Sunteți pe pagina 1din 5

I.

Introducere Dupa renuntarea a Imperiului roman la teritoriile dacice ,a fost necesara populatiei saraca in societatea romana de atuncea o organizare intr-o comunitate si o continuitate care sa ajute asezarile urbane si rurale sa fie capabila sa ramana independenta sis a inceapa atat viata politica , cat si economica. Pentru a fi indeplinite aceste cerinte a colectivitatii era nevoie de o organizare a statului.Un rol important a avut obiceiul colectivitatii , pe care s-a bazat in mare parte dealungul veacurilor viata politica , economica si buna convietuire sociala.. Pentru aceasta a fost nevoie de comunicare. Comunicare ntre obste si sfatul satesc, comunicare ntre toti locuitorii satului.!ceste relatii au fost la nceput norme de conduita norme care au fost respectate de buna voie de catre toti. ncalcarea legii nescrise ducea la sanctionarea celor vinovati. "rganul satesc de conducere ,ocupau locul al treilea dupa #domnie si # dregatorie , $fatul satului era un organ institutional comple% care ingloba mai multe suborgane cu atributii distincte . Din sfatul satului faceau parte trei unitati social-culturale , acesta era coordonata de batranii din sat . Ceata sfatului satului se subdividea in trei cete de varsta deosebite intre ele& ceata batranilor 'ceata oamenilor zdraveni si ceata feciorilor. Cea mai importanta in ordinea ierar(iei de varsta si e%perienta era deci ceata batranilor care se si numea de fapt # capul sfatului satului . )a coordona activitatea celorlalte doua cete din subordine. II.Ceata batranilor Ceata batranilor era alcatuita din oameni intelepti, cu o minte agera si cu o reputatie nepatata.. !cestia erau, legiuitorii, e%ecutorii, judecatorii si administratorii satului. Din aceasta cauza cetasii trebuiau sa locuiasca in vatra satului pe care il reprezentau.Cea mai importanta in ordinea ierar(iei de varsta si e%perienta era ceata batranilor. )a coordona activitatea celorlalte doua cete din subordine.$fatul satului, organiza intern obstea sateasca libera si aservita. Ceata oamenilor zdraveni era alcatuita din oameni maturi alesi n numele categoriilor profesionale e%istente n sat.

$fatul satesc liber avea capacitate juridica deplina de conducere, coordonare, judecata si e%ecutie in sat. $fatul satesc aservit avea o capacitate juridica restransa , el era numai un organ de e%ecutare locala . $fatul satesc conducea conform cu traditia locala, impartea dreptatea , reprezenta satul fata de organele dregatoriei si ale domniei.Ceata de batrani aleasa , era acceptata de dregatorie si era tolerata de domnie. Dregatoria nu avea putere legala asupra cetei de batrani.Incalcarea legii nescrise, cutuma conducea pana la sanctionarea celor vinovati. !ceasta sanctiune era o oglinda pedepsei a unui legi nescrise Dreptul practicat in perioada aceea a avut o stransa legatura cu societatea , nu a fost o ruptura intre ele. *ocuitorii asezariilor din Dacia si-au creat propriile reguli sociale. "biceiurile si regulile morale , asigurau o buna convietuire normala in colectivitate.+iata comunitatiilor din timpul medieval , evul mediu si epoca moderna romaneasca conditiile vietii sociale , a determinat aparitia unor comunitati cu o traditie de valoare , luand nastere unele forme de organizare si functionare a unor forme de guvernament si structura statala. III.,udecata In func-ie de organizarea interna a satului pe cete se grefau .i formele de judecata. $fatul satesc liber avea capacitate juridical deplina de conducere, coordonare, judecata .i e%ecu-ie in sat. $fatul satesc aservit avea o capacitate juridical restransa .!cesta era un organ de e%ecutare local/ a dispozitiilor si judecatii domeniale.Prima forma este judecata la (otare. .*a (otarele mosiei satesti, sub un pom considerat sfant , conform traditiei, ! doua forma de judecata era scaunul de judecata .In ceea ce te(nica de judecata de scaune ,se disting doua feluri de scaune de judecata& cel din vatra satului cel din pragul bisericii.

$caunul de judecata din vatra satului se desfasura in batatura satului in asistenta consatenilor. Cel din pridvorul bisericii , se desfasura numai intre cetasii batrani.In afara de te(niciile de judecata , care sunt mai sus mentionate , amintim & crancenarea, infierarea, mutilarea mainii, lapidarea. Crincenarea se folosea in sens ritual de insangerare a pielii si musc(ilor. ,udecata cetelor de batrani prezint/ la romani doua forme relativ distincte ale scaunului de judecata.

)ra luat in considerare , locul timpul si te(nica de judecata. !mbele forme de judecata erau anuntate la iesirea din biserica de catre preot' anuntarea se facea ca o porunc/. )rau incrancenati dupa o judecata intre membrii familiei cei neimpartasiti pentru a nu se transforma in strigoi .Incrancenarea se facea cu o cruce pe piept, deasupra inimii, la inc(eietura miinii sau pe talpa piciorului stang. Infierarea ca sanctiune fizica a fost conceputa ca insemn pentru vinovati. Cei infierati erau stampilati cu fierul rosu pana la mutilarea organului respectiv. Cetele de batrani aplicau sanctiunea mutilarii mainii celor vinovati de crime. 0aierea mainii n semn de pedeapsa pentru un iobag era ec(ivalenta cu caderea pe treapta robiei, iar pentru omul liber considerat criminal era ec(ivalenta cu moartea civila. I+.Concluzii Cetele de batrani din sfatul satului e%ercitau dreptul de judecata , drept ce se e%ercita la tot ceea ce privea organizarea si administrarea satului si la convietuirea pasnica .Ceata de batrani aplica traditia juridica locala fi%ata in obiceiul pamantului .

1I1*I"23!4I)&

*)C0.U5I+.D3. C"35)*I! 6U50)!5U D3.6!5U)* 2U0!5

$UP"30 CU3$

I$0"3I! D3)P0U*UI 3"6!5)$C

)DI0U3! U5I+)3$I0!0II *UCI!5 1*!2!$I1IU 7889

U5I+)3$I0!0)! *UCI!5 1*!2! $I1IU 4!CU*0!0)! D) D3)P0 $I6I"5 1!35U0IU C)503U* 0)3I0"3I!* 6C. CIUC $P)CI!*I:!3)!& D3)P0 !5U* II. $)6. II. ;<.8=.788> ?"+!C$ !5D3!$-*)+)50) 0I0U*!3 DI$CIP*I5!& *)C0.U5I+.D3. C"35)*I! 6U50)!5U

)05"*"2I) ,U3IDIC! ,UD)C!0! C)0)*"3 D) 1!03!5I