Janos Bolyai

Jnos Bolyai (n. 15 decembrie 1802, Cluj - d. 27 ianuarie 1860, Trgu Mure) a fost un matematician maghiar din Transilvania, nscut laCluj-Napoca, fiul matematicianului Farkas Bolyai. A scris lucrri fundamentale n geometria non-euclidian.

Date biografice
nc din copilrie a manifestat interes i posibiliti deosebite pentru gndirea matematic, n care a fost iniiat de ctre tatl su, ale crui lucrri le-a studiat. n 1817, dup absolvirea liceului, a nceput studiile de inginerie la Academia Militar din Viena, ntruct familia nu a putut finana un studiu al matematicii n strintate, cum i-ar fi dorit tatl acestuia. n 1822 a ncheiat studiul cu succes i a dedicat nc un an studiilor tinifice, n care a dezvoltat, printre altele, fundamentele geometriei neeuclidiene, incercnd, asemeni tatlui, s demonstreze postulatul paralelelor al luiEuclid. A colaborat n aceast direcie cu prietenul su Carl Szasz (1798-1835), care ns n 1821 a plecat n Ungaria ca profesor. n anul 1823 a devenit Ofier Inginer al Armatei k.u.k, cu gradul de sublocotenent (ca inginer de geniu), i a lucrat pn n 1826 la fortificaiile Timioarei. Ulterior este transferat succesiv la Arad, Oradea, Szeged, Lemberg, Olmitz, n grad de cpitan. n 1833 se pensioneaz datorit problemelor de sntate.

Contribuii tiinifice
n 1826, Jnos Bolyai creeaz geometria neeuclidian, simultan, dar independent de Lobacevski i Gauss. Gauss, dei s-a ocupat cu aceste probleme, niciodat nu a ajuns la adncimea ideilor lui J. Bolyai i Lobacevski, i nu a publicat, dar nici mcar nu a scris nimic n acest sens. Astfel, Jnos Bolyai a demonstrat c celebra axiom a paralelelor este independent de celelalte axiome ale geometriei i a dedus c geometria lui Euclid nu este unica posibil i c se poate dezvolta o nou geometrie mai general pe care a denumit-o tiina absolut a spaiului, deci o geometrie independent de cea clasic, pe care ulterior a denumit-o geometrie hiperbolic neeuclidian. Geometria euclidian era deci un caz limit al geometriei hiperbolice. Rezultatul cercetrilor sale le-a publicat, ca o anex, intitulat Appendix, la tratatul tatlui su, Farkas Bolyai, Tentamen juventutem studiosam... din 1832. Aceast oper, ca i concepia sa, reprezint un moment crucial n dezvoltarea geometriei moderne. Dei nu au fost nelese i apreciate de contemporani, contribuiile lui Jnos Bolyai au pus geometria pe baze noi, deschizndu-i largi perspective. Jnos Bolyai a mai scris i un studiu despre numere complexe intitulat Resposio (1837).

Jnos Bolyai

Portret al lui Jnos Bolyai (de F. Mrkos, 2012