Curs 8 Microbiologie

PATOGENITATE I VIRULEN
PATOGENITATE Reprezint capacitatea unor bacterii de a determina boal, infecie. Este o proprietate general a unei specii cu variaie in cadrul tulpinilor.
Microorganisme patogene:

Patogene sunt acele microorganisme, care, contaminnd organismul, au capacitatea de a depi cu uurin barierele naturale, nscute, de aprare ale acestuia i de a iniia infecia n organismul neimunizat. Exista microorganisme inalt patogene, cauzeaza frecvent infectia altele, mai rar PATOGENITATE Microorganisme condiionat patogene (oportuniste): n condiii normale sunt reinute n mod eficient de barierele naturale ale aprrii nscute; Pot apartine florei normale Pentru a iniia infecia, le sunt necesare condiii favorizante care s determine alterarea fizic si/sau chimic a acestor bariere: plgi, mucoase alterate de boli virale anterioare, boli metabolice (diabet decompensat), modificri ecologice pe mucoase, etc PATOGENITATE Microorganisme nepatogene microrganisme care fac parte din flora normal, care nu produc mbolnvire. Microorganisme saprofite bacterii care triesc n natur, se stabilesc rar n organism, au important redus ca factori patogeni.

VIRULENTA

Este o masura cantitativa a patogenitatii Numarul de organisme necesare pentru a cauza boala Virulenta poate fi cuantificat prin numrul de microorganisme necesare n conditii standard pentru a cauza moartea a 50% dintr-un lot de animale de laborator (doza letal 50%; DL50). numrul de microorganisme necesare n conditii standard pentru a cauza infectarea a 50% dintr-un lot de animale de laborator (doza infectioasa 50%; DI50) VIRULENTA Reprezinta totalitatea caracteristicilor unui microorganism (bacterii) care ii asigura colonizarea si multiplicarea intr-un organism gazda, depasind mecanismele de aparare ale gazdei Factorii care asigur virulena bacteriilor difer de la bacterie la bacterie, putnd fi reprezentai de compui care in de structur, produi de metabolism, toxine, etc

Curs 8 Microbiologie

FACTORII DE VIRULENTA
1. FACTORI DE COLONIZARE Colonizarea epiteliilor presupune: 1. Prezenta unui numar suficient de bacterii la poarta de intrare 2. Depasirea apararii locale si 3. adaptarea la conditiile microbiocenozei respective 4. Aderenta de receptorii celulari 5. Patrunderea epiteliilor 2. FACTORI DE MULTIPLICARE 1. Adaptarea la conditiile nutritionale ale gazdei 2. Inhibarea mecanismelor de aparare ale gazdei (nespecifice si specifice) 1. FACTORI DE COLONIZARE (1). Un numr suficient de microorganisme infectante: mrimea inoculului: poate fi un inocul mic 100 -200 Shigella pentru shigeloz sau 8 un inocul mai mare 10 pentru Vibrio cholerae sau Campylobacter. (2). Depirea barierelor naturale i a mecanismelor de aprare natural: - pielea: integritatea pielii : pielea are un strat relativ gros de celule moarte care protejeaz organismul de infecii; - tieturi (accidentale sau chirurgicale), catetere, alte aplicaii chirurgicale asigur un mijloc pentru bacterii de a ctiga accesul. - mucusul - epiteliul ciliat (clearance prin microvili) - secreii coninnd ageni antibacterieni (lizozimul) - ph-ul sczut. 1.FACTORI DE COLONIZARE (3). Depirea florei normale (microbiocenozei) Microbiocenozele sau flora normal corpul uman este colonizat cu numeroi microbi, muli dintre ei ndeplinind funcii importante pentru gazd: ajut la digestia alimentelor, produc vitamine (vit K), protejaz organismul gazd de colonizarea cu microbi patogeni. Bacteriile florei normale (comensale) cauzeaz infecii dac ele ptrund n zonele normal sterile ale corpului uman (snge, meninge, articulaii,etc) Dup depirea florei normale, patogenii trebuie s se adapteze la: competiia pentru nutrieni, receptori. Flora normal elaboreaz de asemenea bacteriocine, antibiotice, metabolii toxici. 1. FACTORI DE COLONIZARE (4). Aderena nseamn ataarea prin adezine de receptori. Bacteriile au structuri specializate (de ex. pilii) sau produc substante (de ex. capsula sau glicocalixul) care le permite aderarea de suprafata celulelor umane, sporind astfel abilitatea lor de a produce boala, infectia. Aceste mecanisme de aderenta sunt esentiale pentru atasarea de epitelii si mucoase, mutantilor carora le lipsesc aceste mecanisme sunt frecvent nepatogeni. Adezinele sunt structuri de pe suprafaa bacteriilor. Receptorii sunt structuri complementare de pe suprafae celulei gazd. Adezinele sunt capabile s reacioneze i s se combine cu receptorii complementari Prezenta receptorilor corespunzatori adezinelor conditioneaza specificitatea de specie si tesut a unor infectii
2

Curs 8 Microbiologie

1. FACTORI DE COLONIZARE (4). Aderena Corpii straini, ca de ex. valve cardiace artificiale sau proteze, predispun la infectie. Bacteriile pot adera de suprafata acestora, dar fagocitele adera slab datorita absentei selectinelor sau altor molecule de adeziune pe aceste suprafete artificiale. Exemple: E. coli: adezina fimbrii tip I, receptorul D-manoza; N. gonorrhoeae: adezina fimbrii, receptorul GD1 gangliozidul. Staph. epidermidis, streptococi viridans: glicocalix-ul le permite aderarea de entoteliul valvelor cardiace. 1. FACTORI DE COLONIZARE (5). Penetrarea epiteliilor Unele bacterii rmn cantonate la nivelul epiteliilor C. diphtheriae, B. pertusis, E. coli, Alte bacterii strbat epiteliile, ajund n esuturile subepiteliale datorit enzimelor: hialuronidaz, colagenaz, enzime citotoxice, componentelor P.C. (PG, LPS). Str. pyogenes, N. gonorrhoeae, Salmonella Bacteriile subiri, mobile, penetreaz tegumentul intact Treponema pallidum 2.FACTORI DE MULTIPLICARE 1. Adaptarea la conditiile nutritionale ale gazdei: Sisteme cu rol in capturarea oligoelementelor: siderocromii cu actiune chelatoare a fierului la C. diphtheriae Factori nutritionali caracteristici: Brucella abortus are capacitatea de a utiliza eritrolul din placenta ca factor nutritive 2.FACTORI DE MULTIPLICARE 2. Inhibarea mecanismelor de aparare ale gazdei (nespecifice si specifice) AGRESINELE au rolul de a inhiba sau evita mecanismele de aprare ale gazdei. Agresinele sunt: componente de pe suprafaa bacteriilor: capsul, perete celular enzime eliberate extracelular: hemolizine, colagenaze, hialuronidaza 2.FACTORI DE MULTIPLICARE Mecanisme: (1) interfereaz cu factori bactericizi nespecifici: lizozimul, beta lizinele, complementul; Ag K la E. coli, capsula polipeptidic la B. anthracis, componentele P.C.la staph. aures, Br. abortus, etc (2). interfereaz cu fagocitoza: inhib chemotaxia (S. aureus, streptococi) inhib aderarea PMN-urilor prin efect de alunecare sau respingere electrostatica, prin similitudini cu structurile gazda (prot. M la streptococ) rezist la ingestie (capsula),
3

Curs 8 Microbiologie

rezist la distrugerea intracelular. My tuberculosis capabil sa se multiplice in interiorul celuleror fagocitante, ducnd la infecii cronice, rspndirea infeciei,meninerea infeciei, hipersensibilitatea gazdei. 2.FACTORI DE MULTIPLICARE Agresinele care promoveaz rspndirea, diseminarea infectiei sunt invazine. Enzime eliberate extracelular: a. distrugerea esuturilor: hyaluronidaza desface acidul hialuronic din cementul intercelular: str. pyogenes, staph. aureus, clostridii. colagenaza hidrolizeaz colagenul: clostridii fosfolipaza C scindeaz lecitina (duce la citoliza leucocitelor, eritrocitelor, ruperea membranelor celulare i intracelualre): clostridium perfringens, Staph. aureus, pseudomonas fibrinolizina activeaz plasminogenul carese transform n plasmin care acioneaz asupra fibrinpogenului ducnd la liza fibrinei, cu implicaii n rspndirea infeciei i iniierea fenomenului CID., ex. streptococul, stafilococul, hemolizine: srteptococul piogen, staph. aureus, clostridium leucocidine proteaze, lipaze, nucleaze.
2.FACTORI DE MULTIPLICARE

(3) Interferarea raspunsului imun Intarzierea instalarii RI Similitudini ale antigenelor bacteriene cu structuri proprii Proteina M a streptococului pyogenes Mascarea determinantilor antigenici Capsula bacteriana Coagulaza stafilococului aureus formeaza un strat de fibrina protector Sinteza de anticorpi fata de constituenti antigenici neesentiali Deprimarea RI N. gonorrhoeae elaboreaza o o proteaza care scindeaza IgA (IgA proteaza) Proteina A stafilococica se leaga de Fc al Ig Variatia antigenica (Borrelia burgdorferi) TOXINELE BACTERIENE Clasic toxinele bacteriene se impart: Exotoxine proteine eliberate in mediu Endotoxine compusi LPZ eliberati dupa moartea si dezintegrarea celulei bacteriene dar unele exotoxine sunt eliberate dupa dezintegrarea bacteriei, iar unele endotoxine pot ajunge in mediu fara distructia/moartea celulei bateriene Mai corecta este clasificarea toxinelor dupa compozitia lor: Toxine proteice (endotoxine in general) Toxine LPS (exotoxine in general) Toxinele proteice Elaborate de bacterii gram-pozitive si gram-negative Termolabile (inactivate la 60C, cu exceptia enterotoxinei stafilococice) Puternic imunogene (induc formare de Ac neutralizanti = antitoxine) Se transforma in anatoxine sau toxoizi prin tratare cu formol (utilizati in vaccinuri) Foarte toxice (de ordinul ng) Toxinele proteice Genele care codifica sinteza lor gene tox sunt localizate in: Fagi temperati:
4

Curs 8 Microbiologie

C. diphtheriae C. botulinum Str. pyogenes eritrogen Plasmide: ETEC (E. coli enterotoxigen) Bacillus anthracis S. aureus (toxina exfoliativa B) Cromozomul bacterian Shigella dysentheriae (toxina shiga) Bordetella pertussis Toxinele proteice Multe dintre exotoxine au o structura A-B fiind alcatuite din: subunitatea, polipeptidul A (active) (raspunzatoare de efctul toxic) si una sau mai multe subunitati, polipeptide B (bind) cu rol de legare de receptorii specifici Exemple de toxine A-B: Toxina tetanica Toxina botulinica Toxina difterica Toxina holerica Enterotoxinele E.coli Toxinele proteice 1. NEUROTOXINE a) TETANOSPASMINA (toxina tetanica) Fragmentul B - are afinitate pt receptori gangliozidici din membrana neuronala, la nivelul sinapselor si mediaza patrunderea subunitatii A in celula neuronala.Tetanospasmina este transportata retrograd intra-axonal in SNC (maduva si cerebel) la nivelul motoneuronilor. Fragmentul A blocheaza eliberarea mediatorilor GABA (acid gamaaminobutiric) si glicina ai sinapsei inhibitorii. Ca urmare, are loc o stimulare continua a muschilor respecivi paralizie spastica , convulsii generalizate Toxinele proteice b) TOXINA BOTULINICA 8 tipuri antigenice A,B,C1,C2G Fragmentul B se leaga de receptorul gangliozidic la nivelul jonctiunii neuromusculare si mediaza patrunderea subunitatii A, care inhiba eliberarea de acetilcolina, ducand la paralizie flasca. Toxinele proteice 2. ENTEROTOXINELE Vibrio cholerae, E coli enteropatogen si E coli enterohemoragic, Shigella dysenteriae, Clostridium perfringens, Staph. aureus, etc elibereaza in tractul digestiv o serie de toxine care cauzeaza diaree si voma prin actiune directa asupra terminatiilor nervoase din peretele intestinal Toxinele proteice Enterotoxina holerica elaborata de Vibrio cholerae Alcatuita din 5 subunitati B si o subunitate A. Subunitatile B se leaga de receptorul gangliozidic GM1, fragmentul A intra in celula epiteliului intestinal.
5

Curs 8 Microbiologie

Subunitatea A catalizeaza ADP-ribozilarea unui factor celular care regleaza activitatea adenilatciclazei, ducand la cresterea nivelului AMPc intracelular, si iesirea masiva a apei si electrolitilor din celula cu margine in perie E. coli enterotoxigen Produce o toxina asemanatoare Toxinele proteice 3. TOXINE CARE INHIBA SINTEZA PROTEICA TOXINA DIFTERICA Elaborata de Corynebacterium diphtheriae Fragmentul B se leaga de un receptor celular, iar fragmentul A are activitate de ADP-riboziltransferaza, riboziland factorul de elongare EF2, care devine astfel inactiv, inhiband astfel sinteza proteica si ducand la necroza celulara. Toxina difterica produce leziuni tesuturilor cardiac, hepatic, renal, nervos Pseudomonas aeruginosa are o toxina identica Toxinele proteice Alte exotoxine bacteriene: Exotoxine pirogene care actioneaza ca superantigene (induc eliberare de citokine): Staph. aureus (toxina sindromului de soc toxic1 TSST1) Streptococcus pyogenes Toxina epidermolitica a S. aureus (exfoliatina) cliveaza desmozomii celulelor stratului granulos din piele, ducand la exfoliere si necroza Eritrotoxina S. pyogenes actioneaza asupra capilarelor sangvine
ENDOTOXINE

Elaborate numai de bacterii gram-negative (bacili si coci) Sunt Lipopolizaharide (LPZ) Termostabile (rezista si la 100C) Nu induc formare de Ac neutralizanti Nu se transforma in anatoxine Slab toxice (sute de g) Au mecanisme comune de actiune Codificate de gene cromozomiale

Puternice stimulatoare ale raspunsului imun Activeaza limfocitele B Induc eliberare de interleukine IL-1, IL-2, IL-6, TNF alfa din macrofage si alte celule, oxid nitric si alte molecule raspunzatoare de febra, tromboza, hipotensiune Activeaza Complementul pe cale alternativa Cauzeaza febra Pot cauza socul endotoxinic, soc septic Eliberarea unor cantitati crescute de LPS in sange pot cauza sindromul CID (coagulare intravasculara diseminata) Toate endotoxinele produc aceleasi efecte generalizate: febra si socul septic, cu toate ca endotoxinele unor bacterii sunt mai eficiente decat ale altora.
ENDOTOXINE

Socul septic se caracterizeaza prin febra Hipotensiune

6

Curs 8 Microbiologie

Tahipnee Leucocitoza sau leucopenie Disunctii organice multiple Este una din principalele cauze de deces in sectiile de terapie intensiva Mortalitate 30-50% Este cauzat cel mai frecvent de endotoxinele bacteriilor G-, dar si unele structuri intalnite la bacterii G+ il pot cauza
ENDOTOXINE - Efectele biologice:

1. FEBRA datorata eliberarii din macrofage a IL-1 (pirogen endogen), care actioneaza asupra centrului termoreglarii din hipotalamus 2. HIPOTENSIUNE SI SOC printr-o perfuzie deficitara a organelor vitale prin vasodilatatie indusa de bradikinina si NO, cresterea permeabilitatii vasculare 3. CID datorat activarii sistemului coagularii indusa de factorul XII (Hageman), ducand la tromboze, rash purpuric sau petesial, ischemie tisulara insuficienta organelor vitale 4. ACTIVAREA COMPLEMENTULUI PE CALE ALTERNATIVA inflamatie si distructii tisulare 5. ACTIVAREA MACROFAGELOR intensificarea fagocitozei, activarea limfocitelor B cresterea sintezei de anticorpi