Protagonistul Razvan, un tigan rob eliberat, care urca treapta cu treapta scara ierarhiei sociale, de la capitan de haiduci in codrii

Orheiului, la locotenent, capitan si polcovnic in oastea leseasca, pana la hatman si domn al Moldovei, care are calitati deosebite de luptator neinfricat, evidentiate la inceput prin atitudinea de razvratit social, apoi prin eroismul dovedit in armata leseasca si moldoveneasca dovedeste ca este un luptator si invingator. La inceput, personajul este conturat in maniera populara, ca un erou legendar, aparator al celor asupriti si amarati, razvratindu-se impotriva stapanirii si a boierilor. Razvan este definit, indirect, din perspectiva conditiei sale de tigan aflate in antiteza cu generozitatea, capacitatea intelectuala si stiinta de carte, insusiri surprinzatoare pentru orice roman. Este cinstit, sincer si corect cu cei din jur, isi invinge teama de ce or spune ceilalti si marturiseste cersetorului Tanase faptul ca mama a fost romanca si numai tatal tigan, apoi ia apararea dascalului care citise pamfletul si recunoaste ca el este autorul poeziei. A fost invins cand dorinta de marire ii cuprinde fiinta si, de la idealurile pure de dreptate si libertate de la inceputul dramei, Razvan devine robul unor teluri egoiste, de autoritate si orgoliu nemasurat de marire. Personajul este fals catalogat drept un caracter slab si influentabil, intrucat in el zaceau germenii setei de marire, dezvoltati de Vidra. Este invingator prin faptul ca raspunde raului prin bine, pentru calitatile sale de exceptie care contureaza, indirect, un om generos, pasional, eroic, progresist, devotat, curajos, viguros, aparator al celor obiditi.