Vineri, 06.11.2009 Curs VIII TMK - SIDENCO SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE ( !

n"inu#re$ Inervatia motorie a fusului muscular Inervatia motorie a fusului muscular este asigurata de motoneuronii medulari care trimit fibre eferente spre placile terminale neuronale. De la neuronii statici, eferentele ajung la placile terminale din zona ecuatoriala afibrelor intrafuzabile, iar eferentele de la neuronii dinamici ajung la placile terminale din zonele polare. Asadar neuronii inerveaza exclusiv fibrele musculare intrafuzabile, iar neuronii inerveaza exclusiv fibrele extrafuzabile. Mai exista si un grup de motoneuroni denumit ai caror axoni inerveaza ambele tipuri de fibre musculare, intr si extrafuzabile, pentru cele intrafuzabile avand placile motorii tot in zona polara a fibrelor musculare. Influxul nervos de la motoneuronii dinamici si , determina contractia fibrelor intrafuzale a miofibrilelor acestora, se produce scurtarea lor in zonele polare, determinand intinderea zonei ecuatoriale.

Intinderea zonei ecuatoriale determina excitarea receptorilor senzitivi, generand potential de actiune catre !". #usul muscular poate fi excitat si pe o alta cale. $l este asezat paralel cu fibra musculara extrafuzabila, astfel incat intinderea pasiva a musc%iului determina excitarea receptorilor senzitivi intrafuzali din zona ecuatoriala.
&ag ' din (

OR%ANUL DE TENDON %OL%I $ste un receptor senzitiv simplu, el nu are decat cale aferen)a fara conexiuni eferente. "aile aferente care pornesc de la organul *olgi, sunt fibre nervoase mielinice groase de tip Ib. +rganul *olgi se prezinta ca un corpuscul de ,,- mm, inconjurat de o capsula conjunctiva formata din fibroblasti, plasat langa jonctiunea tendon.musc%i, lucru deosebit de important pentru functionarea lui. De fapt in tendon sunt localizate decat cateva astfel de organe *olgi, majoritatea fiind plasate in jurul catorva fibre extrafuzabile musculare si in conexiune cu teaca tendonului care ulterior care ulterior acopera i patrunde in corpul muscular. Datorita acestor relatii, se considera ca, corpusculul *olgi se afla /in serie0 cu fibrele musculare.

Aproximativ ', fibre musculare extrafuzabile sunt incluse in capsula organului de tendon, si fiecare din aceste fibre primeste o inervatie eferenta de la motoneuroni diferiti. Or&#nu' (e "en(!n %!'&i es"e !nsi(er#" MONITORUL )ORTEI MUSCULARE Daca un musc%i este intins, pasiv sau activ, respectiv prin activarea fibrelor musculare, benzile colagenice ale capsulei organului *olgi irita terminatiile senzitive si declanseaza un potential de actiune aferent.
&ag 1 din (

&entru a se obtine aceasta excitatie trebuie sa se atinga un anumit grad de forta, care este in relatie directa cu modul in care s.a facut activarea fibrelor musculare.

Receptorii articulari pre deosebire de primele 1 categorii 2fusul muscular si organul de tendon3 receptorii articulari nu reprezinta o entitate, ei sunt raspanditi in capsula articulara, in ligamente, in tesutul conjunctiv moale. "a tip de receptori discutam despre4 . terminatiile 5uffini . terminatiile *olgi . corpusculii &acini . terminatiile libere nervoase De la acestia pleaca fibrele nervoase aferente apartinand tuturor celor 6 tipuri de fibre 2de la I la I73 I. Ter*in#"ii'e Ru++ini 8 sunt reprezentate de 1.( corpusculi globulosi incapsulati cu un singur axon aferent mielinizat, avand diametrul intre -.9 :m. ;erminatiile 5ufini sunt mecano.receptori statici sau dinamici, care semnaleaza continuu pozitia articulatiei, deplasarea segmentelor componente, viteza acestei deplasari, presiunea intraarticulara.
&ag < din (

II. C!r,us u'ii -# ini 8 sunt incapsulari mai groase, avand un axon aferent cu diametrul intre =.'1 :m. "orpusculii &acinii au praguri joase de excitatie mecanica si culeg informatii privind acceleratia articulara. III. Ter*in#"ii'e %!'&i sunt incapsulari subtiri ale unor corpusculi fuziformi, anonul aferent avand diametrul intre '<.'> :m. Acesti receptori au un prag de excitatie inalt si monitorizeaza tensiunea din ligamente, mai ales la momentul amplitudinii maxime a miscarii articulare. I7. Ter*in#"ii'e ner.!#se 'i/ere 8 sunt raspandite in aproape toate structurile, reprezinta sistemul nociceptiv articular 2receptori de durere3. Axonii acestora au diametrul cuprins intre ,,- si - :m, fiind cei mai subtiri. unt excitati cand articulatia sufera un stres mecanic puternic sau un stres c%imic 2ex4 in cursul procesului inflamator3. 5olul receptorilor articulari este evident in controlul functiilor musculare si devine evident in conditii patologice 2ex4 in cazul unei %idartroze 8 lic%id la nivelul articulatiei genunc%iului3. Apare rapid o scadere a controlului cvadricepsului c%iar in absenta durerii. Aceasta tulburare a controlului depinde de cantitatea de lic%id intraarticular acumulata si poate determina o scadere a activitatii maxime a cvadricepsului cu <,.9,?.

Me #n!re e,"!rii u"#n#"i 8 sunt exteroceptori care culeg informatii venite din mediu si influenteaza articulatia. Acest tip de receptor joaca un rol deosebit mai ales la nivelul mainii si piciorului. caderea sensibilitatii acestui receptor la picior, aspect ce evolueaza cu varsta, determina tulburari posturale si de mers la batrani. Mecanoreceptorii cutanati conduc informatia in !" determinand comenzi eferente prin motoneuronul . Asemeni termo si nociceprotilor de la nivelul pielii, si mecanoreceptorii cutanati actiooneaza in axcelasi sens.
&ag 6 din (

$xista 6 tipuri de mecanoceptori cutanati4 '. Discul Mer@el Aa suprafata pielii 1. corpusculii Meissner <. terminatiile 5ufini In profunzimea pielii 6. corpusculii &acini Discul Merkel 8 culege informatii privind presiunile verticale pe piele 2deci nu culege infromatii privind intinderea laterala a pielii3. 5aspunsul initial este foarte rapid 2un raspuuns de aparare3, mai apoi reactiiile devin tot mai lente. Corpusculuii Meissner 8 sunt sensibili tot la presiunea tegumentelor, doar daca presiunea este sustinuta. Au o capacitate de descarcare a potenitalelor de actiune care scade treptat. "orpusculii au mai multi axoni fiecare. Terminatiile Ruffini 8 au un axon si sunt excitati de intinderea pielii pe suprafete mari. ensibilitatea lor depinde de directia in care este intinsa pielea, astfel4 o anumita terminatie 5uffini va fi excitata numai cand pielea este intinsa numai intr.o directie. Intinderea pielii perpendiculara cu prima, in%iba excitatia in acea terminatie, dar excita o alta terminatie 5uffini s.a.m.d. Daca intinderea se mentine prelungit, raspunsul terminatiilor se adapteaza si scade sau dispare. Corpusculii Pacini 8 sunt inervati tot de un axon. unt receptori voluminosi si sunt activati de sc%imbarile rapide ale stimulilor presionari. RA-ORTUL DINTRE -ATOLO%IA RECE-TORULUI SEN0ITIV SI KINETOTERA-IE $xistenta tulburarilor de sensibilitate, alaturi de cele motorii in diverse tipuri de patologii ale sistemului nervos, !" sau periferic, complica starea pacientului si creaza dificultati privind programele de recuperare. Disparitia feed.bac@.ului senzitiv, mai ales proprioceptiv, face ca miscarea sa nu mai poata fi coordonata decat vizual. + astfel de coordonare nu va avea niciodata calitatile si finetea feed.bac@.ului proprioceptiv. Din aceasta cauza acordam in toate programele de @inetoterapie o atentie speciala exercitiilor de coordonare, control si ec%ilibru. In ceea ce priveste receptorii cutanati, ei sunt implicati in leziunile nervilor senzitivi. 5efacerea leziunilor de nerv se face prin inmugurire, mugurii ajungand la tegumente dupa un interval de timp variabil, consecinta fiind crearea unei %arti noi a sensibilitatii diferita de cea anterioara leziunii, aceasta %arta anterioara fiind inregistrata la nivel central. "onsecinta este ca pacientul nu poate localiza exact o excitatie la nivelul pielii, reeducarea in vederea refacerii reprezentarii noii %arti senzitive fiind de asemenea un obiectiv al programelor @inetice.

&ag - din (

OBIECTIVELE DE BAZA ALE KINETOTERAPIEI I KINETOPRO!ILA"IEI

RELA1AREA 8 trebuie inteleasa in dublu sens4 . ca inversul activitatii musculare . ca inversul starii de tensiune nervoasa. 5elaxarea reprezinta procesul prin care un sistem scos din ec%ilibru revine la ec%ilibrul initial sau la o alta stare de ec%ilibru. $ste un proces psi%osomatic, terapeutic, foarte important. e indica in toate starile de tensiune musculara crescuta, dar si in stari psi%ice tensionate. 5elaxarea este un proces autonom, in relatie directa cu reglarea tonico. emotionala optima. In @inetoterapie lucram cu relaxarea generala si cea partiala. 5elaxarea generala in care este inclus intregul organism, ce se poate obtine uneori cu anumite aparate 2fotoliul sau masa vibratorie3, prin metode de ordin general 2masajul prin metoda miorelaxanta3, prin aplicatii de terapie fizica 2forme de curent electric, caldura3 la care se poate adauga medicatia miorelaxanta. 5elaxarea partiala de segment, de grup muscular sau de musc%i, in care se incearca decontracturarea segmentului, musc%iului etc, prin scuturare, balansare, in general prin miscari ample, lente, de regula ritmate pe respiratie.. In general exista 1 categorii de relaxare4 . extrinseca 2din exterior . cu aparate, masaj, te%nici, terapie fizica3. i in care subiectul este pasiv 8 in aceste conditii pacientul devine dependent de aceste mijloace. . intrinseca 8 in care pacientul isi induce singur starea de relaxare. ;e%nicile cuprise in aceasta relaxare, asigura in%ibitia reciproca, psi%ic si somatic 2respectiv musc%i3, relatia fiind biunivoca 2si de la psi%ic catre musc%i si de la musc%i catre psi%ic3. In ceea ce priveste relaxarea intrinseca, exista < mari curente metodologice4 . "urentul oriental 8 in scop profilactic 2toga, c%i gong, t%ai c%i etc3. Aceste te%nici nu se pot invata decat cu un maestru.

(Urmeaza cursul 9 continuare Curente metodologice ale relaxarii intrinseci !

&ag ( din (