Transporturile feroviare [i maritime.

Schimburile economice interna]ionale

Transporturile feroviare Evolu]ia re]elei de c\i ferate. Dintre toate tipurile de transport, cel feroviar, puternic concurat de cel rutier, datorit\ avantajelor pe care le prezint\ - capacitate, frecven]\, siguran]\, vitez\, costuri - `[i p\streaz\ `nt^ietatea. Apari]ia [i dezvoltarea transportului feroviar este socotit\ ca o revolu]ie tehnic\ `n istoria omenirii. osi!ilitatea crescut\ de circula]ie a m\rfurilor, persoanelor, informa]iilor a dus la dinamizarea produc]iei materiale, la dezvoltarea unor regiuni geografice izolate. rimele `ncerc\ri de construire a c\ilor ferate dateaz\ `nc\ din secolul al "#-lea, iar la `nceputul secolului al "$"-lea e%istau numeroase c\i ferate `n mine, care foloseau trac]iunea animal\ sau uman\ la transportarea c\r!unelui. &n minele de c\r!une din Anglia, fran]a, 'ermania, unde transportul pe [ine se folosea `nc\ din secolul al "#$$-lea, calea de rulare era construit\ din lemn. &n ()*+, `n localitatea ,hitehaven a fost introdus\ prima dat\ linia de rulare din fier. &n (*-* au `nceput a fi folosite liniile de font\, iar `n (*.primele linii de o]el, aceasta rezolv^nd pro!lema distrugerii rapide a c\ilor de rulare. &n prima jum\tate a secolului al "$"-lea, `ncep^nd cu (*(/, `ntemeietorul transportului feroviar '. 0tephenson construie[te mai multe tipuri de locomotive, iar `n (*.+ a condus lucr\rile de construc]ie ale primei c\i ferate pentru Darlington. Aceast\ cale ferat\ a func]ionat doar p^n\ `n (*.), motiv pentru care liniei ferate date `n e%ploatare `n (*+- `ntre 1iverpool [i 2anchester `i apar]ine `nt^ietatea. 3volu]ia ulterioar\ este e%trem de rapid\, `n anii imediat urm\tori apar c\i ferate `n 4ran]a 5(*++6, 7elgia, 'ermania 5(*+86, Austria 5(*+*6. &n (*/( `n Anglia e%istau deja . 8.- 9m de cale ferat\. 1a nivel mondial, ritmul dezvolt\rii re]elei de c\i ferate cunoa[te de asemenea un ritm accelerat: astfel, `n (*/- lungimea total\ a c\ilor ferate era de * --- de 9m, `n (*8- de +*--- 9m [i `n (**( de +;+ --- 9m, din care< (). --- 9m `n 3uropa, (;8 --- 9m `n America, (8 --- 9m `n Asia, ) --- 9m `n Australia [i / --- 9m `n Africa. &n (=8( lungimea c\ilor ferate era de (,+ mil. >m, pentru ca `n prezent s\ `nsumeze peste (,; mil. >m. &n ?om^nia, prima cale ferat\ a fost cea dintre @ravi]a [i 7azia[ 5construit\ `ntre (*8/-(*8;6: apoi, p^n\ `n (=+= se ajunsese deja la = =-- 9m, pentru ca `n prezent lungimea total\ s\ fie de (( +*- 9m, din care + )8* 9m cale ferat\ electrificat\. &n perioada actual\, la nivel mondial, re]eaua feroviar\ are o reparti]ie neuniform\, ea afl^ndu-se `n concordan]\ cu nivelul de dezvoltare economico-social\ [i cu particularit\]ile fizico-geografice ale diverselor regiuni. e continente [i pe regiuni e%ist\ mari diferen]ieri `n ceea ce prive[te lungimea c\ilor ferate: astfel, `n America de Aord se concentreaz\ /8B din totalul mondial, urmat\ fiind de 3uropa cu .)B, Asia cu (+B, America de 0ud cu )B, Africa cu 8B [i AustraliaC@ceania cu +B. Dele mai mari densit\]i ale re]elei de c\i ferate, pe (--- de 9m . se `nregistreaz\ `n 3uropa 5'ermania E (.9mC(--- 9m., 7elgia - (.9mC(--- 9m., 1u%em!urg - ((9mC(--- 9m.6, urmat\ de America de Aord 50FA - .9mC(--- 9m., Danada - (9mC(--- 9m.6 Dea mai mare parte din lungimea c\ilor ferate apr]ine ]\rilor cu suprafe]e mari. ?\sp^ndirea c\ilor ferate pe ]\ri este dominat\ de 0FA 5+/( --- 9m6, ?usia 5(+) 8-- 9m6, Danada 5=+ --- 9m6, $ndia 5;--- 9m6, Dhina 58- --- 9m6, Argentina, Australia, germania, 4ran]a, Gaponia [. a. Clasificarea c\ilor ferate D\ile ferate se diferen]iaz\ astfel< a) dup\ mediul `n care este construit\ linia: c\i ferate de suprafa]\ 5cea mai mare parte a re]elei feroviere6: c\i ferate su!terane 5cele de mine, metrourile, tunelurile6: c\i ferate suspendate pe piloni 5liniile aeriene ur!ane, sau din regiunile industriale6:

!6 dup\ dimensiunea ecartamentului 5distan]a dintre [ine6< c\i ferate cu ecartament foarte larg 5( ;); mm6 E specific pentru unele ]\ri din America de Aord [i de 0ud, 0pania, $ndia: c\i ferate cu ecartament larg 5 (8./ mm6 E specific pentru unele ]\ri din Asia< ?usia, Dhina, 2ongolia: c\i ferate cu ecartament normal 5( /+8 mm6 E caracteristic celei mai mari p\r]i a re]elei feroviare din 3uropa, Asia, [i Africa c\i ferate cu ecartament `ngust 5)-- E ( .-- mm6 E folosite `n transporturile industriale, `n zonele de e%ploatare forestier\, agricol\ dar [i `n zonele montane pentru transportul c\l\torilor c) dup\ importan]a liniei pentru trafic: c\i ferate magistrale 5de importan]\ pentru circula]ia na]ional\ [i interna]ional\6. 2agistrale feroviare importante sunt `n 3uropa, care unesc puncte e%treme 5nordul [i sudul continentului< Arhanghels9 E 2oscova E @desa, Aarvi9 E Atena, 3din!urgh E 7rindisi: vestul [i estul< 1isa!ona E 2oscova, 7ordeau% E @desa [.a.6, `n America de Aord, cu direc]ie estvest, `n 0FA [i Danada< AeH Ior9 E 1os Angeles 5; +8- 9m6, Jalifa% E #ancouver 5; --9m6: `n America de 0ud liniile transandine< 7uenos Aires E #alparaiso 5(/.- 9m6: `n Asia 5`n Dhina, $ndia, Gaponia6, Africa, Australia: c\i ferate principale E ce fac leg\tura `ntre magistrale [i liniile secundare. D\ile ferate principale sunt caracteristice zonelor industrializate, cu o mare densitate a popula]iei: sunt construite pentru a asigura deplasarea unor cantit\]i mari de m\rfuri [i a unui num\r mare de persoane 5'ermania-Ruhr, 7elgia-Brabant, 4ran]a-regiunea parizian\, 0FA-regiunea industrial\ nord-estic\6: c\i ferate secundare E sunt considerate cele din zona de centur\ a marilor ora[e 52ilano, #iena etc.6, din perimetrele e%ploat\rilor miniere 50trehaia-2otru, 7\!eni-Alunu6, agro-industriale 5Daracal-Dora!ia6. Transporturi feroviare speciale . rocesul de modernizare `n transportul feroviar `n vederea asigur\rii sporirii volumului, frecven]ei traficului, vitezei, sc\derii costurilor de transport a dus la apari]ia unor forme speciale de transport feroviar. Transportul cu ferry-boat-ul asigur\ continuitatea peste m\ri, str^mtori, lacuri [i fluvii a re]elelor feroviare din diferite state. 4errK-!oat-urile sunt nave speciale care permit trecerea vagoanelor de cale ferat\ de pe uscat pe liniile din interiorul acestora unde pot sta]iona ; vagoane de c\l\tori sau ;-* vagoane de marf\. Dele mai dese linii de ferrK-!oats se afl\ `n 3uropa de #est, cu sta]ii la Dalais, 7oulogne sur 2er 54ran]a6, @stende 57elgia6etc. Tenurile de mare vitez\ prezint\ o serie de noi avantaje fa]\ de transportul clasic feroviar . Astfel, viteza de deplasare sporit\, calitatea e%cep]ional\ a serviciilor, siguran]a, fac din trenurile de mare vitez\ o component\ a transportului viitorului. Dac\ locomotivele cu aburi puteau circula u o vitez\ maxim\ de 140 km/h, locomotivele Diesel de mare putere (10-14 mii CP ati!" viteze de #00 km/h, cele cu turbi!\ de 1$0-#00 km/h, iar cele electrice de%i! recordul de vitez\ &&',( km/h) *! +ra!%a ,i -apo!ia circul\ cele mai rapide tre!uri di! lume. /01-ul 2ra!cez asi"ur\ de3a le"\turi 4!tre Paris 5 67o!, Paris 5 6ille, Paris 5 8oue!, 67o! 5 9arsilia 5 :ice, iar li!ia ;a!7o 4!tre /ok7o 5 <saka 5 =akata, cu o lu!"ime de 10>& km, este str\b\tut\ 4! > ore ,i 40 de mi!ute) *! ?uropa se adau"\ u! eleme!t speci2ic de prim\ importa!%\ ,i a!ume 2aptul c\ tre!urile de mare vitez\ pot circula pe c\ile 2erate co!ve!%io!ale 2\r\ a mai 2i !evoiede schimbarea i!2rastructurii pe traseele de3a acoperite) Trenurile de mare viteza `n JAPON A! (. Tokaido L Mo9Ko E @sa9a, 8(8 9m, 5(=;/6:

.. +. /. 8.

Sanyo L @sa9a E @9aKama 5(=).6 E Ja9ata 5(=)86: Tohoku L Mo9Ko E 2orio9a 5(=*.6: Joetsu L Mo9Ko E Aiigata 5(=*.6: Hokuriku L Mo9Ko E Aagano 5(==)6.

Trenurile de mare vitez" `n #$%OPA

Trenul de mare vitez\ Nord Sud 7erlin E JalleC1eipzig E 3rfurt E Aurn!erg C 2unchen E $nns!ruc9 E tunelul 7renner- 4ortezza E #erona. N va aduce o contri!u]ie deose!it\ la reducerea impactului negativ asupra mediului , produs de traficul rutier, `n special `n regiunea Alpilor. N va contri!ui la o!]inerea unor c^[tiguri de timp, datorit\ vitezelor de .--- .8- 9mCor\ 5un c^[tig de . ore [i +- minute pentru distan]a 7erlin E 2unchen [i de + ore pentru 2unchen E #erona. roiectul con]ine . p\r]i< 7erlin E Aurn!erg [i traversarea Alpilor 52unchen E #erona6, pentru care se va construi un tunel lung de 88 9m. Trenul de mare vitez\ Fran]a Belgia _ Germania Olanda Anglia Acest proiect este primul pentru viteze mari, care va traversa mai multe grani]e, va lega c^teva capitale [i alte ora[e importante din 3uropa. $ntrarea `n func]iune a tronsonului aris E 1ille `n (==+ [i a traseului pe su! Danalul 2^necii `n (==/ au fost primele realiz\ri din acest proiect. #a aduce mari economii de timp < 7ru%elles E 1ondra 5cu . ore [i 8- minute6, 7ru%elles E aris 5cu ( or\6, 7ru%elles E Amsterdam 5cu ( or\ [i (8 minute6. Donsiliul 3uropei a apro!at [i includerea `n proiect a leg\turii >oln E 4ran9furt. Trenul de mare vitez\ Sud - Spania Fran]a roiectul vizeaz\ realizarea unei leg\turi de ecartament standard `ntre eninsula $!eric\ [i 4ran]a. 0e are `n vedere construirea unor noi linii de mare vitez\ [i `m!un\t\]irea celor e%istente p^n\ la niveleul care s\ permit\ viteze mari. Aproape )8B din acest proiect vizeaz\ teritoriul 0paniei. roiectul include . componente< 2editerana [i Atlanticul. 3le vor permite realizarea unor leg\turi rapide `ntre 2adrid, 7arcelona, aris, cu cone%iuni cu M'#-ul mediteranean [i cel atlantic. 3conomiile de timp sunt estimate astfel < + ore pentru distan]a 2adrid E 7arcelona, ; ore pentru 2adrid E erpignan. Trenul de mare vitez\ Est Fran]a Germania u!em"urg Proiectul vizeaz\ co!struirea u!ei !oi li!ii 4!tre Paris ,i "ra!i%a de est a +ra!%ei u!de vor 2i realizate # le"\turi cu re%eaua 2eroviar\ "erma!\ . +orbach 5 ;aarbrucke! ,i ;trasbour" 5 @ehl) De aseme!ea, va 2i realizat\ o le"\tur\ 4!tre 9etz ,i 6uxembur") Acest proiect are o mare importa!%\ pe!tru accesul la i!stitu%iile europe!e. ;trasbour", +ra!k2urt, 6uxembur") ?co!omiile a!ticipate de timp . Paris 5 +ra!k2urt 5 # ore, Paris 5 9u!che! 5 aproape 4 ore) Trenul de mare vitez\ Fran]a _ #talia Proiectul dore,te s\ vitalizeze axa 67o! 5 /ori!o 5 /rieste, co!siderat\ vital\ pe!tru ?uropa) 1a permite co!struc%ia u!ei rute Atla!tic 5 Adriatica, cu posibilit\%i de dezvoltare c\tre est) Pri!cipalele ava!ta3e su!t date de m\rirea posibilit\%ilor de traversare a Alpilor, protec%ia mediului ,i scurtarea duratei c\l\toriei (4!tre 67o! 5 /ori!o cu peste # ore, 4!tre 9ila!o ,i Paris cu peste & ore ) ;ec%iu!ea 67o! 5 /ori!o co!st\ 4! aproaope #(0 km de cale !ou\ ,i i!clude u! tu!el de (4 km lu!"ime) ;ec%iu!ea /ori!o 5 /rieste 4!seam!\ aproape (00 km de re%ea !ou\) Trenurile de mare vitez\ `n SUA 1. Acela AeH Ior9 E 7oston L ./- 9m: AeH Ior9 E ,ashington. 2. Florida Over Land Exprex Fox! 2iami E @rlando 5.--/6:

Mama 5.--;6. ". Texas T#$ Dallas E Jouston E 0an Antonio. ucr\ri de art\ inginereasc\. &n aceast\ categorie a lucr\rilor de art\ inginereasc\ intr\ tunelurile feroviare montane [i su!marine, podurile suspendate [.a. Aceste lucr\ri ocup\ un loc aparte `n dezvoltarea transporturilor feroviare, asigur^nd condi]ii pentru construirea c\ilor ferate `n zone accidentate, prin mun]i, peste fluvii [i lacuri, su! m\ri, `n zone cu climat neprielnic. !unelurile feroviare sunt acele lucr\ri de art\ inginereasc\ ce au reu[it s\ asigure construc]ia de c\i ferate `n zone cu relief accidentat. Dele mai numeroase se situeaz\ `n 2un]ii Alpi, asigur^nd o leg\tur\ rapid\ `ntre $talia, 4ran]a, 3lve]ia [i Austria. Dele mai vechi tuneluri feroviare dateaz\ de la sf^r[itul secolului "$", primul fiind dat `n folosin]\ `n (*)( `n 2un]ii Alpi `ntre 4ran]a [i $talia 52ont Denis6, av^nd o lungime de (. .++m. !unelurile feroviare submarine sunt `n general construc]ii de mari dimensiuni ce rezolv\ o mare parte a pro!lemelor traficului feroviar [i rutier, ele asigur^nd leg\tura `ntre dou\ puncte aflate pe malurile opuse ale unei ape. @ serie de tuneluri au fost construite pe su! fluvii [i `n zonele marine, `ndeose!i `n Asia Gaponia6, America de Aord 50FA6, 3uropa 5`ntre 4ran]a [i 2area 7ritanie6. &n Gaponia se g\se[te cel mai lung tunel su!marin E tunelul 0ei9an E ce str\!ate str^mtoarea Msugaru `ntre ora[ele Aomori [i Ja9odate 5$nsulele Jonshu [i respectiv Jo99aido6, cu o lungime de 8+ 9m, din care ++ 9m su! mare. &n 0FA, `n zona ora[ului AeH Ior9 sunt construite + tuneluri su!marine< Fnion DitK, Mu!e, 3ast ?iver [i Judson ?iver 5.,/9m6. ?ecent, `n 3uropa s-a dat `n folosin]\ tunelul feroviar [i rutier su!marin 3urotunel, `ntre Dheriton 5Anglia6 [i 4rethum 5fran]a6. "odurile de cale ferat\ sunt construc]ii ce asigur\ continuitatea transportului feroviar 5dar [i rutier6 pe cursuri de ap\, lacuri sau alte e%cava]iuni ale scoar]ei terestre. Dintre marile poduri ale lumii se remarc\< `n Asia peste Dhang Giang E Aanjing de ;,) 9m, ,uhan de .,+ 9m, peste 3nisei , Juang-Je: `n 3uropa peste ?in E 0tras!ourg, >oln, peste Dun\re E 7elgrad, 7udapesta, 'iurgiu-?use, Dernavod\-4ete[ti, peste #olga E podurile de la >azan, 0aratov, #olgograd: `n America de Aord peste 2ississippi E 0t. 1ouis, 2emphis, 7aton ?ouge. De remarcat lucr\rile deose!it de grele 5tuneluri, poduri, viaducte6 cuprinse `n construc]iile liniilor ferate de mare altitudine. Dele mai `nalte linii ferate se g\sesc `n 2un]ii Anzi [i asigur\ leg\tura `ntre ora[ele din interiorul continentului [i porturile de la @ceanul acific< otosi-?io 2ulatos 5!olivia6 la / */-m, 1ima-oroKa 5 eru6 la / *.=m, 1a az 57olivia6 E Arica 5Dhile6 la / ;.-m etc. Transporturile maritime Mransportul maritim reprezint\, datorit\ avantajelor pe care le are, principala categorie prin care se realizeaz\ transportul intercontinental de m\rfuri 5`ntre )8-*-B6. 3conomia [i rela]iile economice e%terne se !azeaz\, pentru majoritarea ]\rilor, pe transportul maritime. Mransporturile maritime au cunoscut o dezvoltare accentuat\ `ncep^nd cu perioada marilor descoperiri geografice,iar apoi motorul cu a!uri, motorul Diesel au `nsemnat elemente ce au generat practice o e%plozie a acestui mod de transport. Dezvoltarea economic\ de ansam!lu, necesarul tot mai mare de materii prime, produse finite a determinat sporirea capaacit\]ii de transport a navelor, a vitezei, cre[terea siguran]ei `n e%ploatare. 4lota maritim\ comercial\ este alc\tuit\ din urm\toarele categorii de nave< a6 nave tanc destinate transportului de m\rfuri lichide: !6 nave pentru transportul m\rfurilor solide 5drK cargo6: c6 nave com!inate care pot transporta concomitant m\rfuri solide [i lichide: d6 nave speciale:

e6 nave au%iliare. Aavele tanc sunt reprezentate `n cea mai mare parte de petroliere care pot s\ ai!\ tonaje cuprinse `ntre .- ----;- --- tdH pentru produsele rafinate [$ `ntre (-- ----/-- --- tdH pentru ]i]ei sau p\cur\. &n afara petrolierelor, `n categoria navelor tanc mai intr\navele pentru transportul gazelor naturale, uleiurilor vegetale, produselor chimice lichide, vinului etc. 4lota pentru transportul m\rfurilor solide este format\ din cargouri 5pentru transportul m\rfurilor generale, manufacturate6, nave pentru transportul m\rfurilor `n cantitate mare Evrachiere 5minereuri, c\r!uni, cocs, !au%it\, cereale etc.6, vrachiere universale 5nave care pot transporta orice fel de m\rfuri `n vrac6. Aavele com!inate `m!in\ avantajele mineralierelor cu cele ale tancurilor petroliere [$ pot transporta concomitant m\rfuri solide [i lichide. Dategoria navelor speciale include navele frigorifice, cele de pescuit, navele port-container [i navele port-!arje. Aavele port-container au tonaje cuprinse `ntre ( ---- .- --- tdH [i pot fi de tip 1@-1@ 5cu `nc\rcare-desc\rcare pe vertical\6 [i de tip ?@-?@ 5permit `nc\rcarea-desc\rcarea pe orizontal\6. Dele din urm\ au dou\ variante mai r\sp^ndite< ?@-?@ container ship care asigur\ `nc\rcarea [$ desc\rcarea containerelor cu utilaje o!i[nuite ale portului [$ ?@-?@ trailer ship care transport\ containere fi%ate pe trailere 5prezint\ avantajul c\ `n portul de destina]ie trailerele pot fi remorcate [$ transportate pe [osele6. Aavele port-!arje sunt utilizate pentru transportul intermodal 5maritime-fluvial6. 'rupa navelor au%iliare include remorchere, dragoare, nave de alimentare, sp\rg\toare de ghea]\ etc. 4lota comercial\ mondial\ `nsumeaz\ un tonaj de aproape *-- mil. tdH, cele mai mari tonaje revenid petrolierelor 5/(B6 [i navelor pentru trasportul m]rfurilor usacte 5+;B6, urmate de navele portcontainer 5(-B6. 1a nivel de ]\ri cele mai mari ponderi `n tonajul mondial le au 'recia 5(*B6, Gaponia 5(+B6, Aorvegia 5)B6, 0FA 58B6. Dele mai numeroase flote 5dup\ num\rul total de nave6 sunt de]inute de 'recia, Gaponia, Dhina, 4edera]ia ?us\, 'ermania [i Aorvegia. &n structura flotei comerciale mondiale ponderea num\rului petrolierelor este `ntr-o u[oar\ sc\dere, ajung^nd la circa .8B din totalul navelor comerciale. 0e poate constata c\ cele mai multe petroliere apar]in 'reciei, Gaponiei [i Aorvegiei. &n cre[tere continu\ este num\rul navelor port-container, 'ermania av^nd aproape un sfert din num\rul acestora. Dele mai mari flote ale lumii 5dup\ na]ionalitatea armatorilor6 Aave de peste (--- tdH - .--. Ar.c Mara Aave tanc #rachiere AaveAlte Motal rt 5nr.6 Dargouri container tipuri 5nr.6 5nr.6 5nr.6 5nr.6 ( 'recia )); (+.(+. )-) .=+8 . Gaponia )++ *8= (=) =(/ .)-+ + Aorvegia 8.+ (*8 .) 8(= (.8/ / 0FA +=* ((* *) +;8 =;* 8 Dhina .=* 888 (=( =(+ (=8) ; Jong >ong (+= ./( /8 ((+ 8+* ) 'ermania (;8 (++ )+( *)/ (=-+ * Doreea de 0ud .-+ (=+ (-+ .). ))( = MaiHan /. (;+ .((.8+8 (2area 7ritanie (88= =) .+; 8/. %ondial &12" '&"1 2&2( 12&1( 2)2*( Sursa$ lo%d&s 'aritime (egister) *++,

Motal 5mii tdH6 (/8-8( (--+;( 8*8() /+88; /-;=8 +;(8) +;(/* .8/(8 .(*)8 (*..) &*")*(

< a!aliz\ a reparti%iei 2lotei comerciale dup\ pavilio!ul de 4!re"istrare arat\ o alt\ ierarhie a celor mai mari 2lote. %\rile care dispu! de pavilio! de co!ve!ie!%\%\

(pavilio! de 4!matriculare liber\ ) Acest lucru se practic\ de u!ele %\ri 4! curs de dezvoltare. Pa!ama, 6iberia, Bahamas, 9alta, Cipru, Costa 8ica, 1a!uatu, C!s) 9arshall, care autorizeaz\ armatorii str\i!i s\ 2oloseasc\ pavilioa!ele lor ,C s\ 4!re"istreze !avele 4! porturile lor, pl\ti!d o tax\ 2oarte mic\ de 4!re"istrare) *! acela,i timp, armatorii !u su!t obli"a%i s\-,i stabileasc\ domiciliul sau s\ 4,i deschid\ birouri 4! aceste %\ri) Pro2iturile ob%i!ute de armatorii str\i!i care 4,i 4!re"istreaz\ !avele sub aceste pavilioa!e !u su!t supuse, de re"ul\, impozit\rii sau aceste impozite su!t 2oarte mici, !e"li3abile) Dele mai mari flote ale lumii 5dup\ pavilionul de `nregistrare6 :ave de peste 1000 tdD - #00# Ar.c /ara Aave tanc #rachiere AaveAlte Motal rt 5nr.6 Dargouri container tipuri 5nr.6 5nr.6 5nr.6 5nr.6 ( anama ((+( (//* 8+/ (;(/ /).) . 1i!eria 8*( +/+ .=. .=+ (8-= + 'recia .*+ .*/+ (-( )-) / 7ahamas ./) (8) )8(; ==8 2alta ++. /+. 8* /=) (+(= ; Dipru (;. /8. ((= /*= (... ) 0ingapore /-) (.+(;/ (8( *8. * Aorvegia +(8 *; 8 ./8 ;8( = Dhina .)( +.8 (-. )88 (/8+ (Jong >ong /* ./* ;* 88 /(= %ondial &12" '&"1 2&2( 12&1( 2)2*( #ursa: lo$d%s &aritime Register' ())*

Motal 5mii tdH6 (*-())*/=/)(;* //=.* //(=* +8;*) +.+;8 .*/*../*..+*) &*")*(

Activitatea de transporturi maritime este strans legat\ de re]eaua mondial\ de porturi. orturile comerciale suntorganiza]ii comple%e de transport, protejate prin mijloace naturale sau artificiale, la ad\postul c\rora navele pot intra [i ie[i, pot `nc\rca [i desc\rca marf\, pot efectua manevre `n condi]ii de siguran]\ a naviga]iei ortul reprezint\ o aglomerare de instala]ii de ap\ [i uscat care asigur\ func]iile comerciale 5opera]iile de acostare, aprovozionare, reparare pentru nave, de inc\rcareCdesc\rcare, de depozitare, de prelucrare pentru m\rfurile transportate6[i pe cele administrative 5asigurarea securit\]ii naviga]iei, prevenirea polu\rii !azinelor etc.6 De asemenea, `n sistemul general al transporturilor [i schim!urilor de valori, porturile ocup\ un loc deose!it, reprezentand importanete noduri rutiere [i feroviare. $nfrastructura portuar\ este organizata\ `n func]ie de scopul diverselor instala]ii ce-l deservesc< instala]ii de `nc\rcareCdesc\rcare a m\rfurilor 5macarale, utilaje de transport [i stivuire, spa]ii de depozitare6, instala]ii de aprovizionare a navelor 5com!usti!ili, ap\ pota!il\, depozite de alimente6, instala]ii de reparare [i `ntre]inere a navelor 5[antiere navale, docuri uscate6, unit\]i administrative, de paz\, etc. orturile pot fi clasificate dup\ mai multe criterii< a6 dup\ pozi]ia geografic\< -porturi de front de mare 5situate la marea li!er\6-Donstan]a, 7ari, 7arcelona, Mampico, Dur!an: -porturi de estuar 5situate la gurile de v\rsare ale unor fluvii6-Jam!urg, 7ordeau%, Anvers, 7remen, 1ondra: -porturi de golf-2arsilia, Mo9Ko, AeH Ior9, Alger: -porturi de fiorduri-@slo, 7ergen, Mrondheim 5Aorvegia6: -porturi de str^mtori-$stan!ul, 'i!raltar, Aden, 0ingapore: -porturi de insule-Dolom!o 50ri 1an9a6, 1a #alleta 52alta6, 0anta Druz 5Menerife6, Javana 5Du!a6:

-porturi de cap [i peninsule-7rindisi, 7rest, ?ecife: -porturi de delt\-Mulcea, AeH @rleans 52ississippi6: -porturi pe canale- ort 0aid-0uez 5canalul 0uez6, Dolon- anama 5Danalul anama6, 7run!ruttel->iel 5Danalul >iel6: !6 dup\ func]ionalitate 5aceast\ clasificare ia `n considerare natura opera]iilor portuare6 -porturi cu trafic mi%t de m\rfuri-1isa!ona, 7arcelona, ?otterdam, Donstan]a, AeH Ior9, Mo9Ko, Dalcutta, 0hanghai: -porturi specializate< petroliere 5>harg, 2ilford Javen, 1a 0alina, ort Arthur6, car!onifere 5Aorlfo9, AeHcastle, AeHport6, mineraliere 5Aarvi9, 1ulea, >erci, ort Dartier, ort Jedland6, cerealiere 5Adelaide, ?osario, #ancouver, Macoma6, pentru transportul lemnului 5Arhanghels9, @ulu-4inlanda, Macoma6. -alte categorii< porturi de ferrK-!oats 54ol9estone, Dover, Dalais, @stende6, porturi de tranzit 50anta Druz, Da9ar, 'i!raltar, 1a #alleta6, porturi turistice 5Acapulco, Dannes, Aice, 0an ?emo, orto 4ino6, porturi pesc\re[ti 5`n Gaponia, Aorvegia, Dhile6, porturi militare 57rest, Dher!ourg, ortsmouth, Maranto, 0evastopol6: c6 dup\ gradul de dependen]\ [i integrare< -porturi simple 5autonome6 cu !azine [i cheiuri 57arcelona, 1iverpool, Jam!urg6: -avanporturi 5pentru prelucrarea traficului greu-3uropoort pentru ?otterdam6: -comple%e portuare 5>eihin ort6: d6 dup\ m\rimea traficului anual de m\rfuri< -porturi foarte mari 5peste (-- mil.toneCan6 - 0ingapore, ?otterdam, Dhi!a, AeH Ior9, Io9ohama: -porturi mari 58--(-- mil.toneCan6 - ?io de Ganeiro, #ancouver, @sa9a, Jam!urg, AeH @rleans, 2arsilia: -porturi mijlocii 5(--8- mil.toneCan6 - 7uenos Aires, 0KdneK, 2ontreal, Ale%andria, ?ouen, 7ordeau%, 7arcelona, Donstan]a: -porturi mici 5(-(- mil.toneCan6 - Alger, Dape MoHn, 2angalia. Dele mai mari porturi 5mii tdH trafic m\rfuri6 Ar.crt ortul Oara (==* (=== ( 0ingapore 0ingapore +(+ +.. +.8 =-. . ?otterdam @landa +-; *8+-+ 8)* + 1ouisiana 0ud 0FA ()* 8(8 ... ;=) / 0hanghai Dhina (;; --(*) --8 Jong >ong Dhina (;) )((;* *+* ; Jouston 0FA (8+ /*. (// (*/ ) Dhi!a Gaponia (;/ -;(;/ )/( * AagoKa Gaponia (++ *;+ (++ -+* = Flsan Doreea de 0ud (/* ++. (/* +.. (>HangKang Doreea de 0ud ((/ =;/ (+( -8= #ursa: +eo,ive #tatistics' ())* .--+.8 8=( +.. /.= ... )+/ (*; .*) ()/ ;/. ()+ ))(;= -/+ (8+ +)(8( -;) (+= /);

Pe!tru comer%ul maritim i!ter!a%io!al cele mai importa!te su!t drumurile maritime i!ter!a%io!ale (rutele care asi"ur\ le"\tura di!tre porturile diverselor state care !u 2ac parte di!tr-o u!iu!e vamal\, situate 4! acela,i bazi! maritim 5 Co!sta!%a E <dessa ,i drumurile ocea!ice i!ter!a%io!ale) Acestea su!t rutele tra!socea!ice, de curs\ lu!"\,str\b\tute de !ave de mare to!a3) *! ambele cazuri este permis\ circula%ia !avelor tuturor statelor, 4! co!di%ii de e"alitate, potrivit !ormelor m\rii libere re"leme!tate pri! Co!ve!%ia de la 0e!ava di! 1F($) rincipalele rute maritime pe 'lo! se afl\ `n @ceanul Atlantic 5peste 8-B din totalul mondial6: din 3uropa spre America de Aord, America de 0ud, Africa: din Africa spre America de Aord, America de 0ud: din America de Aord spre America de 0ud, etc.

*! <cea!ul Paci2ic se deruleaz\ circa &(G di! pri!cipalele 2luxuri maritime, 4!deosebi 4!tre co!ti!e!tele America de :ord ,i Asia, America de ;ud ,i Asia, Australia ,i America de :ord) *! ultimele dece!ii, datorit\ dezvolt\rii re"iu!ii Asia-Paci2ic, 2luxurile comerciale di! <cea!ul Paci2ic s-au acce!tuat 4! mod deosebit) &n @ceanul $ndian, rutele comerciale se desf\[oar\ `ntre Asia de 0ud, 0ud-#est [i Asia de 3st, Africa, 3uropa, datorit\ `ndeose!i e%porturilor masive de hidrocar!uri din zona 'olfului ersic. Anual, pe aceste rute, se transport\ peste 8 miliarde tone m\rfuri `n urm\toarea structur\ procentual\< ;-B petrol, (-B c\r!uni, 8B fier, +B lemn, .B fosforite, ceea ce reprezint\ circa *-B materii prime [i .-B produse agricole [i industriale. +analele ,ariti,e sunt c\i de naviga]ie artificial\ [i `n func]ie de pozi]ia lor `n sistemul rutelor maritime pot s\ fie de importan]\ na]ional\ sau interna]ional\. Dele de importan]\ na]ional\ sunt situate pe teritoriul unui singur stat [i nu au importan]\ mare pentru traficul interna]ional. Danalul Dorint, `ntre 2area $onic\ [i 2area 3gee, apar]ine 'reciei, are a lungime de ;,+ 9m [i o l\]ime de ./ m. Ca!alele de importa!%\ i!ter!a%io!al\, (pot 2i pe teritoriul u!uia sau mai multor state , su!t supuse u!or !orme 3uridice deosebite pri! care se asi"ur\ libertatea de !avi"a%ie pe!tru !avele altor %\ri) Danalul 0uez leag\ 2area mediteran\ de 2area ?o[ie [i asigur\ cel mai scurt drum maritim `ntre 3uropa [i Asia. Are o lungime de (;( 9m [i o l\]ime cuprins\ `ntre )- [i (.8 m fiind cel mai lung canal f\r\ ecluze din lume. A fost construit `n perioada (*8=-(*;= c^nd 3giptul se afla su! st\p^nirea Murciei. Aaviga]ia prin acest canal a fost reglementat\ prima dat\ prin Donven]ia de la Donstantinopole din (*** prin care canalul era deschis navelor comerciale [i militare ale tuturor statelor , pe !az\ de egalitate. Danalul anama a fost dat `n folosin]\ `n (=(/ [i realizeaz\ leg\tura dintre @ceanul Atlantic 5portul Dolon6 [i @ceanul acific 5portul Diudad de anama6 scutind navele comerciale s\ parcurg\ o rut\ lung\ [i anevoioas\ prin str^mtorile 2agellan [i Dra9e, sau prin ocolire, pe la Dapul Jorn. Are o lungime de *( 9m [i o l\]ime de (--N +-- m. 2ai mult de (C+ din lungimea canalului reprezint\ o suprafa[\ e%cavat\, iar restul trece prin lacurile 'atun [$ 2iraflores. Din cauza diferen]ei de nivel dintre apele acestor lacuri [i ale celor dou\ oceane 5.; m6 a fost nevoie s\ fie construite + ecluze `n trepte. &n anul (=-+ s-a `ncheiat un acord `ntre anama [i 0FA prin care primul stat a cedat pe operioad\ de == ani o f^[ie de 8 mile de am!ele p\r]i ale canalului. Flterior, s-a prev\zut cedarea progresiv\ a canalului c\tre statul anama, lucru finalizat la sf^r[tul anului (===. Danalul >iel a fost construit `ntre (**)-(=*8, are o lungime de == 9m [i o l\]ime de (-. m [i face leg\tura dintre 2area Aordului [i 2area 7altic\. Fn cap\t al canalului se afl\ aproape de gura de v\rsare a fluviului 3l!a, iar cel\lalt este l^ng\ portul german >iel. 3ste dotat cu ecluze du!le la am!ele capete [i este traversat de poduri care limiteaz\ `n\l]imea catargelor navelor la +- m. ^n\ `n (=(= a f\cut parte din apele interioare ale 'ermaniei care avea drept de folosin]\ e%clusiv\. Mratatul de la #ersailles, din (=(=, a adus interna]ionalizarea [i li!ertatea de naviga]ie pe !az\ de egalitate pentru navele comerciale [i de r\z!oi ale tuturor statelor. Transportul de ca-ota. este un transport de-lungul coastelor, la ma%imum (-- mile marine distan]\ de limita apelor teritoriale. Mransportul m\rfurilor prin ca!otaj se face su! control vamal [i este rezervat, `n special, navelor na]ionale. Da!otajul poate fi na]ional 5`ntre porturile aceleea[i ]\ri6 [i interna]ional 5`ntre porturi ale unor ]\ri diferite6. Da!otajul interna]ional se desf\[oar\ `ntre porturile care apar]in ]\rilor ce fac parte dintr-o uniune vamal\ 5Fniunea vamal\ a Africii de 0ud sau Fniunea 3uropean\6. Da!otajul na]ional se `mparte `n mic ca!otaj, practicat `ntre porturile unei ]\ri situate `n acela[i !azin maritim 5Donstan]a-2angalia, @dessa-$alta6 [i mare ca!otaj desf\[urat `ntre porturile aceleea[i ]\ri situate `n m\ri sau oceane diferite 5AeH Ior9-1os Angeles, 0amsun-DeKhan6. /a0terea avia1iei civile. 0pre deose!ire de calea feratP care s-a dezvoltat su! presiunea nevoilor industriei, transportul aerian Qi-a fPcut apariRia datoritP cerinRelor militare. SnP Tn (=(*, avionul a fost utilizat doar Tn scopuri militare, deQi cSteva servicii ale poQtei aeriene fuseserP e%perimentate anterior.

rimele linii regulate de pasageri au fost introduse imediat dupP terminarea primului rPz!oi mondial, suplinind progresiv Udirija!ileleV, a cPror folosinRP comercialP se dezvoltase Tn Atlanticul de Aord graRie unui inginer german pe nume 4erdinand von Weppelin. Astfel, un serviciu cotidian Tntre aris Qi 1ondra a fost inaugurat la data de * fe!ruarie (=(=. Aparatele asigurau doar un transport mic, de circa 8-(persoane. DupP (=/8, graRie progreselor Tnregistrate de aviaRie Tn timpul celui de-al doilea rPz!oi mondial, aparatele de z!or devin din ce Tn ce mai conforta!ile, presurizarea permiRSndu-le z!oruri la TnPlRimi superioare, de (-.--- m. Du toate acestea, avionul este un mijloc de transport UminoritarV Tn comparaRie cu trenul sau transportul maritim datoritP capacitPRii limitate a aparatelor< de e%emplu, motorul 1oc9heed Donstellation, pus Tn circulaRie Tn (=/), nu putea asigura Tm!arcarea decSt a cStorva zeci de pasageri. Xn anii (=8-, avioanele cu reacRie revoluRioneazP aviaRia civilP, atingSnd uQor o vitezP de (.--9mCh Qi putSnd transporta mai multe sute de persoane 5ajungSndu-se pSnP la 8-- de pasageri Tn cazul marilor avioane apPrute Tn anii (=)-6. Mransportul aerian supersonic TQi face apariRia odatP cu crearea avionului francezo-!ritanic Doncorde, a cPrui punere Tn funcRiune va de!uta Tn (=);. MotodatP, remarca!ilul succes tehnic al acestui aparat se va transforma Tntr-un eQec comercial 5(8 e%emplare construite, ultimul Tn (=*-6. De-a lu!"ul a!ilor 1F>0, tra!sportul aeria! a mo!opolizat tra!sporturile i!terco!ti!e!tale, asi"urH!d aproape toate le"Iturile i!ter!aJio!ale i!traco!ti!e!tale, dar Ki o mare parte di! le"Iturile i!ter!e (la dista!Je mai mari de (00 km ) AlIturi de celelalte compa!ii aerie!e existe!te, L!cepH!d cu a!ii 1F'0 se dezvoltI Ki compa!iile cu zboruri charter) AstIzi, avio!ul tra!sportI a!ual aproape # miliarde de pasa"eri)

T P$% &# '#()T$% A#% #N#) DC;/C:0?9 M: P8?N?:/ /8?C /CPO8C D? 6C:CC A?8C?:?. A1C<A:?6? D? -.(S/ .NG/ -A(E PA8CO80 < DC;/A:PQ 9AC 9A8? D? &)(00 @9 ( PA/8O <8? D? NB<8 9C:C9 R A1C<A:?6? D? -.(S/ 'E0#E C? AC<P?8Q < DC;/A:PQ COP8C:;Q M:/8? '00 SC &)(00 @9 (M:/8? < <8Q SC PA/8O <8? D? NB<8 R A1C<A:?6? D? -.(S/ S-.(T/ (9AC POPC: D? < <8Q D? NB<8 ) AC?;/?A DC: O89Q C<:CO8?ANQ CO /8?:O8C6? /01 SC C=CA8 CO C?6? /8ADCPC<:A6?)
+o,paniile aeriene 5Tn numPr de ... Tn (==/6 sunt regrupate Tn AsociaRia $nternaRionalP a Mransportului Aerian 5A.$.M.A.6, fondatP Tn (=(= Qi reorganizatP Tn (=/8. Mransportul aerian se aflP su! egida @rganizaRiei AviaRiei Divile $nternaRionale 5@.A.D.$.6, creatP provizoriu cu ocazia DonferinRei de la Dhicago din data de ) decem!rie (=// Qi definitiv instauratP Tn aprilie (=/). ?eunind mai mult de (8- de state mem!re, organizaRia TQi are sediul la 2ontreal.

AstIzi, cea mai mare parte a companiilor na*ionale (ce asi"urI or"a!izarea tra!sporturilor aerie!e se asociazI 2ormH!d asociaJii de compa!ii. L! 3ur de 400 de alia!Je existau L! 1FF() Cea mai rece!tI asociere (#004 este cea di!tre Air +ra!ce (+ra!Ja Ki @69 (<la!da ) Air +ra!ce Ki @69 vor i!te!si2ica li!iile L!tre Amsterdam Ki re"iu!ea 2ra!cezI Ki L!tre Paris Ki re"iu!ea ola!dezI, pri! pu!erea L! 2u!cJiu!e a trei !oi trei li!ii. AmsterdamBordeaux, Amsterdam-9arseille Ki Charles de 0aulle-8otterdam) Air +ra!ce Ki @69 vor obJi!e u! pro2it compleme!tar di! reJelele lor de corespo!de!JI. Air +ra!ce be!e2iciazI de o preze!JI importa!tI L! ?uropa de ;ud, L! timp ce @69 a dezvoltat o L!sem!atI reJea L! ?uropa de :ord) AsociaJia Air +ra!ce@69 propu!e pasa"erilor u! total de ##( de desti!aJii L! lumea L!trea"I. 10> curse lu!"i Ki 11F curse pe dista!Je medii Ki scurte)
Xn afara liniilor aeriene regulate Qi a z!orurilor charter 5de pasageri Qi mPrfuri6 tre!uie menRionat Qi sectorul aviaRiei generale ce include toate activitPRile aeriene civile< liniile aeriene de afaceri, Qcolile de pilotaj Qi z!orurile de loisir. AviaRia de afaceri pune la dispoziRia Tntreprinderilor sau a particularilor

avioane cu o capacitate Tn general de zece locuri. Aceste activitPRi aeriene de afaceri au luat naQtere imediat dupP al doilea rPz!oi mondial Tn 0.F.A. Xn anul .--+, traficul aerian mondial a scPzut cu .,/ B faRP de anul anterior Tn ceea ce priveQte raportul pasageriC9m 5conform !ilanRului pe .--+ pu!licat de cPtre A.$.M.A.6. @ nouP diminuare de )-* B este aQteptatP Qi anul acesta. Da urmare a TntSmplPrilor din septem!rie .--(, companiile aeriene TQi revin cu greu. Xn ceea ce priveQte ponderea de acoperire a capacitPRii avioanelor E un alt indicator cheie E aceasta a scPzut cu (,* B. Doar transportul aerian de mPrfuri TnregistreazP un scor pozitiv 5respectiv creQteri de /,= B privind raportul pasageriC9m Qi de .,8 B referitor la ponderea de acoperire a capacitPRii avioanelor6. U$ndustria mondialP a transportului aerian va pierde 8 mld. Y 5apro%imativ +,=+ mld. Z6 Tn anul .--/ Qi va tre!ui sP ne aQteptPm la noi pierderi, cauzate Tn mare parte creQterii preRului la cherosenV, a estimat la ( noiem!rie, un Tnalt responsa!il al A.$.M.A. MotodatP, pentru deceniile urmPtoare este prevPzutP o creQtere a traficului de pasageri pe rutele naRionale, dar Qi pe cele internaRionale 5ta!el nr. /6. Previziuni privind creterea traficului de pasageri (%) pentru perioada 2 -2 2
22223222' Tra4ic interna1ional Tra4ic interior Total ,ondial .,;B (,)B .,.B 222(32212 ;,+B /,(B 8,/B 22113221' 8,;B /,-B 8,-B 221(32222 8,(B /,-B /,)B !abel nr.%edia pentru anii 222232222 /,=B +,8B /,+B

S.(SA$ #NTE(NAT#ONA -#1# A1#AT#ON O(GAN#2AT#ON 3#4-4A4O45

6A :C1?6 9<:DCA6, SC /8A:;P<8/O6 A?8CA: D? 9Q8+O8C 1A P8<08?;A DC: C? M: C? 9AC 9O6/, +CC:D P8?1QNO/Q M: O89Q/<8CC D<OQN?CC D? A:C < /8CP6A8? A AC?;/?C CA/?0<8CC D? /8A:;P<8/, CA8? 1A D?PQSC 1A6<8C6? /8A+CCO6OC D? PA;A0?8C) /</A6O6 /8A:;P<8/O8C6<8 D? 9Q8+O8C P?:/8O ?O8<PA A +<;/ D? 11)4 9C6)//A: M: A:O6 #000) 9?DCA /8A:;P<8/O6OC A?8CA: D? 9Q8+O8C M: CAD8O6 C<9PA:CC6<8 A?8C?:? ?;/? D? 1>G, D?PQSC:D 1A6<A8?A D? #0 G M: CANO6 O:<8 C<9PA:CC)

Xn lume e%istP apro%imativ .-- de aeroporturi care sunt Tn curs de construcRie sau renovare. 0.F.A concentreazP primele douP aeroporturi din lume ca trafic de pasageri, situate Tn Atlanta 5)= mil. pasageri6 Qi Dhicago 5;= mil. pasageri6. FrmeazP platformele aeroportuare din 2area 7ritanie - 1ondra 5;+ mil. pasageri6 Qi Gaponia - Mo9Ko 5aproape ;+ mil. pasageri6 5ta!el nr.86. +lasa,entul pri,elor "2 de aeroporturi la nivel ,ondial 5n 4unc1ie de nu,6rul total de pasa7eri pe anul 222"
!abel nr..
O8A9 AE8O:O8T! (.AM1AAMA 5JA?M04$31D6 ..DJ$DA'@ 5@[JA?A6 +.1@AD?A 5J3AMJ?@,6 /.M@>I@ 5JAA3DA6 8.1@0 AA'3130 51A"6 /;%<8 TOTAL :ASA#E8= ,il.! )= -*; )=. ;= 8-* ;). ;+ /*) (+; ;. *); .;= 8/ =*. *+*

;.DALLAS FO8T >O8TH ! ).4?AA>4F?M A2 2A$A 54?AA>4F?M A2 2A$A6 *. A?$0 5DJA?130 D3 'AF1136 =.A20M3?DA2 50DJ$ J@16 (-.D3A#3? 5D3A#3?6 ((. J@3A$" 5 J@3A$"6 (..1A0 #3'A0 52c DA??AA6 (+.2AD?$D 57A?AGA06 (/.J@F0M@A 5'3@?'3 7F0J $AM3?D@AM$A3AMA16 (8.2$AA3A @1$0-0M AF1 52$AA3A @1$0-0M AF16 (;.D3M?@$M 5D3M?@$M 23M?@6 ().A3, I@?> 5G.4.>3AA3DI6 (*.7AA'>@> 57AA'>@>6 (=.1@AD?A 5'AM,$D>6 .-.2$A2$ 52$A2$6 .(.A3,A?> 5A3,A?> 1$73?MI6 ...0AA 4?AAD$0D@ 50AA 4?AAD$0D@6 .+.@?1AAD@ 5@?1AA@6 ./.J@A' >@A' 5J@A' >@A'6 .8.03AMM13 503AMM13MAD@2A6 .;.M@>I@ 5AA?$MA6 .).?@2A 54$F2$D$A@6 .*.0IDA3I 50IDA3I >$A'0M@A 02$MJ6 .=.M@?@AM@ 5M@?@AM@ 3A?0@A6 +-. J$1AD31 J$A 5 J$1AD31 J$A6

8+ .8+ ;-) /* +8( ;;/ /* ..- /+; += =;- /-+) 8-8 (+* +) /(. (;8 +; .*8 =+. +8 *8/ .=+ +/ (8/ 8)/

++ .-( *;-

+. ;;/ ;.+( )+. +)( +- ()8 +)= +- --) -.( .= 8=8 ;(* .= /+( -;( .= +(+ .)( .) +(= ..+ .) -=. .=.; )88 *** .; 8+) /-; .; .*/ /)* .8 +++ 8-* \./ )+= +(. ./ ;)( -)8

#ursa: /irport 0ouncil 1nternational' ())*

+,.+. P% N- PA'#'# ASO- A.

&# -O/PAN

'A N 0#' /ON& A'

1a nivelul anului .--+, Tn lume e%istau patru mari alianRe< E Star Alliance care regrupeazP (/ companii< Air Danada, Air AeH Wealand, AAA 5All Aippon AirHaKs6, Asiana 5din (.-+..--+6, Austrian Airlines 'roup, 7ritish 2idland, 1ufthansa, 1@M- olish Airlines 5din octom!rie .--+6, 2e%icana Airlines, 0A0 50candinavian Airline 0Kstem6, 0ingapore Airlines, 0panair 5din (.-/..--+6, Mhai Airlines Qi Fnited Airlines. Dintre acestea, 1ufthansa, 0A0, Fnited Airlines, Air Danada Qi 0ingapore Airlines au asigurat ./ B din traficul mondial Tn anul .--.: E One?orld@ fondatP Tn septem!rie (==* de cPtre American Airlines Qi 7ritish AirHaKs, este compusP din * mem!ri< Air 1ingus, American Airlines, 7ritish AirHaKs, DathaK acific, 4innair, $!eria, 1an Dhile Qi ]antas., companii ce au realizat (* B din traficul mondial Tn acelaQi an, .--.: E Skytea,, creatP Tn iunie (=== Tn jurul companiilor Air 4rance Qi Delta Air-1ines, grupa ; companii Tn .--+< Aerome%ico, Air 4rance, Alitalia, D0A Dzech Airlines, Delta Air 1ines Qi >orean Air. AlianRa 09Kteam a realizat Tn .--., (+ B din traficul mondial: EAL%B /orth?est era compusP Tn .--+ din compania olandezP >12 Qi cea americanP AorthHest. Aceste douP companii aeriene au participat cu ) B la traficul mondial pentru anul .--.. Xn cazul ultimelor douP alianRe, situaRia s-a schim!at Tn .--/, cSnd a luat naQtere alianRa Air FranceCAL%. 12.2. Situa1ia tra4icului aerian 5n S.;.A. 0i ;.E. S.;.A. 0ectorul aerian american, dominat Tn ultimele decenii de marile companii aeriene, s-a caracterizat, dupP evenimentele din septem!rie .--(, printr-o afirmare pe piaRa naRionalP a companiilor lo2-cost 5cu costuri reduse6. Astfel, diminuarea contri!uRiei companiilor UtradiRionaleV la asigurarea traficului interior Tn perioada iunie .--. - iunie .--+ a fost compensatP prin creQterea traficului companiilor loH-cost. 0cPderea traficului interior al companiilor American Airlines, Fnited Airlines, Delta Air 1ines, AorthHest Airlines Qi F0 AirHaKs a fost de-a lungul acelui an de /,( B, .,; B, 8,+ B, /,+ B, respectiv ((,) B. Xn paralel, Get7lue Qi AirMran, douP companii loH-cost, au Tnregistrat creQteri ale traficului de ;+ B Qi .- B. 1a nivel naRional, ponderea noilor companii Tn asigurarea traficului interior a crescut de la ./,; B Tn iunie .--. la .),; B Tn iunie .--+. 1a ora actualP, Tn 0.F.A. e%istP (/ companii aeriene, dintre care (( de transport al pasagerilor Qi + de transport al mPrfurilor. Xn categoria companiilor destinate transportului de pasageri, sunt ; companii ce oferP servicii intercontinentale< American Airlines, Fnited Airlines, Delta Air 1ines, AorthHest, Dontinental Qi F0 AirHaKs, celelalte 8 companii avSnd reRele limitate doar la continentul american< Alas9a Airlines, American 3agle Airlines, American Mrans Air 5AMA6, 0outhHest Airlines Qi America ,est 5ultimele trei sunt companii loH cost6. ;.E. iaRa europeanP este dominatP de patru mari companii< Air 4rance, >12, 7ritish AirHaKs Qi 1ufthansa. Xntre cele patru companii e%istP un echili!ru privind participarea lor la realizarea traficului european 5valori apropiate de ()B6. rezenta situaRie se e%plicP prin faptul cP acestea fac parte sau au fPcut parte din cele mai mari alianRe la nivel mondial. De-a lungul ultimelor decenii, dintre toate mijloacele de transport, Tn F.3. transporturile aeriene au Tnregistrat cea mai impresionantP creQtere. XncepSnd din (=*- Qi pSnP Tn .--(, traficul e%primat Tn pasageriC9m a crescut cu ),/B Tn fiecare an, Tn vreme ce traficul aeroporturilor s-a mPrit de cinci ori din (=)- Qi pSnP Tn prezent. DupP criza severP care a marcat sectorul aerian la Tnceputul anilor (==-, planurile de restructurare Qi de li!eralizare a pieRei europene au permis companiilor aeriene o perioadP de reTnnoire a legPturilor cu succes. Dar, vitalitatea transportului aerian a adSncit pro!lemele legate de saturarea aeroporturilor sau de supraTncPrcarea sistemelor de control aerian, responsa!ilP de ineficienRa Qi TntSrzierile considera!ile 5Tn anul .---, .8B din z!orurile la nivel mondial au avut TntSrzieri6. $nfrastructura europeanP a aeroporturilor se apropie Tn fiecare an de limitele capacitPRii. Anumite aeroporturi Tnsemnate sunt deja saturate, fapt ce limiteazP accesul noilor companii doritoare de concurenRP Tn ceea ce priveQte traseele clasice.

^n cadrul RPrilor mem!re F.3., primele locuri privind traficul pasagerilor sunt deRinute de 2area 7ritanie, 4ranRa, 'ermania Qi @landa 5ta!el nr.;6. Topul pri,elor 12 aeroporturi ale ;.E. din punct de vedere al nu,6rului total de pasa7eri pe anul 2222
!abel nr.3 /r. +rt. (. .. +. /. 8. ;. ). *. =. (-. Dar6 2area 7ritanie 4ranRa 'ermania @landa 0pania 2area 7ritanie $talia 4ranRa 'ermania 0pania Aeroport 1ondraCJeathroH arisC Dharles de 'aulle 4ran9furt am 2ain AmsterdamC0chiphol 2adridC7arajas 1ondraC'atHic9 ?omaC4iumicino arisC@rlK 2unchen 7arcelona /u,6r total de pasa7eri ,il.! ;+.-/(.)8/ /*..8).=;/ /*.-)*.*./ /-.8*).8;. ++.;=;.(-( .=.8-=.=.( ./..-/.))* .+.(/+.;+. ...*)).)(/ .(.(;/.+./

;ursa. ;tatistics i! 2ocus, #004 a 6el 7a 8i S4.4A) spa9iul european a 7unos7ut o a6irmare din 7e :n 7e mai puterni7; a 7ompaniilor lo<-7ost) operatori 7e au preluat o serie din traseele 7u tradi9ie ale marilor 7ompanii aeriene europene4 (e7ent) valul noilor 7ompanii a 7uprins 8i Europa de Est4 =n >olonia 8i .ngaria) :8i des6;8oar; a7tivitatea 7u su77es 7ompaniile aeriene lo<-7ost (%an Air 8i Eas% ?et4 Fenomenul s-a r;sp@ndit 8i :n (om@nia) unde din noiem"rie *++A 6un79ioneaz; operatorul lo<-7ost Blue Air4 Blue Air este prima 7ompanie de lo<-7ost 8i z"oruri 7Barter din (om@nia) 7onstruit; :n "aza modelelor de su77es apli7ate de 7;tre 7ompaniile din S4.4A4 8i Europa -entral; 8i de 1est4 0estina9iile pe 7are 8i le propune sunt at@t pe plan intern) 7@t 8i :n a6ara grani9elor 9;rii$ Timi8oara) Bar7elona) 'ilano) %on 8i (oma4 AvantaCele sunt$ destina9ii noi 7are :n momentul de 6a9; nu sunt operate prin z"oruri dire7te) pre9uri mai reduse ale "iletelor 7e variaz; :n 6un79ie de volum 8i de data la 7are se 6a7e rezervarea) servi7ii de 7alitate la pre9uri a77esi"ile4 O alt; 7ompanie 7u 7ost redus 7are 8i-a mani6estat interesul de a intra pe pia9; este Euro<ings) 7are 6a7e parte din u6tBansa4

12.". +lasi4icarea aeroporturilor DupP tipul de rute pe care le deservesc< 1nterna4ionale-destinate curselor e%terne 5>enedK-AeH Ior9, JeathroH-1ondra, @rlKaris6, @topeni-7ucureQti: 5a4ionale-care servesc curse interne 57Pneasa6: ocale: !uristice 52iami, Aice, 1as almas, alma de 2allorca6. DupP traficul anual de pasageri< /eroporturi foarte mari-peste (- milCan 5@[Jara-Dhicago, Jarstfield-Atlanta6: /eroporturi mari-Tntre 8 Qi (- milCan 5Dharles de 'aule- aris6: /eroporturi mi6locii-Tntre ( Qi 8 milCan 5Jam!urg, @topeni6: /eroporturi mici-su! (milCan. Tra4icul pasa7erilor pri,elor ( co,panii aeriene europene ,ii pasa7eri! 5n perioada 1***32222 !abel nr.7
+o,panii aeriene Air France Fran1a! Eritish Air?ays 1*** *+.*.. ((*.-(; 2222 =(.*-( ((*.*=2221 =8.*-* (-+.+)/ 2222 =*.8-* ==.(.+

%area Eritanie! Lu4thansa #er,ania! AL% Olanda! =-eria Spania! Alitalia =talia!

*;.(8/ 8*.((. +/.;-) +;.;=-

=/.(;= ;-.+.; /-.-/+ /-.;(*

=(.++; 8).8+; /(..=* +;.(./

=+.;/+ 8=.(*( /-./;/ .=.;(*

#ursa< /ir !ransport European /ssociation' ())*

=te,i de evaluare (. .. +. /. 8. ;. ). rezentaRi istoricul dezvoltPrii transporturilor aeriene: Dare sunt particularitPRile repartiRiei geografice a rutelor de transport: rezentaRi caracteristicile principalelor rute internaRionale: Dare sunt principalele aeroporturi ale lumii: Dlasificarea aeroporturilor: Mransporturile aeriene dupP (( septem!rie .--(. 0e va evalua participarea la dez!ateri.

Lucr6ri practice Reprezenta4i prin metoda diagramei 8n coloane evolu4ia traficului de pasageri la nivelul principalelor companii aeriene europene 8n perioada 9:::-())(' av;nd la baz< datele oferite 8n tabelul nr. 7 . "e h<r4ile din figurile 9* =i 9- se vor reprezenta principalele aeroporturi din Europa =i /merica> #e va realiza un studiu care va avea ca direc4ii: 1storicul dezvolt<rii transporturilor aeriene> Reparti4ia geografic< a rutelor de transport> Rutele interna4ionale> "rincipalele aeroporturi ale lumii> 0lasificarea aeroporturilor> !ransporturile aeriene dup< 99 septembrie ())9.

Ei-lio7ra4ie +arta0 %aria, !endin4e 8n transporturile aeriene pe plan mondial' Tn Donjunctura economiei mondiale, (==/: Erdeli #.@ Era7hina +.@ Frasineanu F.@ +eografie economic< mondial<, 3ditura 4undaRiei _?omSnia de 2aineV, 7ucureQti, (==*: G G ` 5.--+6, Aviation civile et transport aarien, 0enat, 0ession @rdinaire de .--+-.--/, no. )8, tome "$", aris ` ` ` 5.--.6, ,orld Air Mransport 0tatistics .--+, F.A.D.M.A.D. ` ` ` 5.--(6, $mages aconomibues du monde .--., 0edes, aris ??? a tribune, +-C-(C.--/ ??? e monde diplomati@ue' favrier .--., page ; ``` e &onde' )(A99A())``` HHH.encarta.fr 11. TELE+O%;/=+AD==LE

O-iectiveI FeHvoltarea echipa,entului tele4onicJ FeHvoltarea tele7ra4ieiJ Extinderea siste,elor de radio 0i televiHiuneJ FeHvoltarea =nternetului. L6,urirea no1iunilor de societate in4or,a1ional6@ in4or,a1ie@ =nternet@ de,aterialiHarea activit61ilor econo,ice@ pia1a in4or,a1ieiJ Fi4eren1ieri la nivel 7lo-alJ Echipa,entul tele4onic Daracteristici generale< Xnceputurile sunt marcate de inventarea Tn (*); a primului aparat telefonic 5A.'. 7ell6: Ftilizarea echipamentelor electromecanice a reprezentat un progres deose!it 5(=.-6: Xn (=.= este inauguratP prima linie transcontinentalP, Tntre AeH Ior9 Qi 0an 4rancisco, iar Tn (=+* Tntre 1ondra Qi $stan!ul: Xn prezent numPrul liniilor instalate Tn lume depPQeQte ;8- mil: Tele7ra4ia Daracteristici generale< A apPrut Tn ()=/ Tn 4ranRa: A cunoscut o adevPratP revoluRie Tn secolul al "$"-lea cSnd s-a inventat telegraful electric: Xn prezent reReaua telegraficP depPQeQte . mil.9m. Siste,ele de radio 0i televiHiune Daracteristici generale< Xn prezent funcRioneazP peste .8.--- de staRii de radio-emisie, cu peste ( mil. de a!onaRi, din care /-B Tn America de Aord Qi .8B Tn 3uropa: rimele emisii M# au fost realizate Tn 0FA Tn (=+;. Mot Tn 0FA apare televiziunea color 5Tn (=8;6: Xn prezent pentru uQurarea transmisiilor se folosesc sateliRi. =nternetul Daracteristici generale< A fost creat Tn (=*+, dupP care s-a dezvoltat spectaculos, reprezentSd astPzi una dintre cele mai utilizate modalitPRi de comunicare: @riginea acestui sistem se gPseQte la Departamentul american de apPrare, proiectul A? AA3M 5Advanced ?esearch roject AgencK AetHor96, iniRiat Tn (=;=: 3conomia mondialP cunoaQte Tn prezent o serie de mutaRii profunde determinate de creQterea comple%itPRii sistemelor economico-sociale, amplificarea nevoilor de comunicare ale grupPrilor umane indiferent de dezvoltarea economicP, dezvoltarea fPrP precedent a Tnaltelor tehnologii, amplificarea concurenRei la nivel mondial. Moate aceste elemente conduc societatea umanP pe o treaptP superioarP de dezvoltare-societatea informa4ional<. 0ocietatea informaRionalP se caracterizeazP astPzi prin cSteva elemente definitorii< Dezvoltarea sa la nivel glo!al:

 enetrarea tuturor sistemelor economice, inclusiv a celor conservatoare: #iteza mare de Tnnoire a informaRiilor: Aoutatea se transformP din componentP a societPRii Tn principiu e%istenRial. Bematerializarea activit<4ilor economice presupune transformarea acRiunilor materiale cu cele de naturP informaRionalP. 0e remarcP Tn prezent prin cSteva caracteristici< Ftilizarea pe scarP largP a monedei electronice: Ftilizarea Tn administraRie a ghiQeului unic ce utilizeazP sisteme informatice: 3%tinderea utilizPrii produselor cu sisteme informatice Tncorporate care Tnlocuiesc elemente fizice. "ia4a informa4iilor reprezintP un spaRiu Tn care sunt caracteristice tranzacRiile cu !unuri Qi servicii de naturP informaRionalP. rincipala caracteristicP este glo!alizarea flu%urilor informaRionale paralel cu tendinRa de li!eralizare economico-socialP. 3lementul central al noii economii este informa4ia care tre!uie diferenRiatP de date Qi cunoa=tere. $nformaRia, un comple% de date care capPtP o semnificaRie, este Uo su!stanRP cu o anumitP structurP, ce poate fi produsP, depozitatP, posedatP fie de un individ fie de un grup, transmisP de la individ la individ sau de la grup la grupV.DunoaQterea este un amestec fluid de e%perienRe, valori plasate Tn conte%t, informaRii conte%tuale Qi e%perienRP personalP profesionalizatP ce constituie cadrul de evaluare Qi Tncorporare de noi e%perienRe Qi informaRii.