in geografia umana) (el care a implementat primul noi metode si a imprimat noi directii in domeniul geografiei, a fost /r)*at.el 123)34)"4$$ %)34)"%3$5. El are meritul incontesta#il de a arata ca si fenomenele antropice aidoma celor naturale, pot fi studiate sistematic de catre geografie. Pana la +r.Ratzel, geografia umana se intalnea ca elemente componente ale unor peisa'e descrise in studiile de geografie regionala, studii care nu ofereau posi#ilitatea desprinderii unor legitati si nici posi#ilitatea cercetarilor mai detaliate pe anumite directii. Directia trasata de Ritter, cea a geografiei comparate, era prea mult indatorata spiritului teleologic si pro#lemelor de ordin istoric care faceau din geografie o sora mai mica a istoriei, scoasa insa din aceasta pozitie, de marele geograf german. Aascut la Marlsru)e, mare iu#itor al naturii, studiaza la ?eidel#erg, Lena si 4erlin, luandu%si doctoratul in zoologie. (alatoreste ca 'unralist prin Europa (inclusiv in spatiul romanesc , participa la raz#oiul franco%prusac, //

dupa care isi reia meseria de reporter, calatorind in lumea noua ((u#a, "e!ic, *;A . (ulege in acest timp un #ogat material pentru ceea ce va fi teza sa de docenQ9, necesara pentru a#ilitarea ca profesor univeristar asociat de geografie la "unc)en. Ramane la "unc)en pana in /77G, an in care este c)emat la universitatea din @eipzig. In urmatorii ani, +r.Ratzel creaza la @eipzig o adevarata scoala geografica, avand intre audienti doi tineri care vor fi la randul lor creatori de scoala & *."e)edinti. (onceptia sa in geografie este consemnata in cele#ra Anthropogeographie (8 volume , completata de Politische Geographie (Geografia politica si de Volkerkunde (2 volume , ultima lucrare contri#uind la fondarea etnografiei ca stiinta. In aceste lucrari el a acordat o semnificatie ma'ora a conditiilor naturale ca facotir formatori ai vietii umane pe Terra, ideea care va contura una din directiile fundamentale de dezvoltare ale geografiei umane, si anume directia determinista. Acest determinism apare mai evident in !olitische Geographie, unde, intre altele, el afirma ca de voltarea statelor este aidoma celei a organismelor vii5 statele apar, se de volta si dispar. Pentru Ratzel, *tatul este un organism legat de un anum ti teritoriu. Acest raport organic permite sa vor#im de #iogeografie. In aceasta perspectiva #iogeografica, orice stat este o secventa de umanitate legata de un anumit teritoriu de unde isi ,trage. e!istenta. +ara teritoriu nu ne putem gandi la om si deci nici la *tat. In acest conte!t, Ratzel ofera si definitia poporului & ,grupare umana sudata politic si constituita din grupe si indivizi care nu sunt in mod necesar inruditi pe plan etnic si lingvistic, dar care traiesc pe un teritoriu comun.. Astfel ca +patiul formea a poporul. (aracterele unui *tat provin din con'ugarea caracteristicilor poporului care il anima si cele ale teritoriului pe care se desfasoara. El mai spunea ca circulatia este conditia preala#ila a cresterii +tatului. In esenta, gandirea geopolitica a lui 5at el poate fi e!primata in sase idei ma'ore$ / *tatele sunt organisme vii, care se nasc, traiesc, im#atranesc si mor 8 (resterea statelor in calitate de organisme este determinata apriori. 2 Peisa'ul istoric si geografic marc)eaza oamenii, cetatenii unui stat 6 Aotiunea de ,spatiu%vital. este centrala B <pozitia dintre puterile continentale si puterile maritime G Geografia politica contine si o dimensiune su#iectiva, pe care Ratzel o numeste ,sensul spatiului. si ,energie vitala.. Revenind la ,Antropogeograp)ie., lucrarea care i%a adus cele#ritatea in randul geografilor, sa amintim ca acel determinism, acea dependenta a societatii de conditiile naturale este mult mai temperat in volumul al 8%lea Primul volum aparut in /778, a avut un impact mai mare in lumea geografilor. Aceasta lucrare a sigurat de la inceput autorului un loc aparte in lumea stiintifica, deoarece ea s%a dovedit a fi o intregire a geografiei lui ?um#oldt si Ritter. P)&idal de la Blache si directia regionala in antropogeografie/ geografie umana Inca din /01F, la numai trei ani de la disparitia lui Ratzel, cel mai proeminent opoznat al sau s%a doveid a fi Alfred ?ettner, care afirma ca in privinta influentei naturii asupra omului, avem de%a face cu posi#ilitati si nu cu certitudini (determinari . <pinia lui ?ettner era ca in relatiile om%mediu, nu e!ista determinari ci numai posi#ilitati. Aceasta a#ordare antideterminista, numita de el pos#ilism, a fost popularizata si prin cele#ra si lapidara formulare a lui Paul 3idal de la 4lac)e$ natura ofera, omul dispune. Radacinile posi#ilismului nu se afla in Germania, ci in +ranta, el fiind propagat de P.3.de la 4lac)e si de Lean 4run)es. Posi#ilistii francezi nu negau faptul ca natura impune limite activitatilor antropice, dar aratau ca intr%o anumita actiune, optiunea umana este mai importanta decat limitele impuse de natura. Acum, la mai #ine de /11 ani, putem aprecia ca posi#ilismul era in fond, un determinism mai nunantat. Din aceasta viziune s%au dezvoltat noi directii in geografia umana care au dus mai intai la conturarea geografiei culturale si mai tarziu, a geografiei sociale. Paul &idal de la Blache, considerat al doilea intemeietor al geografiei umane, si%a inceput cariera universitara la Aanc=, ca titular al disciplinelor istorie si geografie.;lterior se sta#ileste la Paris, unde va preda geografia, apoi la *or#ona, punand totodata #azele scolii franceze de geografie umana.

/8

P.3.de la 4lac)e se orienteaza spre geografia umana, cam in acelasi timp cu Ratzel influentat de ?um#oldt si Ritter. A calatorit mult prin Europa si spatiul mediteranean adiacent, a cules mult material informativ si a cautat sa o#tina confirmarea principiilor sale antropogeografice. Pro#lemele principale ale geografiei umane le%a dezvoltat intr%o serie de articole pu#licate in ,Annales de Geograp)ie., al carei fondator a fost. (ontri#utiile teoretice au fost pu#licate postum de ginerele sau, in volumul !rincipes de Geographie Humaine. *e poate spune ca 3idal la 4lac)e prin lucrarile sale si prin discipolii sai, a dat semnalul ela#orarii monografiilor comple!e regionale, modelul fiind insusit de geografi din toata lumea. El se remarca si printr%o serie de lucrari, intre care amintim 6ranta de Est. De la inceputul carierei sale s%a dovedit un adversar al determinismului, al manierei de a opune natura% omului. El spunea ca nu este normal sa trasezi limite intre fenomenele naturale si cele culturale (antropice , deoarece aceastea tre#uie privite ca unite si insepara#ile. P.3idal considera omul drept un ,agent natural. care modeleaza suprafata pamantului, sarcina geografiei umane fiind de a cerceta actiunea acestuia si stigmatele pe care le0a imprimat pe fata acestuia. P.3.de la 4lac)e ne arata ca intr%o regiune populata, natura este modificata in mod semnificativ, cu atat mai mult cu cat nivelul culturii materiale al comunitatii traitoare acolo este mai inalt. A devenit practic imposi#il, mai psunea la 4lac)e, sa studiezi peisa'ul natural separat de cel antropizat. *e a'unge astfel la cele#ra formula a genurilor de viata - genres de vie - care reprezinta raspunsul cel mai direct al geografiei franceze la determinismul promovat de scoala germana a lui Ratzel. P.3.de la 4lac)e se afla in consonanta cu Al.?ettner atunci cand considera geografia regionala drept nucleu al geografiei. Partea cea mai reduta#ila a geografiei umane vidaliene o constituie cele#rele genres de vie, e!presie aproape intraducti#ila, deoarece ea e!prima mai mult decat simplul mod de viata/ gen de viata. Acest concept e!prima cultura popoarelor si societatilor neafectate de industrializare. El are calitatea de a cuprinde intr%o singura e!presie identitatea spatiala si cea sociala, desemnand grupurile umane a caror identitate sociala, economica si spirituala se imprima in peisa'. (u aceasta semnificatie, ,genre de vie. s%a transformat intr%o modalitate vidaliana de analiza spatiala si unul din conceptele cele mai larg utilizate in perioada clasica a geografiei franceze. Genurile de viata nu sunt doar puternici factori geografici, ele sunt de asemenea si agenti formativi sociali. < idee importanta a marelui geograf francez este ca desi fiecare regiune da posi#ilitatea unui anumit gen de viata (genre de vie , cu timpul se formeaza domenii de civilizatie care a#sor# mediile locale, impunandu%se o tinuta generala. Astfel, o forma de civilizatie devine un izvor de forte care actionea a independent de conditiile imediate ale mediului. In introducerea la !rincipii de Geografie umana, P.3idal la 4lac)e dezvolta conceputl de ,geografie umana., care privit mai indeaproape, este foarte apropiat de cel al antropogeografiei lui +r.Ratzel, ,puntea. dintre cele doua constituind%o perceptia omului in conte!t regional. 7perele de transformare sau de restaurare sunt acum in puterea omului. Avem in aceasta afirmatie, suficient de clara nuanta posi#ilista a gandirii antropogeografice vidaliene. <mul are posi#ilitatea de a modifica parametrii cadrului natural, in sens pozitiv sau negativ. Daca +r.Ratzel a creat notiunea de antropogeografie, iar Elisee Reclus pe cea de geografie sociala, P.3idal de la #lac)e este cel care foloseste pentru prima oara e!presia geografie umana, intr%o lucrare ce desc)ide o colectie intitulata ,Ta#louri ale +rantei. !onclu.ii privind etapa antropogeografiei/ geografiei umane clasice 3or#ind de +.Ratzel, P.3idal de la 4lac)e si de discipolii lor, despre determinism si posi#ilism, vor#im in fapt despre geografia umana in sensul modern al cuvantului, si evolutiile sale timp de mai #ine de o 'umatate de veac. Geografia umana/ antropogeografia reprezinta acea parte a geografiei implicata in cercetarea oamenilor, mai precis a activitatilor acestora, a structurilor sociale in conte&tul lor spatial. Geografia umana are de asemenea in vedere, modalitatile in care oamenii interacitoneaza cu mediul natural. Deterministii au ridicat rolul mediului la o pozitie dominanta in raport cu societatea. Influentati de ideile evolutioniste emise de ().DarPin, ei au afirmat ca mediul, conditiile fizice, determina nu numai activitatile oamenilor dar si felul, aspectul, viata si dezvoltarea lor insisi. /2

(onceptul de ,spatiu vital. a constituit argumentarea ,stiintifica. a declansarii celui de%al doilea raz#oi mondial de catre Germania nazista (superioritatea rasei germane, traitoare intr%un spatiu suprapopulat, in timp ce la rasarit vaste intinderi erau sla# populate de o rasa inferioara care nu merita sa traiasca in li#ertate . In Europa, geografii de marca au respins in mod clar determinismul ca modalitate de a#ordare a relatiilor dintre om si mediul natural, relevand insa faptul ca influenta mediului asupra omului ramane totusi foarte importanta (dar nu determinanta . Europenii, mai ales francezii au dezvoltat posi#ilismul environmental dupa care mediul constrange, influenteaza activitatea umana, fara insa a o determina. Disputa stiintifica dintre deterministi si posi#ilisti isi pierde din consistenta spre sfarsitul anilor O21, din cauza lipsei unei rigori stiintifice precum si a aparitiei nazismului. Astfel, prin disparitia unuia dintre com#atanti, disputa a fost a#andonata fara a se pronunta numele invingatorului. L.4run)es & ,geografia umana studiaza acea categorie de fenomene de suprafata ale planetei, la care ia parte activitatea omeneasca5 grupul acesta comple! de fenomene, desi inglo#at in cadrul geografiei fizice, are caracteristic faptul - usor de remarcat - ca vine in atingere cu omul.. REJ;"AT ;ltimele decenii ale secolului al /0%lea au fost martore ale generalizarii sistemului economic capitalist, mai precis a insertiei ultimelor teritorii ale oi"umenei, necunoscute pana atunci europenilor, in uriasul sistem oclonial. Asistam, in consecinta, la consolidarea functiei informative a geografiei si in puls, pe fondul reformei curiculare din tarile dezvoltate, la aparitia tot mai multor catedre universitare de geografie, menite sa asigure pregatirea stiintifica necesara cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar. Accesul geografiei in universitati nu a fost deloc usoara, fiind nevoie de mari personalitati care sa se impuna si sa impuna geografia universitara. Intre ele s%au numarat si cei doi co%fondatori ai geografiei umane/ antropogeografiei stiintifice moderne 6riedrich 5at el si !aul *idal de la )lache. Primul a fauct dovada tratarii de o maniera pozitivista a omului de catre geografie - introducand pentru totdeauna omul in cercetarea stiintifica geografica, cel de%al doilea contri#uind la aprofundarea geografiei regionale in care elementul definitoriu il reprezinta omul, cu estrea sa culturala transformat in cel mai influent factor geografic. Relatiile om%natura se constituie, pana dupa al doilea raz#oi mondial, in principala preocupare a antropogeografilor ,dispusi. in doua ta#ere opuse - deterministii si posi#ilistii. Primii acordau o importanta e!cesiva factorilor naturali (de mediu care diri'au, organizaru c)iar mersul vietii oamenilor si influentau semnificativ dinamica sociala. (eilalti - posi#ilistii - priveau societatea ca factor determinant in relatia cu mediul (,natura propune 8 omul dispune. . In fond, si unii si ceilalti erau adepti si promotori ai geografiei regionale, singura care oferea legitimitate si personalitate in raport cu alte domenii de cercetare universitare. Data fiind preocuparea de a identifica regiunile conturate in timp la suprafata Terrei, geografia umana s%a trezit in situatia de a fi contestata in mediile universitare (americane, mai ales . "otivul, geografia nu dispunea de un aparat teoretic adecvat, in pas cu dinamica celorlalte stiinte.

PARTEA A I3%A
Revolutia cantitativa in Geografia umana
Evolutia geografie in vi.iune filo.ofica 1paradigmatica5 Perioada de dezvoltare a geografiei in anii OB1%OG1 ai secolului trecut este numita etapa revolutiei cantitative, termen impresionant, inselator in anumite privinte. *%a vazut ca nu toate schim#arile intervenite in acea perioada au fost clar legate de implementarea metodelor matematice si a modelelor. Totusi, acest nume % revolutia cantitativa % s%a incetatenit si este folosit de multa lume atunci cand este vor#a de geografia celor doua decenii amintite. Pentru a intelege momentele prin care a trecut geografia in acele vremuri, este nevoie sa apelam la ideea dezvoltarii stiintei geografice prin algoritmul paradigmelor/ paradigmatic. /6

< paradigma reprezinta o multime de a#ordari general acceptate, un mod de a privi si de analiza pro#lemele, o multime de reguli despre ce fel de fenomene tre#uie cercetate si care sunt cele mai #une metode de al e cerceta. !aradigma reprezinta - printr%o formula mai concisa - un intreg set de credinte, valori si tehnici impartasite de mem#rii unei comunitati stiintifice. In raport cu aceste considerente, in evolutia generala a geografiei s%au identificat trei etape ma'ore$ Etapa preparadigmatica$ caracterizeaza geografia in general, si geografia umana in particular, pana in pragul secolului 81. Este o perioada in care geografia capata un statut #ine precizat in lumea academica, legat de necesitatea pregatirii cadrelor didactice necesare invatamanatului gimnazial si cel liceal. Prima etapa paradigmatica mai este numita si etapa geografiei regionale. (u radacini in antic)itate, ea capata consistenta tot mai pronuntata in cursul sec /0, incepand cu ?um#oldt si Ritter si isi afla implinirea in lucrarile scolii geografice franceze, fondate de P.3.de la 4lac)e. In aceasta faza, geografia regionala devine dominanta si se confunda c)iar cu adevarata si unica geografie posi#ila. Apar teoreticieni severi ai gegorafiei regionale care considera geografia regionala singura modalitate de a pastra unitatea si identitatea geografiei, in conte!tul general al cunoasterii stiintifice. A.?ettner nu vedea deloc potrivita pentru stiinta noastra fragmentarea acesteia in tot mai multe si mai inguste geografii. Dupa /0B1, cele mai multe dintre celelalte discipline academice, s%au orientat spre noi directii, noi a#ordari, noi metodologii, cu puternica incarcatura matematica si/sau filozofica, astfel ca geografia - incremenica aproape in coordonatele dominant regionaliste - parea tot mai izolata. < criza se pregatea sa acopere geografia, criza care a condus la o noua paradigma, cea a a#ordarilor cantitative s ia utili arii modelelor. A doua etapa paradigmatica are ca tenta dominanta a#ordarile cantitative si cele #azate pe modele. Aoua paradigma va furniza, in general, solutii pentru pro#lemele pe care precedenta paradigma cu greu le putea a#orda, dar ea nu va putea re olva toate pro#lemele, nu va oferi raspuns la toate intre#arile ridicate de noul conte&t stiintific si practic. Pe un plan mai general, in trecerea de la o paradigma la alta, pot e!ista elemente ale modei, aspect su#iectiv, care sla#este credinta in o#iectivitatea stiintei. (e a fost revolutia cantitativa H Doua sunt caracteristicile principale ale acestui nou demers care a sc)im#at din temelii a#ordarea de catre geografi a realitatilor antropogeografice, si anume sustinerea si intelegerea po itivismului logic si punerea in centrul noii metodologii a locali arii Pozitivismul logic este acel demers filozofic ce identifica cunoasterea cu stiinta si care are in vedere studiul realitatii concrete si verifica#ilitatea ei. "etodologia rezultata, larg imprumutata din alte discipline, necesita folosirea modelelor si a anali ei statistice. @ocalizarea se refera la pozitia fenomenelor in spatiu si la interactiunea dintre ele, de unde si numele de analiza locationala dat acestei noi orientari. Putem spune astfel, in esenta, ca aceasta paradigma (cantitativa are la #aza si propune geografilor modelarea spatiala, #azata pe o serioasa pregatire statistico%matematica si insotita, in acelasi timp, de o deplasare la nivel teoretic catre pozitivismul logic. odele clasice care au stat la ba.a noii geografii umane Primul dintre ele, inclusiv cronologic, este un model dezvotlat si descris de 6)H)von 7hunen, un proprietar funciar din A Germaniei. Acesta pu#lica o lucrare in care aflam cum s%ar duspune cel mai #ine in #enzi concentrice diferitele categorii de utilizare agroforestiera a terenurilor idn 'urul unui oras important. Pentru a o#itne o asemenea dispunere, a fost nevoie de anumite conditii ipotetice, precum$ E!istenta unui stat izolat de restul lumii Dominarea acestui stat de catre un singur mare oras care ofera si singura piata ur#ana pentru valorificarea productiei agricole a statului respectiv *ituatia orasului intr%o campie intinsa cu acelasi tip de sol in intreaga arie E!istenta unei retele dense si convergente de cai de transport a produselor agricole spre piata singurului oras (autarea profitului ma!im de catre toti fermierii agricoli. /B

Toate aceste conditii ne apar azi drept conditii pentru ela#orarea unui model, care simplifica realitatea in scopul intelegerii unora dintre trasaturile acesteia.

Pe #aza acestor conditii, T)unen a demonstrat ca valoarea terenurilor agricole scade pe masura departarii de oras si, de asemenea, ca productia agricola se structureaza in functie de distanta de oras si specificul culturii practicate. In linii generale, este vor#a de urmatoare succesiune a zonelor$ zona de cultura a legumelor, zarzavaturilor, zona de crestere intensiva a animalelor pentru lapte, zona forestiera, apoi zona agriculturii e!tensive in care alaturi de cereale aflam si cresterea animalelor pe pasuni. Ernest Burgess, sociolog american, a propus modelul de voltarii ur#ane, model ce evidentiaza e!tinderea spatiala a unui oras de o maniera radiala, a'ungandu%se astfel la o structura zonala cu cinci inele concentrice$ a centrul # o zona a tranzitiei cu spatii rezidentiale ,invadate. de activitati comerciale si industriale din zona centrala. c arealul rezidential al clasei muncitoare d zona rezidentiala a locuintelor unifamiliale e zona e!terioara a arealelor su#ur#ane si a oraselor satelit. "ult mai cunoscut este modelul locului central propus de geograful german 8alter !hristaller. El cauta sa raspunda la doua intre#ari importante privitoare la distri#utia populatiei intr%un anumit teritoriu$ e&ista o anumita ordine in aceasta distri#utie H *i daca da, care sunt fortele care se afla in spatele ei H Raspunsul - su# forma modelului locului - se afla intr%o teza de doctorat ce analizeaza reteaua de asezari din * Germaniei. 2erminologia esentiala a modelului christallerian include locurile centrale, regiunile complementare si centrali area unei ase ari $ur#ane%. a locurile centrale sunt identificat cu orasele%centre de servire a comunitatilor rurale regionale, furnizandu% se acestora #unuri si servicii. # regiunile complementare sunt arealele servite de locurile centrale. *colile ofera un #un e!emplu de organizare a locurilor centrale. Educatia/ invatamantul este doar unul din #unurile centrale si serviciile centrale care concretizeaza o ierar)izare a centrelor populate e!istente intr%un anumit areal. c centralitatea a fost definita de ()ristaller ca raport intre serviciile furnizate si cele necesare numai rezidentilor orasului in cauza. <rasele cu o centralitate ridicata ofera mai multe servicii pe locuitor, in comparatie cu orasele care au o centralitate mai scazuta. 7orsten Hagerstrand, propune folosirea in geografia umana a teoriei difu iei, conform careia un articol, o idee, o #oala sau unele #unuri, produse ale activitatii umane, se difu ea a intr0un areal dat, intr0o anumita perioada de timp. El propune acest model in patru etape/ faze, numite si valuri de raspandire$ % fa.a initiala, cand toate lucrurile merg pe fagasul vec)i5 nici o modificare nu este resimtita5 aceasta faza se caracterizeaza prin contraste puternice. % difu.ia, cand se realizeaza reducerea contrastelor puternice specifice etapei initiale % generali.ararea, se caracterizeaza printr%o marire a numarului centrelor care accepta sa puna in practica noile modalitati de lucru % saturarea este marcata de moderarea si c)iar oprirea procesului difuzional

Geografia umana in ultimele trei decenii

A#ordarile actuale de geografie umana tind sa fie grupate in termenii a trei directii filozofice$ po itivism, umanism, structuralism. Po.itivismul se afla in spatele revolutiei cantitative (analiza locationala, modelarea statistica si alte forme de analiza spatiala . /G

9manismul s%a ridicat impotriva dezumanizarii geografiei ,stiintifice., punand pe primul plan rolul su#iectivitatii personale, al creativitatii individuale si scopul activitatii umane. ;manistii au e!plorat de secole natura umanitatii, pasiunile, puterile acesteia, in timp ce geografii au studiat Pamantul unde oamenii, intre alte forme de viata, faureau casa terestra. +ilosofic, geografia umanista este cel mai apropiata de fenomenologie si e&istentialism. Geografii umanisti resping o#iectivitatea pozitivismului si doresc sa o inlocuiasca cu su#iectivitatea. "ia mult, ei resping si incercarile de identificare a principiilor generale sau a legilor. Geografia umanista considera persoanele ca indivi i interactionand permanent cumediul, cu efecte atat asupra mediului cat si asupra lor. Geografia umanista doreste sa arate ca important este sa intelegm oamenii, sa vedem modul in care ei sun ,conectati. la peisa'ul incon'urator, modul cum ei se comporta in anumite locuri. De asemenea, ea urmareste sa afle modul in care oamenii interpreteaza lumea si cum se integreaza in ea. Important in geografia umanista este faptul ca intelegerea oamenlor in raportu cu mediul/ lumea in care traiesc este mai importanta decat e!plicarea respectivei situatii spatiale (e!$ +erentari . Geografii umanisti cred ca acel spatiu influenteaza/ afecteaza modul in care oamenii se comporta in diferite situatii reale. "ai mult decat atat, geograful insusi poate fi influentat in demersul sau, de ceea ce se numeste sensul9 semnificatia locului. E!aminarea procesului de sens al locului a reprezentat o #una perioada de timp, una din activitatile principale, centrale ale goegrafiei umaniste. (el mai cunoscut dintre geografii promotori ai acestei directii umaniste este Ri +u%Tuan, care are si un studiu intitulat c)iar ,Geografia :manist. Structuralismul s%a nascut odata cu miscarile de protest de acum aproape patru decenii, care a generat in geografie un curent radical tipic geografiei sociale #ritanice (cel mai stralucit e!ponent, 0)Harve: . Este un structuralism de origine mar!ista, folosit de catre geografii aflati in cautarea unor e!plicatii mai adanci, profunde, ale sc)im#arilor istorice si geografice din timpurile moderne si contemporane. ?arve= cauta saim#unatateasca gandirea mar!ista, fiind promotorul materialismului geografic.

PARTEA A 3%A
Inceputurile geografiei romanesti. Aspecte antropogeografice
Informatii geografice despre spatiul european conturat ca vatra a poprului roman, intalnim mai intai la scriitorii antici, greci si latini, interesati sa descrie aceasta secventa spatio%temporala, inclusa partial inca din sec F I.?r in lumea civilizata a vremii, prin acele orase%colonii elene de pe tarmul Pontului Eu!in. Incepand cu secolul /6, informatiilor scrise li se adauga si cele cartografice, mai intai su# forma portulanelor in care aflam mentionate porturile de la Dunare si "area Aeagra, porturi care se aflau in legaturi stranse, comergiale cu orasele italiene. Dintre informatiile scrise se evidentiaza cele ara#e (Al Idrisi, I#n 4attuta apoi cele ale diplomatilor vest%europeni. "ai aproape de spiritul geografic modern, sun lucrarile realizate la sfarsitul secolului al /F%lea si inceputul celui urmator, de catre Aicolae "ilescu spatarul si Dimitrie (antemir. Aicolae "ilescu este autorul primei lucrari (pe plan mondial cu caracter geografic si etnografic asupra *i#eriei (,urnal de calatorie in (hina , iar Dimitrie (antemir ela#oreaza cele#ra lucrare Descriptio ;oldaviae. Aceasta lucrare este insotita de o )arta, fapt care ii aduce un plus de valoare geografica. In Tara Romaneasca iese in evidenta tot in aceasta perioada, stolnicul (onstantin (antacuzino, care tipareste la Padova Harta 2arii 5omanesti, )arta care s%a raspandit repede in Europ, fiind folosita de numerosi invatati in lucrarile lor. (el mai important moment al ultimei parti a sec /0, a fost reprezentat pentru geografie, de infiintarea *ocietatii Romane de Geografie (/7FB , act la care a contri#uit si principele de atunci, rege mai tarziu, (arol I, fost student al marelui geograf german (arl Ritter.

/F

*coala geografica romaneasca

Intemeietorul scolii geografice moderne romanesti este Simion ehedinti, una din figurile ilustre ale culturii nationale, personalitate marcanta in domeniile geografiei, etnografiei, pedagogiei. *imion "e)edinti detine, daca putem spune asa, cateva ,superlative geografice romanesti.$ primul #ursier al *ocietatii Romane de Geografie trimis in strainatate, prima te a de doctorat in geografie, primul profesor universitar de geografie, primul geograf ales mem#ru al Academiei Romane, primul geograf a'uns intr%o functie ministeriala, prima sinteza teoretica de e!ceptionala valoare asupra geografiei ca stiinta (2erra, /02/ . Pentru noi, cel mai important lucru ramane intemeierea scolii geografice moderne romanesti. +ormat su# influenta unor mari personalitati ale geografiei mondiale (3.la 4lac)e, +r.Ratzel , *imion "e)edinti si%a dezvoltat un sistem propriu, original, de gandire geografica, pe care si l%a facut cunoscut prin numeroase lucrari, intre care magistrala sinteza - unica la vremea ei - 2erra, introducere in geografie ca stiinta, in doua volume. 3iziunea antropogeografica a profesorului *."e)edinti este insa consemnata in numeroase alte lucrari, cu deose#ire in cele in care evidentiaza interactiunea dintre factorii geografici si dezvoltarea istorica. De altfel, *."e)edinti fundamenteaza teoretic si metodologic antropogegografia romaneasca inca de la primele sale lucrari tiparite - ,*tepa romaneasca din punct de vedere antropogeografic. ca si prin orientarea *eminarului de Geografie - unde se dovedeste preocupat in primul rand, de pro#lemele geografiei umane. ;eorge &alsan, student si cola#orator al lui *imion "e)edinti, cunoscut ca geograf fizician (geomorfolog , are si contri#utii de mare valoare in domeniul antropogeografiei. Amintim in acest sens lucrarile privitoare la popularea 2arii 5omanesti, mai precis a )araganului... George 3alsan este considerat si unul din fauritorii etnografiei moderne nationale, gratie lucrarilor sale cu caracter teoretico%metodologic, precum si activitatii sale vizand orientarea cercetarii etnografice. G. 3alsan a coordonat infiintarea "uzeului Etnografic al Translivaniei, primul mu eu etnografi romanesc reali at dupa principii moderne, stiintifice. In /081, la numai 2B ani, G.3alsan este ales mem#ru al Academiei 5omane, o recunoastere a e!ceptionalelor sale calitati de om de stiinta si universitar. !onstantin Bratescu, de asemenea student si cola#orator al lui *imion "e)edinti, se evidentiaza prin studiile sale de geografie umana asupra spatiului ponto%danu#ian5 el este supranumit ,geograful Do#rogei., contri#uind ca nimeni altul la cunoasterea stiintifica geografica a acestui spatiu romanesc. Profesor la ;niversitatea din (ernauti si urmasul prof.*."e)edinti la ;niversitatea din 4ucuresti, (.4ratescu a fost de asemenea si mem#ru al Academiei Romane.

Dezvoltarea antropogeografiei romanesti

Inceputurile antropogeografiei in perioada moderna, sunt legate de *ocietatea Geografica Romana. Dupa intemeierea invatamantului geografic universitar, se acorda o atentie prioritara pro#lemelor de geografie umana, la fundamentarea acesteia contri#uind parintele geografiei moderne romanesti *imion "e)edinti5 lui i se alatura *tefan Popescu. Geografia populatiei si asezarilor (sau geografia umana conturata de *."e)edinti, s%a dezvoltat su# influenta scolii franceze de geografie umana, c)iar si in privinta metodologiei aplicate. Influenta ma'ora au avut%o lucrarile lui Emm.de "artonne (intre ele, La Valachie , privind distri#utia geografica a populatiei din sudul tarii sau vaita pastorala la romani. Acest ultim filon - al pastoritului - va fi cu deose#ire valorificat in perioada inter#elica, fiindu%i consacrate si cateva teze de doctorat. /7

Tematica ,pastorala. a#ordand una din tre ocupatiile caracteristice poporului nostru, si%a gasit incununarea ceva mai tarziu, in cele#ra lucrare !astoritul la romani, al carei autor (Romulus 3uia, geograf ca formatie , este considerat de ma'oritatea etnografilor drept fondatorul etnografiei stiintifice romanesti. In perioada interbelica, dupa desavarsirea fauririi statului roman unitar, campul investigatiilor se diversifica, geografii romani im#ratisand un cerc larg de pro#leme$ geografie istorica, etnografie, aspecte demografice s.a. *e intocmesc )arti entice ale tarii, se urmaresc deplasarile de trans)umanta, se analizeaza repartitia teritoriala a populatiei pe #aza datelor primului recensamant general. In conte!tul tul#ure al anilor O61, marcati de declansarea celui de%al doilea raz#oi mondial, se dezvolta geografia politica, al carei reprezentant de seama a fost prof I.(onea, student si cola#orator al lui *."e)edinti5 (onea se evidentiaza de asemenea si prin lucrari de geografie istorica. El a fost profesorul de geografie al viitorului rege al Romaniei, "i)ai I. Pro#lemele de geografiea ase arilor omenesti tratate in lucrari speciale sau in lucrari regionale au retinut atentia tuturor geografilor inter#elici. Preocuparile de geografie economica au fost de mai mica amploare, aspectele economice regasindu%se, prioritar, in lucrarile de geografie regionala. *e su#liniaza in aceste lucrari, potentialul economic variat al tarii dar si valorificarea unilaterala a acestuia prin implicarea in mare masura a capitalului strain. Putem spune intr%o concluzie partiala asupra perioadei anterioare instaurarii comunismului, ca antropogeografia romaneasca se gasea racordata la marile tendinte evidente pe plan mondial, cu un anumit specific generat de situatia economico%sociala a tarii (accent pe lumea rurala, pe cea a micilor asezari ur#ane vezi pastoritul .

Antropogeografia romaneasca in perioada comunista

Din primii ani post#elici, cercetarile geografice au fost orientate prioritar spre studii regionale. Astfel, s%au realizat intre altele, studii detaliate, adevarate monografii asupra a 71 orase ale tarii, studii care au stat ulterior la #aza remodelarii ur#ane socialiste. < directie de cercetare care se continua din anii ante#elici, este cea a studierii relatiilor e!istente intre centrele ur#ane si cezonele lor de influenta. Dupa /0G1, se remarca o diversificare si o accentuare a preocuparilor in toate ramurile antropogeografiei, su# influenta cenrintelor practicii sociale, ale amena'arii si sistematizarii teritoriale. To mai mult se folosesc metodele sstatistico%matematice, semnaland in acest fel racordarea antropogeografiei romane la tendintele e!istente pe plan mondial (induse de revolutia cantitativa . @ipsa de date, e!plicate prin controlul e!cesiv al statului, al partidului asupra mi'loacelor de informare, a limitat actiunea de modernizare a geografiei umane romanesti. Geografia sociala, atat de prezenta in geografia occidentala contemporana, a fost practic a#senta, primii pasi concreti fiind facuti a#ia dupa /001. < dezvoltare importanta o inregistreaza geografia ur#ana. *e realizeaza (in /0F1 de catre prof.3.(ucu, personalitate a geografiei post#elice, prima sinteza moderna asupra oraselor Romaniei. Aoile aspeecte vizeaza$ gradul de ur#anizare a 'udetelor, cresterea numerica si repartitia oraselor tarii rolul social%economic al oraselor mici procesul de ur#anizare zonele su#ur#ane asezarile de tip satelit ierar)izarea social%economica a oraselor In geografia rurala a fost ela#orat conceptul de comple& rural privit ca o realitate social%teritoriala, in care vatra, mosia, populatia si activitatile sale tre#uie analizate in stransa corelatie. Apare o prima clasificare functionala a asezarilor rurale, alte studii a#ordand gruparea sau dispersia asezarilor, dar si distri#utia pe altitudine a acestora, dezvoltarea industriala a satelor, ur#anizarea satelor... /0

In geografia populatiei sunt a#ordate pro#lemele privind evolutia repartitiei teritoriale si structura acesteia (a populatiei , structura miscarii migratorii interne atat la scara nationala cat mai ales in cadrul diferitelor unitati teritoriale, la care se adauga )arti de profil. In cadrul geografiei economice, atentia se indreapta prioritar spre pro#lemele de tipologie si regionare a industriei in ansm#lu sau pe ramuri, precizandu%se cu acest prile', continutul unor categorii ta!onomice$ regiunea, nodul industrial, gruparea, centrul industrial s.a. Au fost a#ordate totodata, aspecte ale structurii regionale a industriei, ale prezentarii diferitelor ramuri, a raportului dintre industrializare, ur#anizare si mediul incon'urator. Pro#lemele de geografia industriei au o larga reflectare in numeroase studii regionale ca si in )artile tematice incluse in Atlasul Aational. Geografii consemnau si analizau astfel impactul in teritoriu al intensului proces al industrializarii socialiste. Geografia agriculturii si utili arii ternurilor, geografia transporturilor si a cailor de comunicatii, geografia turismului.......

81