GENERALITI.MEDIUL SI DEZVOLTAREA DURABILA.MANAGEMENTUL MEDIULUI.POLITICI DE MEDI.

ECOSISTEME

GENERALITATI. MANAGEMENTUL DE MEDIU SI DEZVOLTAREA DURABILA Necesitatea integrarii obiectivelor economice cu cele ecologice si de protectia mediului se constituie ca fundament al conceptului de dezvoltare durabila si preocupare maiora actuala a societatilor moderne. Schimbarile produse in ultima suta de ani au fost insotite de numeroase si ample efecte nedorite. Au aparut riscuri ecologice maiore, care ameninta ansamblul planetei si obliga omenirea sa regandeasca modelul sau de crestere orientandu-l spre o dezvoltare durabila. Pentru urmatoarele decenii se anticipeaza doua principale surse de risc cu care se va confrunta omenirea: cresterea populatiei, poluarea si modificarea climei. Acestea, la randul lor, ar putea determina numeroase alte probleme ca lipsa apei, lipsa hranei altele. Daca tendintele actuate se vor mentine, in paralel cu cresterea populatiei va avea loc o adancire a disparitatilor atat intre bogatii si saracii din interiorul unei natiuni, cat si intre natiunile bogate si cele sarace. In anumite regiuni se va a unge la un climat de instabilitate politica si militara si vor apare situatii in care tarile dezvoltate sa fie obligate sa se izoleze economic si sa se constituie ca enclave prospere intr-o lume dominata de saracie. In prezent, si cu atat mai mult in viitor, mediul economic se va caracteriza printr-o mobilitate e!traordinara. "a avea loc o accelerare a procesului de inovatie tehnologica. #apitalul uman va fi valorificat in mod superior ca urmare a impactului crescand al societatii bazate pe cunoastere. "or aparea noi activitati in domeniul serviciilor. Se vor imbunatati conditiile de functionare a firmelor, ceea ce va stimula dinamica activitatii antreprenoriale. Dezvoltarea durabila, ca nou obiectiv al dezvoltarii mondiale, isi va e!tinde cerintele specifice, insistand pe integrarea diverselor componente ale cresterii intr-un cadru care sa confere politicilor si programelor de dezvoltare viabilitate pe termen lung. In strategia $niunii %uropene pentru dezvoltare durabila ,,& %uropa durabila pentru o lume mai buna', se arata ca (dezvoltarea durabila este un obiectiv global. $niunea %uropeana are un rol cheie in realizarea dezvoltarii durabile in %uropa, dar si la nivel global, unde este necesara o larga actiune internationala'. In document se subliniaza ca dezvoltarea durabila se caracterizeaza printr-o viziune mai larga pe termen lung, furnizeaza o viziune optimista asupra viitorului, se bazeaza pe o strategie care stimuleaza investitiile pe termen lung, se focalizeaza pe cele mai acute amenintari, antreneaza conducerea politica pentru a adopta decizii dificile si se incheie cu convingerea ca, facand ordine in propria casa, $niunea %uropeana isi va asigura rolul de lider international. Pentru a raspunde principalelor amenintari pentru dezvoltarea durabila, a

fost conceputa o strategie a $niunii %uropene in trei par *imbunatatirea eficacitatii politicilor si asigurarea dezvoltarii durabile, elaborarea unui set de obiective si masuri de solutionare a problemelor care ridica cele mai mari provocari pentru dezvoltarea durabila, precizarea etapelor pentru implementarea strategiei si evaluarea progresului in acest proces+ si au fost concepute actiuni avand urmatorul continut: situarea dezvoltarii durabile ca principala preocupare a fiecarei politici, asigurarea semnificatiei maiore a laturii calitative in evaluarea pe termen mediu a politicilor agricole, politica pescuitului trebuie sa promoveze managementul durabil al resurselor de pe fluidizarea traficului si reducerea nivelului de poluare prin transporturi, orientarea politicilor de coeziune catre regiunile cel mai putin dezvoltate. In esenta, se urmareste sa se creeze oportunitatile necesare, in stare sa alimenteze eficienta economica, cresterea ocuparii fortei de munca si atitudinea pozitiva asupra mediului. CONCEPTE I PRINCIPII DE DEZVOLTARE DURABIL I DE DREPT INTERNAIONAL AL MEDIULUI -eoria dezvolt.rii durabile este relativ nou. /i se afl. 0n curs de formare. #onceptul de dezvoltare durabil. s-a conturat 0ntr-un moment 0n care subiectul mediului 0ncon ur.tor se afla 0n prim planul dezbaterilor politice. #omunitatea interna1ional. a decis s. trateze problemele mediului prin m.suri colective la nivel global, pe care a c.utat s. le defineasc. /i s. le aplice prin intermediul unu cadru interna1ional adecvat. Acest cadru de ac1iune la nivel interna1ional s-a format 0n timp /i se afl. 0ntr-o evolu1ie dinamic., cuprinz2nd m.suri legale cu caracter obligatoriu 0n forma tratatelor sau conven1iilor sau cu caracter neobligatoriu, 0n forma declara1iilor, rezolu1iilor sau seturilor de linii directoare /i orient.ri politice, m.suri institu1ionale /i mecanisme de finan1are viabile. -oate acestea sunt considerate a fi piatra de temelie a primului cadru interna1ional pentru tratarea problemelor mediului. #onferin1a a recunoscut c. problemele de mediu ale 1.rilor industrializate, cum sunt degradarea habitatelor, to!icitatea /i ploile acide nu reprezint. probleme neap.rat importante pentru toate 1.rile, adic. strategiile de dezvoltare nu 0ndeplinesc necesit.1ile /i priorit.1ile 1.rilor /i comunit.1ilor celor mai s.race. #onferin1a a fost 0ns. dominat. 0n principal de problemele de mediu /i a condus la cre/terea con/tientiz.rii publice 0n acest domeniu. De la 0nfiin1area sa, 0n baza recomand.rilor #onferin1ei de la Stoc3holm, Programul Na1iunilor $nite pentru 4ediu a desf./urat o serie de activit.1i pentru a-/i manifesta 0n cadrul sistemului &N$, rolul s.u de catalizator /i coordonator 0n domeniul mediului. Activit.1ile programului pot fi clasificate 0n dou. mari grupe: 5 orientate pe probleme sectoriale ale factorilor de mediu: poluarea apelor, a aerului /i a solurilor *0n special degradarea terenurilor+,

5 orientate pe probleme globale: ploi acide, epuizarea stratului de ozon, schimb.rile climatice, defri/area /i de/ertificarea, conservarea biodiversit.1ii, traficul interna1ional de produse /i de/euri to!ice /i periculoase, prote area mediului 0n perioadele de conflict armat. Problemele globale ale mediului au 0nceput s. devin. predominante /i au creat necesitatea ini1ierii unor ac1iuni suplimentare pentru cre/terea con/tientiz.rii publice,care s. determine comunitatea interna1ional. s. ia 0n timp util m.suri func1ionale, at2t pe plan interna1ional c2t /i na1ional. %valuarea efectelor acestor (noi' probleme ale mediului a condus la recunoa/terea faptului c. s-a realizat un progres prea redus 0n integrarea protec1iei mediului 0n politicile /i activit.1ile de dezvoltare, respectiv obiectivul consacrat prin principiul )7 al declara1iei de la 8io nu a fost realizat. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI 9ri a pentru mediul incon urator trebuie sa faca parte integranta din conceptul de management, acordandu-i-se aceea/i atentie ca s.n.t.1ii, securitatii si calitatii. in industrie, aceasta gri a se materializeaza intr-un sistem de management al mediului si nu reprezinta doar o preocupare pentru a evita problemele cu (ecologistii'. Implementarea rnanagementului de mediu este esentiala pentru suparvietuirea unei intreprinderi in etapa actuala, cand protectia acestuia se impune cu stringenta. Primele Standarde din seria IS& ):;;; privind managementul de mediu au fost publicate in anul )<<=. 4anagementul de mediu in ansamblul sau este definit ca reprezentand acea parte a siste !"!i #e a$a%e e$t t&ta" care i$c"!#e str!ct!ra &perati&$a"a' &r%a$i(at&$ica' acti)itati"e #e p"a$i*icare' resp&$sa+i"itati"e' practici"e' pr&ce#!$i"e' res!rse"e' pe$tr! i p"e e$tarea' e"a+&rarea' p!$erea i$ practica' c&$tr&"!"' e$ti$e$ea si re)i(!irea p&"iticii #e e#i! i$ s&cietate. Printre principalele scopuri ale managementului de mediu sunt: 5 armonizarea standardelor e!istente, asigurand un sistem unitar de referinta in acest domeniu, care sa faciliteze comertul international, 5 definirea unui instrument la indemana unitatilor industriale, care sa faciliteze imbunatatirea performantelor de mediu si evaluarea progreselor inregistrate.

Fig.1 Functiile Managementului de mediu 4anagementul de mediu trebuie sa se integreze in problematica generala a sistemului de asigurare a calitatii, avand o serie de obiective ca: 5 sta+i"irea !$!i ec,i"i+r! i$tre ceri$te-e pri)i$# pr&tectia e#i!"!i si ce"e ce #ec!r% #i$ c&$si#ere$te #e &r#i$ ec&$& ic si s&cia". / #e*i$irea p&"iticii #e e#i! i$ ca#r!" siste !"!i %e$era" #e pr&#!ctie. 0 / sta+i"irea !$ei c&$*&r itati i$tre siste !" ca"itatii si p&"itica #e e#i!. / sta+i"irea !ii&r pr&%ra e #e !r arire si i p"e e$tare a p&"iticii #e e#i!. / e)a"!area e*icie$tei p&"iticii' pr&%ra e"&r si siste e"&r #e a$a%e e$t a" e#i!"!i i$ ca#r!" !$itatii. Asigurarea managementului de mediu intr-o unitate productiva are rezultate atat asupra consumatorului *societatea umana+, cat si pentru firma in cauza, avand ca efecte: 5 cresterea increderii in sensul ca firma isi asuma toate riscurile asupra activitatii sale, 5 avertizarea asupra activitatilor cu impact negativ asupra mediului, 5 cresterea credibilitatii firmei datorita continuitatii performantelor de mediu, 5 ameliorarea imagini firmei pe piata concurentiala. - 8eglementarile de baza ale managementului de mediu sunt cuprinse in seria standardelor internationale IS& ):;;; dintre care unele sunt operante din )<<= iar altele sunt inca in faza de elaborare.

Aceste standarde acopera o paleta de cinci directii de actiune: ). Sisteme de management de mediu 6. Studiul de mediu 7. %valuarea protectiei comunitatilor umane fata de activitatile industriale cu impact negativ :. #lasificarea din punct de vedere al politicii de mediu >. %valuarea ciclurilor de viata ale produselor si serviciilor Standardele internationale de management de mediu a uta intreprinderile sa-si atinga obiectivele economice, dar respectand conditiile de protectie a mediului. Astfel, S8 %N IS& ):;;) specifica cerintele unui astfel de sistem de management de mediu. %l poate fi aplicat in orice intreprindere de orice tip si marime si poate fi adaptat la orice conditii geografice, culturale sau sociale. #a si in cazul sistemului de asigurare a calitatii, succesul sistemului este asigurat de anga amentul la toate nivelurile si functiile intreprinderii si mai ales la nivelul cel mai inalt: conducerea unitatii. & intreprindere care aplica acest sistem nuu numai ca isi indeplineste obiectivele sale de mediu, se conformeaza, dar poate sa si demonstreze aceasta conformitate. Sistemul prezentat in acest S8 %N IS& ):;;) are in comun anumite principii cu standardele sistemului calitatii din seria IS& <;;;, in timp ce aceasta din urma abordeaza necesitatile clientilor, sistemul managementului de mediu raspunde nevoilor unui vast ansamblu de parti intereste si solicitarilor crescande ale intregii societati in domeniul protectiei mediului. Daca o intreprindere are de a implementat sistemul de asigurare a calitatii,ii va fi foarte usor sa adapteze elementele sistemului de management e!istent si sa adopte elementele sistemului managementului de mediu coerent cu seria de standarde IS& <;;;. Dupa prezentarea in mod concret a cerintelor sistemului managementului de mediu, pe aceste elemente vom e!emplifica aplicarea unei politici de mediu in industria de pielarie.

>

Fig.2. Elementele politicii de mediu Sistemul managementului de mediu este un instrument de lucru care ii permite organizatiei sa atinga si sa controleze sistematic nivelul de performanta privind mediul, pe care si-l fi!eaza. Astfel, daca o tabacarie doreste sa-si stabileasca un sistem de management al mediului, se recomanda in primul rand o analiza de mediu preliminara, care sa acopere cele patru domenii principale *planificarea+. a+ cerintele legislative si reglementare e!: cunoasterea limitelor impuse prin &rdinul =:> / =.?I.)<<@ privind indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate in retele de canalizare ale localitatilor b+ identificarea aspectelor de mediu semnificative Se face pe categorii de activitati, produse sau servicii, nu pe fiecare produs in parte. Se poate elabora un autochestionar care sa dea baza pentru alte intrebari, puse de e!ernplu furnizorilor de produse chimice care se folosesc in procesul de productie. Daca firmele furnizoare de astfel de produse nu isi pun aceleasi intrebari, aceasta situatie vine in contradictie cu politica si orientarea in dezvoltarea intreprinderii, si ca urmare vor fi probleme in viitor, o alternativa ar fi renuntarea la acesti furnizori si selectarea acelor firme care sa ia in considerare aceste aspecte. Alte 0ntreb.ri: 5 se cunoa/te impactul cu mediul al actualelor procese de productieA Sunt aceste procese astfel modificate B modernizate pentru a minimiza impactul cu mediulA 5 Sunt toate emisiile *in aer, apC, sol+ identificate, analizate /i cuantificateA #e impact au asupra mediuluiA 5 Sunt identificate, inventariate, toate tipurile de de/euri din fabriciA

Au domenii de aplicare *ca atare sau prelucrate+ in alte industrii B agriculturaA 5 Se ia in considerare impactul materiilor prime /i au!iliare asupra mediuluiA 5 Privitor la pregDtirea personalului: este acesta pregCtit in acest domeniuA %!istD responsabilitD1i pentru mediu bine definiteA S-au realizat audituri /i in acest domeniuA 5 %!istD o politicD a mediului, sus1inutD cu documenteA %!istC un manual al mediuluiA Sunt inregistrate performantele obtinute in domeniul mediuluiA Politica mediului este cunoscutD de personalA Eirma a implicat /i organele locale in politica sa de mediuA 5 Eirma ia in consideratie /i implica1iile mediului in bugetul *investitiite+ s.uA ldentificD firma costurile legate de epurare in cifra sa de afaceriA Se elaboreazC o situatie privind impactul asupra mediului in raportul anual care se prezintC actionarilorA 5 Se iau in considera1ie posibilitDtile de a retuma sau recicla ambala eleA 5 Se realizeazD eco-etichetarea produselorA 5 Se aplicD toatD legisla1ia in vigoare privitoare Ia mediuA Fineinteles, in afara acestor chestionare pot fi interviuri, inspectie directG /i mDsurDtori. c+ obiective /i sarcini principale H de e!emplu, o tDbDcDrie i/i propune: 5 reducerea suspensiilor solide din apele reziduale 5 programe de recictare a de/eurilor 5 reducerea volumului apelor reziduale 5 achizitionarea de produse chimice cu nivel de biodegradabilitate mai avansat 5 utilizarea de produse chimice cu grad de absorbtie /i fi!are in piele mai mare 5 utitizarea de bioproduse active *enzime+ in locul produselor chimice ctasice, etc. d+ elaborarea programului de management de mediu H se prezintD clar calendarul de acttuni /i personalul responsabil de aplicare a politicii de mediu a intreprinderii. Programul cuprinde: 5 proiectarea materii prime 5 procedee de produc1ie *tehnologiile+ 5 utilizarea /i eliminarea finalD a de/eurilor *solide, ape reziduale /i nDmoluri+ Pentru implementare /i func1ionare trebuie intreprinse urmCtoarete actiuni principale. 5 elaborarea unei diagrame *organograme+ a compartimentutui de mediu /i definirea responsabilitDtilor individuate, 5 instruirea personatului, IN-8%FA8II% %S%N-IAI% S$N-: 5 #um pot fi recunoscute riscurile de mediu cat mai devreme posibilA 5 #um asigurati respectarea cerintelor legale si reglementareA

5 5 5 5

#um preveniti sau cum stapaniti impactul mediuluiA #um controlati in mod efectiv protectia mediului in organizatia Dvs.A #e faceti pentru a va face produsele cat mai adaptate mediuluiA #um va incura ati anga atii sa sustina protectia mediuluiA #um va puteti desfasura activitatile de mediu in fata clientilor sau a altor parti interesateA $n raspuns este implementarea standardelor IS& ):;;;.

Sta$#ar#e"e ISO -1222 si e)&"!tia e"a+&rarii sta$#ar#e"&r ISO -1222 Standardele IS& ):;;; sunt standarde generale referitoare la sistemele de management de mediu destinate pentru tinerea sub control a impactului proceselor organizatiei in ansamblu, asupra mediului. Aceste standarde definesc modele de sisteme de management de mediu, care pot fi implementate de o organizatie in scopuri interne sau e!terne, ofera instrumente necesare pentru evaluarea conformitatii sistemului de management de mediu cu referentialul ales, evaluarea performantei de mediu, analiza preliminara si evaluarea de mediu a amplasamentelor organizatiei. In anul )<<) &rganizatia Internationala de Standardizare IS& a constituit 9rupul Strategic #onsultativ privind 4ediul Incon urator *Strategic AdvisirJ 9roup on %nvironment+ care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor standarde referitoare la managementul de mediu. In anul )<<6 a fost elaborat primul standard in domeniul managementului de mediu, intitulat KSpecificatie pentru sistemele de management de mediuK, de Institutul Fritanic de Standardizare *Fritish Standards Institution FSI+ In )<<7, la recomandarea Strategic AdvisirJ 9roup on %nvironment, s-a infiintat #omitetul -ehnic IS&B#- 6;@ K4anagementul de mediuK. Ia prima sa reuniune s-a hotarat elaborarea unor standarde internationale de mediu in doua scopuri principale: ). Pentru armonizarea standardelor e!istente, asigurand un sistem unitar de referinta in acest domeniu, cere sa faciliteze comertul international. 6. Pentru a oferi organizatiilor un instrument care sa conduca la imbunatatirea performantei lor de mediu si evaluarea progreselor inregistrate. L In anul )<<: a aparut a doua versiune a standardului KSpecificatie pentru sistemele de management de mediuK, in care se precizeaza ca in implementarea unui sistem de management de mediu este importanta prevenirea si nu detectarea efectelor negative ale proceselor si rezultatelor acestora asupra mediulu, precum si faptul ca trebuie luate in consideratie toate procesele, produsele si serviciile organizatiei ce interactioneaza cu mediul. In cadrul #omitetului -ehnic IS& 6;@ sunt infiintate sase subcomitete carora le revine responsabilitatea elaborarii de standarde referitoare la: Sistemul de management de mediu *%nvironmental 4anagement SJstems+,

Audit de mediu *%nvironmental Auditing+, 4arcare ecologica *%nvironmental Iabelling+, %valuarea performantei de mediu *%nvironmental Performance %valuation+, Analiza ciclului de viata *Iife #Jcle Assessment+, -ermeni si definitii *-erms and Definition+. Ta+e"!" - Sta$#ar#e"e I$ter$ati&$a"e re*erit&are "a e#i! Nr. crt. Sta$#ar#!" ISO De$! irea Sta$#ar#!"!i ) 6 7 : > = @ M < ); )) )6 )7 ): IS& ):;;) IS& ):;;6 IS& ):;;: IS& ):;); IS& ):;)) IS& ):;)).6 IS& ):;)).7 IS& ):;)6 IS& ):;)7 IS& ):;): IS& ):;)> IS& ):;6; IS& ):;6) IS& ):;66 Sisteme de management de mediu. Specificatie si ghid de utilizare Sisteme de management de mediu. 9hid pentru intreprinderi mici si mi locii Sisteme de management de mediu. 9hid general privind principiile, sistemele si tehnicile de aplicare 9hidul pentru auditul de mediu. Principii generale 9hidul pentru auditul de mediu. Proceduri de audit. Auditarea sistemelor de management de mediu. 9hidul pentru conformitate auditul de de mediu. mediu. Auditul Audit de a$a%e e$t!" #e

9hidul pentru auditul declaratia de mediu

pentru

9hidul pentru auditul de mediu. #riterii de calificare pentru auditori interni 9hidul pentru auditul de mediu. 4anagementul programelor de audit 9hid pentru analiza preliminara de mediu 9hid pentru evaluarea de mediu a amplasamentului Principii de baza pentru marcarea ecologica 4arcarea ecologoca. Declaratia pe propria raspundere si solicitarea marcarii ecologice. -ermeni si definitii Simboluri pentru marcarea ecologica

<

)> )= )@ )M )< 6; 6) 66 67 6:

IS& ):;67 IS& ):;6: IS& ):;7) IS& ):;76 IS& ):;:; IS& ):;:) IS& ):;:6 IS& ):;:7 IS& ):;>; IS& ):;=;

4arcarea ecologica - 4etodologii de testare si verificare 4arcarea ecologica. Principii directoare, practici si criterii pentru programele de certificare. ghid pentru procedurile de certificare %valuarea performantelor de mediu. 9hid Indicatori ai performantei de mediu, specifici pentru industrie Analiza ciclului de viata. Principii si practici generale Analiza ciclului de viata. 4etodologia analizei Analiza ciclului de viata. %valuarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata Analiza ciclului de viata. %valuarea imbunatatirii ciclului de viata 4anagementul de mediu. -ermeni si definitii 9hid pentru includerea aspectelor de mediu in standardele de produs

Nota: o parte din aceste standarde sunt in curs de elaborare Ta+e"!" 3 Sta$#ar#e"e ISO -1222 ap"ica+i"e pe$tr! ti$erea s!+ c&$tr&" a i pact!"!i pr&cese"&r !$ei &r%a$i(atii as!pra e#i!"!i IS& ):;;) IS& ):;;: IS& ):;); IS& ):;)) IS& ):;)6 IS& ):;): IS& ):;)> Analiza preliminara de mediu %valuarea de mediu a amplasamentului Audit pentru evaluarea conformitatii sistemului de management de mediu 4odel de sistem de management de mediu, aplicabil in scopuri e!terne *calificare, declararea conformitatii+ 4odel de sistem de management de mediu, aplicabil in scopuri intrene

);

IS& ):;7) IS& ):;76 IS& ):;>;

%valuarea perfremantei de mediu -ermeni si definitii cu privire la managementul de mediu

Sta$#ar#!" ISO -122-4 sc&p' #& e$i! #e ap"icare si &# #e *&"&sire Fazele sistemului de managementul mediului se regasesc in standardul IS& ):;;). In standard sunt e!puse: scopul general *de a sustine protectia mediului si de a preveni poluarea, in echilibru cu necesitatile socio-economice+ si scopul specific *sa ofere organizatiilor toate elementele necesare constituirii efective a unui sistem de management de mediu, care sa poata fi integrat in managementul global al organizatiei si care sa permita atingerea atat a obiectivelor referitoare la mediu, cat si a celor economice stabilite+. Standardul precizeaza cerintele referitoare la un sistem de managementul mediului care sa permita unei organizatii sa-si formuleze politica si obiectivele de mediu, tinand seama de cadrul legislativ si de aspecte de mediu ale activitatilor pe care le desfasoara. #a intindere aplicativa, standardul IS& ):;;) poate fi utilizat de orice organizatie indiferent de tip si marime, care doreste: implementarea, mentinerea si imbunatatirea unui sistem de managementul mediului, asigurarea conformitatii cu politica de mediu declarata. demonstrarea conformitatii cu standardul tuturor celor interesati de aceasta, certificareaBinregistrarea sistemului de managementul mediului de catre un organism acreditat in acest scop, realizarea unei autoevaluari si declararea publica a conformitatii cu acest standard. De retinut si un alt aspect esential si anume ca standardul IS& ):;;) se aplica tuturor tipurilor de activitati, nu doar celor industriale in concret, o organizatie prestatoare de servicii, o colectivitate locala, isi pot construi un sistem de managementul mediului bazat pe IS& ):;;). Si inca o subliniere semnificativa adoptarea standardului IS& ):;;) nu poate garanta, prin ea insa o perfomanta de mediu optima pentru organizatie. Standardul IS& ):;;) nu stabileste cerinte precise referitoare la performanta de mediu *mai putin anga amentul asumat prin politica de mediu declarata+. Ele!ibilitatea lui permite insa ca doua sau mai multe organizatii care au activitati similare sa realizeze performante de mediu diferite si sa satisfaca toate cerintele pentru a-si certifica sistemul de managementul mediului. Prevederile de tip operational din Standardul ISO 14001 Prin Standardul IS& ):;;) sunt precizate cerintele referitoare la un sistem de managementul mediului. %le se constituie ca baza operationala a construirii unui sistem de managementul mediului. In standard, aceste cerinte sunt sistematizate astfel: cerinte generale, care au ca scop stabilirea, mentinerea in cadrul unei organiza a unui sistem de managementul mediului in conformitate cu

))

cerintele stipulate de standard. Se mentioneaza ca, organizatia este libera sa stabileasca daca aplica cerintele standardului in cadrul tuturor activitatilor sale sau numai la anumite parti ale acestora, cerinte referitoare la politica de mediu, cu urmatoarea structura: au ca scop sa conducerea intreprinderii managementul mediului, responsabilitatea pentru politica de mediu pe care a definit-o si a declarat-o, politica de mediu trebuie sa fie adaptata naturii, dimensiunii si impacturilor asupra mediului, specific organizatiei, politica de mediu confirma faptul ca principiile si intentiile organiza referitoare la performanta de mediu sunt identificate, documentate, implementate si comunicate, c&$cep!te i$ "i ite #e *"e5i+i"itate re#acti&$a"a' pre)e#eri"e sta$#ar#!"!i c!pri$# trei a$%aia e$te4 5 anga amentul de conformitate cu legislatia si reglementarile de mediu aplicabile, cu alte documente la care organismul a subscris, 5 anga amentul de imbunatatire continua, 5 angaiamentul de prevenire a poluarii, politica de mediu trebuie sa precizeze cadrul necesar pentru stabilirea si analiza obiectivelor si tintelor de mediu, in vederea asigurarii transparentei, politica de mediu, dupa ce a fost definitivata si oficializata prin semnatura managerului general, trebuie comunicata intregului personal si tinuta la dispozitia publicului, cerinte privitoare la planificare, avand structura urmatoare: scopul declarat consta in identificarea aspectelor semnificative de mediu, pregatirea si elaborarea programului de managementul mediului, se define locul si rolul planificarii in sistemul de managementul mediului, in sensul ca: planificarea este una dintre cele mai importante etape in procesul de construire a unui sistem de managementul mediului, se recomanda ca organiza sa stabileasca un plan prin care sa permita indeplinirea politicii de mediu, in stabilirea programelor de management de mediu trebuie sa interactioneze planificarea obiectivelorB tintelor si a resurselor necesare pentru implementarea sistemului de managementul mediului.

IS& ):;;) devine pe zi ce trece o conditie pentru companiile care doresc sa ramana competitive pe piata. Protectia mediului oaca un rol din ce in ce mai important in toate organizatiile. Feneficiile mediului: 5 5 5 Sistematizarea tuturor activitatilor de mediu relevante duce la reducerea riscurilor de mediu Imbunatatirea performantei mediului prin intermediul organizatiei #resterea increderii publicului, agentiilor guvernamentale, a bancilor, asiguratorilor si a clientilor

)6

5 5 5 5 5

%conomii de costuri printr-o gandire si actiune sistematica si pro-activa Imbunatatirea identiflcarii anga atilor, a motivatiei si anga amentului Performanta de mediu documentata si sustinuta va va imbunatati imaginea si abilitatea de competitivitate atat pe cea nationala cat si pe cea internationala Siguranta legala ca urmare a observarii sistematice a legislatiei de mediu relevante si a reglementarilor prin intermediul careia este implementata Integrare usoara intr-un sistem de management al calitatii, uzandu-se de sinergii in cel mai bun mod

IS& ):;;) ofera o metoda universala, armonizata pentru uzul tuturor organizatiilor, din toata lumea. Primele companii care au implementat un sistem de management al mediului la mi locul anilor <; au fost sediile producatorilor care au sustinut si condus evolutia pornind de la puncte de vedere indreptate spre o protectie a mediului preventiva.

Popularitatea in crestere a IS& ):;;) demonstreaza ca orice organizatie sau activitate poate sa beneficieze de pe urma impulsurilor pozitive continute intr-o asemenea aplicatie. IS& ):;;) este un instrument de management puternic pentru imbunatatirea protectiei operationale a mediului in orice sector de activitate, de la industrii de servicii pana la inginerie. Datorita propriilor e!periente pozitive, multe companii certificate IS& ):;;) le cer furnizorilor in schimb acest tip de certificare, mai ales in sfera furnizorilor din industria auto.

)7

Abordarea sistematica a implementarii si functionarii in intreprindere a sistemului de managementul mediului In concordanta cu cerintele standardului IS& ):;;), abordarea sistematica a implementarii si functionarii in intreprindere a sistemului de managementul mediului se refera la urmatoarele: A. Asigurarea suportului necesar functionarii sistemului prin structura si responsabilitatile din cadrul organizatiei, a car!i $ecesitate si &rie$tare & re#a ai i&s: atat structura cat si responsabilitatile sunt necesare si trebuie sa fie clar definite documentate pentru ca sistemul sa poata fi implementat controlat in mod corespunzator, este nevoie sa se asigure resursele necesare numirea unui reprezentant al conducerii avand atributiile si responsabilitatile in domeniul definirii, implementarii, mentinerii si imbunatatirii sistemului managementul trebuie sa imbunatateasca eficacitatea si eficienta organizatiei si a sistemului de managementul mediului, prin implicarea si spri inul anga atilor. F. Asigurarea necesarului de instruire, constientizare si competenta prin numeroase masuri: implementarea efectiva a sistemului de management asigurata de un personal ce poseda cunostintele necesare si o competenta profesionala la nivelul tehnicilor si tehnologiilor de varf, identificarea necesarului de instruire pentru personalul implicat in cadrul sistemului, constientizarea respectarii politicii de mediu si a celorlalte proceduri si documente ale sistemului, asumarea responsabilitatilor si intelegerea urmarilor ce pot sa apara in cazul abaterilor de la reglementarile de mediu interne si e!terne implicarea conducerii organizatiei in asigurarea constientizarii si a motivarii personalului organizatiei asigurarea de catre managementul sistemului de mediu a competentei necesare pentru functionarea eficace si eficienta a organizatiei educarea si instruirea vor viza satisfacerea cerintelor, nevoilor si asteptarilor clientilor si ale altor parti interesate. #. Realizarea concordantei dintre modul de comunicare si cerintele sistemului , apelandu-se la diferite cai si modalitati: definirea documentelor de transmitere a datelor si informatiilor dintre diferitele niveluri si functiuni ale organizatiei clarificarea modulul de primire a documentelor de transmitere a raspunsurilor catre partile e!terne implicate, includerea 0n cadrul modurilor de comunicare e!tern. a informa1iilor asupra impacturilor semnificative /i a raport.rilor c.tre autorit.1ile de mediu cu privire la situa1iile de urgen1.,

):

 managementul va defini /i implementa un proces eficace /i eficient pentru comunicarea politicii de mediu, a cerin1elor, obiectivelor /i realiz.rilor /i va 0ncura a activ feedbac3-ul /i comunicarea 0n organiza1ie ca mi loc de implicare a personalului organiza1iei D. &b1inerea unei document.ri complete a sistemului de managementul mediului prin: stabilirea /i men1inerea de informa1ii care s. prezinte principalele elemente ale sistemului precum /i interac1iunea dintre acestea se recomand. ca tipuri de documente posibile: date despre procese, standarde /i proceduri interne, organigrame /i planuri pentru situa1ii de urgen1., documentele vor fi u/or identificabile, datate, lizibile accesibile p.strate 0n mod adecvat /i adaptate m.rimii /i tipului organiza1iei. %. %fectuarea unui control adecvat aN documentelor /i 0nregistr.rilor 0n sensul c.: toate documentele create 0n cadrul sistemelor de managementul mediului trebuie 1inute sub control, modul de control al documentelor trebuie prezentat 0ntr-o procedur. documentat. efortul organiza1iei trebuie focalizat spre performan1ele de mediu /i mai pu1in spre un control foarte comple! al documentelor E. 8ealizarea unui control opera1ional adecvat al activit.1ilor, proceselor /i produselor care au leg.tur. cu cerin1ele sistemului de managementul mediului, pe baza urm.toarelor orient.ri: identificarea opera1iilor /i aspectelor genereaz. aspectele semnificative de mediu ale organiza1iei /i pentru care au fost stabilite obiective /i 1inte de mediu, reglementarea tuturor aspectelor care condi1ioneaz. 1inerea sub control a proceselor managementul trebuie s. asigure func1ionarea eficace /i eficient. a proceselor de realizare a produsului /i pe a celor au!iliare, astfel 0nc2t organiza1ia s. aib. capabilitatea de a satisface cerin1ele, nevoile /i a/tept.rile p.r1ilor interesate. 9. Asigurarea unei preg.tiri /i a unei capacit.1i de r.spuns adecvate pentru situa1iile de urgen1. prin luarea 0n considerare a urm.toarelor cazuri-problem.: necesitatea ca 0n diversele procese din cadrul organiza1iei s. se 1in. seama /i de situa1iile care pot duce a accidente sau situa1ii de urgen1. cu urm.ri tragice /i prevederea unor proceduri, analizate aprioric pentru identificarea eventualelor accidente sau posibilelor situa de urgen1., stabilirea modurilor de interven1ie cu scopul de a preveni urm.rile, 0nso1it. de test.ri periodice pentru 0mbun.t.1irea posibilit.1ilor preventive. responsabilitatile si anga amentul pentru implementarea si mentinerea sistemului trebuie sa inceapa de la nivelul conducerii de varf a organizatiei apare necesitatea ca organiza sa-si dezvolte capacitatea de actiune adecvate, precum si mecanisme de sustinere

)>

 in vederea implementarii sistemului de managementul mediului este necesara colaborarea intreprinderilor mici si miilocii pentru a nu se aduce pre udicil mediului este de dorit ca organizatiile comerciale sa adopte o organizare adecvata MECANISME I INSTRUMENTE PENTRU MANAGEMENTUL MEDIULUI 4ediul este parte integrant. esen1ial. a oric.rui proces de dezvoltare /i cuprinde leg.turile /i interdependen1ele e!istente 0ntre oameni /i resursele naturale. #a urmare, schimb.rile prin care trece mediul nu sunt generate numai de evenimente naturale, ci /i de manifestarea practic. a unor modele de dezvoltare, practici /i stiluri de via1.. 8eciproc, orice modificare a mediului fizic, are consecin1e socioeconomice importante, care influen1eaz. calitatea vie1ii. %fectele polu.rii mediului, manifestate prin apari1ia unor serioase probleme de s.n.tate /i prin perturbarea echilibrului ecologic, recunoscute la nivel interna1ional prin #onferin1a de la Stoc3holm, au condus la apari1ia unei ample (mi/c.ri pentru protec1ia mediului' at2t 0n 1.rile dezvoltate, c2t /i 0n 1.rile 0n curs de dezvoltare. Aceast. reac1ie a inclus participarea activ. a sectorul public /i a celui privat. Principala caracteristic. a acestei mi/c.ri pentru protec1ia mediului a fost c. a generat o nou. perspectiv. pentru evolu1ia atitudinilor /i a cuno/tin1elor 0n acest domeniu. On cadrul unui proces evolutiv la scar. mondial., marcat de #onferin1a de la 8io /i Pohannesborg, s-au recunoscut o serie de aspecte esen1iale pentru structurarea /i orientarea instrumentelor de management de mediu. Astfel: 4ulte Q dintre efectele generate de activit.1ile umane asupra mediului au o e!tindere global. /i regional., iar altele sunt limitate la zone geografice specifice, necesit2nd solu1ii /i m.suri la toate nivelurile. $n e!emplu marcant 0l constituie produc1ia /i consumul de clorofluorcarburi, localizate 0n principal 0n 1.rile dezvoltate, av2nd drept consecin1. epuizarea stratului de ozon, care prote eaz. locuitorii /i ecosistemele globului 0mpotriva radia1iilor solare ultraviolete. Problemele Q mediului din anii RM; au devenit importante 0n principal datorit. implica1iilor lor economice /i sociale. %!emplul cel mai elocvent este cel al emisiilor de gaze cu efect de ser.. Aceste emisii genereaz. schimb.rile climatice, ale c.ror manifest.ri au o posibil. influen1. d.un.toare asupra ecosistemelor /i sistemelor antropice planetare. Prin cre/terea temperaturilor, anumite zone ale globului pot a unge s. se confrunte cu: reducerea posibilit.1ilor de alimentare cu ap., cre/terea eroziunii solurilor, inunda1ii /i ca urmare cu posibilit.1i mai reduse pentru produc1ia de alimente. Ia r2ndul lor, aceste efecte pot avea ca rezultate: apari1ia /i e!tinderea foametei, tulbur.ri sociale /i programe costisitoare de reabilitare a mediului, 0n special 0n 1.rile 0n curs de dezvoltare. #ercet.rile Q au produs noi dovezi ale severit.1ii crizei cu care se confrunt. mediul. Spre e!emplu, eliminarea unor habitate naturale cum sunt zonele umede /i

)=

defri/.rile p.durilor tropicale conduc la accentuarea 0ntr-un ritm f.r. precedent a dispari1iei speciilor de faun. /i flor. /i la eliminarea receptorilor de carbon. #heia Q reu/itei m.surilor interna1ionale pentru protec1ia mediului const. 0ntr-o participare mai larg. a comunit.1ii mondiale, 0n cooperarea pe probleme tehnice /i 0n aplicarea func1ional. a unor mecanisme de finan1are, care s. spri ine 1.rile 0n curs de dezvoltare. Analog, cheia succesului m.surilor la nivel local, depinde de participarea mai larg. a cet.1enilor, 0n special de implicarea organiza1iilor neguvernamentale, care s. spri ine ini1iativele locale pentru prote area mediului. De asemenea, dezbaterile interna1ionale pe probleme de mediu au condus la stabilirea unui acord general asupra urm.toarelor elemente ma ore: mediul Q reprezint. o preocupare comun. a 1.rilor industrializate /i a celor 0n curs de dezvoltare, problemele Q 1.rilor bogate /i ale celor 0n curs de dezvoltare sunt diferite, r.spunsul Q la problemele globale ale mediului poate fi g.sit numai pe calea cooper.rii interna1ionale /i prin integrarea dezvolt.rii economico-sociale cu protec1ia mediului, 0n conformitate cu abordarea bazat. pe dezvoltarea durabil.. Politicile de mediu reunesc 1elurile /i principiile comune de ac1iune 0n domeniul mediului, ale unei comunit.1i sau organiza1ii la nivel interna1ional, regional sau local, care urm.resc un anga ament asumat pentru prote area, conservarea /i ameliorarea continu. a mediului /i conformarea comunit.1ii sau organiza1iei cu cerin1ele reglement.rilor relevante privind mediul. Politica de mediu furnizeaz. cadrul conceptual pentru managementul mediului. %volu1ia m.surilor pentru protec1ia mediului din ultimii :; de ani s-a bazat pe filozofia controlului polu.rii. A fost creat. o larg. gam. de tehnologii de control al polu.rii /i 0n prezent este tehnic posibil s. se reduc. 0n mare m.sur. sau s. se elimine 0n integralitate evacu.rile de poluan1i importan1i. -otu/i, 0n 1.rile dezvoltate, aceast. abordare conduce la beneficii 0n sc.dere pe unitatea de cheltuieli iar 0n multe din 1.rile 0n curs de dezvoltare nu e!ist. condi1iile minim necesare pentru implementarea m.surilor de control al polu.rii. De asemenea, 0n anumite 1.ri e!ist. temerea c. m.surile pentru controlul polu.rii constituie un lu! costisitor, care va devia resursele de la o utilizare mai productiv.. #a urmare, orientarea actual. s-a schimbat c.tre managementul mediului, care utilizeaz. o larg. combina1ie de m.suri coercitive /i stimulative, pentru a realiza 0mbun.t.1iri durabile. Aceasta presupune): definirea Q politicilor de mediu 0n termenii obiectivelor urm.rite, considerarea Q /i men1ionarea e!plicit. a priorit.1ilor, descentralizarea Q mai pronun1at., 0n special 0n ceea ce prive/te implementarea politicilor, promovarea Q unor mai bune performan1e /i metode manageriale 0n locul simplelor m.suri de control al emisiilor, adoptarea Q unor strategii eficiente sub aspectul costurilor 0n locul adopt.rii unor m.suri specifice de control al polu.rii. Managementul mediului reprezint. metoda prin care se organizeaz. activit.1ile umane care afecteaz. mediul, 0n vederea ma!imiz.rii bun.st.rii sociale /i pentru a preveni /i mic/ora posibilele efecte generate asupra mediului, prin tratarea cauzelor generatoare.

)@

Apari1ia /i evolu1ia managementului mediului ca proces /i sistem reprezint. un produs al activit.1ilor de protec1ie a mediului, a totalit.1ii ac1iunilor /i m.surilor destinate conserv.rii resurselor naturale /i men1inerii factorilor de mediu la un nivel acceptabil. Problema esen1ial. care se pune este aceea c. strategia de protec1ie a mediului trebuie g2ndit. ast.zi 0n alternativa procesual. /i sistemic., acceptat. de toate guvernele lumii, c. men1inerea echilibrului ecologic pe plan global, regional sau local este mai important. dec2t scopurile politicii socialeconomice. Problemele mediului nu pot fi privite 0n izolare, ci trebuie abordate 0mpreun. cu cele de dezvoltare, lu2nd 0n considerare importan1a esen1ial. a men1inerii unui echilibru adecvat 0ntre dezvoltarea economic., cre/terea demografic., utilizarea ra1ional. a resurselor naturale, protec1ia /i conservarea mediului. Societatea a identificat motive valide pentru a r.spunde la 0ntrebarea (de ce trebuie prote at mediul'. #onceptul de dezvoltare durabil. poate r.spunde la 0ntrebarea (ce trebuie f.cut pentru a prote a mediul'. 4anagementul de mediu const. 0ntr-un set de instrumente practice, care 0ncearc. s. ofere un r.spuns la 0ntrebarea (cum se va realiza acest obiectivA'. On final, (de ceA', (ce anumeA' /i (cum anumeA' se pot integra numai 0ntr-un conte!t socio-economic dat, 0n care priorit.1ile na1ionale *cum sunt eradicarea ) s.r.ciei, participarea public., crearea de locuri de munc., etc+ pot fi urm.rite prin intermediul unor planuri de ac1iune sau strategii adecvate 0n domeniul mediului. %laborarea unei politici nu se poate face 0n absen1a consider.rii unor valori. Sistemul de valori care st. la baza deciziilor are o mare influen1. asupra felului 0n care sunt luate deciziile, asupra factorilor care sunt lua1i 0n considerare /i a felului 0n care sunt evaluate alternativele politice. Persoanele individuale implicate 0n formularea politicii din domeniul mediului trebuie s. asigure ca valorile personale s. nu interfereze cu obiectivele na1ionale. On1elegerea leg.turilor dintre problemele mediului reprezint. elementul esen1ial pentru formularea unei politici durabile. Sub presiunea economic., multe politici elaborate pentru cre/terea produc1iei conduc la o utilizare ineficient. a resurselor, cu efecte negative pe termen lung, at2t asupra mediului c2t /i asupra dezvolt.rii economice. Cea ai !(!a"6 c"asi*icare a i$str! e$te"&r pe$tr! a$a%e e$t!" e#i!"!i este cea care "e 7 parte 7$4 8 6s!ri #e c& a$#6 9i c&$tr&"' care i$c"!# "e%i' siste e #e a!t&ri(are' siste e #e 7$re%istrare 9i certi*icare' etc. pri$ care se re%"e e$tea(6 9i se i p!$ acti)it6:i care pr&te;ea(6 e#i!". sti 8 !"e$te ec&$& ice' care ca!t6 s6 c&recte(e #e*icie$:e"e speci*ice a"e siste !"!i #e pia:6. Iegile din domeniul mediului au fost adoptate rapid 0n multe 1.ri. Din p.cate, de multe ori, nu a fost posibil. /i implementarea lor, fie datorit. adopt.rii unor acte legislative prea ambi1ioase sau nerealiste, fie datorit. deficien1elor de instrumentare a acestora /i a lipsei suportului institu1ional. 4ai mult, anumite legi din domeniul mediului au e/uat pentru c. erau improprii realit.1ilor economice ale 1.rii sau regiunii sau pentru c. nu au luat 0n considerare capacit.1ile institu1ionale ale societ.1ii care urma s. le implementeze. & alt. deficen1. ma or. const. 0n discrepan1a dintre volumul mare de reglement.ri

)M

adoptate 0ntr-un ritm rapid /i num.rul mic de m.suri concrete de management de mediu /i de impunere a acestor reglement.ri, ceea ce a condus la dificult.1i ma ore de aplicare. #alitatea /i func1ionalitatea reglement.rilor legale /i a stimulentelor economice este o condi1ie necesar. dar nu /i suficient. a succesului unui program de management de mediu, care nu poate fi ob1inut dec2t 0n condi1iile e!isten1ei /i a spri inului oferit de institu1ii adecvate. %lementul institu1ional presupune: e!isten1a Q unor persoane capabile s. conceap. politici /i regulamente de mediu /i a unor speciali/ti pe probleme tehnice care s. contribuie la reducerea efectelor d.un.toare generate asupra mediului /i s. monitorizeze performan1a 0n raport cu mediul, e!isten1a Q autorit.1ilor de mediu la nivel na1ional, regional /i local 0n cadrul structurilor guvernamentale, care au puterea conferit. prin lege de a impune reglement.rile din domeniul mediului /i de a lua decizii la diferite niveluri, e!isten1a Q unor laboratoare performante, care s. furnizeze rezultate de 0ncredere, e!isten1a echipamentelor, a infrastructurii adecvate /i e!isten1a resurselor economice pentru a efectua monitoriz.ri, evalu.ri /i cerecet.ri 0n teren. Stimulentele economice reprezint. instrumente bazate pe mi loace financiare, concepute pentru a motiva poluatorii s. reduc. riscurile pe care le ridic. activit.1ile, procesele sau produsele lor asupra s.n.t.1ii /i mediului. Aceste stimulente ofer. recompense de natur. monetar. /i de alt. natur. pentru m.surile de reducere a polu.rii, aliment2nd 0n acest fel motiva1ia poluatorilor de a-/i modifica comportamentul. Stimulentele economice prezint. c2teva avanta e foarte utile pentru managementul mediului: 0n Q anumite circumstan1e, stimulentele economice pot fi structurate pentru a avea ca rezultat o mai mare reducere a polu.rii dec2t 0n cazul m.surilor tradi1ionale de comand. /i control, de Q multe ori permit realizarea controlului polu.rii la costuri mai reduse dec2t 0n cazul aplic.rii m.surilor tradi1ionale de comand. /i control, spre Q deosebire de m.surile tradi1ionale de comand. /i control, permit realizarea unui control mai bun al polu.rii generate de o multitudine de surse mici /i dispersate de poluare, pot Q poten1a 0mbun.t.1irea /i inovarea tehnologiei. #onceptul de dezvolatre durabil. a statelor, ridicat la rang de principiu fundamental 0n ma oritatea legilor na1ionale din domeniul mediului /i chiar 0n constitu1ie, solicit. integrarea considera1iilor privind mediul 0n toate domeniile activit.1ilor economice /i sociale. On acest scop, un stat trebuie s. dispun. de o autoritate la nivel na1ional cu atribu1ia de a elaborara politica de mediu, care s. fie spri init. de autorit.1i locale cu atribu1ia de a pune 0n aplicare politica de mediu. Aceste autorit.1i trebuie s. urm.reasc. efectele polu.rii asupra aerului, apelor /i solurilor /i asupra popula1iei /i s. fie abilitate s. ia deciziile necesare pentru reducerea polu.rii /i prote area mediului. Pentru a putea ac1iona, trebuie s. dispun. de o politic. /i un cadru legislativ /i de mecanisme /i proceduri care

)<

s. le permit. impunerea standardelor aplicabile, conform normativelor. Eunc1ionalitatea standardelor /i a procedurilor de aplicare /i impunere trebuie urm.rit. verificat. /i raportat.. 8ezultatele verific.rilor trebuie folosite pentru a aplica m.suri corective, dac. este cazul. On acest fel, managementul de mediu devine o activitate ciclic., la fel ca /i dezvoltarea:. TIPURI DE MECANISME PENTRU MANAGEMENTUL MEDIULUI Pentru a avea func1ionalitate, activit.1ile de management de mediu necesit. 0ndrumare, control /i mecanisme pentru implementare sau aplicare, adic. totalitatea urm.toarelor instrumente de comand. /i control: documente de politic n domeniul mediului, ntocmite de guvern sau de agen!ii/institu!ii guvernamentale, care s" furnizeze cadrul necesar pentru ac!iuni sau m"suri ulterioare, s" informeze cet"!enii cu privire la o#iectivele urm"rite $i termenele preconizate% un cadru legislativ, care s" sta#ileasc" responsa#ilit"!ile $i o#liga!iile structurilor administrative, economice $i ale cet"!enilor pentru protec!ia mediului. &egisla!ia din domeniul mediului este ntocmit" de multe ori structurat $i cuprinde legi cardru care impun principii $i reguli pentru ntocmirea procedurilor $i standardelor care s" contri#uie la ndeplinirea respectivelor principii% standardele ncorporate n legi sunt sta#ilite n #aza unor practici anterioare, a ndrum"rilor $tiin!ifice $i din ce n ce mai mult n #aza unor criterii recomandate la nivel interna!ional de 'rganiza!ia pentru (ooperare $i )ezvoltare Economic", a standardelor pentru aer $i ap" recomandate de 'rganiza!ia Mondial" a *"n"t"!ii sau n #aza directivelor e+ecutive ale (onven!iilor ',-, ."ncii Mondiale $i ale ac/uisului -niunii Europene% permisele sau autoriza!iile de func!ionare , sta#ilesc standardele c"rora tre#uie s" li se conformeze activit"!ile economice. Ele constituie de o#icei responsa#ilit"!i locale, dar n situa!ii mai comple+e sau n cazurile unor proiecte strategice pot constitui responsa#ilit"!i regionale sau na!ionale. un sistem de inspec!ie , n cadrul c"ruia inspectori a#ilita!i verific" $i impun condi!iile perv"zute n autoriza!iile de func!ionare. *istemele de inspec!ie sunt de o#icei administrate la nivel na!ional, pentru a asigura uniformitatea aplic"rii la nivelul ntregii !"ri, dar sunt n general implementate la nivel regional sau local. laboratoare acreditate, care s" testeze e$antioanele prelevate n activit"!ile de verificare a condi!iilor de conformare cu condi!iile de autorizare. Acreditarea la#oratoarelor este necesar" pentru a asigura furnizarea unor rezultate $i informa!ii de ncredere care s" le permit" inspectorilor $i a altor persoane a#ilitate cu aplicarea prevederilor legale0 - s. urm.reasc. situa1iile de 0nc.lcare, prin procedeele udiciare sau administrative care se aplic. sau din contr., s. conteste impunerea abuziv. a unor obliga1ii, - s. monitorizeze activit.1ile de autorizare /i aplicare a acestora, - s. raporteze cu privire la procesele de autorizare, pentru a furniza informa1ii

6;

necesare modific.rii politicii *dac. este cazul+ /i pentru a eviden1ia pe baz. de documente gradul real de conformare /i a stabili necesit.1ile de 0mbun.t.1ire a conform.rii. On vederea 0mbun.t.1irii rezultatelor urm.rite prin aplicarea instrumentelor de comand. /i control, guvernele pot adopta /i alte m.suri complementare, cum sunt instrumentele economice. De asemenea, participarea public. este foarte important. pentru facilitarea accept.rii m.surilor impuse. 4ai nou, agen1ii economici caut. s.-/i elaboreze /i s.-/i 0ntocmeasc. propriile strategii /i proceduri, ca m.suri complementare pentru 0ndeplinirea cerin1elor impuse prin sistemul de reglement.ri. COMPONENTELE I ROLUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU Pentru ca cele doua componente e!puse anterior *componenta manageriala si cea de mediu+ sa nu ramana doar simple declaratii de bune intentii si o inserare de actiuni fara posibilitate de concretizare este nevoie ca managementul mediului sa se fundamenteze si pe alte componente la care ne vom referi in continuare. "omponenta economica #omponenta economica a managementului mediului, prin politicile economice cauta sa identifice si sa e!ploateze oportunitatile economice si sa influenteze eficienta economica si sociala. Se urmareste pe aceasta cale, sa se creeze conditi in care factorul uman si organizatiile sunt incuraiate sa integreze considerente sociale si de mediu in toate activitatile economice pe care le desfasoara. Politicile economice sunt chemate sa asigure ca integrarea considerentelor sociale si de mediu sa fie benefica pentru societate ca intreg si sa nu-i departaieze pe beneficiari in (invingatori si invinsi'. Prin conceptie si realizare se urmareste ca politicile economice sa vizeze interesul public general, iar cetatenii sa fie tratati cu corectitudine, nefiind obligati sa suporte costuri care nu sunt necesare. Iar pentru transpunerea in viata a acestei cerinte fundamentale este nevoie de o guvernare adecvata si de o participare publica activa. #omponenta economica a managementului mediului serveste cresterea economica, dezvoltarea economica si progresul economic si, pe aceasta cale, dezvoltarea durabila. #resterea economica se manifesta ca o evolutie ascendenta, pozitiva a economiei nationale ca o amplificare a rezultatelor obtinute prin combinarea factorilor de productie reflectate in indicatori macroeconomici. Ia baza acestei evolutii economice sunt asezate doua surse fundamentale: cresterea cantitativa a factorilor, ca urmare a sporirii capitalului si a resurselor de munca atrase, a materiilor prime si energetice consumate, precum si a suprafetelor cultivate, cresterea calitativa a factorilor si a eficientei utilizarii lor, in conditiile unui mediu economic si institutional favorabil, influentand astfel sporirea productivitatii muncii nationale si a eficientei investitiilor, in paralel cu diminuarea consumului de materii prime. -ot in plan tipologic, cresterea economica poate fi e!tensiva, obtinuta sub influenta laturii cantitative sau a factorilor directi la sporirea produsului

6)

intern brut si a altor indicatori si intensiva, in care contributia preponderenta apartine laturii calitative. Spre deosebire de cresterea economica, orientata spre asigurarea sporului cantitativ al economiei nationale, atat pe ansamblu cat si pe cap de locuitor, dezvoltarea economica ne apare ca un ansamblu de transformari cantitative, calitative, structurale si functionale in gandire si actiunea umana, in satisfacerea nevoilor fundamentale ale generatiilor prezente si viitor. 8ezulta ca dezvoltarea economica induce schimbari calitative in fizionomia si structura acesteia, de natura tehnologica, organizationala, teritoriala si inter-ramuri, in nivelul de viata a colectivitatilor umane. Daca la conceptul de dezvoltare se adauga dimensiunea economica si cele sociale, ecologice tehnologice si moralo- uridice ale activitatii desfasurate, apare conceptul de dezvoltare durabila sau sustenabila potrivit caruia deciziile si actiunile intreprinse trebuie sa asigure continuitatea e!istentei fiintei umane si posibilitatea ca generatiile viitoare sa se poata bucura de conditiile oferite de -erra. $n asemenea demers a impulsionat precocuparile in domeniul dezvoltarii economico-sociale durabile. #resterea economica si dezvoltarea economica constituie un sistem de gandire unitar in teoria econo mica cunoscut sub denumirea de reproductie sociala. Progresul economic prin raportare la etapele anterioare pune in evidenta specificitatile si directiile de dezvoltare, constituindu-se ca suport al unei viziuni optimiste referitoare la perspectiva de evolutie a societatii. "iziunea optimista la care ne referim confera semnificatia fundamentala a durabilitatii dezvoltarii conceputa sub forma de capacitatea sistemului de a evolua, fara a diminua din punct de vedere calitativ sau cantitativ atributele deia acumulate. Asa cum sustin cercetatorii romani dezvoltarea durabila cuprinde doua idei importante: dezvoltarea are o dimensiune economica, una sociala si una legata de mediu. Dezvoltarea va fi durabila numai daca e!ista un echilibru intre diferiti factori care contribuie la calitatea generala a vietii, generatia actuala are o obligatie fata de generatia viitoare de a lasa suficiente (stocuri' de resurse economice, sociale si de mediu, pentru a se bucura de niveluri de bunastare cel putin la fel de ridicate ca cele din prezent. 8ezulta ca, dezvoltarea durabila depaseste limitele conceptului legat de mediu, incluzand provocarile fundamentale ale combinarii unei economii dinamice cu o societate care ofera oportunitati pentru toti, pe un fond de cuprindere e!tins spre imbunatatirea productivitatii resurselor si decuplarea cresterii economice de degradarea cresterii economice si degradarea mediului. "omponenta legislativa Preocuparea omului simplu, alaturi de aceea a omului de stiinta pledeaza pentru nevoia de a se lua masuri pentru a pune mediul in (serviciul' omenirii si al pacii sociale, subliniind necesitatea de a se actiona si prin intermediul dreptului ecologic. & asemenea orientare este de natura sa puna in evidenta locul si rolul componentei legislative in cadrul managementului mediului.

66

Din acest punct de vedere, constatam ca numeroase studii si monografii din campul cercetarilor ecologice, ca si literatura si practica iuridica referitoare la combaterea poluarii, vizeaza la nivel regional si mondial urmatoarele componente ale mediului natural si modificat, aflate fie sub iurisdictia statelor fie dincolo de aceasta iurisdictie: solul si subsolul, lacurile si fluviile, marile si oceanele, aerul si clima. Se constata de asemenea, ca indiferent de nivelul de agregare *national, regional, mondial+, factorii de mediu *solul, apa si aerul, flora si fauna resursele minerale si energetice+ sunt componente ale diferitelor tipuri si clase de ecosisteme, naturale sau modificate *terestre, acvatice sau aeriene+ si care, impreuna, formeaza natura, adica un subsistem (e!terior' omului si societatii. 4odificarea sau degradarea si epuizarea factorilor de mediu este considerata de specialisti ca un subprodus al revolutiei stiintifice si tehnologice al dezvoltarii societatii in general. In acest cadru, (activitatea unora dintre agentii cei mai agresivi a escaladat, sub aspect functional, barierele biologice ale omului si, sub aspect teritorial, limitele iurisdictionale ale statelor, impietand brutal asupra integritatii patrimoniului natural si indeosebi asupra fondului genetic'. Interesele vitale ale omenirii au condus la emiterea de legi cadru, legi specifice, hotarari de 9uvern, &rdonante, &rdine, decizii, normative, instructiuni si standarde. Problematica mediului natural a impus coroborarea legilor, ordonantelor si standardelor tehnice cu cele iuridice. In felul acesta au aparut, in domeniul specific al protectiei si conservarii factorilor de mediu, standardele internationale, respectiv ecostandardele. A urmat o diversificare a ecostandardelor si o selectie a acestora, in scopul de a le detasa pe cele cu forta obligatorie in plan mondial si regional. S-au facut si delimitari rezultate din aplicarea demersului interdisciplinar asupra tehnicilor iuridice, fundamental implicate in domeniul raspunderii internationale in cazul violarii prevederilor conventiilor privind interdictia ori limitarea factorilor de mediu sau proteiarea si supravegherea starii mediului natural si modificat. "omponenta educativa Schimbarile care au loc in teoria si practica de management al mediului, preocuparile de aducere a acestuia de pe teritoriul teoriei pe solul stabil al demersului practicii manageriale, activitatile de proiectare si perfectionare a procesului managerial, planificarea strategiei si politicii de dezvoltare durabila, influentarea sistemului informational-decizional, cresterea importantei comunicarii si participarii in managementul mediului, aparitia de noi concepte, tendinte si practici in activitatile de mar3etingul mediului pun in fata managerilor, a gandirii acestora cerinte mari si comple!e. Prezenta unor procese si fenomene manageriale comple!e conditioneaza prin ea insa legatura dintre educatie si managementul mediului. Problema consta in a forma printr-o educatie temeinica personalul chemat sa conduca schimbarile ce apar in managementul mediului. #aracterul inedit al problemelor pe care le ridica managementul mediului impune de fiecare data o solutie corespunzatoare, care nu poate fi prevazuta in tratate si metodologii si care nu poate fi obtinuta decat in urma unei activitati comple!e a gandirii

67

creatoare a managerului. (apacitatea gandirii managerului de a ela#ora solutii optime in cele mai diverse situatii se bazeaza de regula pe cunostintele acumulate, pe posibilitatea folosirii si imbinarii logice a acestor cunostinte in raport cu conditiile concrete ale situatiei. $n asemenea proces presupune o gandire manageriala iudicios educata si orientata spre initiativa si independenta actionala, capabila sa foloseasca cu pricepere date deosebit de comple!e, contradictorii si de regula incomplete, o gandire rapida in prevederea evenimentelor viitoare, elastica si supla. #erintele actuale impun educarea unui anumit tip de gandire manageriala capabila de creatie, apta de initiativa si raspundere. Sarcina stabilirii legaturii dintre gandirea manageriala de mediu si educatie este ceruta de progresele tot mai mari ce au loc in teoria si practica managementului mediului. In acest conte!t menirea procesului educational managerial de mediu este de a stimula, de a organiza eforturile interne ale managerului de intelegere si insusire creatoare a cunostintelor de dezvoltare a simtului noului, a interesului pentru stiinta de managementul mediului. -endinta actuala a legaturii dintre gandirea manageriala de mediu si educatie este de a deplasa accentul de la cert la posibil, de a prezenta cunostintele manageriale ca achizitii ale managerului, supuse unui proces de continua transformare, imbogatire, ameliorare. In raport de modul cum este organizat si de felul in care se desfasoara procesul educativ poate duce la dezvoltarea fle!ibilitatii si creativitatii gandirii manageriale de mediu sau, dimpotriva, la formarea unei gandiri rigide, la sablonism. Educatia unei gandiri manageriale de mediu fle+i#ile este posibila acolo unde invatamantul solicita initiativa, independenta si originalitate in solutionarea problemelor. Dezvoltarea gandirii manageriale de mediu independente presupune cu necesitate e!istenta unul climat care sa favorizeze afirmarea trasaturilor volitionale, a curaiului de a sustine si angaia actiuni manageriale din domeniul mediului, capacitatea de asumare a unui anumit risc, rezonabil si bazat pe suplete si receptivitate. Dezvoltarea gandirii managerului este rezultatul interactiunii dintre factorii interni si e!terni. In cadrul acestor factori, educa de rolul conducator. Acest rol este subliniat cu a utorul catorva componente, pe care le vom prezenta in continuare: educatia prin elaborarea unor conditii interne favorabile isi creeaza singura premisele eficientei gandirii manageriale de mediu, educatia contribuie la realizarea unei corelatii optime intre aspectul informativ si cel formativ al e!perientei care sta la baza dezvoltarii gandirii, efectul educatiei este mi locit de factori interni favorabili, creati de ea insasi, educatia constientizeaza necesitatea de a invinge anumite obstacole, prin functia sa de selectare si vehiculare a valorilor manageriale, educatia ofera gandirii managerului posibilitatea de a cunoaste si intelege impreiurarile generate de mediu si confera caracterul activ si constient al interventiei pe care le concepe. Din cele de mai sus rezulta ca cele doua componente ale relatiei de care

6:

ne ocupam se afla intr-o stare de interinfluentare reciproca, caracterizata prin aceea ca dezvoltarea gandirii manageriale apare succesiv drept efect si premisa a educatiei. Asa cum aratam mai devreme, dezvoltarea gandirii manageriale de mediu este rezultatul actiunii a numerosilor factori, dintre care educatia detine rolul maior. In acest proces, educa genereaza noi forme de activitate care impulsioneaza si consolideaza dezvoltarea gandirii managerului, aflandu-se, in acelasi timp, intr-un proces de continua perfectionare capabila sa raspunda solicitarilor si cerintelor tot mai mari pe care le pune managementul mediului in fata managerului si gandirii sale. A. De()&"tarea #!ra+i"6 Strategia $niunii %uropene pentru dezvoltare durabil. a fost adoptat. 0n anul 6;;), la 0nt2lnirea interna1ional. de lucru de la 9othenburg *Suedia+, ca strategie pe termen lung ce concentreaz. politicile de dezvoltare durabil. 0n domeniile: economic, social /i protec1ia mediului /i care a cunoscut o apreciere semnificativ. 0n urm.torii ani. #onceptul dezvolt.rii durabile e 0ns. prezent 0n politica de mediu a $% 0nc. din PA4 > /i doar se delimiteaz. ca strategie de sine st.t.toare 0n 6;;). Ia momentul actual e!ist. dou. linii de dezvoltare a acestei strategii: prima, corespunde Procesului (ardiff /i are 0n vedere e!act integrarea politicilor de mediu 0n alte politici comunitare, a doua, reprezentat. de )eclara!ia de la 1ot2en#urg S numit. /i T& %urop. durabil. pentru o lume mai bun.: o strategie a $niunii %uropene pentru dezvoltare durabil.'. Prin cadrul de dezvoltare ini1iat 0n 6;;) au fost identificate : priorit.1i: )+ schimbarea climatic. /i utilizarea energiei (curate'*adic. a surselor de energie ce nu d.uneaz. mediului+, 6+ s.n.tatea public., 7+ gestionarea responsabil. a resurselor naturale, :+ sistemele de transport /i utilizarea terenurilor. Pentru tratarea acestor priorit.1i au fost stabilite 7 direc1ii de ac1iune, ce structureaz. /i eficientizeaz. strategia de dezvoltare durabil. /i care, 0n acela/i timp, se completeaz. reciproc. Acestea cuprind: A. propuneri ce se influen1eaz. mai multe sectoare )< , F. m.suri de realizare a obiectivelor pe termen lung, #. revizii progresive a gradului de implementare a strategiei, iar fiecare dintre ele este dezvoltat. prin stabilirea unui set de m.suri ce creeaz. cadrul de ac1iune propriu-zis /i duc la opera1ionalizarea /i aplicarea 0n practic. a dezvolt.rii durabile. Pentru prima direc1ie de ac1iune *A+, m.surile aferente au 0n vedere urm.toarele aspecte: 5 toate propunerile legislative ma ore trebuie s. includ. o evaluare a poten1ialelor costuri /i beneficii economice, sociale /i de mediu, 5 programele comunitare de cercetare /i dezvoltare trebuie s. se a!eze mai mult pe dezvoltarea durabil., Acestora li se adaug. accentul pe 0mbun.t.1irea comunic.rii, prin sublinierea importan1ei dialogului sistematic cu consumatorii /i a consult.rii altor 1.ri S cea din urm. 0n vederea promov.rii dezvolt.rii durabile pe plan global. #onvingerea c. politicile comunitare trebuie s. spri ine eforturile altor 1.ri 0n aceast. direc1ie

6>

S 0ntruc2t dezvoltarea durabil. nu poate fi numai o preocupare a $%, ci trebuie s. fie a 0ntregii lumi S s-a materializat 0n cadrul a dou. evenimente ma ore: )+ (-, Montere3 (onference on Financing for )evelopment ' *T#onferin1a &rganiza1iei Na1iunilor $nite de la 4ontereJ asupra finan1.rii pentru dezvoltare'+, din martie 6;;6, la care s-a luat decizia de a m.ri Ta utorul oficial pentru dezvoltare'6; al $%, 24 5o2annes#urg *ummit *#onferin1a de la Pohannesburg+, la zece ani dup. (onferin!a de la Rio, summit 0n cadrul c.ruia %$ a 0nfiin1at o Tcoali1ie a celor dispu/i's. promoveze surse reutilizabile de energie /i a 0ncheiat alte acorduri de dezvoltare durabil. la nivel global. A doua direc1ie de ac1iune *F+ este str2ns corelat. cu priorit.1ile identificate, astfel 0nc2t pentru fiecare prioritate a fost creat un set corespunz.tor de m.suri de ac1iune. A treia direc1ie de ac1iune *#+ prevede ca m.suri de realizare: )+ o revizuire anual. a strategiei, care are loc 0n cadrul 0nt2lnirii din fiecare prim.var. a #onsiliului %uropean, 6+ o revizuire a strategiei la schimbarea fiec.rui mandat al #omisiei /i 7+ organizarea, de c.tre #omisie, a unui forum cu p.r1ile interesate *la fiecare doi ani+. B. Pr&%ra !" #e pr& &)are a ONG0!ri"&r acti)e 7$ #& e$i!" pr&tec:iei e#i!"!i Acest program are la baz. Decizia :==B6;;6B%# din martie 6;;6, func1ioneaz. ca un instrument financiar /i reprezint. re-0nnoirea unui program anterior, desf./urat pe parcursul a trei ani *)<<M-6;;;+. Noul program acoper. perioada 6;;6 -6;;=, are un buget de 76 mil. %uro /i 0ncura eaz. participarea sistematic. a &N9-urilor la dezvoltarea politicii comunitare de mediu, precum /i spri inirea asocia1iilor locale /i regionale mici ce contribuie la aplicarea aUuisului comunitar. 8olul s.u de stimulent este materializat prin acordarea de subven1ii *granturi+ &N9-urilor active 0n domeniul protec1iei mediului, pe baza unor propuneri trimise de acestea. #riteriile de acordare a granturilor urm.resc priorit.1ile PA4 = /i promoveaz. educa1ia pentru protec1ia mediului /i spri inirea implement.rii legisla1ie comunitare de mediu, iar sumele acordate acoper. @;V din cheltuielile organiza1iei pe ultimii doi ani pentru &N9urile din S4 /i M;V pentru cele din 1.rile candidate. C. P&"itica i$te%rat6 a pr&#!se"&r <PIP= PIP are la baz. (artea verde a unei politici integrate a produselor *februarie 6;;)+ /i e!ist. ca strategie 0ncep2nd din iunie 6;;7, odat. cu adoptarea de c.tre #omisie a comunic.rii aferente. PIP urm.re/te s. minimizeze degradarea pe care unele produse o cauzeaz. mediului pe durata ciclului lor de via1. /i propune o abordare voluntar. 0n vederea Tproduselor verzi', precum /i o str2ns. cooperare cu p.r1ile interesate. Principiile de baz. ale acestei strategii sunt: )+ g2ndirea 0n perspectiva ciclului de via1. al produselor, 6+ implicarea pie1ei, prin crearea de stimulente 0n vederea 0ncura .rii cererii /i ofertei de (produse verzi', 7+ implicarea p.r1ilor interesate, :+ actualizarea /i dezvoltarea continu., >+ crearea de instrumente variate.

6=

On ceea ce prive/te implementarea sa, au fost identificate dou. direc1ii de ac1iune: WWstabilirea de Tcondi!ii cadru' S adic. promovarea acelor tipuri de m.suri /i instrumente aplicabile mai multor produse diferite, WWcrearea unei Ta#ord"ri specifice produsului' S adic. identificarea produselor cele mai d.un.toare la adresa mediului /i dezvoltarea de proiecte pilot pentru demonstrarea practic. a beneficiilor aplic.rii PIP. On momentul de fa1., aceast. strategie se afl. 0nc. 0n faza promov.rii obiectivelor /i a elabor.rii modalit.1ii de transpunere 0n practic. a principiilor sale. De/i aceast. strategie nu este 0nc. func1ional., ea are un poten1ial ridicat de promovare a unei atitudini centrat. pe preocuparea pentru mediu, at2t din partea produc.torilor c2t /i a consumatorilor S ceea ce, pe termen lung, poate genera formarea unui mecanism autoreglabil de selec1ie a tipurilor de produse aflate pe pia1., 0n func1ie de poten1ialul lor d.un.tor asupra mediului. Pentru a asigura eficacitatea acestei strategii, #omisia a prev.zut o revizuire a sa la fiecare trei ani. ECOSISTEME Spa1iul planetei noastre 0n care este posibil. 0n permanen1. via1a se nume/te biosfer.. On componen1a acesteia intr. urm.toarele: - litosfera - 0nveli/ul solid al P.m2ntului, atmosfera - zona gazoas. omogen. a P.m2ntului, situat. deasupra primelor dou.. 8aportat. la dimensiunile P.m2ntului, biosfera reprezint. o pelicul. sub1ire, a c.rei grosime este de c21iva zeci de 3ilometri. #ompozi1ia actual. a biosferei a fost determinat., 0n principal, de activitatea organismelor vii autotrofe, cele care realizeaz. fenomenul de fotosintez.. On acest fel a avut loc s.r.cirea atmosferei 0n dio!id de carbon /i cre/terea concomitent. a concentra1iei de o!igen. 4ediul de via1. al unui organism viu din biosfer. se mai nume/te /i ecosistem. Acesta, ca ansambluB comple! natural, este constituit din dou. componente: biotop /i biocenoz. *fig.).)+

2idrosfera - mediul lichid al P.m2ntului, sau &ceanul Planetar,

6@

Eig.).). Structura /i rela1iile dintre componentele unui ecosistem. %), %6 X organisme *elemente ale biocenozei+, A X ac1iuni, # X coac1iuni, 8 X reac1iuni.

Fiotopul reprezint. spa1iul 0n care tr.ie/te un organism vegetal sau animal, al.turi de factorii de mediu care ac1ioneaz. asupra lui. Practic, biotopul cuprinde toate elementele a#iotice ale ecosistemului. Fiocenoza este componenta vie 6#iotic"4 a ecosistemului. Aceasta cuprinde o comunitate unitar. /i comple!. de plante /i fiin1e vii. In func1ie de nivelul impactului activit"!ii umane, ecosistemele sunt: a. naturale: ecosistemele 0n care efectele activit.1ilor umane sunt foarte, foarte pu1in resim1ite *ad2ncul m.rilor /i oceanelor, p.durile ecuatoriale, zonele polare+, b. modificate: ecosisteme 0n care se resimt, 0ntr-o oarecare m.sur., efectele indirecte ale activit.1ii umane, cel mai adesea ca impact antropomorf indirect, c. amena7ate: ecosisteme care se afl. 0n aten1ia omului 0n vederea ob1inerii hranei, materiilor prime vegetale /i animale. &mul intervine permanent, prin selec1ia elementelor /i reglarea popula1iei biocenozei. Dup. natura +i&t&p!"!i, e!ist. ecosisteme acvatice /i ecosisteme terestre. ). %cosistemele acvatice: a. oceanice, b. continentale. a. Ecosistemele acvatice oceanice *de e!.: ecosistemul estuarelor, ecosistemul mangrovelor etc.+ se g.sesc situate 0n oceanele /i m.rile

6M

P.m2ntului. Popularea cu organisme vii, pe ad2ncime, are loc astfel: - zona eufotic.: ad2ncime Y );; m, p.trunde lumina solar. *are loc procesul de fotosintez.+, se g.sesc toate organismele vii autotrofe *alge /i fitoplancton+, - zona disfotic.: ad2ncime Z);; m, nu p.trunde lumina solar. *lipsesc organismele vegetale autotrofe+, se g.sesc nevertebrate care se hr.nesc cu substan1e organice din straturile superioare. #. Ecosistemele acvatice continentale sau ecosisteme limnicole, cuprind apele terestre curg.toare, lacurile /i apele st.t.toare. 6. %cosistemele terestre sunt constituite din comunit.1ile de organisme care ocup. biotopurile formate pe suprafa1a uscatului. Principalele caracteristici ale acestora sunt urm.toarele: - sunt alc.tuite din: sol */i substratul pedogenetic+, faz. gazoas. *aerul+ /i una lichid. *apa din substrat /i cea din precipita1ii+. - reprezint. componenta principal. a mediului de via1. al omului,

reparti1ia ecosistemelor terestre este determinat., 0n principal, de latitudine, clim" /i de rela!ia temperatur"8precipita!ii.

%cosistemele, 0ndeosebi cele terestre, pe baza unei structuri apro!imativ identice, pot fi grupate 0n biomuri *biomul supralitoralului, biomul p.durilor, biomul c2mpiilor aride, biomul c2mpiilor umede+. On categoria ecosistemelor terestre pot fi cuprinse /i ecosistemele urbane, rurale /i agroecosistemele. Ontre elementele biocenozei /i cele ale biotopului e!ist. 7 categorii de leg.turi *reciproce+ *fig.).)+: - ac1iuni, A - generate de factorii abiotici *geografici, mecanici, fizici, chimici+ ai mediului, - reac1iuni, R - r.spunsurile corespunz.toare ale organismelor vii din biocenoz., - coac1iuni, C - rela1iile dintre organismele din aceea/i specie sau specii diferite. Prin urmare, ecosistemul reprezint. rezultatul interac1iunii dintre elementele vii /i cele anorganice sau fizice, dintr-un anumit mediu de via1. /i teritoriu geografic. Ac1iunea factorilor abiotici *de natura climatic", fizic", c2imic" etc.+ asupra unui organism viu determin.: - nivelul natalit.1iiBmortalit.1ii,

r.sp2ndirea teritorial. /i densitatea popula1iilor, favorizarea apari1iei modific.rilor adaptive.

6<

-otalitatea ecosistemelor reprezint. mediul 0ncon ur.tor, sintagm. mult mai folosit. 0n literatura de specialitate. Pe de alt. parte, mediul ncon#urtor poate fi definit ca fiind totalitatea factorilor naturali $i antropici *crea1i 0n activit.1ile umane+, care asigur. men1inerea ec2ili#rului ecologic, determin2nd totodat. condi1iile de via1. pentru om /i cele de dezvoltare ale societ.1ii. Ec2ili#rul ecologic se define/te prin e!isten1a unor raporturi optime 0ntre fiin1ele vii /i mediul 0ncon ur.tor. [tiin1a care studiaz. aceste raporturi, f.r. a recomanda m.suri tehnice pentru ameliorarea mediului se nume/te ecologie *o component. a biologiei+. Factorii naturali ai mediului 0ncon ur.tor sunt: apa, aerul, solul, precum /i procesele /i fenomenele naturale generate de interac1iunea lor. Factorii antropici sunt genera1i de activit.1ile umane: industriale, agrozootehnice, construc1ii, transporturi, casniceBgospog.re/ti etc. #ontinuitatea vie1ii pe P.m2nt depinde 0n mare m.sur. de asigurarea calit.1ii factorilor *naturali+ de mediu, activitate numit. /i protec!ia mediului. Diminuarea calit.1ii factorilor de mediu de c.tre elemente sau fenomene perturbatoare se nume/te poluare. %lementeleB fenomenele perturbatoare se mai numesc /i *agen1i+ poluan1i, iar ace/tia pot fi de origine natural" sau antropic". Ac1iunea acestora se situeaz. 0n limitele: - minim. X un simplu disconfort pentru popula1ia biocenozei,

ma!im. X grave dezechilibre ecologice *ac1iune to!ic. asupra organismelor /iBsau degradarea componentelor abiotice ale mediului+.

Protec1ia mediului urm.re/te, 0n principal: a. studierea interdependen1ei dintre mediu /i: fenomeneleB procesele naturale /i artificiale *de e!emplu, precipita1iile, degradarea stratului de ozon, 0nc.lzirea global. a -errei, deplasarea apei subterane, degradarea solului prin eroziune etc.+, fiin1ele vii. b. luarea de m.suri 0n vederea ocrotirii /i conserv.rii mediului. &crotirea mediului 0ncon ur.tor X desf./urarea de ac1iuni *ma oritatea, legiferate+ care scot din inciden1a omului speciile rare *pe cale de dispari1ie+, precum /i spa1iile geografice cu valoare natural. deosebit.. #onservarea mediului 0ncon ur.tor se poate realiza prin: - utilizarea ra1ional. /i eficient. a resurselor mediului,

adoptarea celor mai potrivite forme /i tehnologii de prelucrare *ecotehnologii+, efectuarea de lucr.ri pentru limitarea /i prevenirea efectelor d.un.toare ale unor fenomene naturale *inunda1ii, alunec.ri de

7;

teren, eroziune etc.+. & protec1ie eficient. a mediului presupune cunoa/terea urm.toarelor aspecte: condi1iile de via1. din cadrul fiec.rui factor de mediu, sursele de poluare *poluan1ii, modul de dispersie, efectele asupra mediului+, m.surile de prevenire /i combatere a polu.rii. #auzele principale ale apari1iei fenomenelor de poluare sunt: dezvoltarea intens. a industriei, transporturilor /i agriculturii, cre/terea demografic. vertiginoas. *0ndeosebi 0n secolele ?I? /i ??+ /i sporirea necesit.1ilor de confort, apari1ia centrelor urbane suprapopulate, utilizarea haotic. a resurselor naturale, acumularea 0n mediu de substan1e neutilizabile, apari1ia de substan1eB materiale noi, pentru care ritmul de consum /i reciclare de c.tre organisme este mult inferior ritmului de generare. Poluarea afecteaz. to1i factorii de mediu *aer, ap., sol+, manifest2ndu-se 0n diferite moduri *tipuri+. C"asi*icarea tip!ri"&r #e p&"!are se face dup. mai multe criterii, cum ar fi: ). provenien1a poluan1ilor: a. poluare natural": biologic., fizico-chimic., mena er., b. poluare antropic": industrial., transporturi, agricol., activit.1i socio-culturale. 6. natura poluan1ilor: a. poluare fizic": termic., fonic. *sonor.+, radioactiv., electromagnetic., b. poluare c2imic": cu carbon /i deriva1i, cu compu/i de sulf, azot, metale grele /i compu/i, compu/i de fluor, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile etc., c. poluare #iologic": contaminarea mediilor inhalate /i ingerate, modific.ri ale biocenozelor /i invazii de specii animale /i vegetale *insecte nedorite, buruieni+, germeni patogeni etc., d. poluare estetic": degradarea peisa elor datorit. urbaniz.rii, sistematiz.rii eronate, industriei etc. 7. starea fizic. a poluan1ilor: - poluare cu gaze /i pulberi 0n suspensie,

poluare cu substan1e lichide, poluare cu substan1e solide.

7)

BIBLIOGRA>IE ). Angelescu A., s.a., 4ediul ambiant /i dezvoltarea durabil., %d. AS%, Fucure/ti, )<<<. 6. Fro\n I., Probleme globale ale omenirii, %d. -ehnic., Fucure/ti, 6;;;. 7. Negulescu 4., /.a., Protec1ia mediului 0ncon ur.tor, %d. -ehnic., Fucure/ti, )<<> :. P.r.u/anu "., Ponoran I., Dezvoltarea durabil. /i protec1ia mediului, %ditura SJlvi, Fucure/ti, 6;;7. >. Platon "., Protec1ia mediului /i dezvoltarea economic., %d. %conomic., Fucure/ti, )<<@. =. 8o anschi "., s.a., Protec1ia /i ingineria mediului, %d. %conomic., edi1ia a IIa, Fucure/ti, 6;;6. @. -he %ncJclopedia of %nergJ and the %nvironment, Pohn ]ileJ ^ Sons, Inc., Ne\ _or3, )<<@. M. "i/an S., /.a., Aplica1ii tehnico-economice la disciplina Protec1ia mediului, %d. AS%. Fucure/ti, )<<<. <. "i/an S., 9higa #., -ehnologii industriale, %d. AS%, Fucure/ti, 6;;;. );. Iegea Protectiei 4ediului nr. )7@B)<<>, modificat. /i completat. conform &9 <)B6;;6. )). &.$.9. nr. )<6B6;;> privind prevenirea si controlul integrat al polu.rii, publicat. 0n 4&f. nr. );@MB7; noiembrie 6;;>, )6. &.$.9. nr. )<>B6;;> privind protectia mediului, publicat. 0n 4&f. nr. ))<=B7; decembrie 6;;>, )7. \\\.mmediu.ro, \\\.anpm.ro, \\\.afm.ro., \\\.mie.ro.

76