UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

ANUL I, SEMESTRUL II, IFR

DISCIPLINA: GEOLOGIE GENERALA

Titlu referat: Granitul

PROFESOR COORDONATOR: CONF. UNIV. DR. ING. POPESCU VALENTIN

STUDENT: IONESCU GEORGE

2023

1
 2

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................. 3

I.ROCI MAGMATICE................................................................... 4

I.1. Granitul - mineral intrusiv..................................................... ..9

I.2. Tipuri de granit.........................................................................14

II.Utilizarea granitului....................................................................16

III.Cariere de granit....................................................................... 23

CONCLUZII....................................................................................25

BIBLIOGRAFIA.............................................................................26
 3

INTRODUCERE

Rocile care constituie scoarta globului pamantesc pot sa ia nastere prin procese
endogene si exogene.

Procesele endogene creeaza rocile in interiorul Pamantului, in primul rand prin fenomene
magmatice, in conditii de presiune si temperatura mare si, in al doilea rand, aceleasi procese
pot avea importante urmari asupra rocilor preexistente prin modificarea echilibrelor fizico-
chimice. Aceste schimbari se deosebesc fie deplasarilor orogenice , fie influentelor
magmatice. Procesele exogene creeaza rocile la suprafata Pamantului prin asa-numitele
fenomene de glyptogeneza, in alte conditii fizice si chimice decat cele manifestate in cadrul
proceselor endogene.

In cazul proceselor endogene, daca topituril magmatice din care se consolideaza rocile
nu reusesc sa ajunga la suprafata ci, din diferite motive, ele se localizeaza un timp indelungat
la adancimi mai mari in interiorul biosferei, atunci ele se racesc foarte incet si se
consolideaza, ramanand astfel acolo sub forma de corpuri complet cristalizate, prezentand o
structura cu bobul mare. Aceste roci, astfel consolidate se numesc roci eruptive, plutonice sau
abisale. In cazul in care topiturole magmatice reusesc sa ajunga aproape de suprafata sau chiar
sa iasa la suprafata Pamantului unde temperaturile si presiunile sunt altele, in care caz
topiturile magmatice se numesc lave, consolidarea lor se face in orice caz mai repede in
functie de racirea mai mult sau mai putina rapida pe care o sufera lavele, prezentand structuri
cu bobul fin pana la sticloase. Rocile astfel nascute se numesc roci eruptive efuzive,
vulcanice, sau de suprafata.

Asadar, rocile eruptive, dupa modul de consolidare, pot fi abisale, hipabisale si

vulcanice. Aceste tipuri de roci se mai numesc si roci primare.

Diferitele feluri de roci care intra in compozitia litologica a scoartei Pamantului se pot
exprima in procente astfel:

A. ROCI MAGMATICE sau ERUPTIVE - 95,00 %

B. ROCI SEDIMENTARE - 1,00 %

C. ROCI METAMORFICE - 4,00%

 4

Rocile magmatice rezulta prin trecerea unei solutii numita “magmatica” sau simplu magma
din stare lichida, in stare solida.

Rocile eruptive sunt formate, dupa cum s-a vazut, dintr-un agregat de minerale rezultate prin
consolidarea magmei.

Din cauza diferitelor conditii de consolidare (abisale, hipoabisale sau efuzive), magme
de acelasi fel pot da nastere la roci cu caractere deosebite, in ceea ce priveste structura si
textura lor. Structura unei roci eruptive se defineste ca modul de agregare al mineralelor ce o
constituie (determinat de forma si marimea mineralelor), mod provocat prin conditiile de
geneza. Textura rocilor eruptive rezulta din modul de agregare al acestora (orientare spatiala),
provocat de conditiile mecanice existente in timpul consolidarii magmei.

Structura unei roci este conditionata de forma, marimea relativa sau absoluta a
mineralelor ce o constituie, si de raporturile dintre cristale, sau dintre cristale si sticla. Textura
unei roci este caracterizata prin aranjamentul si dispozitia in spatiu a mineralelor componente
ale rocii. Conditiile de geneza care intervin in determinarea structurii rocilor eruptive sunt:
compozitia chimica a magmei, temperature, variatia presiunii si timpul de consolidare.

In ceea ce priveste compozitia chimica, cu cat magma este mai bogata in silice (adica
mai acida), cu atat ea este mai vascoasa si contine procente mai mari de alkaline si aluminiu.
Din punct de vedere structural consecinta care decurge din acest fapt este ca magmele
vascoase consolidate in timp scurt au tendinta de a forma roci sticloase. Cu cat o magma este
mai saraca in fluide (adica mai bazica), cu cat este mai fluida si contine procente mai mari de
fier si magneziu. Magmele bazice au tendinta, chiar in rocile efuzive, de a cristaliza complet.
Rocile sticloase cu compozitie bazica sunt mai rare decat cele acide.

Temperatura este determinate de compozitia chimica care hotaraste inceputul si

sfarsitul consolidarii unei magme, precum si viscozitatea ei. Variatia presiunii in timpul
consolidariiunei magme este in functie de prezenta in magma a produsilor volatili.

O crestere de presiune, marind coeficientul de frictiune inferioara a magmei, ii mareste si

viscozitatea. In mod invers, o micsorare de presiune miscsoreaza si viscozitatea, astfel incat
acest fapt permite cu mai multa usurinta cristalizarea magmei.

In realitate insa, magmele supraincarcate cu produsi volatili fac uneori ca acesti

compusi sa se dizolve in magma. Prin aceasta, magma foarte vascoasa devine foarte fluida.
 5

Daca produsii volatili sunt eliberati din magma aceasta devine foarte vascoasa. Cristalizarea
se face in acest caz cu mai multa greutate.

Timpul de consolidare a unei magme este principalul factor geologic care intervine in
determinarea structurii rocilor. Timpul de consolidare este deobicei la rocile intrusive foarte
lung. Printr-o racire lenta, toata masa eruptiva are timpul sa cristalizeze complet. Pe baza
factorilor care determina in principiu structura rocilor eruptive se pot distinge in general,
urmatoarele tipuri de structuri in functie de adancimea la care se consolideaza magma, de
forma mineralelor componente ale rocilor eruptive si de marimea relativa a mineralelor
componente ale acelorasi roci.

I.ROCI MAGMATICE
Rocile magmatice formează circa 15 % din scoarța de suprafață a Pământului și
împreună cu cele metamorfice reprezintă până la 90-95 % din volumul rocilor ce formează
primii 16 km de la suprafața scoarței.Rocile magmatice se formeaza prin racirea si
consolidarea magmelor fluide din interiorul Pamantului, fie in profunzimea scoartei, fie in
apropiere de suprafata sau chiar la suprafata ei.

Solidificarea magmei depinde de temperatura, presiune si agentii mineralizatori,

reprezentati prin vapori de apa supraincalziti, CO 2, H2S, Cl, F, N, NH3, B etc. Proprietatile
rocilor care rezulta in urma acestui proces, depind de natura magmei si de actiunea combinata
a celor trei categorii de factori.

In functie de locul unde se produce consolidarea magmei se deosebesc trei categorii de

roci magmatice:

- intruzive - rezultate prin consolidarea magmei in interiorul scoartei terestre;

- filoniene - rezultate prin consolidarea magmei pe caile de acces spre suprafata;

- vulcanice - rezultate prin consolidarea magmei la suprafata scoartei terestre.

 6

Foto 1:Roci intrusive

sursa.https://www.slideserve.com/collin/corpurile-magmatice-masele-de-roci-magmatice-cu-diferite-forme-si-dimensiuni

Foto 2: Stîncă filoniană

Sursa;https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fkoaha.org%2Fwiki%2FRoccia_filoniana
 7

Foto 3:Roci vulcanice

Sursa:https://i0.wp.com/epedia.ro/wp-content/uploads/2017/12/roci-vulcanice.jpg

In rocile magmatice se intalnesc relativ putine minerale, cele mai frecvente fiind cele
din clasa silicati. Asocierea mineralelor in rocile magmatice se face dupa anumite legi
petrografice. Mineralele din constitutia rocilor magmatice se clasifica in raport cu geneza lor
in: minerale primare, care s-au format in timpul racirii topiturii magmatice, prin cristalizare
si, minerale secundare, formate in rocile magmatice dupa consolidarea acestora prin alterarea
mineralelor primare sub influenta diferitilor factori fizico-chimici.

Dupa importanta lor in masa unei roci, mineralele primare se impart in principale - care
constituie aproape intreaga masa a rocii, accesorii - care apar in cantitati mici si
caracterizeaza anumite varietati de roci si sporadice - care apar foarte rar si in cantitati foarte
mici in masa rocilor.

Dupa marime, mineralele din compozitia rocilor magmatice se clasifica in fenocristale -

minerale de dimensiuni mai mari, usor vizibile cu ochiul liber, bine cristalizate, granule -
minerale de dimensiunea unei granule, si microlite - cristale de dimensiuni mici, vizibile
numai la microscop.

Compozitia mineralogica medie a unei roci magmatice cuprinde: cuart - 12%, feldspati -
60%, piroxeni si amfiboli - 17%, mice - 4%, minerale accesorii - 7%. Dintre mineralele
accesorii mai importante
sunt: titanul, zirconul, turmalina, berilul, topazul, apatitul, rutilul, calcopirita, corindonul,
epidotul etc.
 8

Mineralele secundare intalnite mai des in compozitia rocilor magmatice sunt:

caolinitul, rezultat prin alterarea feldspatilor si feldspatoizilor;

cloritul, rezultat din alterarea piroxenilor, amfibolilor si micei negre;

sericitul, rezultat din alterarea unor varietati de muscovit sau a unor feldspati potasici;

limonitul, provenit din alterarea silicatilor feromagnezieni;

serpentinul, rezultat din alterarea olivinei;

epidotul, zoizitul, uralitul, calcitul, zeolitii etc., formate sub influenta unor solutii
hidrotermale.

Dupa forma, mineralele care intra in compozitia rocilor magmatice se clasifica in: idiomorfe,
cu forma proprie, fiind primele care cristalizeaza intr-o magma (minerale accesorii, piroxeni,
feldspati plagioclazi) si xenomorfe, fara forma proprie, deoarece cristalizand ultimele sunt
nevoite sa ia forma spatiului ramas liber (cuart, ortoza).

3. Structura si textura rocilor magmatice

Structura si textura rocilor oglindesc conditiile geologice in care se consolideaza rocile

magmatice.

Prin structura se intelege modul de asociere a mineralelor din masa unei roci, dupa forma,
marime si grad de cristalizare. Dupa gradul de cristalizare se disting: structura holocristalina,
structura hipocristalina si structura vitroasa.

Structura holocristalina (holos = intreg, complet) se caracterizeaza prin faptul ca toata masa
rocii este complet cristalizata si este caracteristica rocilor magmatice intruzive (granit,
granodiorit, sienit etc.).

Structura hipocristalina (hemicristalina, semicristalina) se caracterizeaza prin faptul ca

masa rocii este partial cristalizata si partial amorfa, adica fenocristalele si microlitele sunt
prinse intr-o masa amorfa. Acest tip de structura este caracteristic rocilor neovulcanice
(andezite, dacite, trahite etc.) a caror cristalizare a inceput in adancime, unde s-au format
fenocristalele, s-a continuat in apropiere de suprafata unde s-au format microlitele si s-a
terminat prin iesirea magmei la suprafata, unde datorita racirii bruste, solidificarea s-a produs
sub forma unei mase amorfe, sticloase sau vitroase.
 9

Structura sticloasa (vitroasa, amorfa) apare in cazul racirii bruste a lavei iesita la suprafata si
este caracteristica pentru sticlele vulcanice (obsidian, pechstein, piatra ponce).

Dupa marimea relativa a cristalelor, structura poate fi:

echigranulara - caracterizata prin prezenta cristalelor de dimensiuni aproximativ egale,

intalnita la rocile magmatice intruzive,

inechigranulara (porfirica) - caracterizata prin aceea ca roca este constituita dintr-o masa de
microlite in care sunt inglobate fenocristale si este caracteristica rocilor paleovulcanice
(porfire, porfirite), la care masa initiala amorfa a recristalizat;

porfiroida - in care masa este formata din cristale granulare, usor vizibile cu ochiul liber si in
care sunt prinse fenocristale mari (granitul porfiroid de Tismana).

Tot in categoria structurilor inechigranulare se incadreaza structurile:

poikilitica - caracterizata prin aceea ca fenocristalele sunt ciuruite de alte minerale marunte
cu orientari optice diferite (cazul peridotitelor, unde cristalele de olivina sunt incluse in
piroxen sau hornblenda);

ofitica - caracterizata prin prezenta feldspatilor sub forma de cristale prismatice alungite care
se intersecteaza iar spatiile dintre ele sunt umplute cu alte minerale (cazul diabazelor);

intersertala - intalnita la melafire si la diabaze unde intre microlitele de plagioclazi se includ:

olivina, augitul, magnetitul.

Dupa forma mineralelor rocilor magmatice se deosebesc:

structura idiomorfa - caracteristica rocilor alcatuite aproape exclusiv din minerale idiomorfe
(aplite);

structura hipidiomorfa - caracterizata prin prezenta in masa rocii in proportie aproximativ

egala a mineralelor idiomorfe si a celor xenomorfe (granite, granodiorite);

Textura rocilor magmatice defineste aranjamentul spatial al mineralelor, precum si

modul de umplere al volumului ocupat de roca. Ea se datoreaza conditiilor mecanice in care s-
a consolidat magma; cristalizeaza in stare de imobilitate, de miscare sau de presiune
exterioara, inglobarea de fragmente straine sau aglomerarea locala de cristale precum si
crearea de spatii libere prin degajarea substantelor volatile.
 10

Textura este masiva sau neorientata, atunci cand in masa rocii nu se observa nici o tendinta
de orientare a mineralelor componente. Este cazul rocilor intruzive (granit, granodiorit,
sienit).

Frecvent mineralele au suferit deformari in magma sub influenta gravitatiei, activitatii

magmatice proprii, curentilor de convectie si stresului, rezultand texturi orientate cum sunt:

- textura fluidala - caracterizata prin asezarea mineralelor paralel cu directia de curgere a

lavei (andezite, bazalte, dacite);

- textura rubanata - caracterizata prin aceea ca, in timpul consolidarii magmei, mineralele
deschise la culoare se separa de cele inchise sub forma de benzi care alterneaza (diorite
rubanate);

- textura grafica care ia nastere din concresterea a doua minerale in asa fel incat unul
formeaza gazda, iar celalalt este inclus in el sub forma de granule neregulate imitand scrierea
hieroglifica (pegmatite grafice).

Dupa modul cum mineralele din masa unei roci umplu spatiul ce il au la dispozitie se disting:

- textura compacta sau masiva - caracterizata prin minerale strans unite intre ele incat nu
lasa spatii libere si este caracteristica rocilor magmatice intruzive;

- textura vacuolara (cavernoasa, scoriacee) - se caracterizeaza prin prezenta in masa rocii a

unor goluri sau vacuole de dimensiuni mai mari sau mai mici asa cum au rezultat in timpul
racirii bruste a lavei (piatra ponce, scoria bazaltica);

- textura amigdaloida - rezultata prin depunerea de minerale secundare (calcit, opal,

calcedonie) in spatii goale din masa rocii si este intalnita la melafire, diabaze si bazalte
amigdaloide.
 11

Foto 2:identificarea tipurilor de activitate a rocilor

sursa: https://www.storyboardthat.com/ro/lesson-plans/rocks-and-weathering/tipuri-de-roci

I.1. Granitul - rocă intrusivă

Granitul este o rocă magmatică de culoare deschisă, cu granule suficient de mari

pentru a fi vizibile cu ochiul liber. Se formează din cristalizarea lentă a magmei sub suprafața
Pământului. Granitul este compus în principal din cuarț și feldspat, cu cantități minore de
mică, amfiboli și alte minerale. Această compoziție minerală dă de obicei granitului o culoare
roșie, roz, gri sau albă, cu granule minerale închise vizibile în toată roca.

Foto4:Granit
Sursa:https://geology.com/rocks/pictures/granite-coarse-grained-380
 12

Granitul este cea mai cunoscută rocă magmatică. Mulți oameni recunosc granitul
pentru că este cea mai comună rocă magmatică găsită la suprafața Pământului și pentru că
granitul este folosit pentru a face multe obiecte pe care le întâlnesc în viața de zi cu zi.
Acestea includ blaturi, gresie, piatră de pavaj, borduri, trepte de scări, furnir de clădiri și
monumente ale cimitirului. Granitul este folosit peste tot în jurul nostru - mai ales dacă locuiți
într-un oraș mare și modern. Manualele introductive de geologie raportează că granitul este
cea mai abundentă rocă din scoarța continentală. La suprafață, granitul este expus în miezurile
multor lanțuri muntoase, în zone mari cunoscute sub numele de „batoliți” și în zonele centrale
ale continentelor cunoscute sub numele de „scuturi”. Cristalele minerale mari din granit sunt
dovada că s-a răcit lent din materialul de rocă topit. Acea răcire lentă trebuia să se fi produs
sub suprafața Pământului și a necesitat o perioadă lungă de timp pentru a avea loc. Dacă
aceste granite sunt expuse astăzi la suprafață, singurul mod în care s-ar fi putut întâmpla este
dacă rocile de granit ar fi fost ridicate și rocile de deasupra ar fi erodate.

Cele mai multe părți ale continentelor Pământului sunt acoperite cu sedimente sau roci
sedimentare. Rocile de dedesubt sunt de obicei granite, granite metamorfozate sau roci strâns
înrudite. Aceste granite adânci sunt adesea denumite „roci de subsol”.

I.2. Tipuri de granit

Granit Aur Verde, Granit Galben Vicenza, Granit Maron Baltic, Granit Verde
Maritaca, Granit Alb Kașhmir, Granit Multicolor Mătase, Granit Albastru Orissa, Granit Alb
Imperial, Granit Galben Kașhmir, Granit Maron Tan, Granit Verde Kerala, Granit Paradis
Clasic, Granit Aur Deșert, Granit Gri Oriental, Granit Star White, Granit Verde Balmoral,
Granit Negru Absolut, Granit Negru Galaxy, Granit Verde Bahia, Granit Roșu Storm, Granit
Albastru Safir, Granit Juparana Colombo, Granit Verde Butterfly, Granit Albastru Perla, Granit
Juparana Indiana, Granit Rosa Porino, Granit Rosa Beta, Granit Albastru Lavandă, Granit
Galben Cecilia, Granit Roșu Imperial, Granit Imperial Roșu, Granit Marple Red.
 13

Foto 5:Modele de culori-granit

sursa.https://www.activinfo.ro/timp-liber/totul-despre-culorile-placilor-de-granit-6454/

Granitul este unul dintre cele mai rezistente materiale din lume, pe locul doi dupa
diamant. De fapt, granitul este atat de dur si de durabil incat piedestalul pe care sta Statuia
Libertatii este facut din granit Granitul este una dintre cele mai vechi pietrele naturale și a
fost folosit foarte des de-a lungul timpului. Piramidele din Giza sunt unele dintre primele
structuri construite cu această piatră. Ca drept dovadă pentru rezistența sa în timp, piramidele

egiptene au deveni astăzi obiective turistice vizitate anual de zeci de mii de oameni. Rocile
granitice care au o compoziție minerală care se învecinează cu dioritul ar putea fi numite
„granodiorit”. Cei deosebit de bogați în feldspați plagioclazi, în detrimentul feldspaților
alcalini, ar putea fi numiți „monzodioriți”.

Diagrama triunghiulară însoțitoare afișează o metodă de clasificare utilizată pentru

rocile granitice pe baza abundențelor relative de cuarț, feldspați alcalini și feldspați
plagioclazi. Aceasta nu este o diagramă pentru utilizarea de către studenții începători în roci
magmatice. Este o clasificare folosită de experți care au abilitățile și echipamentele necesare
pentru a cuantifica compoziția minerală a rocii.
 14

Foto 6:Clasificare roci granitice

Sursa: https://geology.com/rocks/pictures/granitoid-rocks.gif

II.Utilizarea granitului

Granitul este roca extrasă cel mai adesea ca o „piatră de dimensiune” (un material de rocă
naturală care va fi tăiat în blocuri sau plăci de lungime, lățime și grosime specifice). Granitul
este suficient de dur pentru a rezista la abraziune, suficient de puternic pentru a suporta o
greutate semnificativă, suficient de inert pentru a rezista la intemperii și acceptă o lustruire

strălucitoare. Aceste caracteristici o fac o piatră de dimensiune foarte dorită și utilă. Granitul
a fost folosit de mii de ani atât în aplicații interioare, cât și exterioare. Granitul decupat și
lustruit este folosit în clădiri, poduri, pavaj, monumente și multe alte proiecte exterioare. În
interior, plăcile și plăcile de granit lustruit sunt folosite ca blaturi, gresie, trepte de scări și
multe alte caracteristici practice și decorative.

Prețul ridicat reduce adesea popularitatea unui material de construcție. Granitul costă
adesea mult mai mult decât materialele artificiale. Cu toate acestea, granitul este frecvent
selectat deoarece este un material de prestigiu, folosit în proiecte pentru a produce impresii de
eleganță, durabilitate și calitate de durată.
 15

Granitul este, de asemenea, folosit ca piatră zdrobită sau agregat. În această formă este
folosit ca material de bază pe șantierele de construcții, ca agregat în construcția de drumuri,
balast de cale ferată, fundații și oriunde este utilă piatra zdrobită ca umplutură.

Foto7:Muntele Rushmore

Sursa: https://geology.com/articles/granite/mount-rushmore.jpg

Muntele Rushmore: Muntele Rushmore din Black Hills, Dakota de Sud este o
sculptură a președinților Statelor Unite ale Americii George Washington, Thomas Jefferson,
Theodore Roosevelt și Abraham Lincoln sculptată dintr-un afloriment de granit.

Foto 8: Blat din granit

Sursa: https://geology.com/rocks/pictures/granite-kitchen-380.jpg
 16

Amenajări interioare apartamente și case – pardoseli din granit; glafuri interioare

pentru ferestre; trepte și contratrepte scari interioare; placarea pereților cu granit, ca
alternativă pentru gresie/faiantă.

Foto 10-11:trepte si pardoseala din granit

https://www.piatraonline.ro/amenajari-piatra-4-idei-diy-amenajari-interioare-cu-sparturi-de-piatra

Amenajări exterioare apartamente și case – pavare alei și terase exterioare cu dale din
granit, trepte in fața casei sau in gradină, placarea fațadei, glafuri exterioare ferestre.

Foto 12-13:Pavele din granit

sursa: https://www.macimo.ro/piatra-naturala/pavele-si-borduri-granit-macin/
 17

Granitul datorita duriatții poate avea:

 ajută la menținerea climatului

 nu necesită îngrijire periodică
 luminează camerele
 îsi păstrează frumusețea timp de mult timp
 se gasește sub diverse forme, texturi si culori

III.Cariere de granit
În România, cea mai mare carieră de granit se află situată in Iacobdeal, județul Tulcea,
aceasta fiind cunoscută incă din vremea ocupației turcești. Cariera are mai multe fronturi de
lucru - în vaile Margaritei, Șerpilor, Talienilor și Burlacului - dispuse sub formă de etaje și
legate intre ele prin intermediul unor planuri înclinate. Granitul exploatat este de culoare
cenușie, cu nuante roz sau roz cu pete negre ori albastru-verzui.

Demararea lucrărilor de exploatare industrială a granitelor din Turcoaia şi Greci, la

sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea, a atras contingente însemnate de locuitori
din satele din jur dar şi de la distanţe mai mari, inclusiv venirea unor colonii de pietrari
italieni, în mai multe etape, începând cu 1870. Cei mai mulţi italieni au locuit în Iacob-Deal,
după cum arată statisticile oficiale realizate până în anul 1913. Apogeul l-a reprezentat anul
1910, după care numărul lor a scăzut, cei mai mulţi părăsind România, mai ales înaintea celui
de-al doilea război mondial.

Figură 23 cariera de granit de la Turcoaia in 1920 Figură 24 cariera de la Novaci

https://www.techirghiol.com/carierele-de-la-turcoaia https://www.pandurul.ro/articol/cine-rascoleste-pamantul-
gorjului-si-pentru-ce-zac_110828.html
 18

Prima cerere de granit a fost facută de Primaria Capitalei iar mai târziu Expoatarea de granit
Iacob-Deal a fost considerată,, sâmburele dezvoltării exploatarii granitului în Dogrogea.

În 1897 ,în urma analizelor de laborator, se constată faptul că granitul provenit din
Cariera Iacob-deal are calități superioare fiind considerat unic în Europa.Prin urmare
exploatarea a devenit una din cele mai moderne fiind dotată cu mijloace tehnice de mare
randament( perforatoare mecanice și transport ușor la punctul de pe Dunare, Gura Arman cu
vagoneti pe linii decaville).

Apoi a fost Colonia de italieni de la Iacob-Deal ,pe atunci, cea mai dezvoltată asezare
din zonă.Aveau școală, dispensar ,case si cantină.

Deși viața într-o expoatare de piatră era dură, iar meseria de cioplitor nu era deloc una
ușoară,italienii erau oameni veseli ,așa că deseori cantina se transforma în sală de bal pentru
toți locuitorii din zona. Mulți dintre părinții și bunicii nostri s-au cunoscut la ,,Balul de la
Iacob-Deal,,

Pe masură ce tonele de granit își luau drumul catre alte locuri ,cariera semana din ce in
ce mai mult cu o groapă uriașă .Izvoare subterane au ieșit la suprafață inundând , puțin câte
puțin,vechiul front de lucu. Descoperirea unui filon de rocă dură ce nu putea fi exploatat a dus
la abandonarea exploatării.

Cariera a fost închisă în anul 1999 iar natura a pus stăpânire pe locurile sale de drept
astfel că vechea exploatare s-a transformat într-o minunăție albastră și limpede .

CONCLUZII

Granitul este piatra de semnătură a continentelor. Mai mult decât atât, granitul este
piatra de semnătură a planetei Pământ în sine. Celelalte planete stâncoase - Mercur , Venus și
Marte - sunt acoperite cu bazalt , la fel ca și fundul oceanic al Pământului. Dar numai
Pământul are acest tip de rocă frumoasă și interesantă din abundență.

Granitul este o piatră puternică, deoarece boabele sale minerale au crescut strâns
împreună într-o perioadă de răcire foarte lentă. În plus, cuarțul și feldspatul care îl compun
sunt mai dure decât oțelul . Acest lucru face ca granitul să fie de dorit pentru clădiri și scopuri
 19

ornamentale, cum ar fi pietre funerare și monumente. Granitul are o lustruire bună și rezistă la
intemperii și ploi acide .

-Muntele Rushmore (SUA) este format in totalitate din granit, fapt ce a dus la realizarea
scultpurilor marilor președinti americani.

-Granitul este mai scump decat marmura insa prețul celei mai scumpe marmuri depasește cu
mult prețul celul mai scump granit.

BIBLIOGRAFIE

1.https://www.stona.ro/blog/69_Tot-ce-trebuie-s%C4%83-%C8%99tii-despre-granit-

2.https ://geology.com/rocks/pictures/granite-kitchen-380.jpg

3. https://geology.com/articles/granite/mount-rushmore.jpgâ

4. https://geology.com/rocks/pictures/granitoid-rocks.gif

5. https://www.comunicatedepresa.ro/seofy/ce-este-granitul/

6. http://www.depozitgranit.ro/despre-grani
7.https://geology.com/rocks/pictures/granite-coarse-grained-380