Compunerea si organizarea instantelor judecatoresti

In orice societate, intre indivizii care o alcatuiesc sau intre acestia si autoritatile publice se pot ivi conflicte in cadrul carora o parte pretinde in contradictoriu cu cealalta ca legea sau un drept subiectiv al ei au fost incalcate si, ca urmare, cere restabilirea ordinei juridice tulburate. Constituind abateri de la ordinea sociala, litigiile juridice sunt fenomene negative iar una din sarcinile statului este de a contracara producerea unor asemenea incalcari ale legii. Interventia statului este ulterioara producerii actului sau faptului ilegal si consta in luarea de masuri, sanctionate prin forta de constrangere a statului, prin care autorul comportarii ilegale este obligat sa restabileasca situatia anterioara acelei incalcari sau i se impune o privatiune de libertate, o diminuare de patrimoniu, etc. Pentru ca aplicarea sanctiunilor in cazurile de incalcare a legilor implica masuri ce vizeaza interese materiale si drepturi ocrotite de lege ea trebuie facuta in conditii care sa asigure respectarea cu strictete a ordinii de drept. Astfel, spre deosebire de activitatea executiva, care urmareste, odata cu respectarea legii, si asigurarea oportunitatii masurilor luate, activitatea jurisdictionala trebuie sa aiba ca unica preocupare legalitatea. Oglindind aceasta caracteristica a activitatii jurisdictionale, Constitutia Romaniei in art. 1 ! alin.1a prevazut ca " #ustitia se infaptuieste in numele legii " iar potrivit art.$ din %egea nr. $ &1$$ pentru organizarea judecatoreasca "'otararile instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii ". Constitutia Romaniei, reflectand preocuparea Adunarii Constitutionale de asimilare a conceptiei contemporane a teoriei separatiei puterilor in stat nu utilizeaza termenul de "putere judecatoreasca". Capitolul (I al Constitutiei, " Autoritatea judecatoreasca", are trei sectiuni. Instantele judecatoresti, )inisterul Public si Consiliul *uperior al )agistraturii Preluand dispozitiile constitutionale art. 1 alin.1 din %egea nr.$ &1$$ prevede ca " autoritatea juecatoreasca se compune din instantele judecatoresti, )inisterul Public si Consiliul *uperior al )agistraturii, fiecare cu atributiile proprii prevazute de Constitutie si de lege ". In sc+imb in alin. al aceluiasi articol se arata ca " puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti". Rezulta ca prin acest text legiuitorul face o distinctie intre instantele judecatoresti, ca singurele 1

care exercita puterea judecatoreasca, si celelalte doua componente ale autoritatii judecatoresti. Art. 1 , alin.1 din Constitutie spune ca "#ustitia se realizeaza prin Curtea *uprema de #ustitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege ". Constitutia nu precizeaza insa care sunt instantele judecatoresti inferioare Curtii *upreme de #ustitie, lasand legii organice sa reglementeze aceasta materie. In sc+imb, in alin. al aceluiasi articol 1 ,, se prevede ca " este interzisa infiintarea de instante extraordinare". In aplicarea prevederilor constitutionale art. 1- din %egea nr. $ &1$$ pentru organizarea judecatoreasca identifica toate instantele judecatoresti, si anume. a/ judecatoriile0 b/ tribunalele. c/ curtile de apel0 d/ Curtea *uprema de #ustitie. In alin. se arata ca " in limitele stabilite prin lege vor functiona si instante militare ". #udecatoriile functioneaza in fiecare judet in prezent minimum ! si a municipiului 1ucureti . In fiecare judet functioneaza un tribunal cu sediul in localitatea de resedinta a judetului 2inclusiv in 1ucuresti/. Curtea de apel isi exercita competenta intr3o circumscriptie cuprinzand mai multe tribunale, in prezent existand 1, curti de apel civile si una militara. 4iecare instanta se incadreaza cu numarul necesar de judecatori si sunt conduse de cate un presedine care exercita si atributii de administratie. %a judecarea cauzelor privind conflicte de munca si litigii de munca participa pe langa judecator si doiasistenti judiciari, dintre care unul reprezinta asociatiile patronale, iar celalalt reprezinta sindicatele. 5in cuprinsul prevederilor constitutionale si ale legii de organizare judecatoreasca pot fi deduse cateva dintre principiile generale ale organizarii judecatoresti. constituirea ierar+ica a instantelor judecatoresti si dublul grad de jurisdictie, jurisdictiile sunt stabilite numai prin lege0 constituirea jurisdictiilor de drept comun si a jurisdictiilor speciale si interzicerea instantelor extraordinare. Conform principiului constituirii ierar+ice ce rezulta din art. 1- al %egii nr. $ &1$$ instantele judecatoresti sunt organizate pe verticale ierar+ic, din treapta in treapta, la varful acestora aflandu3se Curtea *uprema de #ustitie. Constituirea in sistem ierar+ic a instantelor judecatoresti nu are nimic comun cu actualizarea administrativa. 6a este motivata pe de o parte functional pentru ca numai in conditiile existentei unor instante ierar+izate se poate asigura controlul judiciar asupra +otararilor judecatoresti iar pe de alta parte prin statutul magistratilor, care cuprinde elementele distinctive in raport cu gradul instantei la care functioneaza magistratul. In activitatea de judecata instantele sunt ordonate potrivit principiului dublului grad de jurisdictie, ceea ce constituie o garantie a legalitatii si temeiniciei +otararilor judecatoresti, ca urmare a posibilitatii de a exercita, in conditiile legii, caile de atac impotriva +otararilor judecatoresti 2art. 1 7/. Principiul conform caruia jurisdictiile sunt stabilite numai prin lege urmareste

sa previna orice abuz in infaptuirea justitiei. 5in moment ce judecatorii trebuie sa se supuna numai legii 2art.1 ! alin. / alaturi este firesc si logic ca judecata sa nu poate fi infaptuita decat de jurisdictiile stabilite de lege. Instantele judecatoresti, carora le revine competenta de a solutiona cererile si procesele 2si care sunt aratate in art. 1- al %egii nr. $ &1$$ / sunt instante ordinare sau de drept comun. 8extul art. 1 , alin.1 din Constitutie, prin modul in care este formulat, permite constituirea si a unor instante speciale, competente sa solutioneze anumite categorii de litigii, din anumite domenii de activitate economico3sociale. #urisdictiile speciale sunt cele create prin lege pentru a solutiona anumite categorii de cereri sau procese 2ex.. atributiile jurisdictionale ale Curtii de Conturi/. Art. 1 , alin. din Constitutie interzice infiintarea unor instante extraordinare. Rezulta deci ca sunt admise instantele speciale, asa cum s3a aratat,dar ca o lege prin care s3ar institui instante extraordinare3 constituite special pentru a judeca anumite procese predeterminate si mai ales anumite persoane 3 ar fi categoric neconstitutionala. 6xperienta istorica a demonstrat cu prisosinta ca in fata unor asemenea instante se realizeaza un simulacru de judecata. Alaturi de principiile functionarii activitatii judiciare, se regasesc principiile functionarii instantelor judecatoresti care vin in completarea celor dintai cu precizari particulare in functie de activitatea pe care o desfasoara. Printre acestea, se numara principiul accesului liber la justitie, egalitatea cetatenilor in fata justitiei, principiul publicitatii dezbaterilor judecatoresti, principiul contradictorialitatii si oralitatii dezbaterilor judecatoresti, principiul dublului grad de jurisdictie, principiul legalitatii, competentei si procedurii de judecata, principiul independentei judecatorilor. Art. 1 din Constitutie sta la baza principiului accesului liber la justitie, afirmand ca "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. 9ici o lege nu poate ingradi exercitiul acestui drept". Acest text este reluat in alin.1 al art. din %egea nr. $ &1$$ iar in alin. se adauga ca " instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii ". Principiul egalitatii in fata legii se regaseste in Art. : alin.1 din %egea nr. $ &1$$ reia textul art. 1; alin. din Constitutie spunand ca nimeni nu este mai presus de lege dupa care cu alin. se subliniaza ca " justitia se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa,de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sez, de opinie, de apartanenta politica, de avere sau de origine sociala ". Acest principiu este o extindere a principiului egalitatii in drepturi afirmat de art. 1; alin. 1 si art. : alin. din Constitutie. Publicitatea dezbaterilor judecatoresti, adus la rang de principiu de art. 1 ; al !

Constitutiei prevede. " *edintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege " si este reluat in art. , al legii pentru organizarea judecatoreasca. Codul de procedura penala si Codul de procedura civila reglementeaza cazurile in care instanta de judecata poate sa declare sedinta secreta 2dezbaterea publica ar aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane/. In aceste cazuri partile si reprezentantii lor pot fi prezente pentru a3si apara drepturile si interesele, pentru ele neexistand judecata secreta. C+iar si in cazul in care judecarea cauzei s3a facut in sedinta secreta, pronuntarea +otararii se face in mod obligatoriu, sub sanctiunea nulitatii, in sedinta publica. Principiul contradictorialitatii si oralitatii dezbaterilor judecatoresti si3a gasit numai o oglindire indirecta in Constitutie si anume in legatura cu dispozitiile privitoare la limba de desfasurare a dezbaterilor judecatoresti. In aceasta privinta art. 1 < al Constitutiei prevede. " Procedura judiciara se desfasoara in limba romana. Cetatenii apartinand minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret0 in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit". Acest drept de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii trebuie sa fie considerat o garantie constitutionala nu numai pentru cetatenii apartinand minoritatilor nationale ci pentru toti cetatenii romani si c+iar pentru cetatenii straini sau pentru apatrizi. In virtutea acestui principiu partile aflate in litigiu pot sa participe in mod activ la prezentarea, argumentarea si dovedirea drepturilor lor in cursul desfasurarii judecatii, avand dreptul de a discuta si combate sustinerile facute de fiecare din ele si de a3si expune punctul de vedere asupra initiativelor instantei. Acest principiu vizeaza atat raporturile dintre parti cat si raporturile dintre parti si instanta precum si toate faze judecatii. Principiul dublului grad de jurisdictie este strans legat de principiul organizarii ierar+ice a instantelor judecatoresti si este formulat in art. 1 7 al Constitutiei. " Impotriva +otararilor judecatoresti, partile interesate si )inisterul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii." Organizarea unor cai de atac impotriva +otararilor pronuntate de o instanta este expresia necesitatii de a se da partilordin proces posibilitatea de a obtine, inainte ca solutia data litigiului sa fi devenit definitiva sau irevocabila, remedierea eventualelor erori de fapt sau de drept ce ar fi fost savarsite de instanta inferioara. O tripla ierar+izare a instantelor judecatoresti in cadrul careia +otararea primei instante poate fi atacata mai intai cu apel in fata unei instante superioare, iar apoi cu recurs la o instanta de casare 3 solutie ce constituie regula in tara noastra 3 ofera partilor o mai puternica garantie aunei judecati corecte.

In conformitate cu art. 1 , alin.! al Constitutiei " competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege ". prin urmare legea 3 mai precis, potrivit art.< lit. +, legea organica este autorizata de Constitutie sa stabileasca si alte principii de functionare a instantelor judecatoresti decat cele prevazute de ea. Principalele reguli de stabilire a competentei instantelor judecatoresti si de procedura in fata acestora sunt prevazute in %egea nr. $ &1$$ pentru organizarea judecatoreasca si in codurile de procedura penala si civila, dar asemenea dispozitii se gasesc si in alte legi organice. Principiul independentei judecatorilor este consacrat de Constitutie 2art. 1 ! alin. / si de %egea nr. $ &1$$ 2art. !/ potrivit carora "#udecatorii sunt independenti si se supun numai legii ". #udecatorii, indiferent de gradul instantei din care fac parte, nu si3ar putea indeplini misiunea daca in activitatea de judecata ar fi supusi unor ingerinte din partea unor organe sau a unor persoane, sub forma orientarilor, sugestiilor s.a. Independenta judecatorilor asigura independenta justitiei si constituie garantia libertatii individului si a protectiei lui in fata puterii. Intre garantiile constitutionale ale independentei judecatorilor mentionam. inamovibilitatea judecatorilor, instituita prin art. 1 :, alin.l din Constitutie0 incompatibilitatea functiei de judecator cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior 2art. 1 : alin. /0 interdictia ca judecatorii sa faca parte din partide politice 2art. !< alin.!/0 subordonarea judecatorilor numai fata de lege 2art.1 ! alin. /0 imposibilitatea revizuirii Constitutiei sub aspectul independentei justitiei 2art. 1:7 alin. 1/. In cadrul aparatului de justitie, cei care isi desfasoara activitatea in cadrul organelor de jurisdictie poarta numele de magistrati. Potrivit art. : din %egea nr. $ &1$$ pentru organizarea judecatoreasca au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor judecatorii de la toate instantele judecatoresti, procurorii din cadrul parc+etelor de pe langa acestea , precum si magistratii3asistenti ai Curtii *upreme de #ustitie". Asadar, desi " corpul magistratilor" reprezinta o categorie unitara, dat fiind faptul ca toti cei care il alcatuiesc sunt magistrati, totusi intre ei urmeaza a se distinge trei clase. judecatorii 2persoanele care au misiunea si puterea de a infaptui justitia/0 procurorii 2 cei care exercita atributiile )inisterului Public, facand parte din acesta, in cadrul parc+etelor de pe langa fiecare instanta judecatoreasca/0 magistratii asistenti 2persoane ce functioneaza in cadrul Curtii *upreme de #ustitie, care c+iar daca nu participa la activitatea de judecata sunt asimilati judecatorilor, participa la sedintele de judecata, redacteaza decizii si indeplinesc o diversitate de sarcini/. Potrivit art. :! din legea nr. $ &1$$1, in cadrul corpului magistratilor, ierar+ia functiilor de executie si de conducere se stabileste in raport cu nivelul instantelor si ,

al parc+etelor, cu respectarea conditiilor de pregatire profesionala si de vec+ime in magistratura. Ca si garantii ale independentei si impartialitatii judecatorului se inscriu. inamovibilitatea, incompatibilitatile, interdictiile si incapacitatile. Inamovibilitatea judecatorilor este prevazuta in art. 1 : alin.1 al Constitutiei si in art. $1 al legii nr. $ &1$$ care proclama ca judecatorii numiti de Presedintele Romaniei este inamovibil. Pe temeiul acesteia judecatorul nu poate fi eliberat din functie, suspendat, pensionat prematur, avansat sau transferat prin vointa arbitrara a executivului sau in afara cazurilor si fara observarea formelor si conditiilor prevazute de lege. 6l nu poate fi nici promovat fara consimtamantul sau. Incompatibilitatile sunt acele masuri de protectie a judecatorului constand in imposibilitatea acestuia de a mai indeplini, concomitent si alte functii sau sarcini. Interdictiile sunt masuri de protectie atat a judecatorului cat si a justitiabilului. #udecatorii nu pot face parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic 2art. !< alin.! din Constitutie si art. 11- din %egea nr. $ &1$$ /. #udecatorului nu i se interzice opinia politica ci manifestarea ori demonstrarea ei publica, politica activa si militanta, adoptarea unei pozitii partizane. #udecatorilor le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la conducerea sau administrarea unor societati comerciale sau civile 2art. 1 din %egea nr. $ &1$$ /. #udecatorilor le esteinterzisa greva 2art. :, alin.1 lit.a din %egea nr. 1,&1$$1/ intrucat nu pot fi ignorate consecintele deseori grave ale suspendarii serviciului public al justitiei. Incapacitatile intereseaza mai ales sub aspectul celor care se refera la un proces determinat, in considerarea circumstantelor acestuia. Prin notiunea de )inister public se desemneaza in mod obisnuit ansamblul agentilor statului 3 numiti "procurori"3 care, in calitate de reprezentanti ai societatii si ai statului sunt imputerniciti sa descopere incalcarile la legea penala, sa sesizeze instantele judecatoresti competente si sa sustina in fata acestora acuzatia, in vederea sanctionarii celor vinovati. Pe langa aceste atributii principale procurorii pot fi imputerniciti de lege sa exercite si alte atributii complementare. Intr3o formulare generala art. 1!- alin.1 al Constitutiei prevede. " In activitatea judiciara, )inisterul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor". =rupul de procurori organizat pe langa o anumita instanta judecatoreasca formeaza "parc+etul" acesteia. Astfel se vorbeste de "parc+etul de pe langa tribunal, parc+etul de pe langa Curtea *uprema de #ustitie" etc. In acest sens art. 1!- alin.

al Constitutiei prevede ca " )inisterul Public isi exercita atributiile prin procuroriconstituiti in parc+ete, " in conditiile legii ". Constitutia Romaniei din 1$$1 a abandonat sistemul unei procuraturi generale independente fata de executiv 2ca pana atunci/ prevazand categoric ca procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului controlului ierar+ic, sub autoritatea ministerului justitiei. )inisterul Public, asa cum a fost conceput de Constitutia din 1$$1, este, in activitatea judiciara, un auxiliar al instantelor judecatoresti. 6l face acte de sesizare a acestora, de reprezentare in procese, efectueaza urmarirea penala sau supraveg+eaza cercetarea penala efectuata de politie si alte organe s.a., adica acte cu caracter executiv. )inisterul Public apare atat sub aspect organizatoric cat si din punctul de vedere al obiectului activitatii desfasurate, ca un organ executiv avand un raport de subordonare fata de ministrul justitiei. Potrivit art. !: din %egea nr. $ &1$$ ministrul justitiei exercita controlul asupra tuturor procurorilor, poate sa ceara informari asupra activitatii parc+etelor si sa dea indrumari cu privire la masurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional si are dreptul sa dea dispozitie scrisa, in mod direct sau prin procurorul general, sa se inceapa urmarirea penala si sa se promoveze in fata instantelor actiuni si cai de atac necesare apararii interesului public. 6l nu va putea insa da dispozitii pentru oprirea procedurii de urmarire penala legal desc+isa. Consiliul *uperior al )agistraturii are rolul de a asigura 3 prin componenta si atributiile sale3 independenta judecatorilor si implicit a justitiei. Art. 1! al Constitutiei stabileste ca acest organ este alcatuit din magistrati alesi pe : ani de Camera 5eputatilor si de *enat in sedinta comuna. %egea nr. $ &1$$ completeaza aceste dispozitii aratand ca in compunerea Consiliului *uperior al )agistraturii intra 1, magistrati 21- judecatori si , procurori/. Art. 1!! al Constitutiei prevede doua atributii generale ale Consiliului *uperior al )agistraturii 2dezvoltate si precizate in %egea nr. $ & 1$$ /. propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari, caz in care lucrarile sunt prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei si indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor, caz in care lucrarile sunt prezidate de Presedintele Curtii *upreme de #ustitie.

1ibliografie.
<

1. (.C.C>dere, 8ratat de procedur> civil>, ad. A III3A, 6d. 9a?ional>, 1ucure@ti, 1$ 7 . I.5eleanu, 8ratat de procedur> civil>, 6d.6uropa 9ova, 1ucure@ti, 1$$, !. A.Iorgovan, I.)uraru, 6lena *imina 8>n>sescu, Constitu?ia RomAniei revizuit>. Comentarii @i explica?ii, 6d. All 1ecB, 1ucure@ti, --: :. (.).Ciobanu, 8ratat teoretic @i practic de procedur> civil>, 6d.9a?ional, 1ucure@ti, 1$$; ,. =R. Porumb, 8eoria general> a execut>rii silite @i unele proceduri speciale, 6d.Ctiin?ific>, 1ucure@ti, 1$;: ;. *.Dilberstein, (.).Ciobanu, 8ratat de executare silit>, 6d.%umina %ex, 1ucure@ti, --1 <. 9.(olonciu, 8ratat de procedur> penal>, 6d.Paideia, 1$$< 7. A.Ct.8ulbure, Angela 8atu, 8ratat de drept procesual penal, 6d.All 1ecB, 1ucure@ti, --1 $. 8.5r>ganu, %iberul acces la justi?ie, 6d %umina %ex, 1ucure@ti, --! 1-. 9.Coc+inescu, 8otul despre )inisterul Public, 6d.%umina %ex, 1ucure@ti, --11. I.%e@, *isteme judiciare comparate, 6d.All 1ecB, 1ucure@ti, -1 . C.Ro@u, Contractele de mandat @i efectele lor En dreptul civil @i comercial, 6d.%umina %ex, 1ucure@ti, --!