ARHITECTURA, MUZICA SI LITERATURA Dupa cel de-al doilea razboi mondial inova ia !

rancma"onica "-a e# in" la ar$i ec ura, "cria parin ele Leonard %eene&, unde !ormele radi ionale ale locuin elor au !o" 'nlocui e cu (!orme !unc ionale(, care "a "a i"!aca nevoile biolo)ice 'n modul cel mai eviden po"ibil* Si ace" e cuburi +oa"e de cimen "i " icla 'n care ne "a i"!acem nevoile biolo)ice "un mobila e cu obiec e a"emana oare* ,al er -ropiu", !inan a de Arnold Sc$oenber) .compozi orul a onali" /, %ranz ,er!el ."crii orul/ "i Alber Ein" ein .)eniu declara / au 'n!iin a comuna de ar i" i a "colii de ar$i ec ura 0au$au", care "-a mu a dupa 1233 la Cambrid)e, 'n An)lia* Di"cipolul "au La"zlo Mo$ol&-4a)& a de"c$i" o "ucur"ala la C$ica)o, care a rezolva o problema e"en iala a plu ocra iei5 con" ruirea " aulelor pen ru vi ele cu !a a umana* Si a"a "au na"cu (blocurile munci ore" i(, numi e 'n S a ele Uni e (proiec e de cazare(, pepiniere de crima "i in"alubri a e, "crie parin ele %eene&* Mul i cred ca a unci c6nd 4icolae Ceau"e"cu demola "a ele, bi"ericile "i monumen ele ar$i ec onice ale Rom6niei, o !acea din demen a "i nu la ordin* Dar demolarea "a elor, 'n!ome area rom6nilor, demolarea bi"ericilor, au !o" con!orm pro)ramului !rancma"onic de la care Ceau"e"cu n-a devia 7 "i n-a !o" lic$ida pen ru acele !ap e, ci pen ru cu o ul al ceva* Si nu pen ru ca marilor banc$eri le-a !o" mila de poporul rom6n, ca remura de !ri) iarna, ci pen ru ca "-a lacomi "i a pla i da oriile e# erne ale Rom6niei, re!uz6nd a" !el "a mai pla ea"ca dob6nzile care um!la cu!erele ca"ei Ro $"c$ild* E" e clar ca pro)ramul de demolare al ambian ei ar$i ec onice a civiliza iei cre" ine europene e" e )lobal, nu "peci!ic lui Ceau"e"cu, "i poa e !i urmari cu u"urin a 'n occiden * 8lanul !rancma"oneriei in erna ionale e" e "a ran"!orme civiliza ia de ip european cre" in, 'n care individul e" e do a cu liber arbi ru "i e" e re"pon"abil pen ru ac ele "ale, 'n r-o iranie )lobala 'n care plebea, )loa a, vi ele cu !a a umana, cei mul i, raie"c 'n comun, 'n cirezi condu"e de ( e$nocra i(, adica de o pa ura birocra ica privile)ia a care e#ecu a ordinele direc ora ului "i "un ra"pla i i cu un nivel de rai pu in mai ridica dec6 al )loa ei* In America, acea" a "ocie a e a vii orului, a 4oii 9rdini Mondiale, e" e numi a (plan a ia )lobala( . $e )lobal plan a ion/, caci a"a raiau "clavii pe plan a iile de bumbac, dormind 'n dormi orul comunal, m6nc6nd de la can ina, !ac6nd ce li "e "pune* In Uniunea Sovie ica "i 'n arile "ociali" e, a"a raiau membrii de par id "i de nomencla ura* Cine nu-"i aduce amin e ce bine era (la comun(, cu baia "i buca aria comune mai mul or !amilii: %rancma"onul Ceau"e"cu dar6ma "a ele "i bi"ericile ca "a e# ermine cre" ini"mul "i civiliza ia lui "i "a ran"!orme aranii 'n "clavi care raie"c (la bloc(, (la comun(* Di!eren a din re via a )oimilor, a vi elor cu !a a umana, 'n plan a ia )lobala, "i via a cre" inului de ip european nu e imedia vizibila* Mai mul , la prima vedere, via a cirezii pare mai pro"pera dec6 a omului liber* S a ele Uni e ale Americii "e 'ndreap a "pre "ociali"m, caci numai "ociali"mul pare americanilor capabil "a vindece relele "ociale - "oma+ul, "aracia, !oame ea, lip"a de 'n)ri+ire medicala* To "ociali" e "un )uvernele Marii 0ri anii, %ran ei, Canadei* Ia a cum e" e de"cri" "ociali"mul de ca re unul care 'l cunoa" e bine5 ;i< or Suvorov, !o" 'nal o!i er 'n arma a "ovie ica5 (Marele ideal al "ociali"mului e "implu "i poa e !i 'n ele" de oricine* Socie a ea e" e con" rui a pe baze ra ionale* Soma+ul nu mai e#i" a* In)ri+irea medicala e" e )ra ui a "i m6ncarea, 'n can i a i rezonabile, e" e )ra ui a* %iecare om are o camera "epara a cu lumina "i ven ila ie* Apa, canalizarea "i 'ncalzirea "un )ra i"* To omul are drep ul la imp liber* 4u e#i" a 'mpar ire 'n bo)a i "i "araci* Toa a lumea are $aine con!or abile "i "olide, po rivi e cu ano impul - "i $ainele "un , de"i)ur, o )ra ui e* Si o i "un e)ali 'n !a a le)ii*

Ai "a "pui ca e" e doar un vi" !rumo" "i ca nimeni n-a reu"i "a con" ruia"ca "ociali"mul pur* Aiurea* In !iecare ara e#i" a de+a in"ule de "ociali"m pur, ne'n ina , 'n care !iecare din ace" e condi ii e" e 'ndeplini a* E#i" a o 'nc$i"oare 'n ora"ul vo" ru: Daca da, du- e "i ui a- e la ea - "i ai "a vezi o "ocie a e 'n care o i oamenii au m6ncare, au de lucru "i 'n care $ainele, locuin a "i 'ncalzirea "un pe )ra i"* Comuni" ilor "ovie ici li "e repro"eaza ade"ea ca au 'ncerca "a con" ruia"ca o "ocie a e "ociali" a dar 'n "c$imb au produ" ceva ce "eamana 'ndeaproape cu o 'nc$i"oare* Acuza e" e pe deplin ne+u" i!ica a* In Uniunea Sovie ica unii prizonieri au celule mai mari ca al ii, unii man6nca bine, al ii pro" * E o o ala con!uzie - mai "un mul e de !acu pen ru a !ace ordine* Adevara ul "ociali"m, 'n care o i oamenii "un cu adevara e)ali, nu "eamana doar cu o 'nc$i"oare - e" e o 'nc$i"oare* 4u poa e e#i" a dec6 'ncon+ura a de ziduri 'nal e, urnuri de paza "i c6ini de paza, caci oamenii 'ncearca o impul "a !u)a din orice re)im "ociali" , e#ac cum 'ncearca "a !u)a din 'nc$i"ori*( Dar unde "a !u)i din plan a ia )lobala: Unde "a !u)i din r-o 'nc$i"oare care acopera oa e con inen ele: In urma cu c6 iva ani am vazu o emi"iune cul ural-educa iva la elevizor* Un e)ip olo) a de"ci!ra in"crip iile de pe pere ii unui morm6n din ;alea Re)ilor "i-a vazu ca un pere e con inea un !el de +urnal in im al unui "a ean care pove" ea un evenimen din via a "a ului* 4ara iunea din ace" +urnal, vec$i de mii de ani, 'n"o i a de ima)ini ale locurilor "i monumen elor, au con" i ui o ima)ine !a"cinan a - dar "i 'n)rozi oare* Caci ce vedeam era via a noa" ra "ociali" a cea de oa e zilele* ;ia a de care "-au bucura rom6nii ca "capa 'n 12=2, via a pe care )uvernul american o pre)a e" e 'n S a ele Uni e, via a pe care %ondul Mone ar In erna ional o pre)a e" e celor carora le acorda 'mprumu uri7 via a pe care o vor avea arile care "e con ope"c 'n Europa Uni a* Sa ul era o a)lomerare de ca"u e 'n)$e"ui e .ca apar amen ele din r-un bloc/ 'n care raiau o ciurda de oameni, o i an)a+a i la con" ruirea mare elor mormin e ale demni arilor, o i in" rui i e#ac a 6 c6 e nevoie ca "a e#ecu e opera ia ce le e" e a ribui a .diviziunea muncii/, o i 'mbraca i la !el, bucur6ndu-"e de aceea"i 'n)ri+re medicala, la !el de "araci "au bo)a i, par icip6nd 'n )rup la !iecare ac ivi a e, e)ali 'n !a a au ori a ilor* Erau o al "cu i i de orice )ri+a ma eriala, caci au ori a ile le a"i)urau locul de munca .nu e#i" a "oma+/ "i o au ori a ile le rimi eau caru ele cu m6ncare, punc ual "i democra ic .nu e#i" a !oame e "i nu e#i" au bo)a i "i "araci/* Dar diavolul "i-a v6r6 coada 'n ace" paradi" ere" ru "ociali" 5 unii "a eni au concepu planul de a !ura o par e din comorile cu care 'mpodobeau monumen ele ce le con" ruiau, de a le vinde "i de a 'ncerca via a pe con propriu, via a individuala* 4a ural, au !o" prin"i* In eleap a "i iubi a conducere a arii nu i-a e#ecu a dec6 pe cei vinova i dar, 'n "cop educa iv, pen ru a de"cura+a re" ul poporului de la a" !el de idei na" ru"nice, a lua o ma"ura admini" ra iva5 a opri caru ele cu alimen e* Si a" !el, "a enii, 'n mod preven iv "i e#emplar, au muri de !oame* Caci proprie a ea "ociali" a a"upra mi+loacelor de produc ie, eliminarea e#ploa arii omului de ca re om, "i oa e celelal e, adu"e"era poporul din raiul "ociali" 'n !erici a "i ua ie 'n care m6ncarea nu "e producea individual "i nu "e vindea pe pia a libera ci "e (dadea(, "au, cum zice rom6nul acum, ("e ba)a(* In urma cu >?@@ de ani, Euripide a vazu "i el "ociali"mul 'n ac iune* C6nd Medea para"i a 'i repro"eaza lui Ia"on incon" an a, ara 6ndu-i ca ea 'l "alva"e din prime+die de moar e, Ia"on 'i ra"punde5 (Da, dar ai primi mai mul dec6 mi-ai da , caci acum raie" i 'n Elada "i nu 'n ara a barbara, "i ai 'nva a ce 'n"eamna drep a ea "i cum "e raie" e dupa le)e, "i nu dupa dic a ul !or ei bru e(* Sociali"mul 'n ac iune e" e irania o ali ara, unde v6r!ul piramidei dic eaza "i )reu a ea apa"a pe cei de +o"* Socie a ea "ociali" a are !orma unei piramide, cu di!eri ele " ra uri ale nomencla urii ridic6ndu-"e unul pe" e celalal , p6na la v6r!ul 'n care e" e coco a )rupul dic a orial* Ui a i-va la dolarul american5 'n par ea " 6n)a are in"i)nele ocul ei ma"onice, piramida cu v6r!ul ilumina , "i dede"ub in"crip ia 4ovu" 9rdo

Seclorum - 4oua 9rdine Mondiala* 9rdinea "ociali"mului )lobal* 9rdinea piramidei, 'n care nu "e raie" e dupa le)e ci dupa $o ar6rile lua e la v6r!* 8iramida, acea" a !orma ar$i ec urala a "claviei e)ip ene, a 'ncepu "a !ie con" rui a pe" e o , "pre delec area cul ura i-lor, care apaluda o ce e" e ab"urd "i mon" ruo", crez6ndu-"e a" !el dea"upra (vul)ului(* La 'ncepu , c6nd "e !aceau "apa urile am crezu ca "e e#caveaza "i "e " udiaza zidurile Louvre-ului medieval, ad6nci "i pu ernice, "ub pava+ul cur ii Louvre-ului rena"cen i" "i baroc* Dar, "apa urile "-au !acu pen ru con" ruirea unei piramide compu"e din AAA de riun)$iuri de " icla .iar cei care au ci i Apocalip"a remarca "emni!ica ia ci!rei/, care de"!i)ureaza a" azi cur ea in erioara a Louvreului* Inain e de con" ruirea piramidei, "e in ra 'n Louvre pe poar a Denon din pavilionul Denon, direc din cur e, pe propriile picioare, !ac6nd c6 iva pa"i la lumina zilei5 pe )ra i", !ara coada, !ara 'n)$e"uiala, u"or, comod* Acum vizi a orul rebuie 'n 6i "a coboare de la nivelul "olului, +o", 'n in eriorul piramidei, pe care o raver"eaza, pen ru a urca apoi din nou la nivelul "olului ca "a pa runda 'n cladire* 8iramida rebuie lumina a elec ric o impul* A"cen"oarele "i "carile rulan e care duc 'n +o" "i 'n "u" pen ru a in ra 'n muzeu "un o elec rice* A"cen"orul pen ru cei care nu po umbla prea bine e condu" de un paznic* Se de!ec eaza o impul, "i e$nicienii "un de "erviciu pen ru a-l depana, al !el ram6n vizi a orii cap ivi, a 6rna i 'n aer* Toa e ace" ea co" a bani, o c$el uiala inu ila "i neproduc iva, al carei unic "cop e" e 'mpl6n area piramidei 'n inima 8ari"ului* Doua mii de ani de cre" ini"m au con" rui o civiliza ie cen ra a 'n +urul bi"ericii, a carei !orma con ine, a 6 e#pre"ia per!ec iunii !unc ionale a cladirii, c6 "i e#pre"ia e" e icii care a produ"-o* Dar, 'n plan a ia )lobala, 'n "clavia e)ip eana, 'n "ociali"mul mondial, !orma ora"ului european, !orma "a ului cre" in, rebuie di" ru"e7 locuin a vi elor umane e" e 'n cuburi, (la bloc(, "i pei"a+ul urban al vi elor umane e" e piramida care reprezin a " ruc ura "ocie a ii* A" a pen ru vi ele umane7 pen ru ei, !rancma"onii "i-au rezerva pala ele "i ca" elele con" rui e de ar$i ec ii, "culp orii "i pic orii cre" ini din recu * Alice -B&nne ;anderbil "i-a con" rui la 4eB Cor<, pe %i! $ Avenue, o copie !idela a ca" elului de la 0loi"* Alva ;anderbil "i-a con" rui la 4eBpor o replica per!ec a a pala ului 8e i Trianon* Dar, dupa 12D? "i-au da "eama ca di!eren a din re !ormele ar$i ec urale rezerva e " ap6nilor de "clavi "i cele rezerva e )loa ei ar pu ea !i prea vizibila* In opera de di" ru)ere a a"pec ului ci adin "i a ar$i ec urii civiliza iei noa" re, nomencla ura direc ora ului !rancma"onic in erna ional a 'ncepu "a accep e "a locuia"ca par ial "i emporar 'n acelea"i !orme $idoa"e ale "ociali"mului mondial* (%iecare copil .din S a ele Uni e ale Americii/ "e duce la "coala 'n ro cladire care ara a ca o ma)azie de depozi are a pie"elor pen ru ma"ini de copia * 4ici macar comi"ia "colilor, care a comanda "i aproba planurile, nu " ie cum "e !ace* To ce-i preocupa e" e cum "a evi e "a dea e#plica ii parin ilor(* Cazema ele "i ma)aziile 'n care mer) copiii la "coala n-au !ere" re, ci "un lumina e e#clu"iv elec ric* To i inerii de >@ de ani pe care-i cuno"c poar a oc$elari pen ru ci i * Daca "e " rica in" ala ia de aer condi iona , copiii rebuie rimi"i aca"a caci "e "u!oca* 0ine'n ele", ilumina ul "i ven ila ul ar i!ical co" a bani* (%iecare !irma de avoca i din 4eB Cor< "e mu a !ara "a murmure 'n r-o cladire de birouri ca o cu ie de " icla cu podea de cimen "i pla!on de be on de doi me ri "i +uma a e de la "ol "i pere i de paian a "i coridoare minu"cule - "i apoi an)a+eaza decora or "i-i da un bu)e de "u e de mii de dolari ca "a ra"n!orme cuburile a" ea me"c$ine 'n r-un vi" orizon al de"pre o ca"a de pe vremea re" aura iei(, zice Tom ,ol!e* 9amenii adau)a mobile ca "a "e !erea"ca de $ido"enia cuburilor de " icla "i cimen ale ar$i ec urii moderne* 86na "i ar$i ec ii moderni )lume"c pe "oco eala (cu iilor de " icla(, care "un deacuma !uma e, depa"i e, "i vin cu noi cu ii de " icla 'n care " icla e ca o)linda "i re!lec a cu iile de " icla 'nvecina e, !ac6ndu-le "a para curbe* Apar noile "coli de ar$i ec ura5 po" -moderni"mul, moderni"mul 6rziu, ra ionali"mul, ar$i ec ura par icipan a, neo-corbu"ieri"mul, ar)in iii din Lo" An)ele", "i a"a mai depar e* (Dupa 12D? plu rocra ii no" ri, birocra ii, membrii comi e ului, "e!ii e#ecu ivi ai companiilor, membrii comi"iilor "i pre"edin ii univer"i a ilor au "u!eri o ran"!ormare ine#plicabila*** Din r-o da a "au declara di"pu"i "a accep e acel du" de apa rece, acea palma 'n obraz, acea cazna pen ru o"6nza "u!le ului no" ru bur)$ez, care e" e ar$i ec ura moderna* Si pen ru ce: 4ici ei nu " iu* Se ui a la cladirile )oale pe care le-au cumpara , ace" e mari )ramezi " ruc urale pe care le ura"c din o "u!le ul, "i nu-"i

po da "eama nici ei(, zice Tom ,ol!e* Dar "e!ii care ne dau ordin "a raim 'n ele, locuie"c 'n ca" elul de la 0loi" "au 'n 8e i Trianon* Tom ,ol!e !ace o "cur a i" orie a ar$i ec urii moderne* A 'ncepu , zice el, dupa primul razboi mondial 'n -ermania, unde "-au aduna o "uma de ineri ar$i ec i, "crii ori, ar i" i americani care "i-au zi" ()enera ia pierdu a( "i care au )a"i , 'n ruinele unei Europe deva" a e "i di" ru"e de razboi, modele ca AndrE 0re on, Loui" Ara)on, Fean Coc eau, Tri" an Tzara, 8ica""o, Ma i""e, Arnold Sc$oenber), 8aul ;alEr& ."a nu ui am ca 8ica""o, Loui" Ara)on, "i probabil ca "i al ii erau membri ac ivi, pur a ori de carne , ai par idului comuni" 7 "i 8aul ;alEr& nu !acea nici un "ecre din perver"iunile lui/* Modelul ar$i ec ilor a !o" ,al er -ropiu", care a de"c$i" "coala de ar$i ec ura 0au$au" la 0erlin 'n 1212* 0au$au", "crie ,ol!e, era (mai mul dec6 o "coala7 era o comuna, o mi"care "piri uala(* In +urul lui -ropiu" )ravi au pic ori ca 8aul Glee "i ar$i ec i ca Marcel 0reer, LudBi) Mie" van der Ro$e, La"zlo Mo$ol&-4a)&, Herber 0a&er, Henr& van de ;elde, dedica i lucrarii de a (o lua de la zero(, pe !undalul unei -ermanii "ocial-democra e, care a" ep a de la o zi la al a 'n!ap uirea bol"evi"mului* De la zero, adica5 (a!ara cu civiliza ia cre" ina europeana* Am bombarda -o, am di" ru"-o !izic 'n impul celui de-al doilea razboi mondial* Am !acu una cu pam6n ul "plendida ca edrala din Dre"da, a doua ca marime 'n Europa, care 'n"uma veacuri de crea ie "i ne"!6r"i a !rumu"e e* Am bombarda "i avaria domul din Milano, domul din GHln* Am dar6ma c6 am pu u din bi"ericile i" orice ale Rom6niei* Acum di" ru)em radi ia ace" ei civiliza ii cre" ine(* Con"iliul munci ore"c pen ru Ar a al -ruparii 4oiembrie .probabil I noiembrie, da a o!iciala a revolu iei bol"evice 'n Ru"ia/, al carui pre"edin e era -ropiu", avea "arcina de a crea o ar$i ec ura (a 'n re)ului popor(, adica munci orea"ca* Mani!e" ul -ruparii 4oiembrie era un ecou al Mani!e" ului 8ar idului Comuni" al lui Mar# "i En)el"5 ( rebuie "a !im adevara i "ociali" i - "a cre" em cea mai 'nal a vir u e "ociali" a5 'n!ra irea u uror oamenilor(* Deci noua ar$i ec ura a lui -ropiu" urma "a !ie5 1/ pen ru munci ori7 >/ an i-bur)$eza* %unc ia (an i-bur)$eza( "-a dovedi !oar e u ila, pen ru ca orice poa e !i re"pin" ca !iind (bur)$ez(* Social-democra ii din -ermania "i 9landa au acorda con rac e pen ru car iere munci ore" i lui -ropiu", Mie" van der Ro$e, 0runo Trau "i F*F*8* 9ud, care avea >= de ani c6nd a deveni ar$i ec ul "e! al ora"ului Ro erdam "i era membrul unui )rup numi de S i+l .S ilul/* Ace" e )rupuri compac a e "i " r6n"e, ca -ruparea 4oiembrie, "au de S i+l, credeau 'n doc rine e"o erice, zice Tom ,ol!e, o a"a dupa cum pic urile lui 0raJue "au 8ica""o n-au nimic de a !ace cu ar a ci "un produ"ele unui punc de vedere eore ic* A" !el, eoria lui 0raJue ca pic ura nu reprezin a nimic ci e doar o or)anizare pe o "upra!a a plana "i eoria ca o pic ura e ceva "imul an, permi e a"ezarea ambilor oc$i 'n r-o !a a vazu a din pro!il, adica vedem "imul an ambele pro!iluri 'n acela"i plan* Rezul a un )unoi vizual per!ec din punc de vedere eore ic* To eoria e" e rium!a oare 'n muzica lui Arnold Sc$oenber), care compunea dupa !ormule ma ema ice* Suna oribil, dar cul ura i a"cul a cu pie a e* Marca (in elec ualului( a deveni aprecierea crea iilor ace" or comune "i celule de ar i" i7 dar, daca pic orii, compozi orii "i poe ii po crea c$iar !ara "ubven ia ma"iva a bur)$eziei, ar$i ec ii nu po * Salvarea ar$i ec urii moderne a veni de la )uvern* In ;iena, 9 o ,a)ner a primi comenzi ma"ive de la )uvern, care (credea .!ara nici o baza reala/ ca o noua ar$i ec ura co"mopoli a va rezolva o" ili a ile acerbe ra"iale "i e nice din ara(, "crie Tom ,ol!e* .In reali a e, daca cineva ar avea impul "i re"ur"ele "a iden i!ice e#ac per"oanele care au de ermina "ubven ionarea ar$i ec urii moderne la ;iena ar vedea cu o ul al a mo iva ie "i ar vedea poa e un ablou mai lar), 'n care in ra ;iena ca pa ria lui T$eodore Herzl "i Sie)mund %reud/* -rupurile de ar$i ec i moderni - 0au$au", ,endin)en, de S i+l, con" ruc ivi" ii, neopla" ici" ii, elemen ari" ii, !u uri" ii - au 'ncepu "a proli!ereze* In 12>> a avu loc la DK""eldor! primul Con)re"

In erna ional de Ar a 8ro)re"i" a, unde "-au 'n runi ar$i ec i ca -ropiu", Eric$ Mendel"o$n .e#pre"ioni"mul/, ;an Doe"bur)* Accen ul pe care l-a pu" ace" a din urma pe cali a ea an i-bur)$eza, imper!ec "a i"!acu a de curbele e#pre"ioni"mului lui Mendel"o$n "au de manu!ac ura munci orea"ca a lui -ropiu", l-a de ermina pe -ropiu" "a-"i "c$imbe lozinca "i "a adop e mo o-ul5 Ar a "i Te$nolo)ia* De"i erau uni i 'n lup a lor comuna 'mpo riva radi iei civiliza iei cre" ine, o i ace" i in elec uali "i ar i" i pro)re"i" i "e cer au !oar e mul 'n re ei, )ener6nd a" !el nenumara e "coli "i curen e, )rupule e "i bi"ericu e - cu c6 mai mul e cu a 6 mai bine, pen ru con!uzia )loa elor* A" !el, mar#i" ul declara 0runo Tau , care a primi comanda pen ru un car ier munci ore"c 'n 0erlin, '"i vop"ea blocurile munci ore" i 'n ro"u7 dar puri a ea noii ar$i ec uri elimina oa e culorile 'n a!ara de alb "i ne)ru "i diver"e nuan e de murdar, "i blocurile au renun a la culoarea " ea)ului comuni" * 8uri a ea !ormei cere ca acoperi"ul "a !ie pla , caci acoperi"ul radi ional 'nclina din i)le cu " rea"ina, care e !ere" e de ploaie "i de zapada e bur)$ez7 "i cine a avu nenorocul "a locuia"ca la bloc la ul imul e a+ "i i-a ploua 'n ca"a oamna, iar vara "-a cop "ub "oarele de care 'l !erea " ra ul de aer de "ub acoperi"urile 'nclina e, a avu ocazia "a "e "acri!ice de dra)ul puri a ii !ormei ar$i ec urii pro)re"i" e an i-bur)$eze* Si a"a, "ub zapezile din nordul Europei, la 0erlin, ,eimar, Ro erdam, Am" erdam, "-au con" rui blocuri cu acoperi"ul pla - p6na c6nd "u!erin a din cauza zapezii a !o" a"a de mare, 'nc6 eore icienii an ibur)$ezi"mului pro)re"i" "-au 'ndura "i-au permi" ca acoperi"ul "a !ie 'nclina - dar de o "in)ura par e, nu de doua par i ca 'n recu * L LL In muzica, zice Tom ,ol!e, cazul e "i mai avan"a 7 compozi orii din univer"i a i "un a"a de ul raSc$oenber)ieni, a"a de minuna de ab" rac i, 'nc6 nimeni al cineva dec6 ei nu mai are nici o dorin a "a aiba ceva de-a !ace cu muzica "erioa"a moderna* 4ici macar cul urnicii devo a i, care !recven eaza concer ele "im!onice, nu po !i de ermina i "a vina la un concer e#clu"iv de muzica con emporana7 a" !el de concer e nu po avea audi oriu dec6 la univer"i a i, unde "e po auzi pie"e de S oc<$au"en, an"ambluri pen ru "in e iza or de 0abbi , buca i de Ea"le& 0lac<Bood "i Fean 0arraJuE, apoi pie"e " o$a" ice .adica5 "une e la 'n 6mplare/ pen ru pian, "in e iza or "i compu er de Ianni" Mena<i"* (Acelea"i 3? ori D@ de "u!le e, o i pro!e"ori "i " uden i po" -univer"i ari, con" i uie publicul la !iecare concer de muzica con emporana(, "crie ,ol!e, ("i "paima e ca nici macar ei nu vor mai veni***( Core)ra!ia a in ra mai )reu pe !a)a"ul moderni"mului, dar 'n 12A> -eor)e 0alanc$ine, veni din Uniunea Sovie ica prin 8ari", 'n 123D, punea 'n "cena bale e ab" rac e la Lincoln Cen er* La !el "-a moderniza "i ar a !o o)ra!ica5 Fo$n Szar<oB"<i a de"c$i" oc$ii in elec ualilor7 c6 a vreme vul)ul crede ca o !o o)ra!ie ara a 'n mod !idel obiec ul !o o)ra!ia , cul ura i "e a" eap a de la !o o)ra!iile ar i" ice "a con ina pe e, "a !ie neclare, "a prezin e de!ormari )ro e" i prin un)$iuri e#a)era e, culori nena urale, $idoa"e "i ima)ini runc$ia e* 8en ru ma"e, care nu po !i nici moar e du"e la concer e de muzica a onali" a, minimali" a, "i a"a mai depar e, "-a acapara "i dezvol a imen"a indu" rie a roc<-ului* Dar "i aici e#i" a eli a care vede $ainele cele noi ale 'mpara ului* Ci im 'n In!orma ionBee<5 (9mul care-a !o" pionierul reali a ii ima)inare .vir ual reali &/, "-a re'n or"* Albumul recen al lui Faron Lanier de muzica acu" ica numi NIn" rumen ele Sc$imbariiO aduce o !uziune po" -minimali" a de vir uozi a e* Lanier e" e un ve eran al muzicii care c6n a la 1@@ de in" rumen e "i a c6n a ala uri de 9rne e Coleman "i S anle& Fordan* Muzica l-a in ere"a din o deauna5 !aimoa"a manu"a di)i ala a !o" concepu a la 'ncepu ca "a )enereze "une e reali" e c6n 6nd la )$i ara aeriana** Lanier va 'n reprinde un ur de concer e* Spec a orii nu vor avea nevoie de ca" i "peciale*( %o o)ra!ia lui Lanier 'n"o e" e " irea, dar nu "e vede dec6 un par l6no" "i "alba ec, " il a!rican, pe" e un na" care nici pe depar e nu e" e $ami * La I au)u" 122D, la emi"iunea NT$i" ,ee< in 0ible 8rop$ec& - Acea" a "ap am6na in pri"ma pro!e iilor bibliceO, "-a di"cu a o orc$e" ra de muzica roc< din Londra, numi a T$e Devo ed Men - Devo a ii, condu"i de Marele 8reo al

Templului 9l&mpu"* Ace" mare preo declara ca prime" e e# ele "i muzica pen ru "pec acolele lui de roc< de la (zei demonici( "i ca munca lui e" e dedica a recru arii prin muzica de di"cipoli pen ru emplul lui* 8reo e"ele cul ului "a anic de la Templul 9l&mpu" "un doua inere numi e Sara$ "i Fulienne, care prac ica ma)ia nea)ra "i ri ualuri de perver"iuni "e#uale* Dar admira orii "i inerii care a"cul a muzica roc< nu "un de la 'ncepu ini ia i 'n oa e ace" ea* La 'ncepu li "e o!era !lori, a mo"!era e dulce, "uava "i delica a, plina de poezii duioa"e7 ma)ia nea)ra e" e a"cun"a de 'ncepa ori* Anun urile lor 'n ziare "un o inocen e "i duioa"e5 "e prezin a ca "u!le e " in)$ere care cau a prie enia unora "en"ibili ca "i ei* Dupa ini iere, candida ii "un 'nce ul cu 'nce ul in rodu"i, la 'ncepu , o mai ad6nc 'n porno)ra!ie "i pro" i u ie, ca "a !ie apoi cu impul promova i la ma)ie nea)ra "i "a ani"m, cer6ndu-li-"e 'n cele din urma "a prac ice "acri!icii umane* Un 6nar !o" membru al cul ului "a anic al Templului 9l&mpu" a declara public la elevizor, !ara "a "e a"cunda, ca "-a deziluziona de cul "i de muzica lui de c6nd i "-a na"cu primul copil "i marele preo i-a ceru "a-l "acri!ice pe al ar - a"a cum rebuiau evreii biblici "a-"i "acri!ice primul na"cu , lui Ie$ova* 9rc$e" ra de roc< Mo le& Crue e#ecu a muzica cu a" !el de e# e ca5 (4o a Boman, bu a B$oreP ,ell noB IQm <illin) &ou*** Ba c$ &our !ace urn blue - 4u e" i o !emeie, e" i o c*** P Acum e omor*** ui e cum e 'nvine e" i la !a a(* Fo"ep$ R* S$apiro, !onda orul "i pre"edin ele muzeului de Ar a Con emporana din C$ica)o, a 'n reba 5 (8oa e ar a !rancma"onica "upravie ui 'n America: ***Cei care !ormeaza )u" ul public, comercian ii obiec elor de ar a, nomencla ura muzeelor, direc orii, cura orii, "e!ii ca edrelor univer"i are, colec ionarii "i cri icii "un predominan !rancma"oni* In ar a, )oimii "un 'n mod cer 'n minori a e* Ar rebui "a ne re!ormulam 'n rebarea*** poa e "upravie ui cul ura 'n America !ara !rancma"oni:( .con!erin a inu a la %orul Comuni a ii din C$ica)o 'n 12II/* Ziarul Feru"alem 8o" "cria 'n 12=2 ca produca orii "i re)izorii de !ilm "un 'n marea lor ma+ori a e evrei 'n S a ele Uni e, "i I?R din A"ocia ia Scrii orilor "un evrei* -ar& Smi $ iden i!ica proprie arii "i direc orii ca"elor de !ilme .,arner Communica ion", MCA, Univer"al, 4ic<elodeon, USA 4e Bor<, Tran"-,orld En er ainemen , Lorimar, C$ri" Cra! , Repu-blic, M-M-Uni ed Ar i" ", 9rion, ,al Di"ne&/, care "un o evrei* A)en iile de ac ori, compe i ia Mi"" America, cri ica de !ilm, "un 'n acelea"i m6ini7 "i comedia, care a deveni e#clu"iv concen ra a a"upra re)iunii ano-)eni ale a pro a)oni" ilor, e" e acum un monopol evreie"c* La !el emi"iunile de radio "i eleviune5 modera orii "i prezen a orii emi"iunilor i" orice, " iin i!ice, li erare, de varie a i "un HoBard S ern, Foan River", Rober Glien, Ru $ ,e" $eimer, Larr& Gin), Son&a %riedman, 0arr& %arber, Merv -ri!!in, dr* Fo&ce 0ro $er", C$arle& Ro"e, 4orman 9rn" ein, Maur& 8ovic$, Mar< -reen, Rona 0arre , Sall& Fe""e Rap$ael, Carl Sa)an, -iraldo Riviera, Loui" Ruc<$ei"er - nici un )oim prin re ei* La !el, c6n are ii de muzica pop5 And& ,illiam", 0arr& ManiloB, 4eil Seda<a, 0e e Midler, 4eil Diamond, Meli""a Manc$e" er, 0arbara S rei"and, Simon S -ar!un<le* In "pecial indu" ria muzicii roc< "i a !ilmelor video roc< "un un monopol evreie"c5 LeB ,a""erman e" e proprie arul colo"alei MCA Record", ,al er Ce ni<o!! e" e direc or la C0S record", care apar ine companiei +aponeze Son&* In muzica cla"ica, nu e de" ul "a !ii evreu5 rebuie "a !ii evreu "ioni" , ca "a devii (mare( ca I"aa< S ern, I z$a< 8earlman, Leonard 0ern" ein, Aaron Copeland* Daca e" i evreu cin" i "i alen a , ca Ce$udi Menu$in, e reze" i ca nimeni nu mai " ie de ine* Si daca nu e" i evreu, nici nu 'ncerca* Truman Capo e era un "crii or de" ul de bine cuno"cu p6na 'n mar ie 12=A, c6nd 'n r-un in erviu acorda revi" ei 8la&bo& a remarca ca oa e "crierile care nu "a i"!ac cerin ele "ioni" e "un "uprima e 'n America* De a unci n-a mai auzi nimeni de el* Ia a cui apar in oa e edi urile americane mari5 Simon and Sc$u" er, cea mai mare, "i 8ren ice-Hall, "un con rola e de -ul! S ,e" ern7 Hol , R$ine$ar S ,in" on publica oa e manualele "colare ce-i apar in lui Fovanovic$7 Random Hou"e, ;an a)e, CroBn, 0allan ine "un par e din imperiul 4eB$ou"e7 8u nam" 'i apar ine lui LeB ,a""erman7 Macmillan, lui Rober Ma#Bell7 "i a"a mai depar e* La !el di" ribui orii de car i, cluburile li erare, "i revi" ele de cri ica li erara* I" oria o re"cria Mi$ail Roller 'n Rom6nia7 'n S a ele Uni e, o pla"muie"c 0arbara Tuc$man "i S ud" Ter<el* Timp de 1> ani, direc orul 0iblio ecii Con)re"ului a !o" Daniel 0oor" in, o"i ace" ia !iind evrei*

Ia a cum de"crie "cena li erara unul care are drep ul "a o +udece - caci !i)ura lui "e ridica la mare 'nal ime pe orizon ul "ecolului no" ru5 (Inca 'nain e de primul razboi mondial, acea" a mi"care .avan)ardi"mul/ "-a an)a+a 'n di" ru)erea u uror !ormelor de ar a lar) accep a e - 'n !orma, limba, ra"a uri "i proprie a i - 'n " radania "a de a crea un !el de T"upraar aU, care apoi "e pre"upune ca va da na" ere la o ;ia a 4oua* S-a propu" ca li era ura "a o ia de la 'ncepu , cu o !oaie alba de $6r ie* .De !ap , unii au rama" o cam pe la " adiul acela/* Di" ru)erea a deveni apo eoza ace" ui avan)ardi"m beli)eran * Scopul era "a di" ru)a 'n rea)a radi ie cul urala de "ecole, "a "par)a "i "a 'n rerupa cur)erea na urala a dezvol arii ar i" ice prin r-un "al bru"c 'nain e* Ace" "cop urma "a !ie ob inu realiz6ndu-"e doar !orme )oale, noi, ca un "cop 'n "ine, concomi en cu cobor6rea " andardelor de maie" rie ar i" ica per"onala p6na la dela"are o ala "i necioplire ar i" ica, uneori combina e cu un 'n ele" a"a de a"cun" 'nc6 devine nein eli)ibil* Ace" impul" a)re"iv ar pu ea !i in erpre a ca !iind doar produ"ul ambi iilor per"onale, daca n-ar !i "i !ap ul ca 'n Ru"ia*** ace" impul" "i mani!e" arile lui au preceda "i-au prooroci cea mai di" ru)a oare .!izic/ revolu ie a "ecolului >@* Inain e de a erupe pe " razile 8e ro)radului, acea" a revolu ie ca acli"mica a erup 'n pa)inile revi" elor li erare "i ar i" ice ale cercurilor boeme din capi ala* In ele am auzi pen ru prima da a a acuri violen e 'mpo riva 'n re)ului mod de via a ru" "i european, c$emarile la ani$ilarea u uror codurilor e ice "i reli)ioa"e, la di" ru)erea u uror radi iilor cul urale e#i" en e, ala uri de lauda de "ine a di"pera ilor inova ori, care n-au produ" nicioda a nimic de valoare(* Zic6ndu-"i !u uri" i "i promov6nd li era ura "i ar a vii orului, ace" i inova ori cereau li eralmen e, zice Sol+eni 6n, "a "e ra)a cu pu" ile 'n ablourile lui Murillo "au Ra!ael, (ca "a rico"eze )loan ele din pere ii muzeelor(* Dar de-abia a izbucni revolu ia pe " razi ."i " im acum ca n-a !o" o razmeri a populara ci o arma a de mercenari pla i i "i bine or)aniza i/, zice Sol+eni 6n, ca ace" i ar i" i ai vii orului, ace" i !u uri" i, "-au alinia 'n !ron ul revolu ionar la e# rema " 6n)a, iar bru ala "i "6n)eroa"a dic a ura bol"evica a de"c$i" lar) por ile ace" ei ($oarde de avan)ardi" i( "i i-a numi 'n pozi ii de pe care con roleaza cul ura* E adevara ca domnia lor n-a dura mul , caci cu o"i!icarea re)imului "ovie ic o ali ar "-a o"i!ica "i acea" a p"eudocul ura "i "-a ran"!orma 'n ceremonialul de cur e al de"po ului numi (reali"m "ociali" (* Unii, zice S ol+eni 6n, "-au " radui "a-l analizeze, de"i n-au avu ce analiza, caci " ilul reali" "ociali" "e limi a doar la propa)area liniei par idului* Dupa un "omn de I@ de ani 'n !undul $aului comuni" , poporul ru", de)rada "i umili , aproape ani$ila !izic, nu "i-a re)a"i )la"ul 'n li era ura 'nca, cum e "i normal7 are nevoie de imp, ara a Sol+eni 6n* El ob"erva cu durere cum liber a ea de e#pre"ie re)a"i a e" e !olo"i a de unii "crii ori (pen ru a "e e#prima pe ei 'n"i"i*** ade"ea !ara "en"ibili a e pen ru relele "i cica ricele de azi, cu o inima eviden "eaca7 e#primarea per"onali a ii unui au or - indi!eren daca ace" a e" e valoro" "au nu - !ara "im de ra"pundere pen ru morala publicului, "i mai ale" a inere ului, ade"eori, 'ncarc6nd limba cu ob"eceni a i, care imp de "u e de ani au !o" con"idera e de neconcepu 'n pre"a, dar acum par "a !ie la moda(* 4imeni n-ar pu ea dezvalui mai bine radacina comuna a moderni"mului "i a comuni"mului "i in a lor comuna5 di" ru)erea civiliza iei cre" ine, abru izarea "i de)radarea ma"elor de oameni pen ru a-i 'nrobi "i ran"!orma 'n vi e 'n !olo"ul 'mbo)a irii, 'n con inuare, a !rancma"oneriei* In civiliza ia noa" ra cre" ina a 'n!lori economia "i au pro"pera na iunile, da ori a !ap ului ca "c$imburile de bunuri "i "ervicii 'n re oameni "e !aceau 'n mod cin" i "i ec$i abil, iar rapor urile din re oameni "e bazau pe re"pec reciproc "i 'n ra+u orare* 0aza pro"peri a ii a !o" morala* Dar nomencla ura 4oii 9rdini Mondiale n-are nevoie de oameni liberi "i pro"peri ci de $oarde de bru e inu e 'n 'nc$i"ori imen"e "i domina e de !rica, caci ace" ea "un mai u"or de +e!ui * ;edem azi, zice Sol+eni 6n, revenirea aceluia"i !enomen an i-cul ural, adica re"pin)erea "i di"pre ul pen ru radi ie "i o" ili a ea pen ru ce e )eneral accep a * Avem azi de-a !ace cu po" -moderni"mul, pen ru adep ii caruia nu e#i" a reali a e7 pen ru ei lumea e (un e# (* De aceea, impor an e" e numai eul

au orului, care "e concen reaza a"upra au o-analizei p6na ce ace" a a+un)e "a-l dez)u" e pe ci i or* Au orul nu are re"pon"abili a i iar cura+ul lui con" a din ne)area u uror lucrurilor* 8e po" -moderni" i 'i "urcla"eaza (concep uali" ii(, "i pe ace" ia, (po" -avan)ardi" ii(7 oa e "un doar mani!e" ari ale bolii "piri uale de care "u!era cei lip"i i de e ica "i idealuri morale* (Daca privim cu a en ie(, con inua Sol+eni 6n, (vedem cum 'n "pa ele ace" or e#perimen e aparen nevinova e, pe care le )a"im pe" e o , de a re"pin)e radi iile T'nvec$i eU, )a"im o ad6nca o" ili a e pen ru via a "piri uala* Ace" neo" eni cul al noului, care a!irma ca ar a nu rebuie "a !ie buna "au cura a, ci rebuie doar "a !ie noua, mai noua, "i mai noua, a"cunde o 'ncercare neaba u a "i de lun)a dura a de a "ubmina, ridiculiza "i dezradacina oa e precep ele morale* 4u e#i" a Dumnezeu, nu e#i" a adevar, univer"ul e $ao ic, o ul e rela iv, Tlumea e" e privi a ca un e# U, un e# pe care orice po" -moderni" e )a a "a-l compuna*** De c6 eva zeci de ani, li era ura, muzica, pic ura "i "culp ura "-au 'ndrep a *** "pre dezin e)rare 'n r-o Tnou a eU !rene ica "i in"idioa"a* Decoram locurile publice ridic6nd " a ui care e" e izeaza ur6 ul 'n "ine - "i nici nu ne mai miram*** Daca noi, crea orii de ar a, ne "upunem docili ace" ei "cu!undari, daca 'nce am "a pre uim marea radi ie cul urala a "ecolelor recu e 'mpreuna cu baza "piri uala din care a cre"cu , vom con ribui la o cadere e# rem de periculoa"a a "piri ului omene"c pe pam6n , la de)enerarea omenirii "pre un !el de " adiu in!erior, mai apropia de lumea animala(* 9 cri ica de ar a cinema o)ra!ica, Lillian-Emma ,a)ner, a vazu la 4eB Cor<, la 1? iulie 122D, !ilmul rom6ne"c (8a ul con+u)al(, re)ia "i "cenariul de Mircea Daneliuc* (Eram 1I oameni 'n r-o "ala de apro#ima iv >@@ de locuri(, "crie ea* Si con inua5 (Cri ica5 mai mul dec6 !avorabila5 0izzare*** plen & o lau)$ abou .bizar*** ai de ce r6de/, "cria Fud& S one 'n San %ranci"co C$ronicle* Abra"ivel& !unn& .de un comic abraziv/ - David S ra on de la ;arie &* De a"emenea5 9!!icial 9"car En r& .!ilmul a !o" inclu" o!icial/ pen ru 0e" %orei)n Lan)ua)e %ilm 1223 .cel mai bun !ilm " rain din 1223/*( Emi"iunea "ap am6nala de limba rom6na T; - Dacia 4eB Cor< 'l recomanda drep o Tcomedie amaraU5 (***Rom6nii "un nebuni "i lic$ele, oa a lumea !ace pro" i u ie "i ra!ic de orice* 4imeni nu " ie ce vrea "i nimeni nu munce" e cin" i * Se !ura, "e "an a+eaza, o i "un aliena i* To ul "e ermina .de !ap !ilmul 'ncepe cu acelea"i ima)ini/ cu pro!e izarea unei de)radari o ale ca na iune 'n care avor onul pel ic "i cre in e" e "upravie ui orul "an a+i" (* LLL Ion Mi$ai 8acepa "crie5 (%iindca nu pu ea ine " iloul "au pi#ul cu de)e ele lui boan e, De+ a 'ncepu "a "crie cu un creion $e#a)onal, pe care dul)$erii 'l !olo"e"c pen ru a linia "c6ndurile acolo unde rebuie aia e* ;iole ul era culoarea lui !avori a "i, cur6nd, oa e re"edin ele lui De+ erau pline de creioane de dul)$er cu mina viole a, !abrica e "pecial pen ru el(* ;iole ul nu e" e numai culoarea !avori a a unui calau comuni" * De vreo A-= ani, dar cu !urie 'n ul imii doi ani, ab"olu oa e elemen ele vie ii publice "i priva e rebuie "a arboreze culoarea viole a, care are voie "a o"cileze 'n re viole -purpuriu "i viole -alba" rui "i e" e ade"eori 'n"o i a de un )alben auriu "i de ne)ru* Combina ia 'n re diver"ele nuan e de viole "i diver"e nuan e de ne)ru e" e re"pin)a oare7 dar ce" ile, "erve elele de $6r ie, publica iile de "peciali a e, +ucariile pen ru copii, $ainele "i pan o!ii pen ru !emei "i copii, cama"ile "i crava ele barba ilor, !a adele cladirilor, covoarele, "caunele, lampile, caie ele, creioanele - o ce vezi e din ce 'n ce mai viole 'n America* In "pecial $idoa"e "un $ainele viole e pe oamenii de ra"a nea)ra, caci combina ia 'n re enul lor 'n uneca "i 'n unecimea viole ului 'i !ace "a para pra!o"i "i murdari* In reba i !iind de ce-"i cumpara $aine viole e, oamenii ra"pund5 (A" a e culoarea la moda(* Dar cum a a+un" a"a: Si de ce c$iar a" a: Al cui " ea) e viole ul: E#i" a mai mul e ra"pun"uri* ;iole ul e culoarea A!ricii, proclama a prin re popula ia de culoare din S a ele Uni e* ;iole ul e culoarea $omo"e#ualilor, care-"i ipare"c mani!e" ele "i li era ura pe $6r ie de culoarea levan icii* Ro"u era " ea)ul comuni"mului, alba" ru 'nc$i" e al 9r)aniza iei 4a iunilor Uni e, "i prin con opirea lor rezul a viole * Tran"criem din Revue de" Socie E" Secre e"5

(Con!orm TTribunei Ru"eU care apare la MKnc$en 'n limba ru"a .a" a era 'n 12>D/, iudai"mul mili an men ine urma oarele or)aniza ii de lup a de di!eri e niveluri, 'n mod mai mul "au mai pu in de)$iza , dar oa e cu "copul pre)a irii rium!ului in erna ionalei a reia5 1/ In erna ionala aurie .plu ocra ia "i marile !inan e in erna ionale/ 'n !run ea careia 'i )a"im5 a/ 'n America pe F*8* Mor)an, Roc<e!eller, ;anderbil "i ;anderlippe7 b/ 'n Europa ca"a Ro $"c$ild "i al ii de ordin "ecundar* >/ In erna ionala ro"ie, "au uniunea in erna ionala a democra iei lucra orilor "ociali* Acea" a include a/ in erna ionala a II-a .cea din 0el)ia "ub Endervelde/7 b/ in erna ionala >,? .cea din ;iena "ub Adler/7 "i c/ in erna ionala a III-a "au in erna ionala comuni" a .cea din Mo"cova "ub Ap!elbaum "i Rade</* La acea" a $idra cu rei cape e, care opereaza "epara pen ru mai mare u"urin a, "e adau)a cele "a"e cape e ale 9!iciului In erna ional al A"ocia iilor 8ro!e"ionale cu "ediul la Am" erdam, care dic eaza linia !rancma"onica "indica elor, care nici macar nu "un a!ilia e bol"evi"mului* 3/ In erna ionala nea)ra "au uniunea de lup a !rancma"onica* Ziarul ei principal e" e ra"p6ndi de or)aniza ia univer"ala a !rancma"onilor .din Londra/7 de ca re Alian a I"raeli a Univer"ala, !onda a la 8ari" de ca re Cremieu#, evreu7 de ca re ordinul evreie"c 0Qnai Moic$e .!iii lui Moi"e/ "i "ocie a ile evreie" i Henolu" , Hi a<$du , Tarbu , Garen-Ha&"od "i "u e de al ele la !el, mai mul "au mai pu in "ecre e, ra"p6ndi e prin oa e arile din vec$iul con inen "i din lumea noua* D/ In erna ionala alba" ra "au ma"oneria in erna ionala, care-i une" e pe o i ma"onii din lume 'n (Lo+a Re!orma a*** Uni a*** Reuni a*** a Marii 0ri anii(, (Marile Lo+i ale %ran ei( "i lo+ile -rand 9rien din %ran a, 0el)ia, I alia, Turcia "i celelal e ari* .Cen rul ac iv al ace" ei con)re)a ii e" e Marea Lo+a (Alpina( din Elve ia/* 9rdinul iudeo-ma"onic (0Qnai 0Qri $, care, con rar " a u elor lo+ilor ma"onice, nu accep a dec6 evrei "i care are pe" e D>A de lo+i " ric evreie" i 'n lume, "erve" e drep curea de le)a ura 'n re in erna ionalele de"cri"e mai "u"* Direc ori la 0Vnai 0Vri $ "un evrei5 Mor)en $au, !o" amba"ador al S a elor Uni e la Con" an inopol7 0randei", !o" +udeca or la Cur ea Suprema a S a elor Uni e7 Mac<, "ioni" 7 ,arbur) %eli#, banc$er7 El<u""7 Drau"" .Al!red/, primul ei pre"edin e7 Sc$i!!, azi mor , care a !inan a "i or)aniza emanciparea evreilor 'n Ru"ia7 Mar"$all .Loui"/, "ioni" *( In !ine, ricolorul ob"e"iv al vie ii publice americane devine in eli)ibil5 'n 6i aurul "i auriul !rancma"oneriei in erna ionale preponderen evreia"ca* Apoi, ne)rul Mo""ad-ului "i al ec$ipelor 0iroului Tu unului, Alcoolului "i Arma elor de %oc al Depar amen ului Trezoreriei, prin re realizarile carora "e numara ma"acrul din ,aco, Te#a" "i a"a"ina ele de la Rub& Rid)e* Apoi, con opirea " indardului ro"u al bol"evi"mului "ovie ic, cu alba" rul !rancma"oneriei care a !inan a "i in" aura bol"evi"mul, cu alba" rul 4a iunilor Uni e5 con opirea la)arului "ovie ic cu cel imperiali" i"raeloamerican, 'n r-un "in)ur "upra)uvern modial* S indardul rezul a din cele doua " indarde, cel ro"u "i cel alba" ru, viole ul univer"al, ne anun a rium!ul 4oii 9rdini Mondiale* 4ici o culoare clara "i luminoa"a nu mai e" e !olo"i a 'n indu" rie, 'n pre"a, 'n 'nva am6n , 'n ar$i ec ura "i mobilier, 'n $aine7 oa e obiec ele "un colora e 'n culori ame" eca e, murdare7 verde ame" eca cu alba" ru "i ro"u, diver"e nuan e de viole ame" eca e cu diver"e )rada ii de cenu"iu, "i a"a mai depar e* Ace" e ame" ecuri de culori "imbolizeaza ame" ecul u uror ra"elor 'n r-o "in)ura ra"a 'n "clavia )lobala, dizolvarea cul urilor na ionale 'n (mul icul urali"m(*