Universitatea din Bucureși

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie

Rocile magmatice
-referat-

Băbulescu Andrei-Augustin
 Rocile magmatice se formează atunci când magma se răcește și se cristalizează, fie la
suprafața scoarței terestre sau fie atunci când aceasta (magma) se află încă în interiorul
scoarței terestre. Toată magma existentă se formează în crusta inferioară a planetei, cât și în
mantaua superioară, datorită temperaturilor extrem de ridicate, dar și a presiunii mari.
Rocile magmatice pot avea diferite compoziții, depinzând de magma din care provin (răcit).
Acestea pot arăta în diferite feluri în funcție de modul de răcire al magmei. Având acest
aspect în vedere, două roci magmatice care provin din aceeși sursă pot fi ori granite (răcirea
s-a efectuat lent), ori riolite (dacă răcirea s-a efectuat rapid).
Cele două categorii principale de roci magmatice sunt: rocile magmatice extruzive și rocile
magmatice intruzive;
- Rocile magmatice extruzive s-au format la suprafața scoarței terestre din lava (magma
ajunsă la suprafață).
- Rocile magmatice intruzive s-au format în urma răcirii si solidificării magmei în
interiorul scoarței planetare.
Atunci când lava eruptă dintr-un vulcan se solidifică rezultă roca magmatică, adesea
numită și rocă vulcanică (răcirea se efectuează rapid). Cristalele care se regăsesc înăuntrul
rocilor de acest tip au dimensiuni foarte reduse din cauza faptului că nu au destul timp să
se formeze pană când roca se răceste complet, oprind procesul de cristalizare.
Aceste tipuri de roci, foarte fin granulate mai poartă denumirea si de afanite. Denumirea
dată acestor tipuri de roci provine de la cuvântul aphanes, de origine greacă însemnând
invizibil. Denumirea specifică a fost atribuită în urma vizibilității reduse a cristalelor
(acestea fiind vizibile doar la microscop).
Totodata, dacă lava eruptă din vulcan este racită aproape imediat, roca rezultată va avea
un aspect sticlos si vitruos, iar cristalele nu pot fi evidențiate. Un exemplu în cest sens
este obsidianul.

Figura nr.1:Procesul de răcire rapid

 Figura nr.2: Obsidian

Rocile intruzive, adesea denumite și roci plutonice, se răcesc foarte lent fără ca acestea să
ajungă vreodată la suprafață. În componența lor se regăsesc cristale cu dimenisuni variate,
vizibile fără ajutorul microscopului.

Figura nr.3: proces de răcire lent

Figura nr.4: Granit

 Domeniile de formare a rocilor magmatice

1. Domeniul vulcanic (adâncime și presiune de suprafață – atmosferică sau hidrostatică)

2. Domeniul subvulcanic (adâncime și presiune medii)
3. Domeniul plutonic (adâncime și presiune mari)

Figura de mai sus reprezintă schematic toate cele trei domenii de formare a rocilor
magmatice. De asemena, tot in figura prezentată se pot observa unde se formeaza cele două
tipuri principale de roci magmatice: extruzive (suprafață), intruzive (interior).
 Rocile vulcanice

Se formează în domeniul vulcanic, la exteriorul crustei, în domeniul subaerian sau

subacvatic, la presiune atmosferică sau hidrostatică. Rocile vulcanice produse de o singură
erupție au volume relativ mici (comparativ cu rocile plutonice sau subvulcanice), dar rocile
vulcanice sunt frecvente (acoperă 8% din suprafața totală a Pământului). Răcirea se produce
foarte rapid, ca urmare a contrastului mare de temperatură dintre lavă și aer sau apă.

Figura nr.5: Erupție vulanică

Compoziția mineralogică
Roci acide și intermediare
(Diagrama QAP)
Q<20%, A>P: Trahit
Q>20%, A>35%: Riolit
Q>20%, P>65%: Dacit
Roci bazice:
Q<20%, P>65%: Andezit
Q<5%, P>65%, Px,Hb: Bazalt
 Roci foidice (Diagrama APF):
F<60%: Foidit
F<60%, A>P: Phonolit
F<60%, A<P: Tephrit

Roci vulcanice piroclastice

Piroclastele sunt particule expulzate de vulcani în erupțiile explozive. De obicei, sunt

volume de lavă care se răcesc în aer (mai rar sub apă), apoi cad și se acumulează
gravitațional.
Au dimensiuni diferite, Se aseamănă ca mod de acumulare cu rocile detritice, cu care au în
comun clasificări după criterii dimensionale (mai sunt numite roci vulcanogen-sedimentare).

Caracteristici:

Figura nr.6: Tabel reprezentând caracteristicile rocilor vulcanice piroclastice

Bombă vulcanică
Figura nr.8: Bloc vulcanic

Figura nr.9: Lapili andezitici

Figura nr.10: Tuf riolitic

Tuful vulcanic este de fapt o rocă moale si poroasă, rezultată din cenușa vulcanică, dar si
alte sedimente aruncate în urma erupției vulcanice.

Figura nr.11: Tuf dacitic

Tuful dacitic sau dacitele sunt roci vulcanice formate în urma solidificării lavei bogate în
silicați, dar cu un conținut scăzut de oxizi metalici. Predominant este compun din cuarț si
feldspat.
Figura nr.12: Lavă bazaltică

Figura nr.13: Coloane de bazalt

Figura nr.14: Pillow lava (lavă bazică subacvatică)

Acest tip de lavă se regăsește pe fundul oceanului planetar, mai ales în zonele de subducție.
Rezultă în urma erupțiilor subacvatice si se distinge prin formă și compoziția în proporție de
90% bazalt.

Rocile plutonice

Se formează în domeniul plutonic, la adâncimi mari (10-100 km), sub presiuni litostatice
ridicate. Corpurile plutonice sunt de dimensiuni mari (batolite, stock-uri), iar răcirea se
produce lent (zeci de mii de ani), ca urmare a constrastului mai mic de temperatură dintre
magmă și rocile înconjurătoare.
Figura nr.15: Gabro

Gabro este o rocă magmatică dură și compactă de origine plutonică. Aceasta este de
asemenea o rocă bazică din grupa bazaltelor, iar datorită durității este folosită drept material
de construție, dar și ca ornament pentru fațade atunci când are o compoziție bogată in
feldspat.

Figura nr.16: Peridotite

Peridotitele sunt roci plutonice ultramafice, conținând mai puțin de 45% silicat. Culoarea
verde este datorată de magneziu îmbogățit cu olivină. Acest tip de rocă se regăsește cu
precădere în partea superioară a mantalei Pământului.