DEZVOLTAREA PERSONALA N PSIHOTERAPIILE EXPERIENTIALE -abordare metodologica integrativa-

n prezent exista n lume peste 600 de scoli de psihoterapie, unele, desi nrudite, au ajuns sa se dezvolte n directii total diferite. Experientialismul se prezinta din acest punct de vedere ca o forta de sinteza care ncearca si promoveaza unificarea mai multor forme de psihoterapie, integrnd n unul si acelasi demers eficienta terapeutica a acestora. De fapt, pe masura ce timpul trece, ncepe sa devina mai mult dect o forma de psihoterapie, ncepem sa constientizam tot mai mult ca suntem n fata unei veritabile orientari n psihoterapie. Radacinile experientialismului se regasesc asadar n psihoterapia centrata pe client a lui Rogers, n gestalt terapie, n psihoterapia existentiala si n psihodrama. Diferitele dezvoltari ale experientialismului nu au subsumat ntotdeauna toate cele patru forme de psihoterapie mai sus mentionate, dar au pastrat stilul deschis si nonintruziv de interactiune. Stil nondirectiv, metaforizant si unificator. O contributie de prima importanta la aparitia, dezvoltarea si utilizarea termenului de psihoterapie experientiala a avut-o grupul de la Emory University din Atlanta, Georgia. n viziunea acestora psihoterapia experientiala devine mai mult dect o psihoterapie, devine un mod de a fi n lume. Un mod de abordare, ce se poate aplica diverselor paliere ale experientei umane deci, inclusiv psihoterapiei. Ea transcende demersurile tehnice din psihoterapie pentru ca se aplica permanent prezentului oricarei experiente umane. (Richard E. Felder, 1991) Aproape n paralel cu grupul experiential constituit la Emory University (Atlanta) sau a lui Eugene Gendlin (Chicago) n Canada si faceau aparitia primii pionieri ai experientialismului ncepnd cu munca de zeci de ani a lui Alvin Mahrer (Ottawa) iar apoi a lui Leslie Greenberg (Toronto). Iar n Europa, nca de prin anii 70-80 n Belgia - Germain Lieder (Leuven), n Germania - Jochen Eckert (Hamburg), n Olanda - Wim van Kessel (De Bilt), n Romania Iolanda Mitrofan (Bucuresti) devin coautori ai pionieratului n ncercarile experientiale, dar fiecare, n propriile tari. Chiar si n Japonia Akira Ikemi a dezvoltat si continuat linia lui Eugen Gendlin n psihoterapia experientiala. Psihoterapia experientiala n viziunea lui Mahrer A. este o ncercare inovativa de schimbare a persoanei de la ceea ce este la un moment dat, la ceea ce poate fi, la ce poate deveni. Ceea ce este nsa o persoana la un moment dat este mult mai mult dect ceea ce si imagineaza sau stie aceasta despre ea. Asta pentru ca cel ma i adesea nu ne folosim si nu ne ntrebuintam resursele de care dispunem nici macar pe jumatate. Pare paradoxal nsa tocmai atunci cnd nu ne folosim resursele vrem sa fim altceva dect suntem, n timp ce folosirea din plin a resurselor si posibilitatilor personale ne face sa tindem spre ceea ce suntem n realitate. Psihoterapia experientiala a lui Mahrer pleaca de la teoria conform careia n noi exista un potential pentru experienta si experimentare. Acesta e de doua feluri, superficial potential operant de experimentare si unul profund potential profund de experimentare. n plus, ntre aceste potentiale exista relatii care pot

fi prietenoase, calde, de acceptare, pozitive, integrative sau negative, de rejectare, distanta, de dezintegrare. Psihoterapia experientiala, promovata si dezvoltata de Leslie S. Greenberg, are ca puncte principiale (Leslie S. Greenberg, 1998) importanta relatiei terapeutice pentru facilitarea schimbarii n client si experientele clientului n cadrul terapeutic, constnd n reprezentarea si examinarea experientei subiective, incluznd sentimente, perceptii, valori, scopuri, constructe, etc. n practica psihoterapica experientiala relatia empatica si confirmatorie este privita ca un factor curativ crucial fiind n acelasi timp un factor facilitator pentru diversele experiente. Greenberg face distinctia ntre contextul relational si cel al conditiilor de lucru terapeutic, ambele avnd un rol important n facilitarea schimbarii. Obiectivul primar al psihoterapiei promovate de Greenberg este acela de a ajuta clientii sa integreze informatiile din sistemul emotional si cognitiv pentru a facilita o ajustare mai satisfacatoare a clientului la contextul sau. Rolul emotiilor n dezvoltarea personala si n functionarea individului este capital. n acord cu acest punct de vedere tendinta de crestere, de dezvoltare personala se sprijina pe experienta de adaptare emotionala. Emotia este de asemenea importanta in sporirea orientarii, chiar si n rezolvarea de probleme. Psihoterapia centrata pe focalizare a lui Eugene Gendlin isi are originea in munca acestuia la University of Chicago, unde a avut colaborari cu Carl Rogers Focalizarea este accesul direct la o cunoastere corporala. Astazi oamenii sunt la diferite distante, mai mari sau mai mici fata de aceasta cunoastere. Pentru a stii cine esti nu e nevoie sa te gndesti. Cunosterea este traita fizic, corporal n corpul nostru si putem destul de usor sa aflam asta. Dar aceasta cunoastere poate fi aprofundata, amplificata si putem afla cum sa permitem senzatiilor subtile corporale sa se releveze indiferent de situatie sau problema. Corpul este n tema, cunoaste situatia la modul global, cunoastere ce nu poate fi obtinuta printr-o enumerare separata a partilor. Observam ca ideea aceasta sta la baza gestaltismului si ntr-adevar privind ndeaproape corpul, acesta se manifesa si functioneaza ca un gestalt. Cu ocazia momentelor dificile de viata, putini oameni pot ramne cu propriile lor senzatii corporale mai mult timp. Mentinerea atentiei sustinuta pe aceste senzatii corporale ne conduce spre o cunoastere directa a situatiei corporale, iar procedeul poarta numele de focalizare. Focalizarea are loc la nivelul profund al simturilor. Ea se deruleaza dincolo de gnduri, memorie sau senzatiile cotidiene, familiare. Desi concrete, aceste senzatii profunde pot fi opace si neclare initial. Ele devin clare pe masura ce putem focaliza atentia asupra lor. Focalizarea, asa cum a fost dezvoltata de Gendlin, se realizeaza n sase pasi. Focalizarea poate fi facuta si de unul singur, nsa initial e bine sa existe un partener avizat cu care sa lucrezi. Apare astfel ideea de parteneriat n focalizare. Focalizarea nu nseamna terapie, ea tine mai degraba de cresterea si dezvoltarea personala, de autoactualizarea persoanei. Dar ea devine instrument de lucru n psihoterapia orientata pe focalizare,

focalizarea fiind mult mai eficienta n timp ul sesiunii de lucru, cnd este continuata si potentata de cadrul si relatia terapeutica. Unul din fundamentele teoretice ale acestei forme de terapie se afla n ceee ce vine de dupa postmodernism si poarta denumirea de ordine implicita sau cum o numeste Gendlin, dintr-o filosofie a implicitului. Obiectivismul priveste experienta umana ca pe o banala iluzie, o emanatie a structurii si chimiei creierului iar relativismul sustine ca experienta umana e doar o manifestare a unui context cultural, istoric si lingvistic.

Psihoterapia experientiala a scolii de la Bucuresti , al carui promotor este Iolanda Mitrofan este dupa cum sustine nsasi autoarea, Iolanda Mitrofan (Mitrofan, 2000) Centrata mai curnd pe dezvoltarea personala, interpersonala (de grup) si mai nou, transpersonala, orientarea experientiala grupeaza mai multe scoli (metode), care integrnd creator reperele fundamentale ale gndirii psihanalitice si fara a ignora contributiile valoroase ale abordarilor cognitiv-comportamentale, schimba perspectiva abordarii clientilor (pacientilor) ntr-un efort de operare transformativa asupra calitatii si mecanismelor procesului de autocompensare si restructurare interna. Accentul se comuta de la cauze (v. psihanaliza) si efecte (v. comportamentalismul) la dinamica procesuala ce se desfasoara ntre aceste doua centre de interes pentru terapeut. Inevitabil, experienta traita, aici si acum, spatiul fenomenologic individual, intragrupal si transpersonal, constituie miezul acestei orientari, fertilizate semnificativ de teoriile cmpului si de cele sistemic-holistice, dar valorificnd deopotriva metode si tehnici occidental orientale, multe dintre ele preluate din disciplinele sapientiale traditionale. Dezvoltarea personala Dezvoltarea personala reprezinta un concept destul de larg raspndit n ziua de azi, care include n el mai multe acceptiuni si nu ramne tributar unui singur cadru definitoriu. Dezvoltarea personala este un termen folosit astazi n diferite moduri si la diferite niveluri de ntelegere sociala. Astfel dezvoltarea personala include dar nu este limitata la urmatoarele zone de activitate umana: educatie, life style, coauching, consiliere, psihoterapie, diverse forme de optimizare umana, abilitare sociala, fitness, management si dezvoltare organizationala etc. Toate includ implicit sau explicit ideile de crestere, de devenire, de formare si abilitare. Evident ceea ce prezinta interes pentru perspectiva psihologului si psihoterapeutului sau a celui n formare este modul cum aceasta este nteleasa si pusa n practica n psihoterapie respectiv n consiliere. Dezvoltarea personala poate fi oferita fie ntr-o maniera de lucru individuala, fie n cadrul unor grupuri. A doua varianta este mult mai profitabila, mai rapida si implica relationarea directa cu ceilalti care este fundamentala pentru procesul de dezvoltare a oricarei persoane. Nimic nu poate substitui contactul direct, cel verbal si mimico-gestual, diversitatea interactiva, directa si vie din cadrul unui grup. Nu ntotdeauna ceea ce se ntampla ntr- un grup de dezvoltare personala este la fel de eficient si folositor tuturor membrilor participanti.

Cadrul diferit, numarul de membri, stilul trainerului/teraputului, omogenitatea grupului, experienta trainerului, gradul de participare nteles ca efort de participare al membrilor, iata doar cteva dintre variabilele care pot influenta eficienta unui demers de dezvoltare personala. Lucrarea de fata si propune prin obiectivele sale sa arunce o lumina si sa priveasca cu un ochi mai atent asupra acestor variabile care se pot constitui apoi ntr-un sistem de indicatori ai reusitei demersului de dezvoltare personala. Dezvoltarea personala n maniera individuala (de la om la om). Radacinile acestui tip de dezvoltare se pot gasi undeva n nceputurile procesului formarii umane, n aspectele didactice/pedagogice arhaice sau chiar n cel al transmiterii cunostintelor si experientelor de viata prin diverse forme de practica arhaic-sapientiala gen Yoga si Zen dinspre maestru spre discipol. Fara nsa a prelua aceasta maniera arhaica de dezvoltare personala asistata ndeaproape, de mare apropiere/intimitate si de maxim angajament, se stie azi ca exista posibilitatea unei distantari mai mari ntre cele doua persoane participante la actul de dezvoltare - formare, cu mai putine obligatii unul fata de celalalt nsa n baza unui acord care include n schimb unele aspecte financiare. Dezvoltarea personala realizata prin grupuri de dezvoltare personala n dezvoltarea personala realizata prin grupuri de dezvoltare personala ntregul cadru se schimba, n special cadrul relational. n primul rnd intervine un factor major care nu exista nainte, grupul, care din cte se pare este cel putin la fel de important precum este trainerul. Scoala SPER are aici o contributie remarcabila, n decursul a peste 10 ani a trecut prin filtrul practicilor experientiale mii de persoane organizand grupuri de dezvoltare personala nca din 1996. Poate nicaieri n lume nu s-a mai ntmplat ca ntr-un timp att de scurt, mii de experiente, tehnici si inovatii spontane sau tehnici bine stiute si ades repetate, sa fi avut un impact att de mare pe o populatie, parca avida de experienta. Erau si n anii de dupa revolutia din decembrie 1989, cnd lumea parca se deschidea spre tot ce era nou, era ca un burete stors care n momentul cnd i s-a dat drumul a absorbit tot ce se putea. Dezvoltarea personala intensiva prin workshopuri O alta modalitate prin care se poate desfasura dezvoltarea personala este cea intessiva, n care cteva zile n sir grupul de dezvoltare se ntlneste n cadrul unui workshop, cea mai mare parte a zilei, focaliznd ntregul sau efort si dedicndu- l experimentarii de tip experiential. ntlnirea se afla sub imperiul spatiului n care se ntlneste grupul. n astfel de situatii locul, spatiul are mult mai multa importanta. Efervescenta lucrului are si ea alte tonalitati, continuitatea orelor sugereaza dar si asigura o continuitate a deme rsului[...]

Dezvoltarea personala este o experienta sumativa, restructuranta dar si formativa avnd ca obiective stimularea creativitatii si spontaneitatii , cresterea rezilientei si echilibrului psiho-emotional , dezvoltarea si diversificarea comunicarii expresive si asertive, disponibilizarea resurselor interioare si cresterea capacitatii de integrare a experientei de viata a individului.

Dezvoltarea personala este un proces n continua derulare. El ncepe, evident, nainte de orice forma de consiliere sau terapie, nca din primii ani de viata, cnd procesul devine constient. Nimeni nu ajunge ntr-un cadru de tip terapeutic fara sa fi nceput macar ceva din acest proces care nu se ncheie, dealtfel, niciodata pe parcursul vietii. Asadar dezvoltarea personala nu este un proces la care sunt nscrisi clientii ci si un proces la care sunt obligati permenent terapeutii lor. Terapeutul este n ultima instanta si el o fiinta umana cu nevoi, aspiratii, valori si limite ca toti ceilalti. El este nsa obligat la o dezvoltare personala permanenta, constienta si sustinuta care se transforma si devine parte a formarii sale continue. Nu poti sa ajungi terapeut practician daca nu lucrezi mai nti cu propria persoana, tintind spre un grad si mai mare de cunoastere a fenomenologiei si dinamicii psihoemotionale dar si spre un echilibru psiho-emotional stabil. Importanta dezvoltarii personale n actul terapeutic experiential. Unul dintre cele mai importante instrumente cu care poate sa lucreze un terapeut este el nsusi ca persoana. n pregatirea ca terapeut poti sa acumulezi cunostinte teoretice despre personalitate si psihoterapie, poti nvata unele metode de diagnostic si interventie si de asemenea cte ceva despre dinamica comportamentului uman. Cu toate ca aceste cunostinte si priceperi sunt esentiale ele nu sunt suficiente pentru stabilirea si mentinerea unei relatiei terapeutice autentice. n fiecare sedinta aducem cu noi calitatile si defectele noastre umane, precum si experientele care ne-au influentat viata. Aceasta dimensiune umana, cu care participam, este unul dintre cei mai puternici determinanti ai ntlnirii terapeutice pe care o avem cu clientii nostri. Daca speram sa promovam cresterea si dezvoltarea ori schimbarea n clientii nostri, atunci trebuie sa ne dorim acest lucru si n propria noastra viata. Una dintre cele mai puternice surse de influentare a clientilor ntr-o directie pozitiva este exemplul nostru viu, modul cum suntem mpreuna cu ceilalti, felul n care doresc si ma lupt sa traiesc la ntregul meu potential. Demersuri metodologice noi n dezvoltarea personala O prima etapa a fost analiza de casete video de dezvoltare personala. S-a urmarit vizionarea a zeci de casete video si o analiza ct mai ampla asupra tipurilor de informatii pe care acestea le pot contine si apoi le pot furniza observatorului pentru cuantificare. La nceput a fost nevoie de numerotarea, ierarhizarea si ordonarea informatiilor de pe suportul de nregistrare, fie caseta video, fie dvd. Acest lucru a usurat apoi foarte mult gestiunea informatiilor pe care acestea le contin. Dintre nregistrarile existente au fost alese acelea care prezentau relevanta pentru procesul de dezvoltare personala si nu att pentru psihoterapia experientiala sau psihoterapia experientiala a unificarii, pentru care ar fi fost necesare alte cerinte, inclusiv de ordin deontologic. Deplasarea printre scenele video filmate era foarte greoaie pe casetele video, motiv pentru care am luat decizia de a transfera pe dvd toate nregistrarile care urmau sa ntre n analizele ulterioare, indiferent daca acestea erau alese dupa anumite criterii sau pur si simplu aleator.

nregistrarile video ofera imformatii foarte diferite, unele de altele, forma e foarte diferita (pesonaje, proocedee, loc) dar continuturile destul de asemanatoare(relatia membrilor grupului, relationarea trainer-grup, manifestarile grupului, etc.) Acest fapt vine n sprijinul ideii ca informatiile continuturilor filmarilor video pot fi analizate nu doar calitativ ci si cantitativ. Existau mai multe posibilitati de demarare a unor cercetari n acest sens: 1. 2. 3. 4. analiza unor nregistrari ale unuia si acelasi trainer analiza unor nregistrari ale unuia si aceluias grup analiza unor nregistrari ale unor tehnici experientiale alese analiza unor nregistrari care contin anumite momente cheie sau etape ale dezvoltarii personale 5. analiza unor nregistrari aleatorii de pe mai multe casete Din toate acestea am preferat ultima varianta pentru ca cercetarea de acest tip fiind la nceput, devenea mai utila o privire de ansamblu asupra dezvoltarii personale dect una foarte restrnsa si focalizata pe anumite momente, persoane sau detalii tehnice. Astfel de cercetari putnd fi oricnd demarate ulterior. Obiectivul general al cercetarii l reprezinta realizarea unui nou suport teoreticometodologic pentru valorificarea unui efort de peste 10 ani de dezvoltare a psihoterapiei experientiale n Romnia prin identificarea unui sistem de variabile obiective care apar n calitate de factori predictori ai demersului de dezvoltare personala realizat prin grupuri de dezvoltare personala experientiale. Obiectivele specifice: 1. Determinarea unui sistem de indicatori capabili sa cumuleze factorii cei mai importanti din cele 3 dimensiuni: trainer, grup si relatia trainer-grup n care se desfasoara grupul de dezvoltare de tip experiential. 2. Un alt obiectiv specific l reprezinta gasirea unor modele terapeutice de tip experiential care sa duca la promovarea si mbunatatirea calitatii serviciilor de dezvoltare personala prin cresterea adecvarii trainerilor si promovarea acelor modalitati de lucru care sunt sustinute de rezultatele obiective ca urmare a masuratorilor si analizelor statistice confirmatorii. 3. Un al treilea obiectiv l reprezinta realizarea unui set de propuneri concrete plecnd de la factorii predictori cei mai importanti care sa fie incluse n programele formative ale psihologilor aflati n supervizare si care sa optimizeze adecvarea acestora n demersurile lor viitoare de dezvoltare personala. 4. Si n fine un al patrulea obiectiv l constituie realizarea unei noi metodologii de cercetare n psihoterapie, care sa acopere n

parte hiatusul dintre spatiul subiectiv de traire si ntelegere a experientei terapeutice si spatiul perceptual obiectiv, replicabil si cuantificabil cerut de abordarea stiintifica serioasa n psihologie. Ipoteze ale cercetarii Ip.1 ntre evaluarile secventelor de 3, 5, 7 minute nu exista diferente majore, durata secventei nu influenteaza cotarea acesteia. Ip.2 Factorii ce influenteaza aprecierea secventei de dezvoltare personala sunt de 3 tipuri ce tin de: de terapeut, de grup si de relatia dintre ei.(corelatii si ecuatia de regresie) Ip.3 Aprecierile generale ale evaluatorilor tin mai mult seama de manifestarile grupului(ecuatia de regresie) Ip. 4 Manifestarile corporale si verbale sunt cei mai importanti predictori (proportiile cele mai mari ale factorilor din ecuatia de regresie)

Designul de cercetare arata in felul urmator:

Modelul(design-ul) de cercetare Secvente video Aleatorii (160) Secvente video (93+1) Secvente video Ramase(67)

Evaluatori A

Evaluatori B

T s1 s2 . s94

G s1 s2 . s94

R C s1 s1 s2 s2 . . s94 s94

t1 t12 s1 ...s1 s2 ...s2 . . s94 ...s94

g1 g8 s1 ...s1 s2 ...s2 . . s94 ...s94

r1 ...r6 s1 ...s1 s2 ...s2 s94 ...s94

c1 c3 s1 ...s1 s2 ...s2 s94 ...s94

Ecuatie de regresie multipla

Analiza de regresie multipla a ur marit determinarea predictibilitatii evaluarilor secventelor video de dezvoltare personala experientiala, de grup, facute de experti evaluatori prin intermediual unor caracteristici ale trainerilor, grupului, interactiunii dintre acestia si ale contextului. A fost identificata o relatie de tip liniar ntre variabila criteriu (evaluarile expertilor) si variabilele predictor (vocea trainer-diversitatea tonala, manifestari emotionale la membri grupului, mobilitatea in spatiu a trainerului, simtul umorului, diferenta de voce trainer- membri grup, omogenitatea grupului) F= 29.142, p <
0.001.

Concluzii si consecinte metodologice. O prima concluzie importanta a lucrarii este faptul ca am pus n evidenta si am pus n practica o modalitate de analiza care sa utilizeze ntr-o forma cantitativa, cuantificabila informatiile care sunt continute de nregistrarile video. Apoi, validnd n timp evaluarile expertilor evaluatori, se pot adapta programele de dezvoltare personala si cele formative tinnd cont de consecintele practice ale acestor tipuri de cercetari. Se pot realiza evident diverse cercetari care urmaresc cu totul alte aspecte, dar procedeul de regresie aplicat pentru datele preluate de pe nregistrarile video ramne valabil si aplicabil. Un alt aspect demn de mentionat este constatarea faptului ca o secventa video pentru a putea fi analizata nu e nevoie sa fie foarte lunga, evaluarile expertilor nu sunt practic influentate de cresterea duratei de vizionare. Iar variabilele care pot fi observate n acele secvente sau altele de asemeneapot fi cuantificate destul de repede. Astfel exceptnd studii care urmaresc derularea n ntregime a unor procese, mai ales a unora mai rar de observat, n rest mai toate se pot preta la selectarea unor secvente de durata relativ mica 3-7 minute cu un maxim de pana la 10 minute Pentru formatori si pentru supervizori, acesta este un element destul de util si bun de stiut, nefind nevoie de intervale mari de vizionare/auditie a nregistrarilor daca activitatea lor de supervizare presupune asa ceva. Acestia pot selecta aleator mai multe secvente de lungime pana la 10 minute si pot forma o parere suficient de ntemeiata cu privire la procesul urmarit si la eventualele masuri pe care va trebui sa le ntreprinda n ducerea la capat a activitatii de supervizare. Modelele de regresie utilizate au aratat att factorii ce tin de terapeutul-trainer, ct si factorii care tin de manifestarile grupului sau care tin de relationarea terapeutuluitrainer cu grupul care concura la reusita procesului de dezvoltare personala n maniera experientiala. n primul rnd trebuie constatat faptul aparent contradictoriu cu unele cercetari recente care afirma ca alianta terapeutica si schimbarea de mentalitate sunt factorii cei mai importanti ai predictiei eficietei terapeutice si ai dezvoltarii personale de asemenea. O multitudine de studii au aratat importanta aliantei terapeutice ca predictor al succesului n psihoterapie Shaw et al. (1999), Barber, J. (2000), s.a.

Studii precum cele facute de Anne Grete Hersoug, (Anne Grete Hersoug, Cand.psychol., Per Hglend, M.D., Ph.D., Jon T. Monsen, Ph.D. si Odd E. Havik, Ph.D, 2000) au aratat ca trasaturile, caracteristicile terapeutilor pot fi predictori ai aliantei terapeutice, sau chiar predictori pre-terapeutici ai succesului psihoterapic. Din rezultatele cercetarii reiese faptul ca printre cei mai importati factori sunt cei ce depind de terapeutul-trainer. De fapt asta nu nseamna ca alianta terapeutica nu ramne la fel de bun predictor, ci ca mult mai probabil acesta depinde si ea n buna masura de unele caracteristici ale terapeutului. n psihoterapie, consiliere, optimizarea umana cercetarea si depistarea de nuante fine nsesizabile de exprimare prin expresie verbala sau prin comportament poate fi relansata si se pot deschide chiar orizonturi noi de cercetare. Aplicarea practica a consecintelor si rezultatelor unor astfel de cercetari vor mbunatatii eficienta serviciilor oferite de psihologi si poate si a altor specialisti din alte domenii de activitate, pot ridica standardele profesionale si calitatea ofertei acestora. O alta zona care ar putea beneficia de impactul unor astfel de cercetari este cea psiholingvistica sau n logopedie. Vocea, articularea, legatura lor cu procesele psihice implicate n expresia ve rbala, etc. Detalii mici pe care le trecem cu vederea, altele subliminale, altele insesizabile datorita automatismelor construite vin si arunca o noua lumina asupra relatiilor dintre oameni si asupra modului cum le construim, asupra relatiei terapeutice si asupra felului cum jucam rolurile ntr-o astfel de relatie, asupra propriilor noastre manisfestari intrate deja n penumbra constiintei, asupra responsabilitatii pe care o avem ca profesionisti ntrun domeniu odinioara att de controversat sau acuzat de speculatie filosofica. Mici detalii descoperite pe o pelicula sau pe discul miraculos al dvd-ului care pot nsa aduce mari contributii nu doar pentru detalierea unui registru de cercetare, nu doar pentru sporirea eficientei si cresterea performantei profe sionale dar mai ales pentru ca putem prin ele redescoperii fiinta din noi, cu toata maretia ei cu resursele ei neexplorate sau prea mult neglijate.