Cuprins

1.

2. 3. 4. 5. !.

Mediul periglaciar si procesele......................................... Forme de relief periglaciar.................................................. 2.1. Forme periglaciare de versant............................................ 2.2. Forme periglaciare dezvoltate pe suprafete plane................... Depozitele periglaciare.................................................................... Structurile periglaciare.................................................................. Eta ele periglaciare...................................................................... "egiunile periglaciare...................................................................

Mediul periglaciar si procesele

#eriglaciarul reprezinta$ in primul rand$ un mediu$ ce afecteaza intreaga suprafata a teritoriului$ determinat de o temperatura medie anuala de %&C si su' aceasta$ cu precipitatii putine si in care se evidentiaza pe prin plan unele procese$ si nu un anume agent. (#e continentul european in pleistocen s)au dezvoltat$ ca urmare a racirii generale a climei *lo'ului in mai multe faze$ calote glaciare care au avut e+tinderi variate. ,n afara calotelor$ 'ne dezvoltate la latitudini mari -peste 4.& /$ e+istau spatii montane acoperite de g0eata si vaste intinderi su' regim de modelare periglaciar. "omania se afla in sud estul calotei principale si cel putin in doua faze -riss si 12rm/ avea in Carpati la peste 1.%% m g0etari.3 -,elenicz M.$ #atru ,leana$ 2%%5$ p.144/ (4rei procese specifice actioneaza in acest sistem morfogenetic5 inghetul, nivatia si eolizatia. Se adauga insa$ in mod complementar$ si procese gravitationale, nivosiruirea si nivodenudatia. #rincipalul proces$ si specific in acelasi timp$ este ing0et)dezg0etul apei in roci si in formatiunile superficiale$ care macina rocile$ creand depozite periglaciare si forme reziduale$ inclusiv structuri periglaciare in depozite sau roci moi$ atunci cand ing0etul patrunde in su'sol. Materialele fine$ de tip nisip si praf$ din depozite$ sau c0iar din morene glaciare$ sunt preluate de vant si transportate la distante uneori foarte mari$ de unde sunt depuse$ o'isnuit$ tot in regiuni periglaciare$ dar oase$ sau in cele temperate reci. ,n "omania$ mediul periglaciar actual se intalneste numai in eta ul alpin$ dar cu unele fenomene co'orand$ in sezonul rece$ in depresiuni sau pe versanti a'rupti$ pana catre 6%% m$ c0iar mai os. #ot fi amintite$ ca e+emple$ depresiunile cu inversiuni de temperatura$ defileurile Muresului$ 7ltului$ 8iului etc. ,n sc0im'$ periglaciarul pleistocen a cuprins$ eta at si regionalizat$ tot teritoriul tarii$ uneori si platforma continentala$ in periglaciarele mindel$ riss si$ mai ales 12rm ,),,,. Din punct de vedere al reliefului periglaciar$ mostenit si actual$ intereseaza5 formele, depozitele si structurile.3-#osea$ 2%%!$ p.1!5)1!!/

Forme de relief periglaciar (dupa "adoane$ 2%%1/

Forme reziduale -de dezagregare/5 au rezultat in urma modelarii periglaciare$ fie in conditiile e+istentei unui eta criogen supraglaciar -custurile$ varfurile piramidale Fagaras) "etezat/$ fie la marginea g0etarilor pleistoceni. Modelarea s)a efectuat cu precadere pe versantii a'rupti$ neacoperiti de zapada$ ciclurile gelive producand fisurarea si dezagregarea rocilor cu precadere a celor gelive -granite$ granodiorite$ sisturi cristaline$ calcare/ si crearea unui relief ruiniform cu dega area unei mari cantitati de material detritic. Crestele din Fagaras si "etezat costituie adevarate lame de ferastrau la piciorul carora se situau 0aosuri de gelifracte de mari dimensiuni -9rdea$ 2%%%/. ,n unele masive$ in cadrul reliefului ruiniform al varfurilor si crestelor$ s)au detasat si forme de tipul turnurilor -:ucegi$ Cea0lau/ sau varfurilor de tip mamelonat care se desprind de pe suprafete de nivelare pe care le domina. Se intalnesc indeose'i in Fagaras$ "etezat$ #arang si se aseamana cu tumpurile si'eriene. Si varfurile de tip (*ozna3 descrise de Cotet -1;63/ in Muntii Semenic$ reprezinta tot tumpuri situate la partea superioara a suprafetei Semenic. Terasele de crioplanatie au fost semnalate si descrise in diverse masive muntoase de catre 4. Morariu$ 1;4%< Martiniuc si Cotet$ 1;5!< *r. #osea$ 1;!2< ,c0im$ 1;63< 9rdea$ 2%%%. aceste forme reprezinta rezultatul com'inarii unor procese criogenice comple+e -gelivatia$ nivatia$ 2

sortarea periglaciara/. Cele mai relevante situatii in care roca impune o diferentiere neta a proceselor morfogenetice sunt terasele dezvoltate in Calimani$ in zona platourilor "atitis si Dragus$ ceea demonstreaza ca discontinuitatile de panta ale platourilor nu tre'uie interpretate ca simple elemente structurale -,c0im$ 1;63/. 4ot aici au rezultat si marori de gelifractie detasati prin retragerea a'rupturilor opuse teraselor si gramezilor de gelifracte. Si pe granitoidele din "etezat s) au dezvoltat terasete$ asemanatoare celor din Calimani$ dar de dimensiuni mai reduse. 4erasele de crioplanatie au fost descrise si in alte masive5 Muntii "odnei$ Ciucas)=aganu$ :ucegi$ Cea0lau. Forme periglaciare de versant Sunt generate de criopedimentatie$ manifestarea crioclastismului si nivatiei$ soliflu+iunilor si creeepului. Versantii de gelifractie se intalnesc in ma oritatea masivelor din Carpatii Meridionali si$ indeose'i$ acolo unde apar vulcanite de tipul granitoidelor. ,n "etezat ocupa areale importante in Muntii *alesu$ >alea "ea$ #ietrele$ dar si pe sisturi cristaline$ #arang$ Fagaras. ,n Carpatii 7rientali sunt raspandite in "odna. Rauri si torenti de pietre s)au format numai in masivele inalte la peste 1.%% m -"etezat$ Fagaras$ #arang/. Conurile si trenele de grohotis au o origine mi+ta -conuri de torenti ? avalanse/. ,n zonele inalte ale "etezatului$ Fagarasului$ trenele de gro0otis sunt afectate de procese de roc@)creep si deplasari vasco)plastice favorizate pe alocuri de prezenta permafrostului -9rdea$1;;3/. Acelasi proces afecteaza si gro0otisurile din zona inalta a "odnei$ Calimanilor$ :ucegilor$ Maramuresului. 4rene de gro0otis se intalnesc si in masivele calcaroase si conglomeratice la piciorul a'rupturilor -#iatra Craiului$ Basmas$ 4rascau$ :ucegi$ Cea0lau$ aici fiind in mare parte fi+ate de vegetatie/. Blocurile reptante -glisante$alunecatoare/ s)au semnalat$ de o'icei$ pe suprafete a caror inclinari depasesc 1%&. Cele mai frecvente sunt in masivele inalte5 4arcu)*odeanu$ "etezat$ #arang$ Fagaras$ "odna. *0. Ciculescu -1;!5/ e+plica mecanismul prin care are loc deplasarea acestor 'locuri in M. *odeanu$ iar 9rdea a determinat rata anuala de deplasare a unor 'locuri reptante din "etezat$ rata care este cuprinsa intre !$.) 1%$5 cmDan. Depozitele cu stratificatie ritmica au fost remarcate in diverse zone$ c0iar la altitudini mai co'orate -pe >alea :istritei sunt citate de ,. Dionisa$ 1;!.$ ,c0im$ 1;6;/$ iar in "etezat$ 9rdea$ 2%%%. Depozitele de solifluxiune au mare raspandire in arealul carpatic< ,c0im -1;6;/ a descris mari lupe de soliflu+iuni de tip amorf$ ingropate in terasele unor rauri sau conuri de de ectie din Muntii StEnisoarei. Acestea au avut lungimea de circa 15% m si grosimea 2)4 m. ,n functie de microrelieful generat de aceste procese$ se recunosc trei tipuri de forme care dominau morfologia versantilor in #leistocen5 glacisuri de soliflu+iune$ vai de soliflu+iune si versanti de soliflu+iune. Soliflu+iunile actuale se produc indeose'i in eta ul montan superior$ la peste 16%% m altitudine si pot fi intalnite in ma oritatea masivelor care intrunesc conditii de altitudine5 M. Maramuresului$ M. "odnei$ Ciucas)=agan$ :ucegi$ #arang$ Fagaras$ "etezat$ M. Mare. Sunt mai putine prezente in arealele muntoase dezvoltate pe un su'strat format din vulcanite -granite$ granodiorite/. Semipalniile nivale sunt asociate cu torentii de pietre si culoarele de avalanse. ,n prezent se intalnesc in eta ul superior din masivele Fagaras$ "etezat$ #arang$ "odna. otcoavele nivale au fost descrise pentru prima data de catre De Martonne -1;%6/. E+plicarea formarii lor este data de Ciculescu -1;!5/. Se pastreaza in M. *odeanu$ "etezat$ Fagaras -vaile Museteica$ 9rlea/$ #arang$ "odna. ,n "odna sunt mentionate de SFrcu -1;6./ in circul #uzdrele si pe >alea Co'asel.

Forme periglaciare dezvoltate pe suprafete plane 3

!hetarii de pietre reprezinta mari acumulari de gelifracte su' forma de lo'$ lim'a sau spatula. E+istenta lor este conditionata de prezenta g0etii interstitiale. ,n "etezat$ 9rdea -1;;3/ a identificat g0etari de pietre situati intre altitudinea de 1!;%)22%%. #rezenta acestora in relieful carpatic a fost semnalata si in Muntii "odnei$ Fagaras$ ma oritatea cazurilor in circuri si vai glaciare. ava"ele periglaciare reprezinta un relief format in conditiile permafrostului$ cand molisolul$ prin proprietatile sale te+turale a permis asezarea pe lat a lespezilor -9rdea$ 2%%%/. Au fost semnalate in mai multe masive din tara$ intre care5 "etezat$ >ladeasa$ Fagaras. Campurile de #locuri s)au format pe suprafete cu inclinare sla'a$ 5)6&$ in conditiile climatice deose'ite de cele actuale. Cauzele producerii acestor 'locuri nu tre'uie pusa numai pe seama ing0et)dezg0etului$ ci si pe seama sla'irii coeziunii rocilor$ determinata de alterarea mineralelor prin 0idratare -SFrcu$ 1;6./. Sunt constituite din gelifracte de mari dimensiuni$ cu aspect 0aotic$ caracteristice masivelor cu su'strat din roci granitice -granitoidele din "etezat$ >alcan$ #arang$ Muntele Mare)*ilau/. ,n "odna$ Sarcu -1;6./ descrie astfel de forme la altitudini de peste 1.%% m$ pe povarnisul nordic al Muntilor Cegoiasa$ in urul varfului #uzdrelor$ in circurile :ilea si Gala . :azandu)se pe dimensiunile mari ale 'locurilor -1%)15 mH/$ ale gelifractelor din "etezat$ 9rdea -2%%%/ apreciaza varsta acestora ca 12rniana si tardiglaciara. Circurile de pietre s)au format in conditii deose'ite de cele actuale$ specifice climatului periglaciar sau tardiglaciar. Au fost semnalate in cateva masive din Carpatii Meridionali$ de Ciculescu -1;!5/$ in Muntele Caleanu -Masivul 4arcu$ la 21%% m/ si in "etezat$ de 9rdea -varful #apusa Custurii$ 22%; m/. Microdepresiunile nivale -nise nivale/ reprezinta forme create in conditiile unei scoarte de alterare groase$ alcatuite din elemente fine$ s)au c0iar pe depozite morenaice. 4ermenul de nisa nivala utilizat de SFrcu este acela ca adaposteste zapada sau neve)uri$ si nu in sensul ca este format de zapada prin tasare. Microdepresiunile nivale sunt semnalate in ma oritatea masivelor inalte -"etezat$ Fagaras$ #arang$ *odeanu$ :ucegi$ "odna$ Maramures$ Muntele Mare/. Musuroaiele $nier#ate reprezinta microformatiuni intalnite frecvent in Carpatii "omanesti$ la altitudini c0iar mai co'orate -.%%);%% m/$ Muntii :anatului$ #oiana "usca si la altitudini mari in 4arcu)*odeanu$ "etezat$ Fagaras$ #arang$ :ucegi$ "odna s.a. in "odna$ ele sunt raspandite in muntele FaIa Mesei$ care se prezinta ca un platou$ ce se mentine in urul altitudinii de 1.%% m si muntele #iatra "ea$ la vest de varful *aragalJu s.a. Cuvertura de alterare. Ca urmare a proceselor crionivale pleistocene s)a format si cea mai mare parte a depozitelor eluviale -cuvertura de alterare/ de pe suprafete de nivelare apartinand Comple+ului Sculptural :orJscu$ asa cum s)a remarcat in 4arcu)*odeanu$ "etezat$ ,ezer.

Depozitele periglaciare
(Au forme si alcatuire diferite in functie de treapta ma ora -munti$ dealuri$ campii/ si de conditiile genetice. ,n Carpati si dealurile inalte unde versantii erau in totalitate lipsiti de formatiunile vegetale$ iar procesele crionivale precumpaneau in sistemul de modelare au rezultat cateva tipuri de depozite. Mai intai sunt masele de grohotis ce alcatuiesc poalele ce im'raca 'aza versantilor$ varfurilor si culmilor. Diferentele in dimensiunile masei acumulate si in cele ale 'locurilor colIuroase ce intra in componenIa acesteia sunt legate de gradul de gelivitare al rocilor -deose'it de mare la calcare$ granite$ conglomerate etc./$ frecvenIa si intensitatea ciclurilor gelivale dictate de deose'irile de ordin termic in raport de altitudine -e+trem de active la peste 16%% m/. ,n al doilea rand sunt marea ma oritate a depozitelor ce acopera versantii culmilor montane -la altitudini medii/ si a dealurilor. Au grosime mai mica$ frecvent au caracter de materiale intens amestecate intrucEt prin geneza crionivatia s)a Fm'inat cu alunecarile masive si soliflu+iunile. Cele doua grupari$ in prezent$ sunt acoperite de formatiuni vegetale -su'alpine si forestiere/ sau de conuri si poale de gro0otiK recente -in spatiul alpin/. Al treilea tip Fl reprezinta depozitele de dezagregare de pe platourile alpine care alcatuiesc (marile de pietre3 din muntii "etezat$ "odnei$ *odeanu$ 4

Calimani$ Cea0lau$ :ucegi etc. Ga altitudini mai mici$ pe fundul unor vai carpatice -:istrita$ Moldova$ 4rotus$ :uzau etc./ sunt pnze groase de aluviuni sau conuri de pietre acumulate prin aportul solid e+trem de mare pe care rEurile tre'uiau sa le transporte in scurtele veri periglaciare. Ln dealurile Ki podiKurile oase$ la nivelul cEmpiilor rezultau pe de)o parte depozite deluviale -prin alunecari si solifluire/ pe versanti$ dar si unele depozite lMessoide acumulate pe podurile cEmpurilor -unele materiale erau aduse eolian din luncile rEurilor$ iar altele de la depNrtNri O de e+emplu de pe platforma e+ondatN a MNrii Cegre pentru Do'rogea/.

Structurile periglaciare
Sunt indicate in mai multe locuri O 4isa$ Moldova$ :istrita$ 4rotus$ :uzau$ 7ltet$ Cerna$ Somes$ pe litoral$ Campia :urnas -frecvent in depozitele de terasa sau versant din regiunile colinare$ podis sau campie/. Sunt de tipul penelor si pungilor si au dimensiuni varia'ile.3 -,elenicz M.$ #atru ,leana$ 2%%5/

%ta"ele periglaciare
(Eta ele periglaciare au fost motivate altimetric$ climatic si in functie de instalarea g0etarilor din 12rm pe un anume eta . Este deci o eta are din timpul ma+imului glaciar carpatic. Diferentierile dintre eta e sunt date de intensitatea criogena -formele de dezagregare/$ ca si formele de acumulare -depozite/.3-#osea$ 2%%!/. Aceste eta e sunt -dupa #osea si cola'.$1;64/5 %ta"ele montane & - etajul criogen supraglaciar5 s)a dezvoltat pe crestele si varfurile ascutite ramase deasupra g0etarilor$ e+tensiune ma+ima avand in muntii "odnei$ Fagaras$ #arang$ "etezat O *odeanu. *erul$ asociat cu deflatia$ producea intense dezagregari. Materialele rezultare$ deplasate pe versanti$ erau reluate de g0etari$ constituind o sursa permanenta in formarea morenelor. Formele caracteristice acestui eta sunt5 crestele inguste cu aspect de carlinguri$ varfurile piramidale insotite spre 'aza de gro0otisuri in cea mai mare parte fosilizate$ unele trepte de antiplanatie si gramezi de gelifracte. - etajul glaciar cuprindea suprafetele ocupate de g0etarii si zapezile situate la peste 1.%% O 1;%% m. Se caracteriza prin asocierea formelor si proceselor glaciare cu cele periglaciare. 9ltimele au actionat cu pondere crescuta inainte de instalarea g0etarilor si in urma topirii acestora. Aceste procese s)au desfasurat cu o mai mare intensitate in timpul 12rmului$ deoarece se e+tinsesera suprafetele a'rupte -creste si versanti de circuri/ rezultate in urma glaciatiunii riss -4. Morariu$ Al. Savu$ 1;!!/. De asemenea$ procesele crionivale au ucat un rol important in formarea unor trepte de antiplanatie$ a niKelor crionivale$ in dezvoltarea regresiva a circurilor glaciare si$ poate$ in formarea circurilor in trepte -Silvia ,ancu$ 1;!3/. #e suprafetele cvasiorizontale s)au pastrat$ in unele locuri din Carpati -muntii 4arcu$ *odeanu$ "etezat$ #arang$ Fagaras$ :ucegi$ Calimani$ "odna$ Maramures/$ paturi de dezagregare de tipul regolitelor$ in care se intalnesc si forme de criotur'atie. - etajul periglaciar detritic afecta$ cu mare intensitate$ aria carpatica cuprinsa intre 6%% m si limita zapezilor vesnice. #rocesele periglaciare erau conditionate de desfasurarea ing0etului si a dezg0etului$ de actiunea comple+a a zapezii$ la care se asocia$ ca factor secundar$ vantul. ,n functie de anotimp si de conditiile locale -altitudine$ roca$ e+punere$ panta$ apropiere de limita zapezilor vesnice etc./ devenea dominanta fie actiunea criogena$ fie cea nivala. Astfel$ se pot diferentia doua su'eta e5 Subetajul nivo-criogen -Fntre 1;%% si 15%% m/ prezinta un caracter insular in Carpatii 7rientali -cu e+ceptia muntilor Maramures$ "odna si Calimani/ si in Muntii Apuseni$ fiind in sc0im' 'ine conturat in Carpatii Meridionali. Acolo unde conditiile locale de altitudine si e+punere nu au permis formarea neve)ului -Pi'les$ Cea0lau$ "arau O *iumalau$ Ciucas$ *Fr'ova$ Semenic$ :i0or$ >ladeasa etc./ sau unde g0etarii erau foarte mici -muntii Maramures$ Calimani$ :ucegi$ 5

CFndrel$ Capatanii etc./$ procesele nivale si criogene au gasit un larg cEmp de desfasurare. Formele tipice$ rezultate in urma actiunii zapezii sunt5 circurile si semipalniile nivale de la o'arsia vailor$ scoc0inele si nisele de pe suprafetele plane si de pe versanti$ culoarele de avalanse de pe versantii a'rupti etc. Ln acest su'eta $ apar si forme rezultate in urma proceselor criogene -paturi de dezagregare$ varfuri si creste reziduale$ trepte de antiplanatie/$ precum si urme de soliflu+iuni. Subetajul crionival era situat$ in general$ intre 15%% si 6%% m. #e versantii a'rupti$ care nu permiteau acumulari de zapada$ aria de actiune a proceselor criogene urca la 16%% O 1.%% m -la #iatra Craiului/. Ln alte regiuni ea co'oara pana la 55% O !%% m -Gapus$ Semenic$ Alma $ Gocva$ =arand$ Codru) Moma$ Dealul ,striIa/. Masa mai restransa a materialelor de dezagregare$ din partea inferioara a acestui su'eta $ este pusa pe seama gelifractiei mai putin intense$ precum si a usurintei cu care acestea au fost indepartate. Aceste regiuni$ alcatuite in parte din gresii si calcare$ generand sfNrEmNturi puternic mNruntite$ usor de transportat prin procese de fluvio)denudatie si poate prin vant$ au constituit$ dupa E. Giteanu si C. *0enea -1;!!/$ locuri posi'ile de provenienta a materialului loessoid. #rocesul dominant$ in modelarea reliefului din acest su'eta $ l)a constituit gelifractia. #e versanti rezultau panze de imprastiere$ care au fosilizat unele vNiugi -pe valea Cernei/. Ga 'aza versantilor se formau conuri si trene intinse de gro0otisuri. #e suprafetele cvasiorizontale s)au format paturi de dezagregare< in cadrul acestora$ in functie de gelivitatea rocii$ se o'serva treceri gradate spre suprafata$ de la roca proaspNtN la orizonturi cu 'locuri din ce in ce mai mici -muntii Cea0lau$ Ciucas$ Cozia$ Alma etc./$ a ungand uneori pana la o argila destul de fina -masivul #reluca$ Muntii Gocva$ rama Depresiunii :ozovici etc./. Ln general$ aceste acumulari periglaciare vec0i sunt in prezent acoperite de sol si vegetatie$ versantii gasindu)se intr)un profil de ec0ili'ru relativ sta'il. 4ot ca rezultat al gelifractiei se intalnesc varfuri si creste reziduale -partial ingropate/$ trepte de antiplanatie$ stalpi$ coloane etc. 7 parte din aceste materiale$ prin rostogolire si soliflu+iune$ a ungeau in al'ia raurilor. "amaneau in talveg acele 'locuri care depaseau competenta raurilor$ iar restul materialelor erau antrenate de cursurile de apa si depuse in aval$ su' forma de largi conuri de imprastiere sau de panze peste patura aluviala a luncilor. Ga procesele criogene se adauga$ cu rol secundar$ actiunea mecanica si c0imica a zapezii -procese nivale/ si a apelor rezultate din topirea acesteia -procese fluvio)nivale/$ care au favorizat dezvoltarea microdepresiunilor nivale$ soliflu+iunilor$ siroirii etc.$ precum si actiunea vantului$ care a spul'erat materialul fin generand$ in unele locuri$ nise de coraziune. Ln zonele carstice se remarca o stransa legatura intre variatiile climatului pleistocen si unele forme de relief. M. :lea0u -1;!4/ semnaleaza$ in pesterile din Muntii Apuseni$ galerii care$ in profilul transversal$ prezinta eta ari de sectoare largite -in fazele glaciare/$ galerii care reflecta evolutia unui curs de apa incepand de la stadiul linear -intr)un climat preglaciar/ pana la acela de stadiu cu meandre corespunzator unui climat periglaciar. De asemenea$ oscilatiile climatului pleisocen s)au reflectat si in ritmul de crestere al stalagmitelor$ in alternanta de prundisuri si cruste calcaroase ->aleria Micalevic0)>elcea$ 1;!1/$ precum si in intensitatea pra'usirilor de la gura grotelor. %ta"ul periglaciar de contact se desfasoara su' forma unei 'enzi$ aproape continue$ la e+teriorul arcului carpatic. El se suprapune$ in general$ cu o serie de alte limite sau contacte cum ar fi5 limita pro'a'ila a pergelisolului 'i) sau multianual$ contactul morfotectonic dintre Carpati si unitNIile oase si limita superioara pro'a'ila a padurilor de penete pleistocene. Acest eta reprezinta$ in acelasi timp$ si o serie de im'inare a formelor specifice periglaciarului montan cu formele periglaciarului din regiunile vecine. Materialele produse in regiunile inalte se acumulau$ in parte$ tocmai in acest eta . Miscarea elementelor$ in aceste locuri$ nu era o simpla deplasare gravitationala pe panta$ ci si o (Fmpingere3$ din spate$ provocata de tensiunile de ing0et si de siliflu+iune< uneori$ era vor'a c0iar de o curgere de materiale grosiere intr)o pasta formata din elemente mai fine. Ca urmare$ apar forme de vNluire ce caracterizeazN asemenea regiuni -#iemontul Calimanilor$ #iemontul Qatrei$ *lacisul >imei etc./. Su' contactele 'ruste si cu a'undentN de gro0otisuri$ au luat nastere microdepresiunile lacustre -in urul Qatrei$ in Depresiunea Buedin$ in urul *utEiului/. Ln zonele de racord dintre munte si !

unitatile oase vecine$ in special acolo unde lipsesc Su'carpatii$ s)au dezvoltat glacisuri)versant cu si fara cuvertura aluviala. Acestea treceau$ uneori$ lateral in intinse conuri de imprastiere$ formate in timpul viiturilor de catre raurile ce isi aveau o'Ersia in munti -depresiunile Fagaras$ Cindrel$ Saliste$ Bateg$ Ciuc etc./. Ln depozitele de terasa$ cat si in acumularile deluvio)proluviale sunt intalnite variate forme de criostructuri$ a caror frecventa creste in depresiunile intramontane si este e+plicata prin stagnarea maselor de aer rece pe fundul lor$ fapt ce permite mentinerea mai indelungata a gelisolului. #e total$ caracterul proceselor si formelor ofera posi'ilitatea deose'irii a doua tipuri de contact5 ) contactul dintre munte si zonele oase periferice$ unde se formau glacisuri$ cu si fara cuvertura de aluviuni$ ondulari de soliflu+iune si acumulari fluvio)denudative< ) contactul dintre munte si depresiunile intramontane$ unde au luat nastere acululari deluviale$ deluvio)proluviale si fluviatile$ o gama variata de criostructuri$ precum si glacisuri. Ln prezent$ e+ista numai etajul periglaciar detritico-nival ridicat insa la peste 16%%)1.%% m in Carpatii Suditi si peste 1!%%)16%% m in nord. Mai poate fi marcat si un eta su'periglaciar$ discontinuu$ cu dezagregari provocate de ing0et)dezg0et$ ce afecteaza versantii a'rupti si golasi osi si depresiunile cu inversiuni de temperatura.

Regiunile periglaciare
("egiunile periglaciare se aseamana$ dar numai ca e+tindere si contur$ apro+imativ$ cu regiunile climatice actuale< ele aveau insa alte caracteristici climatice si ca mediu morfogenetic.3 -#osea$ 2%%!/. rovincia periglaciara Central'(ordica Aceasta provincie include un relief foarte variat$ desfasurat in unitati montane -Carpatii/ si deluroase -o parte din Su'carpati$ #odisul 4ransilvaniei si nordul #odisului Moldovei/$ iar limitele sale e+terne se suprapun cu e+tensiunea gelisolului pleistocen 'i) sau multianual. Se su'divide in trei regiuni -carpatica$ transilvaneana si nord)moldoveneasca/. Regiunea carpatica este a+ata in general pe munti si pe Su'carpati$ fiind dominata in pleistocen de procese periglaciare de tip montan -gelifractie$ nivatie si c0iar crio)tur'atie/. Altitudinea si e+punerea reliefului$ precum si prezenta g0etarilor au determinat o eta are a proceselor periglaciare$ iar varietatea litologica$ prin gradul diferit de gelivitate$ a imprimat diferentieri locale mai ales in aspectul si dimensiunea formelor -4. Morariu$ Al. Savu$ 1;!!/. Astefel$ sisturile cristaline din muntii "odnei$ #arang$ Semenic$ Alma s.a. pastreaza varfuri cu aspect conic ingropate$ in parte$ in materialele crioclastice. "ocile vulcanice -in special andezitele si piroclastitele au permis o dezvoltare mai accentuata