Articulatia sterno-claviculara urmareste exterm exterioara

a claviculei.
Suprafata articulara toracala care este reprezentata de marginea
laterala a manubriului sternal, de primul cartilaj costal care fac
impreuna un unghi diedru deschis afara.
A2 a suprafata este suprafata articulara claviculara care are 2
fatete articulare claviculare la fel in unchi diedru, una verticala si
una orizontala, si discul articular ,care este un fibrocartilaj care se
afla intre cele 2 suprafete articulare.
Mijloacele de unire: capsula articulara care se insera pe marginile
suprafetelor articulare, ligamentul sterno-clavicular anterior care
se insera intre fetele anterioare ale extremitatii interne a
claviculei si manubriului sterna.
Ligamentul sterno-clavicular posterior care se intinde pe fata
posterioara a articulatiei fiind mai puternic decat primul ;
Ligamentul inter-clavicular care se gaseste pe partea superioara a
articulatiei;
Ligamentul costo-clavicular care ocupa unghiul format de
clavicula si primul cartilaj costal, fiind foarte puternic si cu toate
ca este scurt permite ridicarea claviculei este planul orizontal.
Articulatia acromi-claviculara care este o articulatie plana ,
suprafetele articulare fiind reprezentate de extremitatea
acromiala a claviculei, avand o fata articulara convexa.
Articulatia articulara-propriu zisa, unde are o fata concava si intre
aceste 2 suprafete exista un disc articular format din fibro-cartilaj
de dimensiuni variabile aflate intre suprafetele articulare. Ca
mijloace de unire descriem o capsula articulara si ligamentul
acromi-clavicular care se gaseste pe fata supreioara a articulatiei.

O alta componenta a complexului articular al urmarului este

sidensmoza coraco-claviculara respectiv:
Clavicula este unita de procesul coracoid prin ligamentul coracoclavicular care este format din 2 portiuni:
-ligamentul trapezoid
-ligamentul conoid
LIGAMENTUL TRAPEZOID reprezinta o lama fibroasa patrulatera
inserata intre fata superioara a procesului coracoid si fata
inferioara a claviculei
LIGAMENTUL CONOID prin baza langa marginea posterioara a
claviculei in spatele ligamentului trapezoid.
Aceste ligamente unesc clavicula cu procesul coracoid si fac ca
greutatea membrului superior sa fie preluata in cea mai mare
parte de clavicula si mai putin de acromion. In acelasi timp,
aceste ligamente limiteaza miscarile dintre scapula si clavicula .
In + exista 2 ligamente proprii ale scapulei. Ele sunt 2 formatiuni
fibroase asemanatoare unor benzi care se insera exclusiv pe
scapula. Este vorba de ligamentul coraco-acromial si ligamentul
transvers superior al scapulei.
LIGAMENTUL CORACO ACROMIAL este de forma unui evantai
fibros triunghiular intins intre varful acromionului si marginea
laterala a procesului coracoid fiind dispus ca o bolta care
protejeaza capul humeral si muschii care se insera pe el.
LIGAMENTUL TRANSVERS SUPERIOR AL SCAPULEI (ligamentul
coracoidian) el trece ca o punte peste incizura coracoidiana pe
care o transforma astfel intr-un orificiu prin care trece nervul
suprascapular , iar pe deasupra sa trece artera scapulara. Aceste
ligament se insera pe marginile scobiturii coracoide in partea
superioara a acestora.

In ceea ce priveste articulatiile membrului superior liber ,

discutam de articulatia scapulo-humerala ,principala articulatie a
complexului humeral care uneste capul humeral si cavitatea
glenoida da nastere unei articulatii sferoide. Suprafetele articulare
sunt reprezentate de capul humeral pe de o parte si cavitatea
glenoida, ovalara, delimitata de o spranceana glenoidala si avand
in centru un tubercul glenoidal. Cadrul glenoidal are rol de a
completa si compensa disproportia intre suprafetele articulare
pentru ca, cavitatea glenoidala propriu zisa reprezinta doar a 4 a
parte din suprafata capului humeral. Capul humeral reprezinta un
cartilaj care prin sectiune are forma prismatic triunghiulara.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulara
,ligamentul coraco humeral si ligamentele gleno humerale.
- CAPSULA ARTICULARA se insera la periferia cavitatii glenoidale
pe colul humeral , insertia nefiind circulara. Datorita acestui
fapt, insertia lungii portiuni a muschiului biceps brahial este
intra articulara in vreme ce insertia lungii portiuni a tricepsului
brahial este extraarticulara. Capsula articulara este laxa si
putin rezistenta. Este un lucru favorabil ptr ca permite miscari.
- Ligamentul coraco humeral este cel mai important ligament
al articulatiei , insertia se face pe baza si marginea externa a
procesului coracoid pe de o parte, pe tubercul mare al
humerusului si pe capsula articulara pe de alta parte. El se
intinde ca o punte peste santul intertubercular.
- Ligamentele gleno humerale sunt 3 fascicule fibroase care
intaresc capsula , ele ocupa partea antero-superioara a
capsulei intinzandu-se intre cadrul glenoidian si colul anatomic
al humerusului.
Aceste 3 fascicule limiteaza miscarile de extensie, rotatie interna
si abductie . Capsula articulara joaca un rol destul de mic in
mentinerea suprafetelor articulare. Rolul cel mai important in
mentinerea raporturilor normale dintre suprafete il joaca
presiunea atmosferica si muschii peri articulari. Muschii peri-

articulari sunt dispusi asemeni unui con cu baza spre scapula si

varful spre humerus . Discutam despre muschii subscapular,
supraspinos, si rotundul mic.
Raporturile articulatiei scapulo-humerale. Conul muscular sau
musculo-tendinos care mai poarte numele de coif sau coafa a
rotatorilor. Inainte este muschiul subscapular , inapoi este
subspinosul si rotundul mic, in sus este supraspinosul, si in jos
este lunga portiune a tricepsului.
Deasupra articulatiei se formeaza bolta acromio-coracoidiana
acoperita de muschiul deltoid. Medial ,articulatia vine in raport cu
organele din cavitatea axilara, si in + articulatia este strabatuta
de tendonul muschiului biceps.
NOTIUNI PRIVIND EVALUAREA ARTICULARA SI MUSCULARA A
UMARULUI
- Rotatia in sus si abductia omoplatului : muschiul principaldintatul anterior (serratus anterior); inervat- nervul marelui
dintat c5 c6.
Origine- pe fata externa a primelor 8,9 coaste , pe de alta parte
pe aponevroza muschilor intercostali.
Insertia fata anterioara a intregii margini spinale a omoplatului.
- Ridicarea omoplatului :factorii care limiteaza miscarea sunt
reprezentati de tensionarea ligamentului costo-clavicular,
tensionarea muschilor care coboara omoplatul si clavicula,
respectiv micul pectoral , subclavicularul si fibrele anterioare
ale muschiului trapez. Stabilizarea miscarii o asigura muschii
flexori ai coloanei cervicale, daca evaluarea se face in pozitia
asezat ,si greutatea capului ,daca evaluarea se face in decubit
ventral.
Muschii principali care realizeaza miscarea omoplatului sunt 2 :
trapezul prin fibrele sale superioare, inervat de nervul spinal si din

ramurile c3 c4. Originea de pe protuberanta occipitala externa si

de pe treimea interna a liniei curbe occipitale superioare si in +
portiunea superioara a ligamentului cervical superior. Insertia se
realizeaza pe marginea posterioara a treimii externe a claviculei.
Muschiul angular sau ridicatorul omoplatului , inervat de ramuri
din radacinile c3 c4 c5 . Originea pe apofizele transverse ale
primelor 4 vertebre cervicale iar insertia se face pe marginea
spinala a omoplatului deasupra radacinii spinei.
Muschii accesori sunt marele si micul romboid.
ADDUCTIA OMOPLATULUI
Factorii care limiteaza miscarea sunt : tensionarea ligamentului
conoid care limiteaza rotatia spre spate a omoplatului fata de
clavicula ,2 . tensinarea marelui pectoral, si al 3 lea este contactul
dintre marginea spinala a omoplatului cu musculatura vertebrala.
Muschii principali care realizeaza miscarea, sunt trapezul, marele
si micul romboid. Trapezul ca muschi principal prin portiunea sa
mijlocie inervat de nervul spinal si din ramuri din radacinile c3 c4.
Originea fiind pe partea inferioara a ligamentului cervical
posterior, pe apofizele spinoase ale ultimei vertebre cervical, c7 _
primele vertebre toracale, iar insertia fiind pe marginea interna a
acromionului si pe buza superioara a marginii posterioare a spinei
omoplatului.
Marele si micul romboid inervati de nervul angularului si
romboidului cu fibre din radacina c5 . Originea este pe apofizele
spinoase a vertebrelor a 7a cervicala si primele 5 vertebre
dorsale, iar insertia este pe marginea spinala a omoplatului intre
radacina spinei si unghiul inferior. Muschii accesori sunt
reprezentati tot de muschiul trapez dar prin fasciculele sale
superior si inferior.
COBORAREA SI ADDUCTIA OMOPLATULUI

Factorii care limiteaza miscarea sunt tensionarea ligamentului

interclavicular , tensionarea articulatie sterno claviculare ,
tensionarea portiunii superioare a trapezului , a ridicatorului
omoplatului si a capatului clavicular al muschiului
sternocleidomastoidian. Stabilizarea miscarii o realizeaza
contractia muschiilor extensori a-i coloanei vert.si greutatea
trunchiului. Muschiul principal in coborarea si add.omoplatului
este trapezul prin portiunea sa inferioara care este inervat de
nervul spinal si din ramuri c3 c4 . originea sa este pe apofizele
spinoase ale ultimelor vertebre dorsale , iar insertia se face printro aponevroza care trece deasupra extremitatii interne a spinei
omoplatului. Ca muschi accesor discutam despre trapez prin
portiunea sa mijlocie .
ROTATIA IN JOS SI ADDUCTIA OMOPLATULUI
Factorii care limiteaza miscarea , tensionarea ligamentului
coracoid care limiteaza rotatia spre inapoi a omoplatului fata de
clavicula, tensionarea marelui pectoral, a micului pectoral si a
marelui dintat, si contactul marginii spinale a omoplatului cu
musculatura vertebrala. Stabilizarea miscarii o asigura greutatea
trunchiului. Muschii principali sunt marele si micul romboid.
Marele romboid este inervat de nervul romboidului . originea m
fiind pe apofizele spinoase ale vertebrelor toracale de la 2 la 5.
Insertia muschiului se face printr-o arcada aponevrotica care se
intinde de la spina omoplatului la unghiul inferior si care este
legata de omoplat printr-o membrana foarte fina.
Micul romboid are aceeasi inervatie respectiv nervul romboidului.
Originea-partea inferioara a ligamentului cervical posterior ca si
apofizele spinoase ale vertebrelor cervicala a 7 a si primele 5
dorsale. Insertia se face pe o suprafata triunghiulara aflata la
radacina spinei omoplatului. Ca muschi accesor , daca bratul este
in adductie , TRAPEZUL.
ARTICULATIA UMARULUI

Flexia umarului - este miscarea anterioara a umarului in

plan sagital ,ca unghi de miscare acoperind intre 0-180 grade ,
defapt discutam de o miscare compusa gleno-humerala si axioscapulara.
Pozitita de stat- subiectul este in supinatie cu bratul pe langa
corp. exista si varianta cand bratul se afla in pozitie intermediara.
Miscarea se realizeaza in plan sagital si trebuie evitata eventuala
substitutie prin arcuirea spatelui , rotatia trunchiului ,abductia
umarului.
Pozitionarea goniometrului - axul miscarii este usor lateral fata de
articulatie chiar sub acromion. Bratul fix al goniometrului ramane
paralel cu linia medio-axiala a trunchiului, iar bratul mobil va
ramane paralel cu axul longitudinal al humerusului si se va
deplasa odata cu el. Miscarea se deruleaza intre 0-180 de grade.
Flexia propriu-zisa a bratului este intre 0-90 .
Factorii care limiteaza miscarea : amplitudinea de miscare este
limitata de tensionarea ligamentului coraco-glenohumeral.
Stabilizarea miscarii o fac contractia muschilor trapez si marele
dintat , iar muschii principali care realizeaza miscarea de flexie
sunt deltoidul anterior si coraco-brahialul.
Deltoidul este inervat de nervul circumflex sau axilar , fibre din
radacinile c5 c6 .
Originea m delotid este pe marginea anterioara si pe fata
superioara a treimii externe a claviculei iar insertia pe partea
mijlocie a partii externe a diafizei humerale la nivelu V-ului
deltoidian.
Coraco-brahialul este inervat de nervul musculo-cutanat, fibre din
c6 c7.
Originea muschiului este pe varful apofizei coracoide, iar insertia
pe fata interna si pe marginea humerusului in opozitie cu insertia
deltoidului .

Muschii accesori sunt deltoidul prin partea sa mijlocie ,marele

pectoral prin fibrele claviculare, bicepsul brahial.
EXTENSIA UMARULUI
Miscarea posterioara a humerusului in plan sagital , in mod
normal intre 0-60 de grade. Pozitia de stat este din decubit
ventral ,bratul pe langa corp cu mana in pronatie , miscarea se
face in plan sagital ,trebuie sa evitam substitutia care se poate
realiza prin ridicarea umarului de pe masa, rotatia trunchiului ,
ridicarea si rotarea in jos a omoplatului ,axul miscarii trebuie sa
treaca lateral de articulatie chiar sub acromion, bratul fix este
paralel cu linia medio-axilara a trunchiului ,iar bratul mobil trebuie
sa fie paralel cu linia mediana a humerusului, paralel cu axul
longitudinal al acestuia pe fata laterala a bratului. Miscarea se
deruleaza intre 0-60 de grade.
Factorii care limiteaza miscarea sunt tensinarea muschiilor flexori
a-i bratului, contactul marei tuberozitati a humerusului cu
acromionul , in spate, si tensinarea ligamentului coracoglenohumeral. Stabilizarea miscarii o realizeaza contractia
muschilor marele romboid ,micul romboid si trapez ca si greutatea
trunchiului. Principalii muschi sunt in principal ,marele dorsal,
marele rotund si deltoidul.
Marele dorsal inervat de nervul marelui dorsal cu fibre din c6 c7
c8. Originea m este extrem de larga, de pe foita posterioara a
aponevrozei lombo-sacrate intre apofizele spinoase ale ultimelor 6
vertebre dorsale, vertebrele lombare, vertebrele sacrate pe
ligamentele supraspinoase si pe partea posterioara a crestei
iliace. Buza externa a crestei iliace in afara masei comune. Partea
posterioara a ultimelor 3,4 coaste .Cateva fibre de pe unghiul
inferior al omoplatului. Toate fibrele converg spre o insertie in
fundul culisei bicipitale a humerusului.
Marele rotund inervat de nervul marelui rotund, fibre din c5 c6
.Originea , pe fata posterioara a unghiului inferior al omoplatului.

Insertia , pe buza interna a culisei bicipitale posterior de marele

dorsal.
Deltoidul , prin partea sa posterioara , inervat de nervul
circumflex cu fibre din c5 c6 . Originea pe partea posterioara a
unghiului inferior al omoplatului si pe buza inferioara a marginii
posterioare a omoplatului. Insertia , pe v-ul deltoidian, partea
mijlocie a fetei externe a diafizei humerale. Ca muschi accesori
avem micul rotund si lunga portiune a tricepsului.
ABDUCTIA UMARULUI
Miscarea laterala a humerusului in plan frontal intre 0-180 grade.
Aceasta miscare prezinta o miscare compusa , glenohumerala
pana la 90 si axio scapulara intre 90-180.
Pozitia de stat este cu membru superior in supinatie ,cu bratul pe
langa corp, eventual ,rotatia externa a bratului. Miscarea se
realizeaza in planul frontal, in cursul miscarii trebuie sa se evite
substitutia prin miscarea laterala a trunchiului, prin rotatia
trunchiului, prin ridicarea omoplatului, prin flexia sau extensia
umarului. Goniomentrul se aseaza cu mijlocul in axul miscarii ,
adica pe fata anterioara a articulatiei , in linie cu acromionul,
bratul fiind paralel cu linia mediana a trunchiului de-alungul
trunchiului, iar bratul mobil urmarind linia mediana a humerusului
,axul longitudinal al acestuia .Miscarea se face intre 0 si 180 de
grade.
Abductia pana la 90. Factorii care limiteaza miscarea sunt pozitia
marelui tubercul fata de acromion. Stabilizarea miscarii o asigura
contractia muschilor trapez si mare dintat. Muschii principali sunt
2, deltoidul si supraspinosul.
Deltoidu prin partea sa mijlocie este inervat de nervul circumflex
sau axilar ,fibre din c5 c6 . Are originea marginea externa si fata
superioara a acromionului.

Supraspinosul este inervat de nervul suprascapularului ,fibre din

c5 .Originea , 2 treimi interne ale fosei supraspinoase. Ca muschi
accesori ,deltoidul prin partea sa posterioara si anterioara si
marele dintat.
ABDUCTIA ORIZONTALA A UMARULUI
Miscarea humerusului intr-un plan orizontal de la poz de 90 flexie
pana la pozitia de 90 abductie a umarului pana la limita miscarii.
Pozitia asezat ,bratul usor rotat intern, umarul flectat la 90.
Trebuie sa se evite rotatia trunchiului, axul miscarii unde se
aseaza gonimetrul este varful acromionului.
Factorii care limiteaza miscarea, sunt tensinarea fibrelor
anterioare ale capsulei articulare gleno humerale, tensionarea
marelui pectoral si a deltoidului .
Muschiul principal ptr abd oriz a bratului este deltoidul prin partea
sa posterioara.
Muschii accesori sunt subspinosul si micul rotund.
ADDUCTIA ORIZONTALA A UMARULUI
Miscarea humerusului intr-un plan orizontal, de la poz de 90
abductie, pana la poz de 90 flexie si mai departe , incrucisand
linia mediana a trunchiului pana la limita miscarii. Pozitia de stat
este in asezat, bratul usor rotat intern, umarul abdus la 90,
determinarea fiind in planul transversal pana la poz finala. Axul
miscarii unde se aseaza goniometrul este varful acromionului.
ADDUCTIA ORIZONTALA biomecani intre 0 45 de grade.
Factorii care limiteaza miscarea sunt tensinarea muschilor
extensori a-i bratului si contactul bratului cu trunchiul.
Stabilizarea miscarii, in add orizontala fortata, marele oblic de
aceeasi parte. Muschiul principal este pectoralul mare inervat de

nervul ansa pectoralilor si nervul marelui pectoral cu fibre din c5

pana la c8 si T1.
Originea , fata anterioara, treimea interna a claviculei , jumatate
din latimea fetei anterioare a sternului, si cartilagiile primelor 6-7
coaste. Insertia pe buza anterioara, culisa bicipitala. Muschiul
accesor deltoidul anterior.
ROTATIA EXTERNA A UMARULUI
Miscarea humerusului in directie laterala in jurul axului
longitudinal al humerusului. Pozitia-supinatie din decubit dorsal,
bratul este abdus la 90 si este in afara planului mesei, cotul este
flectat la 90, antebratul este perpendicular pe sol. Se mai poate
cu memrbul superior sustinut, cu umarul in abd 90 cu cotul flectat
90 .
Determinarea se realizeaza in plan transvers, trebuie evitata
substitutia prin extensia spatelui, prin rotatia trunchiului si mare
atentie sa nu se schimbe unghiurile. Axul miscarii este axul
longitudinal al humerusului. Amplitudinea de miscare este 0-90.
Factorii care limiteaza miscarea sunt tensionarea partii anterioare
a ligamentului capsular, si ligamentul coraco-humeral si
tensionarea muschilor rotatori interni. Stabilizarea o face
contractia muschilor trapez, marele romboid si micul romboid ptr
fixarea omoplatului.
Principalii muschi : subspinosul si micul rotund.
Subspinosul , inervati din nervul suprascapular din c5 c6 . Origine,
2 treimi intern ale fosei infraspinoase. Insertie ,fateta mijlocie a
tuberozitatii mari a humerusului.
Micul rotund , inervat de nervul circumflex, fibre din c5 . INsertia,
fata inferioara a marii tub a humerusului, sub aceasta insertie
unindu-se cu partea superioara a capsulei. Muschi accesor,
deltoidul prin partea sa posterioara

ROTATIA INTERNA A UMARULUI

Miscarea hum in directie mediala in jurul axului longitudinal al
humerusului. Pozitia este aceeasi miscarile fiind in sens invers.
Determinarea in plan transvers si trebuie sa se evite ca
substitutie tractiunea inainte a umarului, rotatia trunchiului ,flexia
trunchiului , schimbarea unghiului umar-cot.
La rotatia interna ,ampl este 0-90 dar dpv biomecanic pana la 70
grade.
Factorii care limiteaza miscarea sunt tensionarea partii superioare
a ligam.capsular , tensionarea m rotatori externi a-i bratului,
stabilizarea miscarii o realizeaza greutatea trunchiului. Ca si
contractia m trapez, mare si mic romboid care fixeaza omoplatul.
Muschii principali: subscapularul ,marele pectoral, marele dorsal,
marele rotund.
Subscapularul inervat de n superior si inferior ,fibre din c5 c6 .
originea pe cele 2 treimi inferioare ale santului marginii axilare a
omoplatului si 2 treimi interne din fosa subscapulara. Insertia pe
mica tuberozitatea a humerusului care se mai numeste trohin, dar
si pe partea anterioara a capsulei .
Marele pectoral inervat de n marelui pectoral si ansa
pectorarilor de la c5 pana la toracal 1. Originea ,fata anterioara a
treimii interne a claviculei ca si fata anterioara a sternului pana la
nivelul coastelor a 6 sau a 7 a. insertia e buza anterioara ,culisa
bicipitala.
Marele dorsal - inervat de n marelui dorsal c6 c7 c8 .Originea pe
apofizele spinoase, ultimele 6 vert dorsale, pe foita posterioara
aponevroza lombo-sacrata, pe buza externa creasta iliaca, pe
unghiul inferior al omoplatului. Insertia in fundul culisei bicipitale
a humerusului.
Marele rotund, inervat de n marelui rotund. Originea , pe fata
posterioara , unghiul inferior al omplatului. Insertia , in spatele

marelui dorsal. Principalul accesor , deltoidul, prin portiunea sa

anterioara.